Sunteți pe pagina 1din 31

CUPRINS

Argument...............................................................................2
Cap.I Meningita-notiuni generale...3
1.1Definitie3
1.2Etiologie...3
1.3Simptomatologie..5
1.4Diagnostic.8
1.5Complicatii.10
1.6Evolutie..11
1.7Tratament...11
1.8Profilaxie13
Cap.II-Plan de ingrijire...15
Caz nr.I15
Caz nr.II...19
Caz nr.III..23
Caz nr.IV.27
Concluzii..31
Bibliografie..32

CAPITOLUL I

MENINGITA NOIUNI GENERALE


1.1Definitie
Meningitele sunt afeciuni plurietiologice caracterizate prin afectarea
inflamatorie de cauz infecioas a seroaselor meningiene cu semne i simptome de
boal infecioas acut, cu evoluie variabil de la vindecare spontan la evoluie
letal.
Nu intr in accepiunea curent de meningit o sum de stri patologice
neinfecioase ce se soldeaz cu iritarea de alte cauze a meningelor. In aceast
categorie intr strile patologice produse de:
Ageni chimici: substane de contrast, antibiotice, meprobamat.
Ageni fizici: iradiere cu UV, insolaie, boala de iradiere, ultrasunete,
trepidaii.
Ageni mecanici: traumatisme nchise.
Ageni imunologici: vaccinuri, virusuri.
Ageni biologici: celule neoplazice, leucoze.
Dei teoretic meningele poate fi insmnat cu orice agent patogen, practice,
n etiologia meningitelor se regsesc doar acei germeni ce demonstreaz elemente
de patogenitate sau beneficiaz in mod excepional de anumite condiii favorizante.
1.2Etiologie
Agenii etiologici ntlnii in etiologia meningitelor sunt urmtorii:
Virusuri ARN:
2

Enterovirusuri: polio, ECHO, coxsakie.


Togavirusuri: virusul rubeolic.
Arenavirusuri: virusul Armstrong.
Myxovirusuri: virusul urlian, virusul rujeolic, virusurile gripale, virusurile
paragripale.
Rhabdovirusuri: virusul rabic.
Retrovirusuri: virusul HIV.
Virusuri ADN:
Herpesvirusuri: virusurile herpes simplex 1 si 2, virusul varicelo-zoosterian,
virusul citomegalic.
Adenovirusuri.
Bacterii:
Coci Gram pozitivi: pneumococ, stafilococ, streptococci diversi.
Coci Gram negativi: meningococ, gonococ.
Bacili Gram pozitivi: listeria monocitogenes, bacilus anthracis.
Bacili Gram negativi: haemophylus influenzae, salmonelle, escherihia coli,
proteus, pseudomonas aeruginosa, klebsiella, brucella.
Mycobacterii: tuberculosis.
Spirochetaceae: leptospire, borelia, treponema.
Fungi: criptococus neoformans, candida.
Chalmidia: chalmidia psittaci.
Mycoplasma: mycoplasma pneumoniae.
Richettsia: diverse specii.
Protozooare: toxoplasmoza gondii, plasmodium.
Metazooare: cysticercus cellulosae, angiostrongillus cantonensi.

1.3Simptomatologia
Meningita meningococic este considerat prototip al meningitelor
bacteriene cu LCR purulent, pe de o parte fiind prima identificat clinic i
bacteriologic iar pe de alt parte pentru frecvena mare cu care se ntlnete mai
ales la copii i adolesceni. De obicei este precedat de o faringit i este nsoit
adesea de bacteriemie.
Incubaia este scurt, 2-7 zile, deseori neputnd fi apreciat prin
necunoaterea momentului infectant.
Debutul este brusc i rapid progresiv, cu frisoane, febr mare, cefalee, facies
vultuos, greuri, vrsturi. La copii apar i convulsii. n formele severe, debutul
poate fi cu intrare rapid n com, boala fiind confundat cu AVC.
Perioada de stare se instaleaz de obicei repede, n cteva ore de la debut i
este exprimat clinic prin mai multe sindroame:
5

Sindromul infecios inflamator, const n principal din febr, cu sau fr


frisoane, alterare rapid a strii generale, cefalee, curbatur, stare de ru. Acest
sindrom se instaleaz de la nceput precednd celelalte manifestri cu mai multe
ore i reprezint unul din parametrii clinici de evoluie a bolii. La nou nscut i
sugar, n 50% din cazuri febra poate lipsi, copilul refuz s sug, prezint vrsturi
i diaree, fontanelele bombeaz, semn extrem de preios dar care lipsete n caz de
deshidratare.
Sindromul de hipertensiune intracranian, caracterizat prin cefalee intens
i persistent, fotofobie, greuri intense i vomismente repetate uneori incoercibile.
n aproximativ 40% din cazuri se asociaz bradicardie relativ, semn clinic cu
ajutorul cruia se poate face diferena de meningism nainte de controlul prin
puncie al LCR. n cazuri foarte rare cnd se adaug i perturbarea progresiv i
persistent a circulaiei LCR prin cloazonri, se pot aduga ca semne clinice
convulsiile i somnolena.
Sindromul de iritaie meningee, caracterizat prin rahialgii care l oblig pe
bolnav s adopte poziii de protecie a meningelui inflamat. Bolnavul adopt
clinostatismul lateral n tripl flexie, poziie caracteristic n meningit i numit
sugestiv ,,coco de puc. n cazurile mai puin avansate cnd bolnavul poate sta
n ezut, el adopt poziia trepiedului: trunchiul nclinat oblic spre spate, sprijinit n
palme, cu genunchii flectai nsumnd n total 3 puncte de sprijin: palme, ischioane,
clcie. Aceast poziie solicit mai puin starea de tensiune a leptomeningelor.
Mare valoare diagnostica manevrele de elongaie a coloanei:
- Redoarea cefei: flexia pasiv a cefei bolnavului aflat n decubit dorsal este
limitat ca micare i foarte dureroas, n majoritatea cazurilor fiind imposibil.
- Semnul Brudzinski al cefei: prin forarea micrii de flexie peste limita
suportat de bolnav, acesta i va uura suferina prin ndoirea genunchilor.
- Semnul Brudzinski colateral: prin flexia total a unui membru inferior din
genunchi i din coaps aducnd genunchiul s ating abdomenul, bolnavul este
forat s fac aceiai micare i cu cellalt membru inferior.
- Semnul Kernig : din poziia culcat n decubit dorsal se ridic trunchiul
bolnavului la vertical realizndu-se un unghi de 90 ntre membrele inferioare i
trunchi. Durerea l foreaz pe bolnav s ndoaie genunchii.
- Semnul Kernig : din poziia culcat n decubit dorsal se produce flexia din
articulaia oldului, ridicnd la vertical membrele inferioare. Bolnavul nu poate
suporta durerea dect prin ndoirea genunchilor.
- Semnul Kernig sensibilizat: se adreseaz cazurilor cu sindrom meningean
slab, la limita exprimrii clinice: din poziia seznd, cu trunchiul la vertical,
realiznd cu membrele inferioare un unghi de 90, poziie n care pacientul suport
6

