Sunteți pe pagina 1din 19

Drepturile omului

Idei centrale:
Nu exista o strategie n materia drepturilor omului.
Suntem a doua tara la CEDO dupa numarul petitiilor.
Autoritatile nu cunosc si nu aplica suficient Conventia Europeana.

1. Lipsa unei strategii n materia drepturilor omului


Adesea, autoritatile nationale au afirmat ca Romnia nu prezinta probleme n
domeniul respectarii si promovarii drepturilor omului. Cu toate acestea, practica a
demonstrat contrariul. ntelegerea gresita a conceptului de drept fundamental al omului a
generat confuzii elementare att n rndul societatii civile, ct mai ales la nivelul
administratiei nationale. Lipsa de interes pentru acest domeniu a autoritatilor a costat
Romnia suma de aproximativ 50 milioane EURO[1] pna n prezent, aceasta
reprezentnd despagubiri datorate n baza deciziilor CEDO datorita ncalcarii de catre
statul romn a prevederilor Conventiei Europene pentru Apararea Drepturilor Omului si
a Libertatilor Fundamentale.[2]
Desi Romnia si-a asumat la nivel international responsabilitatea de a implementa
un sistem eficient de educatie a drepturilor omului, lipsa de colaborare ntre institutiile
statului nu a permis ndeplinirea obligatiilor sumate.[3] O importanta deosebita prezinta,
din acest punct de vedere, Recomandarea (2004) 4E a Comitetului Ministrilor al
Consiliului Europei care impune numeroase obligatii n sarcina statelor membre si, n
special a ministerelor educatiei si justitiei, cu privire la pregatirea obligatorie si
corespunzatoare a juristilor n domeniul Conventiei Europene si a jurisprudentei Curtii
Europene a Drepturilor Omului[4]. Mai mult, la Varsovia, n urma cu numai un an,
Romnia si-a asumat responsabilitatea ca la nivel national sa vegheze cao pregatire
adecvata privind normele Conventiei sa fie integrata perfect n nvatamntul universitar
si cel profesional. n consecinta, decidem (Comitetul de Ministri al Consiliului Europei)
sa lansam un program European pentru educatia privind drepturile omului destinat celor
cu profesii juridice si lansam un apel statelor membre pentru a contribui la punerea lui
n aplicare [5].
Cu toate acestea, nu ne sunt cunoscute strategii de educatie n baza
instrumentelor internationale amintite elaborate la nivel national de Romnia. Ar fi
fost de sperat ca acestea sa fi fost implementate de autoritatile nationale, cu att mai mult
cu ct Romnia a detinut presedintia Comitetului Ministrilor n perioada noiembrie 2005
- mai 2006. Programele sectoriale, desfasurate cu sincope si cu finantare la ntmplare
sunt, n lipsa unei viziuni nationale globale si integratoare, lipsite de eficienta,
reflectndu-se n gradul scazut de educatie juridica specializata si mai ales de practica

curenta a judecatorilor, procurorilor, politistilor, avocatilor ori functionarilor din sistemul


public.

2. Petitiile adresate Curtii de la Strasbourg


n prezent, Romnia ocupa locul II din punct de vedere al numarului petitiilor
aflate pe rolul CEDO[6], fapt ce a reprezentat un semnal de alarma pentru autoritatile
romne. Cu o populatie mult mai mica dect Rusia, care ne devanseaza n topul susmentionat, Romnia este practic statul cu cele mai multe petitii CEDO pe cap de locuitor
din Europa. Aceasta situatie demonstreaza interesul scazut al statului romn pentru
promovarea drepturilor omului, existenta unor dispozitii nationale contrare prevederilor
Conventiei, lipsa de claritate si coerenta a actelor normative n vigoare, precum si slaba
pregatire a magistratilor[7] cu privire la respectarea acestor drepturi prin aplicarea
normelor internationale[8], n principal a Conventiei Europene si a jurisprudentei CEDO.
Conform statisticilor CEDO, pe rolul instantei sunt nregistrate n prezent
aproximativ 9500 de cereri mpotriva Romniei, din care peste 6000 de cauze au fost deja
alocate unor formatiuni de judecata. S-a constatat ca n ultimii 3 ani numarul cauzelor
comunicate de CEDO este n continua crestere: 53 de cauze n 2003, 70 de cauze n 2004,
137 de cauze n 2005 si 162 de cauze pna n luna iulie 2006.[9] Aceasta demonstreaza
fie ncalcarea unor drepturi garantate de Conventie, fie incompatibilitate legislativa sau
aplicare necorespunzatoare a legii.

Toate statele europene au probleme din punct de vedere al respectarii anumitor


drepturi ale omului, nsa o specificitate a Romniei este aceea ca se reclama ncalcarea
majoritatii articolelor prevazute n Conventie. Probleme de fond identificate de CEDO
provin att din legislatia nesatisfacatoare, ct si din modul de solutionare a dosarelor de
catre organele judiciare romnesti[10]:

a.
Desfiintarea prin cai extraordinare de atac a unor hotarri
definitive si irevocabile. Cel mai mare numar de hotarri pronuntate de CEDO
mpotriva Romniei privesc ncalcarea dreptului la un proces echitabil (art. 6),
precum si a dreptului la respectarea proprietatii (art. 1 par.1) ca urmare a admiterii
recursurilor n anulare promovate de procurorul general mpotriva unor hotarri
judecatoresti civile irevocabile (ex. cauza Brumarescu devenit, din pacate, caz
scoala pentru ca o serie de alte cauze pe acelasi tipic au fost pierdute de
autoritatile romne la CEDO). Surprinzator este faptul ca, desi institutia
recursului n anulare a fost abrogata prin modificarea Codului de Procedura
Penala n 2003, CEDO a comunicat Agentului Guvernamental mai mult de 20 de
astfel de cereri formulate si acceptate de instanta suprema n 2003-2004. Mai

mult, interpretarea data de instanta suprema cum ca recursurile n anulare pot fi


judecate si dupa abrogarea recursului n anulare daca hotarrea atacata a fost
pronuntata sub legea care reglementa calea de atac, ni se pare surprinzatoare: daca
aceste cai de atac vor fi admise ulterior abrogarii institutiei, Romnia risca noi
condamnari pe baza jurisprudentei Curtii deja existenta.

