Sunteți pe pagina 1din 7

STUDIU PRIVIND INFLUENTA FERTILIZRII MINERALE ASUPRA CALITTII

GRULUI DE TOAMN
V. SURLEA , F. CRISTA, S .BATRANA.
*Banat University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Regele Mihai I al
Romaniei from Timisoara, Romania, florincrista@yahoo.com

Rezumat :
Cercetrile din cadrul tematicii enunate s-au desfurat n cmpul
experimental al Disciplinei de Agrochimie care este amplasat n cadrul Staiunii
Didactice a U.S.A.M.V.B.Regele Mihai I al Romaniei din Timioara i mai apoi n
laboratorul de cercetare al Departamentului de tiinele Solului

din cadrul

Facultii de Agricultur din Timioara.


Experienele de cmp sunt de tip bifactorial n care se practic rotaia
gru-porumb-floarea soarelui. Fiecare parcel este subdivizat n patru repetiii,
amplasate liniar, una n continuarea alteia, avnd dimensiunile 10 x 3 m ( 30m 2).
Experimentarea s-a realizat la grau cultivndu-se soiul zonat n Cmpia de Vest a
rii, i anume soiul Alex.
Fertilizarea minerala are cea mai mare eficacitate in masura in care
aceasta se imbina armonios si sub control analitic agrochimic cu celelalte masuri
agrofitotehnice ce potenteaza rezultatele aplicarii ingrasamintelor.
Cuvinte cheie: grau, ingrasaminte chimice ,experienta , proteina bruta, grau.
Intoducere:
Prezena elementelor nutritive n corpul plantelor nu trebuie privit ca o
simpl acumulare a acestora ci concentraia lor trebuie pus n legtur cu rolul
lor n procesele fiziologice i biochimice, n metabolismul plantelor.
Toate elementele nutritive eseniale au roluri determinante n viaa
plantelor, fiecare ndeplinete un rol pe care acestea nu i le pot substitui. Graul
conine o mare cantitate de amidon (65 - 70 %), principalul component al
bobului, precum i unele zaharuri fermen-tescibile (maltoz, zaharoz). Toate
acestea au un rol energetic foarte important.
Graul este bogat n proteine (7 - 22 %), care sunt reprezentate prin
provitamine (35 - 45 %), glutenine (35 - 40 %), globuline (15 - 20 %) i albumine
(2 - 5 %). Acestea asigur creterea i dezvoltarea organismului i dein un rol
biocatalitic i energetic foarte important. Grul conine aproape ntreaga gam
de aminoacizi eseniali; totui dintre acetia, lizina, metionina, treonina i tirozina
se gsesc n cantiti insuficiente trebuinelor omului.

Dintre toate plantele agricole, grul a reprezentat, dintotdeauna, i va


reprezenta i n viitor cea mai important specie cultivat.
MATERIAL SI METODA :
Experiena este de tip bifactorial (4x5) cu patru repetiii i este aezat n
parcele subdivizate.
Factorul A - fertilizare cu ngrmnt cu fosfor i potasiu (anual)
a1 -P0K0 - Martor
a2 -P50K50 - (P2O5 kg/ha, K2O kg/ha)
a3 - P100K100 - (P2O5 kg/ha, K2O kg/ha)
a4 - P150K150 - (P2O5 kg/ha, K2O kg/ha)
Factorul B - fertilizare cu ngrminte cu azot (anual)
b1 - N0 - Martor
b2 - N50- (N kg/ha)
b3 - N100- (N kg/ha)
b4 - N150- (N kg/ha)
b5 - N200- (N kg/ha)
Fertilizanii utilizai n experiene sunt: ngrmntul mineral complex
15:15:15 si azotatul de amoniu .
Experienele odat realizate au fost inute sub observaie sub aspectul
modificrilor aprute n plant. Din experienele de cmp au fost recoltate probe
de plant destinate analizelor de laborator n scopul diagnosticrii modificrilor
survenite ca efect al tratamentelor aplicate. Metodele de analiz n laborator
sunt cele folosite n mod curent n activitatea laboratorului de Agrochimie:
Metodele de analiz n laborator sunt cele folosite n mod curent n
activitatea laboratorului de Agrochimie:
- Azotul total s-a determinat prin metoda Kjeldhal.
- Proteina brut s-a determinat prin calcul: P B(%)=Nt*Fc.
Rezultatele de producie au fost recalculate la STAS n vigoare i au fost
prelucrate prin analiza varianei.
Rezultate si Discutii :
Dintre elementele nutritive, creterea produciei de gru este influenat
cel mai mult de azot, dup care urmeaz fosforul i potasiul. Pe lng efectul
direct, n cele mai multe cazuri se manifest efectul pozitiv al interaciunii dintre
acestea, n special ntre azot i fosfor. Azotul este elementul nutritiv n formarea
componentelor produciei, avnd o influen favorabil asupra nrdcinrii i