cu stoicism durerea, se face suplimentar i flexia cefei. Aceast manevr este


posibil doar cu preul ndoirii genunchilor.
Dac primul semn cercetat este gsit pozitiv, atunci vor fi gsite i celelalte,
deci nu se recomand cercetarea tuturor semnelor tiind c provoac suferin
inutil bolnavului.
Aceste semne pot fi terse sau chiar absente la sugar, obez, vrstnic. La
sugarii sub 4 luni, a cror musculatur a cefei nu este destul de tonic, se poate
cerceta ,,semnul spnzuratului: sugarul va fi susinut n aer de la nivelul axilelor;
un copil sntos i va agita membrele inferioare, n timp ce un copil cu meningit
i ridic membrele inferioare la 90 flectnd i genunchii.
Sindromul encefalic, apare foarte repede, n aproximativ 12-24 ore de la
debut i este caractarizat prin nelinite, stare de agitaie psihomotorie, dezorintare
temporo-spaial, tulburri amnezice, delir, cu tendin rapid spre agravare,
evoluia spre com fiind de ordinul orelor (12-24). Pot aprea convulsii, ipt
encefalic i tardiv afectri de nervi cranieni.
Pe parcursul perioadei de stare mai pot apare n tabloul clinic:
Manifestri cutaneo-mucoase:
Herpex simplex periorificial sau la distan, cu risc de keratit herpetic.
Exantem embolic de meningococemie: iniial apar pete mici distante,
eritematoase, depresibile pentru 6-12 ore, apoi peteiale; acestea se pot nmuli sau
se pot extinde n suprafa pn la formarea de plci mari infarctiforme cu aspect
caracteristic ,,n cocard (avnd central o zon de escar neagr cu o margine
purpurie de tromboz vascular i o bordur de hiperemie intens). Plcile au
contur neregulat, geografic, iar pe teritoriul infarctizat se pot forma bule.
Exantemul este cunoscut i sub denumirea de ,,purpura fulminans din cauza
evoluiei rapide. Mecanismul este mixt: trombotic vascular i embolic, de la nivelul
acestor plci putndu-se cultiva meningococi.
Manifestri cardio-circulatorii cu evoluie rapid spre oc, n 8-14 ore i
sfrit letal rapid, chiar i n condiii de terapie intensiv dac intervenia este
tardiv (Sindrom Waterhause-Fridierchsen). Patogenia sindromului este nc
subiect de discuie, n prezent fiind acceptate dou ipoteze ambele verificate n
anumite cazuri fiind posibil ca acestea s nu se exclud, ci chiar s se completeze la
acelai bolnav:
-ipoteza unui Sindrom de Coagulare Intravascular Diseminat (CID) n
cursul unui oc de tip endotoxinic pur; ca msur se recomand heparinizarea
intens a pacienilor nc de la primele semne pentru a mpiedica evoluia spre CID.

-ipoteza blocrii sistemului monocitar cu endotoxin n cursul unui Sindrom


Sanarelli-Schwatzman generalizat; evoluia poate fi blocat prin administrarea de la
nceput a unor doze mari imunosupresoare, de corticoizi.
Manifestri articulare tardive (artrite reactive) de obicei n convalescen,
chiar i n cazurile tratate corect i precoce cu antibiotice, mecanismul fiind
imunologic.
Forma clinic cea mai frecvent este meningita acut simpl (aproximativ
60% din cazuri).
20-30% din cazuri evoluiaz cu tablou clinic de meningococemie (cu
exantem necrotic manifest).
3-5% din cazuri pot realiza tablou de sindrom Waterhouse-Friederichsen.
1-5% sunt cazuri fruste, cu manifestri clinice moderate la care diagnosticul
pe date de laborator poate constitui o surpriz etiologic.
1.4Diagnostic
Diagnosticul n meningita este deosebit de important, de el depinde
instituirea rapid a tratamentului antibiotic i implicit viaa bolnavului.
1. Diagnosticul pozitiv cumuleaz urmtoarele:
- Date epidemiologice: contact cu cazuri similare, epidemie cunoscut.
- Date clinice necesare att pentru conturarea diagnosticului de boal
(prezena sindroamelor: inflamator, de hipertensiune intracranian, de iritaie
meningee, encefalic) ct i pentru orientarea etilogic n cazul asocierii
exantemului necrotic-embolic, a herpesului i mai ales a instalrii fulminante a
strii de oc.
- Date de laborator, indispensabile pentru un diagnostic cert. n ordinea
urgenei i a valorii diagnostice pe primul plan se plaseaz examinarea LCR. n
meningita meningococic, LCR este tulbure sau franc purulent cu aspect de zeam
de varz, cu tent glbui-verzuie i n cazuri foarte rare poate fi doar opalescent sau
clar. LCR este hipertensiv sau normotensiv, cu reacia Pandy intens pozitiv,
corespunznd unei albuminorahii de peste 300-500 mg%, i n sediment are mii sau
zeci de mii de elemente celulare din care 95-100% sunt neutrofile. Biochimic, pe
lng albuminorahie se ntlnete glicorahie mult sczut, clorurahie sczut i un
pH acid prin acumulare de acid piruvic i lactic.
Sedimentul obinut prin centrifugarea LCR, permite vizualizarea germenilor
la microscop n 60% din cazurile clinic manifeste. Acetia apar caracteristic ca
diplococi Gram negativi, cu aspect de ,,boabe de cafea fa n fa, situate intra i
8

extra celular. Morfologia caracteristic a acestora se poate modifica n cazurile n