b.
Imposibilitatea fostilor proprietari ale caror imobile
nationalizate fara titlu au fost vndute chiriasilor n temeiul Legii 112/1995
de a obtine restituirea n natura a acestora sau o alta forma de despagubire.
Au fost formulate pna n prezent peste 150 de plngeri n legatura cu aplicarea
Legii 112/1995 referitoare la ncalcarea dreptului de proprietate prin respingerea
actiunilor n constatarea nulitatii absolute a contractelor de vnzare-cumparare
ncheiate ntre stat si fosti locatari. Acestia au cumparat de la stat locuintele
nchiriate care, fie anterior perfectarii contractelor, fie ulterior au fost restituite de
catre instante fostilor proprietari (ex. cauza Paduraru).

c.
ncalcarea dreptului de acces la un tribunal. S-a constatat
ncalcarea art.6. al.1 din Conventie n majoritatea cauzelor de tip Brumarescu,
Canciovici si Mosneanu; a fost declarata admisibila cererea introdusa de
Parohia greco-catolica Smbata Bihor tot ca urmare a ncalcarii acestui articol.

d.
Durata excesiva a procedurilor judiciare: ncalcarea art.6. al.1
cu privire la lipsa de judecata ntr-un termen rezonabil a fost constatata att n
cauze penale (Pantea, Tudorache, Stoianova si Nedelcu), ct si n cauze
civile (Moldovan, Strain). Recent au fost comunicate Guvernului peste 20 de
cauze care pun n discutie durata procedurilor, fie n materie penala, fie n materie
civila, constatndu-se perioade lungi de totala inactivitate n faza de urmarire
penala, precum si absenta unor masuri adecvate din partea instantelor de judecata
n vederea diminuarii procedurilor civile.[11]

e.
Aplicarea unor tratamente inumane si degradante de catre
reprezentanti ai unor institutii publice si absenta unei anchete eficiente
referitoare la aceasta. ncalcarea art.3 si art. 2 din Conventie se refera n
principal la rele tratamente aplicate de catre ofiteri de politie si jandarmerie,
precum si la neefectuarea unor anchete eficiente cu privire la aceste cauze.
Numarul condamnarilor privind ncalcarea art.3 este relativ redus n prezent
(Pantea, Anghelescu, Bursuc, Moldovan), nsa numarul comunicarilor
(peste 20) n cauze similare este n crestere. SoJust si exprima ngrijorarea fata

de faptul ca o jurisprudenta Curtii n aceasta materie nu este studiata la


Academia de Politie.

f.
Violente asupra minoritatii Rroma. Numai n anul 2005, CEDO
s-a pronuntat n patru cauze privind ncalcarea art. 14 raportat la art.6 si art.8, din
care a admis trei cauze (Gergely, Kalanyos, Tanase) pentru care Agentul
Guvernamental a initiat deja procedurile de negociere a unor ntelegeri amiabile.
[12] Noi cauze au fost comunicate de CEDO Guvernului pe parcursul anului 2006
ca fiind declarate admisibile (Baciu, Nita, Stoica). De altfel, SoJust
constata ca n Romnia minoritatile sexuale, religioase si cele etnice au de
suferit datorita nu doar unor mentalitati nvechite ale cetatenilor, ci si datorita
ineficientei unor strategii n domeniu, precum si a lipsei de pregatire adecvata a
autoritatilor.

g.
Condamnarea unor ziaristi cu ncalcarea libertatii de
exprimare. CEDO a condamnat Romnia cu privire la ncalcarea libertatii de
exprimare garantata de art. 10 din Conventie (Dalban, Cumpana si Mazare,
Sabou si Prcalab). Recent au fost comunicate Guvernului alte 8 cauze privind
ncalcarea acestui drept. Noile modificari aduse Codului Penal anul acesta abroga
insulta si calomnia, nsa SoJust are mari rezerve fata de abrogarea calomniei,
infractiune existenta n majoritatea statelor. nsa delictul de presa, necunoscnd o
reglementare distincta, va constitui de acum ncolo obiectul proceselor civile, iar
finalizarea lor cu obligarea jurnalistului la plata de despagubiri poate constitui o
condamnare n ntelesul jurisprudentei Curtii de la Strasbourg. Astfel ca
judecatorii trebuie sa priveasca cu maxima atentia astfel de cauze. n orice caz,
SoJust remarca o exacerbare a dreptului la libera exprimare din partea
jurnalistilor, care nu realizeaza ca nsasi Conventia limiteaza acest drept n
cazurile prevazute n art. 10 paragraf 2 si o frica a magistratilor de a mai
solutiona cauze implicnd jurnalisti.

h.
Gresita aplicare a prevederilor Conventiei de la Haga din
1980 referitoare la aspecte civile ale rapirii internationale de copii. CEDO a
constatat n cauza Monory ncalcarea art. 8 ca urmare a gresitei aplicari de catre
instanta de judecata romna a prevederilor Conventiei de la Haga. Au fost
comunicate Guvernului nca 2 astfel de cauze. SoJust nu este la curent cu practica
magistratilor romni n aceasta materie sau n acea privind interactiunea dintre
Conventia de la Haga si legislatia comunitara incidenta.