nfririi plantelor. Totodat, mrete numrul i masa boabelor n spic i


mbuntete coninutul acestora n substane proteice (Dorneanu A,1984).
n plant, azotul particip la formarea substanelor organice. Este bine
cunoscut faptul c plantele crescute pe un mediu bogat n azot au o culoare
verde nchis, nfresc mult i dezvolt o vegetaie abundent.
Dupa cum se poate observa in tabelul 1 in primul an de experimentare
2011-2012 , coninutul de azot total din bobul de grau variaz ntre 1.96% n
cazul martorului i 2,60% la aplicarea dozei de N 200P100K100, sporul find de 40,6%.
Proteina bruta are valori cuprinse intre 12,28% si 16,25% in varianta fertilizata
cu 200 kgN/ha, pe agrofondul P100K100.
Tabelul 1
Influena ngrmintelor chimice asupra coninutului in azot total Nt si proteina
bruta din bobul de grau, in anul agricol 2011 - 2012
varianta
Nt%
PB%
martor
1,96
12,28
N50
2,22
13,89
N100
2,30
14,35
P50K50
N150
2,44
15,28
N200
2,55
15,96
N100
2,44
15,26
P100K100
N150
2,53
15,84
N200
2,60
16,25
N150
2,48
15,47
P150K150
N200
2,53
15,83
Dup cum se poate observa n Figura 1 dinamica coninutului in azot total are un
coeficient de corelatie mare i se poate vedea o buna concordanta intre datele
experimentale si curba teoretica.

3
2.5

f(x) = - 0x^2 + 0x + 1.98


R = 0.98

2
1.5
1
0.5
0
0

50

100

150

200

250

Figura 1

Dinamica coninutului in azot total Nt


18
16

f(x) = - 0x^2 + 0.03x + 12.4


R = 0.98

14
12
10
8
6
4
2
0
0

50

100

150

200

250

Figura 2 Dinamica continutului de proteina bruta din bobul de grau


In cel de -al doilea an experimental 2012-2013 (tab.2 ), continutul in azot
total este cuprins intre 1,99% n varianta martor i 2,65% la aplicarea a 200 kg
N/ha pe un agrofond de100 kg/ha P 2O5 i K2O. Ca i n primul an de studiu, cele
mai mari valori sunt determinate la aplicarea dozei maxime de ngrminte cu
azot, creterea dozei de ngrminte fosfatice i potasice influennd doar n o
mica masur coninutul boabelor in azot. Valorile determinate ale proteinei brute
din bobul de grau sunt mai ridicate decat in anul precedent, maximul de 16,55%
inregistrandu-se in varianta N200P100K100.
Tabelul 2.

Influena ngrmintelor chimice asupra coninutului in azot total Nt, proteina


bruta din bobul de grau, in anul agricol 2012 -2013
varianta
martor
N50
N100
P50K50
N150
N200
N100
P100K100
N150
N200
N150
P150K150
N200

Nt%
1,99
2,25
2,34
2,48
2,62
2,48
2,55
2,65
2,51
2,55

PB%
12,43
14,05
14,62
15,47
16,35
15,47
15,92
16,55
15,70
15,95

3
2.5

f(x) = - 0x^2 + 0x + 2.01


R = 0.98

2
1.5
1
0.5
0
0

50

100

150

200

250

Figura 3 Dinamica coninutului in azot total Nt


18
16

f(x) = - 0x^2 + 0.03x + 12.56


R = 0.98

14
12
10
8
6
4
2
0
0

50

100

150

200

250

Figura 4 Dinamica continutului de proteina bruta din bobul de grau

In urma cercetarilor efectuate asupra continutului de proteina din bobul de


grau, s-a determinat ca fertilizarea, in special cea cu azot determina semnificativ
cantitatea de proteina la unitatea de suprafata. Cu toate ca fosforul nu
influenteaza in masura atat de mare ca azotul continutul de proteina, acesta
sustine acest efect al azotului, determinand o mai buna asimilare si metabolizare
a formelor de azot absorbite.
Aplicarea ngrasamintelor cu azot a dat cele mai bune rezultate pe
agrofondul cu doza cea mai mic de fosfor si potasiu. ntre azot si potasiu exist
o actiune antagonist, aplicarea unor doze ridicate de ngrsminte potasice
putnd determina scderea continutului de potasiu din bobul de gru. n cei doi
ani de experient la aplicarea dozelor ridicate de fosfor si potasiu are loc o
scdere a continutului de protein brut. Aceast scdere a continutului de PB
poate fi explicat prin faptul c, dei potasiul i fosforul sunt necesare pentru
cresterea plantei

si biosinteza proteinelor, aceste elemente stimuleaz mai

intens sinteza si deplasarea glucidelor, dect sinteza substantelor cu azot. De


aceea cnd se aplic cantitti mari de ngrsminte potasice creste sinteza si
deplasarea glucidelor din alte organe spre seminte, iar continutul proteinelor
scade.