care pacienii au primit deja un tratament cu Penicilina G, germenii avnd
dimensiuni sporite i uneori ridicnd probleme de diagnostic.
Aspectul morfologic coroborat cu datele clinice, permite de cele mai multe
ori diagnosticul de meningococ, dar confirmarea trebuie obinut prin culturi
urmate de serotipare sau prin teste imune (CIE, coaglutinarea cu stafilococ sau
latex), aglutinarea LCR cu antiseruri specifice pentru ct mai multe serotipuri de
meningococ.
Culturile se fac direct de pe acul de puncie, n tuburi de cultur speciale,
nclzite n prealabil la temperatura camerei i incubate rapid la 37C la termostat.
Examenul hematologic confirm existena sindromului inflamator: VSH mult
crescut, leucocitoz important cu neutrofilie la care se pot aduga: hiperglicemie
tranzitorie, hiperazotemie, acidoz metabolic sau mixt.
Alte determinri de mare utilitate sunt:
hemocultura, imediat dup internarea pacientului, nainte de nceperea
tratamentului.
cultivarea din exudatul nazofaringian mai ales de la persoanele adulte, dar i
de la copiii din anturajul bolnavului cu scopul depistrii sursei.
cercetarea n snge a prezenei antigenelor specifice prin CIE, coaglutinare
cu stafilococ sau latex-aglutinarea cu antiseruri specifice.
2. Diagnosticul diferenial are n vedere:
- eliminarea situaiilor de hipertensiune intracranian de alte cauze, prin
absena febrei.
- evitarea confuziei cu alte septicemii cu CID: septicemii stafilococice,
septicemii cu bacili Gram negativi, se face prin reconstituirea unei pori de intrare
sugestive, existena altor focare metastatice, examene de laborator.
- eliminarea situaiilor de meningism n cursul diverselor boli acute febrile,
acestea evoluiaz cu tahicardie concordant, LCR va fi normal.
- eliminarea strilor de com febril de alte etiologii prin absena
sindromului meningian: post traumatice, endogene, prin intoxicaii diverse.
- eliminarea situaiilor de encefalite secundare, de obicei consecutive unor
boli febrile cu exantem sau altor infecii sau vaccinri; n aceste cazuri sindromul
meningian lipsete sau este discret; encefalitele primare pot fi eliminate prin
absena sindromului meningean.
- eliminarea meningitelor de alt etiologie:
- meningitele virale se elimin uor prin invazia mai lung, 3-7 zile i
pstrarea unei stri generale mai puin afectate, fr sindrom encefalic. Examinarea
LCR definitiveaz diagnosticul prin citologie (predomin mononuclearele
9

polimorfe) i biochimia caracteristic: hiperalbuminorahie moderat, glicorahie


normal.
- meningitele fungice pot fi recunoscute prin terenul cu mare depresie imun,
de obicei cunoscut i prin examinarea microscopic a LCR, care poate evidenia
fungii. Biochimic alterrile lipsesc n LCR sau sunt foarte discrete.
- alte meningite bacteriene purulente, cu ajutorul examenului LCR i a
culturilor din LCR i snge sau din alte locuri ca: pori de intrare, metastaze
septice.
- meningita tuberculoas se difereniaz prin evoluia mult mai lung n
invazie (sptmni), tabloul caracteristic al LCR, asocierea precoce a unor tulburri
neurologice (afectri de nervi cranieni) i prin existena de obicei a unor leziuni
specifice vizibile la RX pulmonar.
1.5 Complicatii
Cazurile netratate la timp, tratate insuficient sau incorect, pot s se vindece,
dar cu riscul unor sechele:
- retard psiho-intelectual, cu att mai redutabil cu ct vrsta pacientului este
mai mic.
- afectri de nervi cranieni, mai ales senzoriali, cu cecitate sau surditate
ireversibile.
- formarea de focare epileptogene cu dezvoltarea unei epilepsii secundare.
- hidrocefalie intern prin sinechii, clooazonri i obturri cicatriceale ale
gurilor de comunicare interventriculare.
- persistena unor focare nesterilizate i apariia de recidive, uneori la distane
de ani de zile.
n afara acestor complicaii, pe parcursul evoluiei pot apare i unele
complicaii reversibile:
- complicaii toxice: nefrit, miocardit, pericardit, hepatit.
- complicaii septice: tromboze septice ale sinusurilor longitudinale ale durei,
abcese cerebrale de vecintate, teci inflamatorii perineurale cu afectare reversibil a
unor nervi cranieni, labirintit.
- complicaii alergice: artrite reactive, pneumonii, encefalite.
- complicaii medicamentoase: erupii alergice, reacii febrile sau
anafilactoide la antibiotice sau antiinflamatorii.

10

1.6Evolutie
n absena unui tratament etiologic energic evoluia este de regul letal.
Foarte rar evoluia n aceste cazuri poate fi spre remisiune spontan dup 3-4
sptmni, cu vindecare dar cu sechele neuropsihice deosebit de grave.
n cazurile corect tratate, evoluia este bun, remisiunea febrei i a strii
generale preced de obicei ieirea din com, urmat de atenuarea sindromului de
iritaie meningee i a celui de hipertensiune intracranian. Ultimul, n ordinea
evoluiei spre vindecare, este aspectul LCR, acesta constituind cel mai valoros
criteriu de apreciere a vindecrii.
Chiar i n condiiile unui tratament corect, letalitatea se menine ntre 1-5%,
cea mai mare fiind n cazurile cu sindrom Waterhouse-Friederichsen, unde
mortalitatea este de 30-40%.
1.7Tratament
Meningita meningococic este o boal de internare i tratament obligatorii i
declarare nominal.
Tratamentul trebuie s nceap imediat sau ct mai devreme dup ce s-a pus
diagnosticul i s cumuleze msuri etiologice, patogenice, simptomatice i igienodietetice.
Se vor asigura izolare, repaos la pat i condiii ambientale care s elimine
riscul unor complicaii.
1. Tratament etiologic.
n ordinea urgenei, se va ncepe ct mai repede tratamentul etilogic. Lund
n considerare sensibilitatea tulpinilor izolate la noi n ar se recomand
monoterapia parenteral cu Penicilina G. Administrarea se va face iniial prin
injecii intravenoase. Administrarea n perfuzie nu este recomandat avnd n
vedere faptul c penetraia n LCR este direct proporional cu concentraia maxim
seric a antibioticului. Doza este de 8 - 12 milioane UI/zi la adult, respectiv 100000
UI/kg corp/zi la copil, fracionat n 4 administrri zilnice. n zilele urmtoare se
poate trece la administrarea alternativ intravenoas i intramuscular sau numai
intramuscular tot de 4 ori/zi. Durata tratamentului este de 7 zile, dar n cazurile cu
complicaii sau cu sindrom encefalic persistent se poate prelungi pn la 10 zile.
Nu se vor diminua dozele (dei din a doua sau a treia zi remisiunea clinic ar putea
sugera acest lucru) deoarece scderea inflamaiei locale va diminua oricum
11