i.
Motivarea insuficienta a hotarrilor judecatoresti a fost
argumentata de CEDO n cauza Albina drept ncalcare a art.6. al.1; doua astfel
de cauze au fost comunicate Guvernului ca fiind pe rolul Curtii n prezent. De
altfel, n general n Romnia hotarrile judecatoresti nu sunt motivate: redarea
narativa a celor reclamate de parti si a celor efectuate de instanta, cu o
reproducere searbada a textului legal aplicabil, fara o analiza suficienta a starii de
fapt si mecanismelor incidente, precum si fara a explica elementele ce au dus
magistratul la o anumita convingere cu privire la cele petrecute n realitate, sunt
departe de o argumentare suficienta a hotarrilor judecatoresti.

j.
Respingerea unei cereri de nregistrare a unui partid politic a
constituit o ncalcare a dreptului la libertatea de asociere art.11, motivata de
Curte n hotarrea privind Partidul comunistilor nepeceristi.

k.
Neaudierea inculpatilor n fata instantelor de control. n
cauza Constantinescu instanta a constatat ca neaudierea reclamantului de catre
instanta de recurs, care era competenta sa analizeze att situatia de fapt, ct si
chestiunile de drept si sa studieze n ansamblu problema vinovatiei inculpatului,
reprezinta o ncalcare a prevederilor art.6. al.1. n prezent, cinci cauze similare se
gasesc pe rolul Curtii. n urma unei analize a jurisprudentei instantelor nationale a
reiesit ca neaudierea inculpatilor de catre instantele de control judiciar este o
practica veche, ceea ce ar putea determina o crestere semnificativa a cauzelor
de acest fel. Noile modificari aduse Codului de procedura penala prin Legea 356
din 2006 nlatura aceasta practica, dar nu si condamnarile pentru modul de
instrumentare al cauzelor de pna acum.

3. ncalcarea drepturilor omului n unele cazuri concrete


Sojust a procedat la analizarea unor situatii de ncalcare a drepturilor omului n
Romnia, n intentia de a atrage atentia institutiilor si autoritatilor implicate la un moment
dat asupra modului de tratare astfel de cauze precum si asupra consecintei lor.

I. PREZUMTIA DE NEVINOVATIE
SoJust atrage cu tarie atentie asupra practicilor curente ale autoritatilor statului
susceptibile sa ncalce prezumtia de nevinovatie, drept fundamental prevazut de art 6 par.
2 din CEDO, potrivit cu care orice persoana acuzata de savrsirea unei infractiuni este
prezumata nevinovata pna cnd vinovatia ei va fi legal stabilita.

n Romnia exista tendinta att teoretica, ct mai ales practica, de a se transfera


doar asupra instantelor judecatoresti responsabilitatile derivate din obligatia respectarii
acestei prezumtii. Judecatorilor nu le este permis sa porneasca de la ideea preconceputa
ca persoana acuzata a comis infractiunea de care este acuzata, iar ntreg comportamentul
lor pe durata desfasurarii procesului trebuie sa fie conform acestei obligatii[13].
Cu toate acestea, n mod ferm Curtea Europeana a decis, n cauze care ar trebui sa
constituie model de bune practici pentru autoritatile romne, ca atingerea adusa
prezumtiei de nevinovatie poate sa provina att de la judecator, ct si de la orice alta
autoritate publica. Persoana acuzata de savrsirea unei infractiuni trebuie prezumata
nevinovata nu numai n salile de judecata, ci n general n societate. De aceea, statul
trebuie sa instituie masuri formale pentru garantarea eficienta a prezumtiei, n primul
rnd prin reglementarea comportamentului autoritatilor publice fata de persoana banuita
si prin instituirea autocontrolului asupra modului n care acestea ofera informatii n
legatura cu prezumtiva fapta ilegala si a autorului lor. Orice informare a publicului cu
privire asupra anchetelor penale n curs trebuie sa se faca discret si mai ales cu toata
rezerva impusa de respectarea prezumtiei de nevinovatie[14].
Obligatiile de rezerva incumba att organelor de politie, ct si parchetului ori
celorlalte organe speciale de ancheta, dar si autoritatilor n genere, fiind incluse aici
ministerele, parlamentul, ori autoritatile publice locale. Conferintele de presa,
comunicatele si informarile oferite de organele de ancheta din Romnia abunda nsa
de trimiteri neechivoce la vinovatia persoanelor. Declaratiile de vinovatie facute fara
nici o nuanta de autoritati incita publicul, prejudiciaza aprecierea faptelor de catre
judecatori, pot constitui o presiune nepermisa asupra acestora, dar mai ales reprezinta
tot attea posibile cazuri de condamnare a statului pentru nerespectarea acestui drept
fundamental al omului.

II.

CAZUL HADARENI
A. Situatia n fapt

n noaptea de 20 septembrie 1993 au avut loc incidentele interetnice de la


Hadareni. Ca urmare a uciderii lui Craciun Chetan de catre Rupa Lacatus (rrom), au fost
linsati 3 rromi - Rupa Lacatus, Aurelian Pardalian Lacatus si Mircea Zoltan, au fost
incendiate 14 case apartinnd membrilor comunitarilor de Rromi, 4 case au fost distruse
partial, iar 175 Rromi au fost goniti afara din sat. Potrivit datelor oficiale, Pardalian
Lacatus a murit n urma a 89 rani distincte pe corp, Rupa Lacatus a murit n urma socului
cauzat de rani acoperind "aproape 70% din corp," iar Mircea Zoltan a ars n casa proprie
pe care nu a ndraznit sa o paraseasca din cauza multimii ofensive de afara.