CONCLUZII
In urma studiului privind influenta fertilizarii minerale asupra culturii de
gru, desfasurate pe o perioada de doi ani, putem desprinde urmatoarele
concluzii:
-

In primul an de experimentare 2011-2012, coninutul de azot total din


bobul de grau variaz ntre 1.96% n cazul martorului i 2,60% la aplicarea
dozei de N200P100K100, sporul find de 40,6%. Proteina bruta are valori
cuprinse intre 12,28% si 16,25% in varianta fertilizata cu 200 kgN/ha, pe
agrofondul P100K100.

In cel de al doilea an de experimentare 2012-2013, continutul in azot total


este cuprins 1,99% n varianta nefertilizat i 2,65% la aplicarea a 200 kg
N/ha pe un agrofond de100 kg/ha P2O5 i K2O.

Valorile determinate ale proteinei brute din bobul de grau sunt mai ridicate
decat in anul precedent, maximul de 16,55% inregistrandu-se in varianta
N200P100K100.

In urma cercetarilor efectuate asupra continutului de proteina din bobul de


grau, s-a determinat ca fertilizarea, in special cea cu azot determina
semnificativ cantitatea de proteina la unitatea de suprafata.

Cu toate ca fosforul nu influenteaza in masura atat de mare ca azotul


continutul de proteina, acesta sustine acest efect al azotului, determinand
o mai buna asimilare si metabolizare a formelor de azot absorbite.

Aplicarea ngrasamintelor cu azot a dat cele mai bune rezultate pe


agrofondul cu doza cea mai mic de fosfor si potasiu. ntre azot si potasiu
exist o actiune antagonist, aplicarea unor doze ridicate de ngrsminte
potasice putnd determina scderea continutului de potasiu din bobul de
gru.

n cei doi ani de experient 2011-2012, 2012-2013, la aplicarea dozelor


ridicate de fosfor si potasiu are loc o scdere a continutului de protein
brut. Aceast scdere a continutului de PB poate fi explicat prin faptul
c, dei potasiul i fosforul sunt necesare pentru cresterea plantei si
biosinteza proteinelor, aceste elemente stimuleaz mai intens sinteza si
deplasarea glucidelor, dect sinteza substantelor cu azot. De aceea cnd
se aplic
cantitti mari de ngrsminte potasice creste sinteza si
deplasarea glucidelor din alte organe spre seminte, iar continutul
proteinelor scade.

BIBLIOGRAFIE
1.

BORCEAN I., PRAN P., BORCEAN A., 1997 Fitotehnie, Partea I. Cereale i leguminoase cultivate
pentru boabe, Ed. U.S.A.B. Timioara,
2. BUDOI GH., 2001, Agrochimie, vol. I i II, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti
3. BUDOI GH., 2004, Tratat de Agrochimie, vol. I i II, Ed. Syilvi, Bucureti
4. CRESSER J., KILLHAM N., EDWARDS J., 1993, Soil chemistry and its application, Cambridge
5. CRISTA F., GOIAN M., 2008, Agrochimia i agricultura durabil, Ed. Eurobit, Timioara
6. Hera Cr., Popescu S., Influena ngrmintelor asupra calitii recoltelor de gru i
porumb, Cereale i Plante Tehnice., P.12:19-25, 1980
7. DAVIDESCU D., DAVIDESCU VELICICA, 1981, Agrochimia modern, Ed. Academiei, Bucureti
8. DORNEANU A., 1984, Concepii moderne n fertilizarea organic a solului, Ed. Ceres, Bucureti
9. KOLDERUP F., 1974, Effect of nitrate sulphate and time of fertilizer application on protein
production in maize. Meld. Nor. Land brukshoegsk. 53 (10):26.
10. TIMMS M.F., B OTTOMLEY R.C., E LLIS J.R.S., S CHOFIELD J.D., 1981, The baking quality
and protein characteristics of a winter wheat grown at different levels of nitrogen
fertilization. J. Sci. Food Agric. 32: 684698 .