coeficientul de penetraie a antibioticului n LCR, astfel c scderea suplimentar a


dozei risc s scad nivelul de antibiotic n LCR sub valoarea CMI.
Ampicilina d rezultate asemntoare i are avantajul unei penetraii
superioare prin bariera hematoencefalic. Doza este de 8 - 12g/zi la adult.
Datorit apariiei tulpinilor de meningococ rezistente la penicilin, n SUA,
Africa de Sud, Spania se folosesc cu rezultate foarte bune:
- Ceftriaxon n doze de 100 mg/kg corp/zi, maxim 4g/zi;
- Cefotaxime n doze de 200 mg/kg corp/zi, maxim 12g/zi;
- Cefuroxima n doze de 200 mg/kg corp/zi, maxim 12g/zi.
Aceste medicamente sunt folosite n monoterapie i au avantajul unei foarte
bune penetraii n LCR i aciune puternic asupra meningococului.
n ultima perioad aceste medicamente au nceput s fie folosite i n ara
noastr.
n clinicile de Boli Infecioase din tara noastr se folosesc cu succes, avnd
rezultate comparabile cu ale penicilinei i alte medicamente:
Cloramfenicol 100mg/kg corp/zi;
Rifampicin 600mg/12 ore;
Cotrimoxazol 2g/zi.
Aceste medicamente se folosesc i la persoanele alergice la Penicilin.
2. Tratament patogenic.
- Terapie depletiv osmotic cu Manitol soluie 10% sau 20% administrat
intravenos i se poate continua cu diuretice de ans.
- Terapie antiinflamatorie cu Dexametazon 0,5mg/kg corp, eventual
Hemisuccinat de hidrocortizon 5-10 mg /Kg corp.Durata administrarii este de 2-5
zile.
- Terapie de sedare a starii de agitaie psihomotorie sau convulsiilor cu
Diazepam administrat intramuscular 10-40 mg / zi.
- Hidratare intravenoasa cu glucoza 5-10 % eventual si ser fiziologic.
- Reechilibrare acido-bazica, susinere cardiocirculatorie, oxigenoterapie in
funcie de particularitaile clinico-evolutive ale fiecarui caz in parte.
3. Tratament simptomatic.
Pentru combaterea febrei si durerii se pot administra:
-aspirin,
-algocalmin,
12

-paracetamol,
-piafen
Pentru combaterea vrsturilor se administra:
-emetiral,
-metoclopramid,
-torecan.
4. Tratament igieno-dietetic
Dieta (pentru cazurile cu intoleranta digestiva) va fi de tip hidrolactozaharat
cu preparate care s permit o digestie si resorbie intestinal rapid, fr reziduuri
sau care s duc la ntrzierea evacurii alimentelor din stomac (vor fi evitate
alimentele bogate in celuloz, carnea, grsimile).
Ulterior, dieta va respecta eventual restriciile impuse de terapia
antiinflamatorie: in cazul corticoterapiei dieta va fi desodat.
Cazurile de sindrom Waterhouse-Friederichsen trebuie monitorizate in secii
specializate de terapie intensiv. n aceste cazuri, pe lng tratamentul etiologic mai
sunt necesare:
- corticoterapie intensiv cu Hemisuccinat de hidrocortizon 10 mg/Kg corp
/zi sau Prednison 2 mg /zi;
- heparinizare 5000 UI la fiecare 4 ore, intravenos;
- oxigenoterapie;
- susinere cardiac,
- reechilibrare circulatorie, acido-bazica, hidroelectrolitic.
1.8Pofilaxie
Profilaxia consta n:
- izolarea nentrziat n spital;
- dezinfecie terminal-sumar (curatenie, aerisire);
- cercetarea contacilor apropiai prin exudatul faringian pentru depistarea
sursei de infecie;
- chimioprofilaxie pentru contacii receptivi, in special persoane cu handicap
imun major cunoscut; chimioprofilaxia se face cu Rifampicina 600 mg/12 ore la
adult i 10mg/12 ore la copil timp de 2 zile sau Sulfodiazina 1 g/8 ore timp de 3
zile;
13

- imunoprofilaxie pentru cazurile izolate cu risc permanent (colectivitati de


copii). Se poate folosi vaccin monovalent A sau C, bivalent AC sau tetravalent
ACYW-135. Vaccinarea va fi dublat de chimioprofilaxie in cazul contactului intim
cu bolnavul. Vaccinarea nu este eficienta la copii sub 2 ani. Anticorpii obtinui
asigur titru protector timp de 2-4 ani dup vaccinare.

14

CAPITOLUL II
PLAN DE INGRIJIRE

CAZUL NR. I
NUME SI PRENUME: I. S.
VARSTA: 17 ani
SEX: F
INALTIMEA: 1,65 m
GREUTATEA: 60 Kg.
ALERGII: nu se stie alergica
DIAGNOSTIC CLINIC: Meningita seroasa acuta de etiologie virala
CONDITII DE VIATA: pacienta locuieste impreuna cu parintii si o sora mai mica,
intr-un apartament cu doua camere, baie si bucatarie; are conditii medii de viata.
COMPORTAMENT: pacienta prezinta un comportament tipic adolescentin (nu
respecta anumite sfaturi primite de la parinti - program de activitate si odihna
incorect urmat (are o conditie buna).
OBISNUINTE SI DEPRINDERI DE VIATA: ii place sa urmareasca filmele de la
TV, sa iasa la plimbare si la distractii, in zilele libere, cu prietenii.
DURATA SOMNULUI: este de 7 ore, uneori mai mult sau putin, are un somn
linistit, rareori se trezeste in timpul noptii, obisnuieste sa se culce la orele 23 si se
trezeste dimineata la ora 6.
ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE: este nascuta la termen, pe cale
naturala, este primul copil, nascut cu o greutate de 3200gr., i-au iesit dintii la 7-8
luni, a mers la 1 an si a inceput sa vorbeasca in jurul varstei de 2 ani. Menarha, la
13 ani, cantitate normala, durata 4-5 zile, interval regulat, fara dureri.
ANTECEDENTE PATOLOGICE: a facut bolile copilariei pana la varsta de 7 ani.
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: neaga TBC, lues, SIDA, hepatita
A,B in familie.
SEMNE SUBIECTIVE: pacienta prezinta fotofobie, redoarea cefei, ameteli,
disconfort manifestat prin greturi, inapetenta.
SEMNE OBIECTIVE: pacienta prezinta facies crispat, greturi, varsaturi, postura
inadecvata, hipertermie, buze uscate, cefalee si gemete.
ISTORICUL BOLII: debut sub forma de viroza respiratorie, in urma cu 4-5 zile,
manifestate prin cefalee, hipertemie, disfagie (stare patologica cu dureri musculare,
15

insotite de pronuntata senzatie de oboseala, intalnita in perioada de inceput a unei


boli infectioase - gripa).
Fiind la scoala la orele de curs si simtindu-se extrem de rau, pacienta s-a
prezentat pentru consult, la cabinetul medical al scolii, unde, medicul, in urma
investigatiilor, i-a dat bilet de trimitere la sectia de Contagioase. Asistenta medicala
de la cabinet i-a masurat si inregistrat functiile vitale: TA=110/80, T =38,8C,
P=80, R=23, dupa care a anuntat Serviciul ambulatoriu si a fost transportat la sectia
de Contagioase
NEVOI PERTURBATE
1. Nevoia de a evita pericolele.
2. Nevoia de a comunica.
3. Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite normale
4. Nevoia de a se alimenta si hidrata.
5. Nevoia de a elimina.
6. Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura.
7. Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea.
8. Nevoia de a se recrea.
9. Nevoia de a dormi si de a se odihni.