Martorii au declarat ca politistii din localitate au ndemnat multimea furioasa sa


incendieze casele rromilor si au promis satenilor implicati ca i vor ajuta sa musamalizeze
ntregul incident. n urma mortii celor 3 rromi, politia nu a ntreprins nimic pentru a-i opri
pe sateni sa distruga caselor si bunurile rromilor.
Zile ce au urmat incidentelor au fost marcate de interzicerea rentoarcerii rromilor
n sat de catre comunitatile de romni si maghiari, cu acordul autoritarilor. De abia n
urma presiunilor internationale majoritatea familiilor de rromi s-au putut ntoarce n
comuna.

B. Situatia deciziilor interne si ale CEDO n Dosarul Hadareni


Cazul a fost cercetat, n urmarire penala propire, de Parchetul de pe lnga Curtea
de Apel Trgu-Mures pna n noiembrie 1994, cnd dosarul a fost trimis la Parchetul
Militar, dupa care s-a rentors la parchetul initial pentru continuarea cercetarilor, dupa ce
Parchetul Militar Teritorial Mures a emis, n septembrie 1995, o rezolutie de scoatere de
sub urmarire penala a politistilor de la postul local de politie cu motivarea ca
incapacitatea lor de a opri multimea nu a reprezentat n sine o forma de participare[15]
Pe latura penala, dupa ce a dispus dijungerea laturii civile de cea penala, prima
instanta, respectiv Tribunalul Mures (hotarrea din 17 iulie 1998), a dispus condamnarea
a cinci sateni pentru infractiunile de omor deosebit de grav, iar 12 sateni, printre care si
primii 5, au fost condamnati si pentru alte infractiuni, pedepsele variind de la 1 an la 7
ani.
n urma apelului formulat de parchet, instanta de apel a condamnat un al saselea
satean pentru omor deosebit de grav si a marit pedeapsa unuia dintre inculpati; celorlalti
inculpati le-au fost reduse pedepsele. n noiembrie 1999, Curtea Suprema de Justitie a
mentinut condamnarile pentru distrugere, dar a schimbat ncadrarea din omor deosebit de
grav n omor calificat pentru 3 dintre inculpati.
n 2000, 2 dintre satenii condamnati au fost gratiati.
La scurt timp dupa atacul asupra bunurilor romilor, Guvernul romn a alocat suma
de 25.000.000 lei1) pentru reconstructia caselor avariate sau distruse. Numai 4 case au
fost reconstruite din aceste fonduri. n noiembrie 1994, Guvernul a alocat nca
30.000.000 lei2), alte 4 case fiind reconstruite[16].
Pe latura civila (hotarrea din 12 mai 2003 a Tribunalului Mures) instanta de fond
a acordat reclamantilor daune materiale pentru distrugerea caselor, constatnd ca n
timpul evenimentelor din 20 septembrie 1993 18 case apartinnd populatiei rome din
Hadareni au fost distruse total sau partial si 3 romi au fost ucisi. ntemeindu-se pe un
raport de expertiza, instanta a acordat daune materiale pentru acele case care nu fusesera
reconstruite ntre timp, precum si pensie de ntretinere pentru copiii romilor ucisi n

incident. n temeiul unei expertize, instanta a acordat daune materiale pentru distrugerea
partiala sau totala a caselor celui de al cincilea, al noualea, al cincisprezecelea, al
saptesprezecelea, al optsprezecelea si al nouasprezecelea reclamant. Capetele de cerere
privitoare la pierderea obiectelor personale si la daune morale au fost respinse ca
nentemeiate[17].
La 24 februarie 2004, Curtea de Apel Trgu Mures a acordat reclamantilor daune
morale. Prin Decizia nr. 1420/2005 a naltei Curti de Casatie si Justitie[18] (dosar
1425/2004 al instantei supreme) au fost respinse att recursurile inculpatilor, ct si
recursurile partilor civile, astfel ca hotarrile pe latura civila au ramas definitive, acestea
consfiintind obligarea inculpatilor la plata de daune materiale si morale retinndu-se, n
principal, faptul ca prin hotarrile anterioare date pe latura penala inculpatii au fost gasiti
vinovati si condamnati pentru mai multe infractiuni.
nalta Curte de Casatie si Justitie retine expresis verbis, cu privire la concursul
despagubirilor acordate de statul romn si cele pe care urmeaza sa le acorde inculpatii
gasiti vinovati si condamnati, urmatoarele:
i) la stabilirea cuantumului daunelor materiale acordate, instanta de apel nu a
avut n vedere ca, prin grija Guvernului Romniei, partilor pagubite li s-au reconstruit
locuintele, a caror valoare actuala o depaseste pe aceea a locuintelor distruse; cu alte
cuvinte, instanta de apel a retinut, corect, ca ajutorul acordat victimelor, de catre statul
romn, nu trebuie sa diminueze raspunderea, materiala si morala, a inculpatilor, care
ramn obligati la plata integrala a daunelor produse[19].
La data de 05.07.2005 CEDO a pronuntat hotarrea partiala (mentionata mai sus)
prin care s- a confirmat ntelegerea partiala dintre 18 parti civile si statul romn, astfel ca
CEDO a decis scoaterea de pe rol a cauzei apreciind ca angajamentele asumate de parti
reprezinta o solutionare justa a cauzei, n conformitate cu standardele CEDO. Astfel,
Guvernul s-a angajat sa plateasca celor 18 reclamanti sume cuprinse ntre 11.000 si
23.000 euro cu titlu de despagubiri materiale si morale, precum si sa initieze sau sa
continue aplicarea unor masuri menite sa previna aparitia unor situatii similare n viitor,
cuprinse n Strategia guvernamentala pentru mbunatatirea situatiei romilor din 2001.
Printre acestea se numara mbunatatirea programelor educationale pentru
prevenirea si combaterea discriminarii romilor, stimularea participarii romilor la viata
economica, sociala, culturala si politica, respectiv identificarea, prevenirea si solutionarea
conflictelor de natura sa genereze violente familiale, comunitare sau interetnice. La
rndul lor, reclamantii s-au angajat sa renunte la orice pretentii fata de statul romn
decurgnd din prezenta cauza.
n vara anului 2005 partile civile, carora li s-au acordat despagubiri materiale si
morale prin hotarrile judecatoresti interne, au demarat procedurile de executare, sens n
care executorul judecatoresc a ntocmit 11 procese-verbale de sechestru pe bunurile
inculpatilor aratati n dispozitivul Deciziei nr. 1420/2005 a naltei Curti de Casatie si
Justitie.