DIAGNOSTICUL DE NURSING
ACTUAL:- vulnerabilitate fata de pericole, din cauza procesului inflamator si
infectios,manifestat prin redoarea cefei, fotofobie, greata, teama, ameteli, febra
moderata
POTENIAL: apariia eventualelor complicaii pe toata durata vietii
POSIBIL: alterarea morfo-functionala a S.N. si meningelui, proces infectios

PLANUL DE INGRIJIRE
INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE
- asigur repaos la pat si-i recomand sa se linisteasca
- ii creez un microclimat corespunzator
- cu rol delegat, recoltez analize pentru laborator: 2 ml de sange pe substanta
anticoagulat (EDTA) pentru hemoleucograma
- ii inregistrez functiile vitale si vegetative, notandu-le in foaia de temperatura
- cu rol delegat, administrez medicatia prescrisa de medic: HHC i.v. 100 mg
16

- cu rol delegat, administrez medicatia prescrisa de medic (antitermice, analgezice)


pentru diminuarea febrei si a durerii: 1 f (2 ml) Algocalmin si 1 tb (500 mg)
Paracetamol
- aplic compresii umede si reci pe frunte
- inregistrez temperatura corpului la interval de 1 ora
- supraveghez pacienta
- asez pacienta in decubit lateral, la marginea patului, cu capul intr-o parte si captez
varsaturile
- cu rol delegat, administrez tratamentul medicamentos antiemetic ( 1 f de 2 ml
i.v. ) Metoclopramid
- supraveghez pacienta
- creez un mediu adecvat prin aerisirea salonului;
- ii dau pacientei sa consume lichide cu lingurita, pentru a preveni dezhidratarea
- instalez perfuzia cu glucoza 5% i.v. (500 ml), la indicatia medicului si o
supraveghez
- o ajut sa se instaleze intr-o pozitie cat mai comoda, fara dureri (decubit lateral)
pentru evitarea escarelor si confort
- creez un climat corespunzator, aerisesc salonul, schimb lenjeria de pat si de corp
- indepartez toate sursele care sr putea perturba somnul pacientei
- administrez delegat o tableta de Diazepam (2mg) oral
- o incurajez si-i spun ca starea sanatatii s-a mai imbunatatit, pentru a deveni mai
optimista
- ii sugerez sa citeasca o revista sau sa completeze un rebus, pentru a se relaxa
- spun pacientei ca trebuie sa aiba grija de sanatate
- trebuie sa aiba un model de viata ordonat
- sa consume alimente proaspete bogate in calorii si sanatoase organismului
EVALUARE FINALA
Pacienta I.S., in varsta de 17 ani, a fost internata in sectia de Boli
infectocontagioase cu diagnostic clinic de Meningita acuta seroasa de etiologie
virala. In urma examenelor clinice si paraclinice, a investigatiilor facute pe
pacienta, s-a efectuat tratament si ingrijire medicala, in urma acestora pacienta
prezinta o stare generala buna, fara complicatii. Pacienta mai ramane internata in
spital pentru continuarea tratamentului.

17

CAZUL NR. II
NUME SI PRENUME: P. A.
VARSTA: 12 ani
SEX: M
INALTIMEA: 1,50 m
GREUTATEA: 45 Kg.
GRUPA SANGUINA: AB IV RH: (-)
OCUPATIA: elev
ALERGII: nu se stie alergic
DIAGNOSTIC CLINIC: Meningita limfocitara seroasa acuta de etiologie virala
MODUL DE COMUNICARE AL PACIENTULUI: nu s-a putut comunica verbal
cu pacientul,acesta avand o stare generala alterata(febra,cefalee, varsaturi, stare de
somnolenta, disfagie)fiind internat in salonul A.T.I.-copii din sectia Boli
infectioase. In schimb culeg date de la apartinatori,din biletul de trimitere,echipa
medicalade ingrijire(asistente,infirmiere)
ANTECEDENTE PERSONALE
a) Fiziologice:
- este primul copil in familie, nascut la termen cu o greutate la nastere de
3,500 kg. A fost alimentat natural pana la varsta de 7 luni si jumatate dupa care i s-a
diversificat alimentatia.
- rezultate scolare: bune
b) Patologice:
- a efectuat vaccinarile conform prescriptiilor medicale;
- a fost bolnav de gripa, faringoamigdalita,bronsita;
- fara antecedente patologice meningiene;
ANTECEDENTE HEREDO COLATERALE: ambii parinti sunt sanatosi
OBISNUINTE DE VIATA:
a) Conditii de viata si mediu:
Nivel social mediu
Pacientul locuieste cu parintii intr-o casa obisnuita (din caramida) pe un
singur nivel cu o gospodarie modesta. Il sustine familia, diriginta, colegii de scoala.
b) Comportament:
Este o persoana vioaie, vesela si comunicativa care este dispusa sa
aasimileze orice informatie,noutate din domeniul oricarei activitati umane, fie pe
plan intelectual, fie pe plan fizic.
Obiceiuri alimentare: are deprinderi alimentare gresite, prin nerespectarea in primul
rind al orarului meselor principale. Ii plac sucurile acidulate si reci, dulciurile si
fast-food-urile.
18

Istoricul bolii: a debutat brusc in urma cu 48 ore, cu febra, varsaturi, cefalee,


insotite de o stare generala alterata. S-a prezentat la medicul de familie care i-a dat
billet de trimitere la sectia de ,,Boli contagioase. Asistenta medicala i-a inregistrat
functiile vitale:T.A.=110/70mmHg, T =38 C, R=24/min, P=85/min
Semne subiective: pacientul prezinta o stare de discomfort general insotita de febra
ridicata ,redoarea cefei ,varsaturi .
Semne obiective: pacientul prezinta facies cu aspect de para ca urmare a inflamarii
si tumefierii glandelor parotide bilaterale. De asemenea, am observat o tonalitate a
vocii foarte scazute, disfagie, manifestata printr-o jena la deglutitie, tegumente
foarte fierbinti,buze uscate, varsaturi insotite de greata. Pacientul este orientat
spatio - temporal .
SURSE DE DIFICULTATE :
- de ordin biofizic: varsta, durerea ,inflamatia si tumefierea glandelor parotide
bilaterale;inflamatia meningelui si contaminarea cu germeni patogeni
- de ordin psihologic:anxietate,stress ,neliniste
- de ordin sociologic: necunoasterea pericolelor ( copilul bolnav fata de colegi),
obiceiuri alimentare proaste, insuficiente cunostinte despre boala si sanatate.
NEVOI PERTURBATE
1)Nevoia de a-si mentine temperature in limite normale
2)Nevoia de a evita pericole
3)Nevoia de a elimina
4)Nevoia de a se odihni
5)Nevoia de a se alimenta si hidrata
6)Nevoia de a comunica
7)Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
8)Nevoia de a se misca si a avea o buna postura
9)Nevoia de a se recrea
DIAGNOSTIC DE NURSING
Actual : alterarea starii de sanatate manifestata prin inflamatia glandelor parotide
bilaterale si contaminarea meningelui cu germeni patogeni manifestate prin:
- febra ridicata
- redoarea cefei
19