Fata de aceste acte de executare, inculpatii si familiile acestora au formulat


contestatii la executare, al caror prim termen a fost fixat pe luna septembrie 2005.
S-au dispus 10 amnari succesive n cauza privind contestatiile la executare, de
catre instanta de executare, respectiv Judecaria Ludus. Motivele au fost diverse, n
principal fiind acela ca hotarrea CEDO nu a fost transmisa instantei de catre Ministerul
Afacerilor Externe Romn, fie ca aceasta hotarre nca nu a fost tradusa n romneste si
nu a fost publicata n Monitorul Oficial al Romniei[20].
n final, la data de 27 aprilie 2006, la peste 8 luni de la formularea cererilor
privind contestatiilor la executare, Judecatoria Ludus a admis aceste contestatii si a anulat
actele de executare efectuate de executorul judecatoresc[21].
La momentul redactarii acestui material, cauza se afla n recurs la Tribunalul
Mures.
Un element extrem de important, cu grave consecinte asupra unui act de justitie
independent si impartial, de relevat aici este comunicatul Ministerului Afacerilor Externe,
publicat la data de 18.08.2005 si adresat autoritatilor romne[22]. n acest comunicat se
arata, n esenta, ca n ce-i priveste pe cei 18 reclamanti (parti civile si parti si n procesul
privind contestatiile la executare) CEDO, n cauza Moldovan si Rostas mpotriva
Romniei, a luat act de ntelegerea amiabila dintre statul romn si cei 18 reclamanti, ca
statul romn, recte Guvernul, s-a obligat sa plateasca sume cuprinse ntre 11.000 si
23.000 euro cu titlu de despagubiri materiale si morale (n total 262.000 euro), iar
reclamantii s-au angajat sa renunte la orice pretentii, declarnd: aceasta reprezinta
solutionarea definitiva a cauzelor, inclusiv a actiunilor noastre civile interne.
n acelasi comunicat se mai arata ca CEDO a precizat, la alineatul 152 din hotarre, ca aceste
sume aceste sume constituie solutionarea deplina si definitiva a cazului, incluzndu-le pe acelea acordate
la nivel intern. Ministerul Afacerilor Externe continua spunnd ca Prin urmare, sumele acordate cu titlu de
despagubiri prin hotarrile Curtii Europene a Drepturilor Omului includ si pe cele acordate de instantele
nationale, prejudiciul suferit de reclamanti neputnd fi reparat de doua ori. Agentul guvernamental pentru
CEDO a informat la 16 august 2005 autoritatile locale, executorul judecatoresc si pe reclamanti despre
dispozitiile hotarrilor CEDO mentionate mai sus.
La data de 12 iulie 2005, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a pronuntat o hotarre privitoare
la ceilalti 7 reclamanti, care nu acceptasera solutionarea pe cale amiabila a cauzei. Reclamantilor le-au fost
acordate sume cuprinse ntre 11.000 si 95.000 euro cu titlu de daune materiale si morale, n valoare totala
de 238.000 Euro[23].

C. Posibile drepturi ncalcate


1. SoJust tine cont de faptul ca la Tribunalul Mures se judeca, la data ntocmirii
prezentului material, recursul privind contestatiile la executare, astfel ca evita sa se
pronunte asupra fondului acestei cauze pna cnd hotarrea va ramne irevocabila.
Dar nu poate sa nu aiba n vedere durata prea lunga a procesului Din acest punct
de vedere, prima instanta s-a pronuntat deja, astfel ca SoJust poate sa aiba aprecieri

privind rezonabilitatea termenului de solutionare a cauzei, pentru care au fost necesare nu