- fotofobie
- disfagie
- dispnee
- anorexie
- astenie fizica si psihica
- varsaturi
- contractii musculare
Potential: producerea unor complicatii ce ar provoca aparitia unor sechele pe toata
durata vietii.
PLAN DE INGRIJIRE
INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE
- admiistrez pacientei un regim hipocaloric fara sare si un aport hidric cca 1300
ml/zi
- urmaresc pacienta sa consume numai alimente cuprinse in regim
- cu rol delegat, administrez tratament medical antiemetic: Metoclopramid 1 f (2
ml) ora 12
- asigur repaos la pat si-i recomand sa se linisteasca
- supraveghez functiile vitale si vegetative si le notez in foaia de temperatura
- cu rol delegat administrez tartament prescris de medic cu: Ampicilina (1 g) i.v. ,
HHC i.v., perfuzie cu glucoza 5%
- creez un climat corespunzator, aerisesc salonul, schimb lenjeria de pat si de corp
- indepartez toate sursels care ar putea perturba somnul pacientului
- cu rol delegat, administrez antitermice, analgezice, antiseptice prescrise de medic
- aplic comprese umede reci local si pe frunte
- inregistrez temperatura corpului la interval de 1 ora
- ajut pacientul sa se instaleze intr-o pozitie mai comoda in pat
- cu rol delegat, administerz o fiola de 5 ml. Plegomazin i.m.
- sprijin pacientul sa mearga la toaleta
- inregistrez functiile vitale si le notez in foaia de temperatura
- creez un microclimat corespunzator (aerisesc salonul)
- efectuez impreuna cu pacientul exercitii de respiratie, din ora in ora
- delegat i-administerz oxigen prin sonda nazala, timp de 30 minute si supraveghez
pacientul
- schimb lenjeria de pat si de corp de cate ori este nevoie
- educ pacientul si-i explic cat de important e sa aiba o igiena corespunzatoare
pentru a preveni pericolele
- fac pacientului educatie sanitara
- creez un microclimat corespunzator
20

- explic pacientului necesitatea internarii in spital


- il anunt ca starea lui de sanatate merge spre bine, sa inlature teama si frica
EVALUARE FINALA
Pacientul PA, in varsta de 12 ani, a fost internat cu DIAGNOSTIC CLINIC: meningita
limfocitara seroasa acuta urliana, oreon cu stare generala alterata in sectia de Boli
infecto-contagioase ATI copii, prezentand ca manifesteri de dependenta redoarea
cefei, febra ridicata, inflamarea si tumefierea glandelor parotide bilaterale, disfagie,
pozitie antalgica, anxietate, dureri musculare, fotofobie.
Pacientul a fost internat pentru investigatii clinice si paraclinice.

CAZUL NR. III


21

NUME SI PRENUME: A R
VARSTA: 34 ani
SEX: F
INALTIMEA: 1,60 m
GREUTATEA: 63 Kg.
GRUPA SANGUINA: 01 RH: (+)
STAREA CIVILA: casatorita
NATIONALITATEA: romana
ALERGII: nu se stie alergicaDIAGNOSTIC CLINIC: Meningita limfocitara
seroasa acuta de etiologie virala
MODUL DE COMUNICARE AL PACIENTEI : greoi , deficitar , datorita starii
generale grave. Pentru a putea usura comunicarea ii pun pacientei intrebari
deschise, la obiect. De asemenea comunicarea se face si cu pauze lungi de catre
pacienta. Datele au mai fost culese de la echipa medicala de ingrijire a
pacientei,din biletul de trimitere, din foaia de observatie si de la apartinatorii
pacientei .
ANTECEDENTE PERSONALE:
a) Fiziologice
- este al 7- lea copil al familiei sale , provenind dintr-o familie dezorganizata
- menarha : la 12 ani si 10 luni , ciclu regulat la 28 zile , durata de 4 zile , flux
abundent avand 6 nasteri si 8 avorturi ( 5 la cerere si 3 spontane din diferite
cauze).
b) Patologice : nu se stie daca a avut boli infectioase in copilarie
- a fost operata de apendicita la varsta de 28 de ani.
- este suferinda de Reumatism Articular Acut ( R.A.A.) inca din copilarie si
Gastrita dobandita pe parcursul vietii datorita unei hiperaciditati si a tratamentelor
prelungite cu medicamente (antiinflamatorii), alimentatiei necorespunzatoare si a
modului de viata.
ANTECEDENTE HEREDO COLATERALE:
Tatal: necunoscut
Mama: 50 de ani, suferind de R.A.A, H.T.A , actual cu diabet zaharat.
Sotul: 36 de ani, zilier ,aparent sanatos
Frati in numar de 6 , 3 frati si 3 surori nu stie daca sunt sau nu suferinzi de vreo
boala .
COMPORTAMENTUL DE VIATA : locuieste impreuna cu sotul si 6 copii intr-o
garsoniera . Conditiile de viata si mediu sunt modeste , la limita dintre mediu si
mediocre. Pacienta recunoaste ca este o fumatoare inraita , pe langa faptul ca ea
consuma toate produsele alimentare pe baza de carne de porc afumata si
conservata, are si un stil de viata dezordonat.
22

SEMNE OBIECTIVE: pacienta este orientata spatio-temporal, constienta , avand o


stare de somnolenta. Datorita fotofobiei pacienta are ochii semideschisi. De
asemenea am mai constatat ca pacienta prezinta tegumente palide si in timpul
comunicarii este disfonica- modificarea temporala sau permanenta a vocii ,
interesand timbrul si intensitatea . Pacienta are mereu senzatie de voma. Astenia
marcata a pacientei manifestata prin cearcane periorbitale.
SEMNE SUBIECTIVE : pacienta acuza cefalee , redoarea cefei , inapetenta si
discomfort general manifestate prin semnele clinice ale bolii lumina puternica o
deranjeaza, iar datorita varsaturilor se simt mult mai slabita , nu se poate deplasa
singura.Toate acestea le-am aflat in urma intrebarilor directe, puse de mine ca
asistenta medicala, pe intelesul pacientei si a gradului sau de cunostinta .
ISTORICUL BOLII
Debut de aproximativ de trei zile cu fotofobie, varsaturi, redoarea cefei, astenie
marcata, inapetenta, ameteli, drept pentru care pacienta s-a prezentat la medical de
familie care i-a intocmit un bilet de trimitere la medical de specialitate . In urma
consultatiei efectuate de catre acesta i s-a pus diagnosticul Sindrom meningean
suspect meningita seroasa si i s-a intocmit bilet de internare in sectia de boli
contagioase . Ajunsa in sectia de boli infectioase, dupa 72 de ore s-a confirmat
diagnosticul de meningita limfocitara acuta seroasa de etiologie probabil virala
si ramane internata pentru tratament.
Daca a mai fost internata : prima internare a fost in sectia de interne in
jurul varstei de 29 de ani cu diagnosticul de gastrita. A doua internare a fost in jurul
varstei de 32 de ani fiind intrernata in sectia de boli infecto-contagioase cu sindrom
febril si viroza respiratorie.
NEVOI PERTURBATE
1) Nevoia de a elimina
2) Nevoia de a evita pericole
3) Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limita normala
4) Nevoia de a fi curat si de a proteja tegumentele
5) Nevoia de a se alimenta si hidrata
6) Nevoia de a dormi si a se odihni
7) Nevoia de a actiona dupa credintele si valorile sale
8) Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura
9) Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea
DIAGNOSTIC DE NURSING ( P.E.S.)
23

Actual: alterarea starii generale a pacientei datorita varsaturilor , imposibilitatea de


hidratare si alimenatie corespunzatoare , alterarea functiilor vitale
Potential: producerea unor complicatii cum ar fi aparitia unor deshidratari masive
in urma varsaturilor
Posibil: alterarea morfo- functionala a sistemului nervos si meningelui proces
infectios
PLANUL DE INGRIJIRE
INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE
- asigur repaus la pat, asez pacienta in decubit lateral, la marginea patului, cu capul
intr-o parte si captez varsaturile
- cu rol delegat, administrez tratament medicamentos- antiemetic (Motroclopramid
1f 2 ml i.v.)
- creez un microclimat corespunzator, aerisesc salonul
- cu rol delegat recoltez analize de laborator si administerz tratament conform
prescriptiei medicale cu Ampicilina i.m., HHC i.v. si Paracetamol oral
- sprijin pacienta sa se deplaseze la toaleta
- cu rol automat, masor temperatura corpului, administrez medicatia prescrisa de
medic, antitermice, antibiotice
- aplic comprese umede si reci local, pe frunte
- urmaresc si supraveghe pacienta, masor functiile vitale si le notez in foaia de T
- invat pacienta despre importanta regimului alimentar
- administrez pacientei un regim hiposodat si hipocaloric si un aport hidric cca
1500 ml/zi
- urmaresc apcienta sa consume numai alimente cuprinse in regim
- creez conditii de odihna si confort
- invat pacienta tehnici de relaxare, sa citeasca reviste
- invat pacienta exercitii de respiratie pentru a-i facilita somnul
- notez orarul somnului, observ calitatea somnului
- ajut pacienta la efectuarea toaletei (dus)
- schimb lenjeria de pat si de corp de cate ori este nevoie
- educ pacienta si-i explic cat de important este sa aiba igiena corespunzatoare
pentru a preveni infectiile
- identific impreuna cu pacienta deprinderile gresite
- corectez deprinderile si obiceiurile daunatoare sanatatii
- fac pacientei educatie sanitara, o incurajez sa gandeasca pozitiv
EVALUARE FINALA
24

Pacienta A .R., in virsta de 34 ani, a fost internata cu diagnostic clinic :


Meningita limfocitara seroasa acuta, de etiologie virala in sectia de Boli infectocontagioase adulti, prezentand ca manifestari de dependenta: cefalee, fotofobie,
febra 38,9 C transpiratie, greata, voma, pozitie antalgica, anxietate, dureri
musculare. Pacienta a fost internata pentru tratament si investigatii clinice si
paraclinice.

25

CAZUL NR. IV
NUME SI PRENUME: M. A.
VARSTA: 18 ani
SEX: M
INALTIMEA: 1,80 m
GREUTATEA: 75 Kg.
GRUPA SANGUINA: AB IV
OCUPATIA:elev
ALERGII: nu se stie alergic
DIAGNOSTIC CLINIC: Meningita limfocitara seroasa acuta de etiologie virala
MODUL DE COMUNICARE AL PACIENTULUI: nu s-a putut comunica verbal
cu pacientul,acesta avand o stare generala alterata(febra,cefalee, varsaturi, stare de
somnolenta, disfagie)fiind internat in salonul A.T.I.-copii din sectia Boli
infectioase. In schimb culeg date de la apartinatori,din biletul de trimitere,echipa
medicalade ingrijire(asistente,infirmiere)
ANTECEDENTE PERSONALE
a) Fiziologice:
- este primul copil in familie, nascut la termen cu o greutate la nastere de
3,000 kg. A fost alimentat natural pana la varsta de 10 luni si jumatate dupa care i sa diversificat alimentatia.
- rezultate scolare: bune
b) Patologice:
- a efectuat vaccinarile conform prescriptiilor medicale;
- a fost bolnav de gripa, faringoamigdalita,bronsita;;
- fara antecedente patologice meningiene;
ANTECEDENTE HEREDO COLATERALE: ambii parinti sunt sanatosi
OBISNUINTE DE VIATA:
a) Conditii de viata si mediu:
Nivel social mediu
Pacientul locuieste cu parintii intr-o casa obisnuita (din caramida) pe un
singur nivel cu o gospodarie modesta. Il sustine familia, diriginta, colegii de scoala.
b) Comportament:
Este o persoana vioaie, vesela si comunicativa care este dispusa sa
aasimileze orice informatie,noutate din domeniul oricarei activitati umane, fie pe
plan intellectual, fie pe plan fizic.
Obiceiuri alimentare: are deprinderi alimentare gresite, prin nerespectarea in primul
rind al orarului meselor principale. Ii plac sucurile acidulate si reci, dulciurile si
fast-food-urile.
26