mai putin de 10 termene pentru solutionarea cauzei.
Asa cum a relatat mass-media, motivele amanarii cauzei au fost acelea legate fie
de publicarea celei de-a hotarri CEDO[24], n care s-a consfintit ncalcarea de catre
statul romn a drepturilor prevazute de art. 8 din Conventie, art. 3 din Conventie, art. 6
alin. 1 din Conventie n ceea ce priveste durata procedurii (paragraful 131), precum si art.
14 din Conventie, raportat la art. 6 si 8 din Conventie, fie de comunicarea de catre
Ministerul Afacerilor Externe a acestei hotarri catre instanta.
Or, n Decizia nr. 1420/2005 a naltei Curti de Casatie si Justitie se arata ca n
mod corect instanta de apel a prevazut ca ajutorul acordat victimelor de statul romn nu
trebuie sa diminueze raspunderea materiala si morala a inculpatilor care ramn obligati la
plata integrala a daunelor produse[25].
Mai mult, n Hotarrile 1 si 2/2005 ale CEDO au ca parti statul romn si
reclamantii (partile civile rrome) si nu au n vedere inculpatii-condamnati.
De altfel, acestia din urma au fost condamnati pentru diverse infractiuni (omor
calificat, distrugeri calificate etc.) n raport cu care s-au stabilit si despagubirile morale si
materiale.
n schimb, spre exemplu, n Hotarrea nr. 1/2005 CEDO, statul romn si asuma
vina nu pentru infractiunile propriu-zise pentru care au fost condamnate cele 12 persoane,
pentru care s-a declansat executarea silita, ci pentru contextul care a dus la aceasta
evenimentele din 1993 de la Hadareni, dar si la procedurile judiciare finalizate cu mare
ntrziere, fapt pentru care se si obliga la remedierea acestor situatii (citam in extenso
pentru o mai buna lamurire: - mbunatatirea programelor educationale pentru prevenirea
si combaterea discriminarii romilor n programa scolara n comunitatea din Hadareni,
judetul Mures;
- elaborarea unor programe de informare publica si de nlaturare a stereotipurilor,
prejudecatilor si practicilor care afecteaza comunitatea romilor n institutiile publice din
Mures competente pentru comunitatea din Hadareni;
- initierea unor programe de educatie juridica n cooperare cu membrii comunitatilor
de romi;
- sustinerea schimbarilor pozitive n rndul opiniei publice din comunitatea din
Hadareni privitoare la romi, pe baza tolerantei si a principiului solidaritatii sociale;
- stimularea participarii romilor la viata economica, sociala, educationala, culturala
si politica a comunitatii locale din judetul Mures, prin promovarea unor programe de
asistenta mutuala si dezvoltare comunitara;

- implementarea unor programe de reabilitare a locuintelor si a mediului n


comunitate;
- identificarea, prevenirea si solutionarea activa a conflictelor care pot genera violente
familiale, comunitare sau interetnice.).
Din aceasta perspectiva, apare mai mult dect clar faptul ca avem doua situatii
diferite: una legata de cele doua hotarri CEDO, despagubirile acordate raportndu-se la
ncalcari ale drepturilor omului de catre autoritati, iar Decizia nr. 1420/2005 a CCJ se
refera la despagubirile materiale si morale legate strict de vinovatia stabilita n sarcina
condamnatilor de catre instantele interne romnesti. Iar procedurile de executare privesc
doar hotarrile interne, legate de vinovatii ale unor persoane individuale si nu referitoare
la autoritatile romne.
Putem aprecia, din acest punct de vedere, ca amnarile succesive nu au tinut cont
de aceasta situatie reala, astfel ca, indiferent de solutia data contestatiilor n executare,
exista ndoiala ca partile au beneficiat de o judecata ntr-un termen rezonabil.

2. O alta problema ce se ridica cu privire la judecata contestatiilor la executare


priveste amestecul nejustificat al unei alte puteri n stat, respectiv a executivului, care,
prin comunicatul mai sus-aratat, a intervenit n actul de justitie fara a avea acest drept,
aducnd atingere independentei si impartialitatii insatntei nvestite cu judecarea
contestatiilor la executare.
Astfel, rezulta foarte clar din comunicatul Ministerului Afacerilor Externe ca a
previzionat sau ca a ndrumat ori influentat instanta sa dea o anumita solutie (reamintim
ca acest comunicat a fost dat pe data de 18 august 2005, dupa ce la 10 august 2005 au
fost instituite sechestre pe bunurile condamnatilor, iar imediat condamnatii au formulat
contestatii la executare, stiut fiind faptul, chiar CEDO pronuntndu-se n mai multe
rnduri, ca si faza executarii silite face parte din procesul civil, iar instanta ce judeca
astfel de contestatii este o instanta independenta si impartiala potrivit art. 6 par. 1 din
Conventie).
Cu alte cuvinte, SoJust apreciaza ca exista suspiciuni puternice ca statul romn a
ncalcat independenta si impartialitatea prevazuta de art. 6 par. 1 din Conventie prin
ingerinta sa n actul de justitie.

III.