Istoricul bolii: a debutat brusc in urma cu 48 ore, cu febra, varsaturi, cefalee,


insotite de o stare generala alterata. S-a prezentat la medicul de familie care i-a dat
billet de trimitere la sectia de ,,Boli contagioase. Asistenta medicala i-a inregistrat
functiile vitale:T.A.=110/70mmHg, T =38 C, R=24/min, P=85/min
Semne subiective: pacientul prezinta o stare de discomfort general insotita de febra
ridicata ,redoarea cefei ,varsaturi .
Semne obiective: pacientul prezinta facies cu aspect de para ca urmare a inflamarii
si tumefierii glandelor parotide bilaterale. De asemenea, am observat o tonalitate a
vocii foarte scazute, disfagie, manifestata printr-o jena la deglutitie, tegumente
foarte fierbinti,buze uscate, varsaturi insotite de greata. Pacientul este orientat
spatio - temporal .
NEVOI PERTURBATE
1)Nevoia de a-si mentine temperature in limite normale
2)Nevoia de a evita pericole
3)Nevoia de a elimina
4)Nevoia de a se odihni
5)Nevoia de a se alimenta si hidrata
6)Nevoia de a comunica
7)Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
8)Nevoia de a se misca si a avea o buna postura
9)Nevoia de a se recrea
DIAGNOSTIC DE NURSING
Actual : alterarea starii de sanatate manifestata prin inflamatia glandelor parotide
bilaterale si contaminarea meningelui cu germeni patogeni manifestate prin:
- febra ridicata
- redoarea cefei
- fotofobie
- disfagie
- dispnee
- anorexie
- astenie fizica si psihica
- varsaturi
- contractii musculare
27

Potential: producerea unor complicatii ce ar provoca aparitia unor sechele pe toata


durata vietii.
PLAN DE INGRIJIRE
INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE
- administrez pacientei un regim hipocaloric fara sare si un aport hidric cca 1300
ml/zi
- urmaresc pacienta sa consume numai alimente cuprinse in regim
- cu rol delegat, administrez tratament medical antiemetic: Metoclopramid 1 f (2
ml) ora 12
- asigur repaos la pat si-i recomand sa se linisteasca
- supraveghez functiile vitale si vegetative si le notez in foaia de temperatura
- cu rol delegat administrez tartament prescris de medic cu: Ampicilina (1 g) i.v. ,
HHC i.v., perfuzie cu glucoza 5%
- creez un climat corespunzator, aerisesc salonul, schimb lenjeria de pat si de corp
- indepartez toate sursels care ar putea perturba somnul pacientului
- cu rol delegat, administrez antitermice, analgezice, antiseptice prescrise de medic
- aplic comprese umede reci local si pe frunte
- inregistrez temperatura corpului la interval de 1 ora
- ajut pacientul sa se instaleze intr-o pozitie mai comoda in pat
- cu rol delegat, administerz o fiola de 5 ml. Plegomazin i.m.
- sprijin pacientul sa mearga la toaleta
- inregistrez functiile vitale si le notez in foaia de temperatura
- creez un microclimat corespunzator (aerisesc salonul)
- efectuez impreuna cu pacientul exercitii de respiratie, din ora in ora
- delegat i-administerz oxigen prin sonda nazala, timp de 30 minute si supraveghez
pacientul
- schimb lenjeria de pat si de corp de cate ori este nevoie
- educ pacientul si-i explic cat de important e sa aiba o igiena corespunzatoare
pentru a preveni pericolele
- fac pacientului educatie sanitara
- creez un microclimat corespunzator
- explic pacientului necesitatea internarii in spital
- il anunt ca starea lui de sanatate merge spre bine, sa inlature teama si frica

EVALUARE FINALA

28

Pacientul PA, in varsta de 12 ani, a fost internat cu DIAGNOSTIC CLINIC: meningita


limfocitara seroasa acuta urliana, oreon cu stare generala alterata in sectia de Boli
infecto-contagioase ATI copii, prezentand ca manifesteri de dependenta redoarea
cefei, febra ridicata, inflamarea si tumefierea glandelor parotide bilaterale, disfagie,
pozitie antalgica, anxietate, dureri musculare, fotofobie.
Pacientul a fost internat pentru investigatii clinice si paraclinice.

CONCLUZII
29

Rolul asistentei medicale in sectia de boli infecto-contagioase este :


- de a asigura un mediu de siguranta si incredere pentru bonlavi.
- de a asigura repaos la pat, fizic si psihic pe toata perioada de internare.
- efectuarea unor anchete epidemiologice in focar, efectuarea
vaccinurilor,inregistrarea
functiilor
vitale,
administrarea
tratamentului
medicamentos prescris de medic.
- asigura un regim igieno-dietetic.
- pregateste bonlavul si materialele necesare unor investigatii ca de exemmplu:
punctia lombara pentru examenul L.C.R.
- aplica tehnici specifice de prelevare a produselor patologice si biologice in
vederea depistarii germenilor patogeni.
Lucrarea este structurata pe mai multe capitole care cuprind :
Partea teoretica cu notiuni de anatomie si fiziopatologie, epdemiologie,
morfopatologie, etiologie, complicatii,diagnostic clinic si paraclinic, investigatii,
tratamentul, rolul A.M. general si specific sectiei.
Ma opresc in special asupra subcapitolului :Anatomia si fiziologia
meningelui, unde intalnim mai multe clasificari de meningita.
Meningita acuta poate fi clasificata dupa diferite criterii si anume :
Etiologie, dupa aspectul L.C.R.-ului, dupa mecanismul de producere.
a)dupa etiologie meningitele acute infectioase pot fi cauzate de bacterii,virusi,fungi si protozoare.
b) in meningita acuta infectioasa, aspectul L.C.R.-ului(obtinut prin rahicente-za)
poate fi: clar, purulent, hemoragic.
Meningitele acute infectioase constitue o urgenta a patologiei infectioase
datorita persistentei pe plan mondial a unei morbiditati crescute.
In timpul efectuarii stagiului in Sectia de Contagioase, sector de care mam atasat si m-a impresionat cel mai mult prin numarul mare de urgente cu bonlavi
ce se prezentau cu diferite boli infectioase.
Cu rol automat si delegat am acordat ingrijiri in aceasta sectie unde am
invatat si practicat multe lucruri noi, cum ar fi: participarea la luarea unor probe de
laborator, punctia lombara pentru L.C.R., recoltare de sange pentru analize, ingrijiri
acordate pe pacienti, am urmarit indeaproape evolutia unor boli si oprirea lor din
evolutie.

BIBLIOGRAFIE:

30

1. Dr. C. Bocarnea: Boli infectioase si epidimiologice, Edit. Info-Team,


1999;
2. C. Borendel: Manual de medicina interna pentru cadre medii, Edit.
Bic All, Buc. 2000;
3. M. Ifrim, GH. Niculescu: Compendiu de Anatomie, Edit. Stiintifica si
Enciclopedica, Buc.-1988;
4. P. Iurasog : Clinica meningitelor in practica medicala, Buc.-1985;
5. Dr. M. Mincu: Anatomia si fiziologia omului, Edit. Universului
Buc.-2001;
6. C. Mozes: Tehnici de ingrijirea bolnavului;
7. L. Titirca: Ghid de Nursing, viata, Edit. Viata Medicala

31