CAZUL M.I.S.A.
A. Situatia de fapt

Unul dintre cazurile ce au suscitat ndoieli publice cu privire la corectitudinea


procesuala si consecventa cu drepturile fundamentale este cel al Miscarii pentru
Integrare Spirituala n Absolut (MISA)[26]. Liderul MISA, Gregorian Bivolaru si alti
discipoli de-ai sai au fost urmariti, arestati si baturti de organele de securitate nca din anii
`70. Nu este exclus, potrivit informatiilor publicate n presa, ca urmarirea liderului MISA
sa fi continuat si dupa 1989. La aceasta se adauga si reticenta publicului cu privire la
tehnicile yoga, n special n anii `90, datorata lipsei unei educatii echitabile.
Cea mai mare actiune oficiala ndreptata contra MISA a avut loc n martie 2004
operatiunea CHRIST. La data de 18 martie 2004, cteva sute de politisti, jandarmi si
procurori au patruns n forta, n mai multe imobile proprietate personala apartinnd unor
cursanti yoga, locatii unde zeci de practicanti yoga locuiau n comun urmndu-si practica
spirituala dupa modelul ashram-urilor din India. Imersiunea a fost transmisa de mai
multe posturi de televiziune si o tara ntreaga a putut vedea pe ecranele televizoarelor
fortarea usilor de organele de ordine, tratarea n forta a persoanelor gasite n cladiri
(dintre care unii cetateni straini) sub amenintarea armelor, au fost somate sa se ntinda
pe podea, cu fata n jos si cu minile la ceafa; nu li s-a permis sa se mbrace; nu li s-a
cerut acordul pentru luarea de imagini. ntr-un caz se pare ca nu a existat mandat de
perchezitie. Mai multe zeci de persoane au fost urcate n dubele politiei, fiind duse la
Parchet, unde li s-au luat declaratii. Nu li s-a permis contactul cu avocatii, pe motiv ca
sunt audiate ca si martori, iar legislatia romna prevede posibilitatea asigurarii apararii
doar pentru parti, nu si pentru martori[27].
Potrivit continutului mandatelor de perchezitie, acestea trebuiau sa priveasca
date informatice, date referitoare la utilizatori si traficul informational. Cei
perchezitionati au reclamat nsa ca au fost ridicate cantitati uriase de bunuri
personale[28], unele dintre acestea fara a fi mentionate n procesele verbale de
perchezitie si majoritatea neavnd nici o legatura cu motivele mentionate n mandate; 2
ani mai trziu, proprietarilor le-au fost napoiate doar o treime din acestea. Una dintre
probe, jurnalul unui martor practicant yoga, a fost distribuit presei si facut public, desi
autoritatile asigura ca au pastrat confidentialitatea.
Procurorul instrumenteaza n prezent dosare de crima organizata si trafic de
persoane cu privire la unii membri M.I.S.A. S-a instituit masura sechestrului asigurator
asupra a 70 de imobile pentru acoperirea daunelor pretinse de acestea. Oficial, s-a retinut
ca, sub acoperirea unor cursuri de initiere n practicile de tip yoga, persoanele cercetate
au racolat, manipulat si exploatat n interes personal participantii dintre care multi
minori, carora le-a fost pusa n primejdie dezvoltarea psihica[29]. Din datele
contradictorii publicate n presa, victimele sunt doar 8 persoane. Unii dintre cei cercetati
au fost trimisi n judecata. Lucru total neobisnuit n Romnia, ntreg rechizitoriul a fost
postat public de catre organul de urmarire penala[30], ceea ce pe lnga ncalcarea
drepturilor la un proces echitabil si ocrotirea vietii private a celor cercetati, poate fi privit
ca nca un element de manipulare a opiniei publice.

B. Situatia dosarelor M.I.S.A.


Cu toate anchetele interne ale CSM[31] sau anchetele judiciare efectuate ca urmare a plngerilor
adresate, prezumtivele aspecte negative ale modului de desfasurare a anchetei nu s-au lamurit. Din cele 55
de plngeri penale depuse in mai 2004, doar 9 au fost retinute spre solutionare la Parchet si acelea pentru o
singura infractiune. Restul au primit solutie de neurmarire, fara ca victimele sa fie audiate, n prezent
aceasta solutie fiind contestata la instanta suprema.

n paralel, pe numele lui Gregorian Bivolaru plecat n Suedia - au fost emise


doua mandate de arestare, unul pentru infractiunea de act sexual cu o minora si altul
pentru trafic de persoane. Acestea au stat la baza formularii de catre statul roman a unei
cereri de extradare a lui. nsa Curtea Suprema din Stockholm a ajuns la concluzia ca
datorita ncalcarii prezumtiei de nevinovatie, a implicarii politicului[32] si mass-mediei
n aceasta speta (chiar se face mentiune expresa ca autoritatile n mod deliberat au ntors
opinia publica mpotriva inculpatului), justitia din Romnia nu poate asigura un proces
echitabil cetateanului a carei extradare s-a cerut, motiv pentru care cererea statului roman
a fost refuzata[33]. Dupa alte doua luni, Guvernul Suediei a acceptat acordarea statutului
de refugiat pe motive politice a lui Bivolaru.

C. Posibile drepturi ncalcate


Asupra modului n care s-au derulat perchezitiile, audierile si investigatiile s-au
ridicat ntrebari cu privire la posibila ncalcare a mai multor dispozitii interne (privare
ilegala de libertate; amenintare; represiunea nedreapta; violare de domiciliu; distrugere;
abuz n serviciu mpotriva intereselor persoanelor; abuz n serviciu prin ngradirea unor
drepturilor; ncercare de a determina marturia mincinoasa; arestare ilegale si cercetare
abuziva; purtare abuziva) si internationale (interzicerea torturii; dreptul la libertate;
dreptul la un proces echitabil; dreptul la respectarea vietii private si de familie; libertatea
de gndire, de constiinta si de religie; libertatea de exprimare; libertatea de ntrunire si de
asociere; interzicerea discriminarii; protectia dreptului de proprietate).
Ineficienta anchetelor interne asupra abuzurilor reclamate este cu att mai grava
cu ct Bivolaru a obtinut azil si apoi stat de refugiat ntr-o tara straina. Din acest punct de
vedere, competenta sau buna credinta a organelor romnesti este serios pusa sub semnul
ntrebarii.

IV. SRI - INTERCEPTARILE SI NREGISTRARILE AUDIO SAU VIDEO


A. Situatia premiza

Interceptarile si nregistrarile audio sau video constituie proceduri de obtinere a


unor probe foarte importante, mai ale n cazuri precum trafic de droguri, trafic de
persoane, coruptie, siguranta nationala. Fara ndoiala, interceptarile si nregistrarile audio
sau video reprezinta o ingerinta n viata privata a individului, pe care Curtea de la
Strasbourg nu o exclude n masura n care o asemenea de ingerinta raspunde exigent
principiilor legalitatii, proportionalitatii si legitimitatii.

B. Reglementare legala
n Romnia, prin Legea nr. 141/1996[34], nregistrarile audio sau video au fost
introduse printre mijloacele de proba pentru prima data n Codul de procedura penala,
Aceasta reglementare a fost modificata succesiv prin Legea nr. 281/2003 [35], apoi prin
Legea nr. 356/2006[36]. Alaturi de dreptul comun n materie cuprins n Codul de procedura
penala, exista un corp de legi speciale instituind, n domeniile vizate, dispozitii asupra
nregistrarilor si interceptarilor audio sau video, fie cu trimitere expresa la prevederile
generale[37], fie cu un continut derogator[38].
Pe plan legislativ, desi perfectibile, actele adoptate dupa 2003, cu referire la
nregistrarile si interceptarile audio sau video, denota preocuparea legiuitorului romn sa
puna n acord prevederile interne cu dreptul fiecarui individ la respectarea vietii sale
private si de familie (art. 8 din Conventia europeana si explicat printr-o jurisprudenta
evolutiva a Curtii Europene a Drepturilor Omului). Astfel, masurile se dispun numai n
cazul unor fapte considerate grave, expres determinate, numai daca sunt necesare, numai
de judecator[39] si pe o perioada limita anume determinata n lege. n acest fel,
reglementarea pozitiva este adusa n consens cu jurisprudenta Curtii de la Strasbourg,
care pretinde instituirea unui control jurisdictional, exercitat de magistrati independenti si
impartiali, n vederea supravegherii cu obiectivitate a modalitatilor concrete de utilizare a
acestei metode de investigatie[40]. Or, stabilirea unei plenitudini de competenta a
procurorului, n reglementarea initiala, fara nicio posibilitate de control din partea altei
autoritati din afara sistemului parchetelor, era generatoare de abuzuri.
SoJust evidentiaza n continuare o situatie ivita n primavara acestui an
privind Serviciul Romn de Informatii (S.R.I.), situatie care se dovedeste, cum
sublinia, la acel moment, Fundatia Pentru o Societate Deschisa (FSD) [41], o amenintare
si un urias regres al statului de drept, o inadmisibila desconsiderare a judecatorilor si a
actului de justitie, cu consecinte grave pentru viitorul democratic al tarii.
Astfel, printr-un comunicat facut public[42] n 28 februarie 2006, S.R.I. si exprima
punctul de vedere dupa care regulile C.pr.pen, relative la necesitatea ca interceptarile si
nregistrarile convorbirilor telefonice sa fie efectuate pe baza unei autorizatii emise de
judecator, nu se aplica SRI n cazurile n care acesta actioneaza n considerarea art. 3
combinat cu art. 13 din Legea sigurantei nationale nr. 51/1991 [43], considerndu-se ca, n
privinta activitatii de informatii, este suficient mandatul emis de procurorul anume

desemnat de catre procurorul general al Parchetului de pe lnga nalta Curte de Casatie si


Justitie.
Nu se face nicio referire la art. 20 si 21 ale Legii nr. 535/2004 privind prevenirea
si combaterea terorismului[44]. De asemenea, nu se tine seama de art. 46 din Legea nr.
535/2004, potrivit caruia la data intrarii n vigoare a legii orice alte prevederi contrare
acesteia se abroga; prin urmare textul art. 13 din Legea nr. 51/1991 este abrogat nca din
11 decembrie 2004. Asadar, la mai bine de un an si 2 luni de la intrarea n vigoare a
Legii nr. 535/2004, SRI se ghideaza dupa un text legal abrogat si i sustine
valabilitatea cu argumente care, chiar daca le raportam la perioada 1 ianuarie 2004-11
decembrie 2004[45], contrazic n mod flagrant principiile statului de drept si ridica
ntrebarile firesti n Romnia este protejat cetateanul contra abuzurilor? si de ce
Serviciului Romn de Informatii i este teama de judecator?[46].

C. Concluzii
SoJust atrage atentia ca nici pna n prezent nu exista un document oficial din care
sa rezulte numarul total de interceptari efectuate de S.R.I., numarul de mandate emise n
acest scop si de catre cine (procurori, judecatori), respectiv numarul cauzelor n care s-a
dispus nceperea urmaririi penale si au fost sesizate instantele de judecata ca urmare a
materialului probator obtinut n acest mod. Cum S.R.I. este institutia avnd competente
de a face astfel de interceptari n cauze privind siguranta nationala, este firesc ca o astfel
de statistica sa existe n posesia sa, fiind singurul mod n care si poate verifica eficienta
si si poate justifica activitatea.
Efectuarea de interceptari neurmate de trimiterea n judecata si eventual
condamnarea suspectilor, ridica mari semne de ntrebare cu privire la corectitudinea
formala a sistemului procedural de emitere a autorizatiilor, dar si cu privire la eficacitatea
activitatii specifice a S.R.I. De principiu, interceptarile convorbirilor, patrunderea n
locuinte sau alte spatii nseamna restrngerea exercitiului dreptului la viata privata.
Singura justificare legitima a intruziunii statului n dreptul la viata privata o constituie
finalitatea acesteia, data de numarul urmaririlor penale declansate, al trimiterilor n
judecata prin rechizitoriu si, mai ales, de numarul condamnarilor definitive aplicate de
instante.
Este de subliniat si faptul ca legislatia romna nu prevede posibilitatea unei
persoane a carei viata privata a facut obiectul unei monitorizari din partea S.R.I. de a
actiona n justitie pentru a obtine despagubiri pentru prejudiciile care i-au fost aduse,
pentru simplul fapt ca ea nu afla niciodata despre ingerinta n viata sa privata. Din aceasta
perspectiva accesul persoanei la justitie este imposibil de realizat, iar posibilitatea ei de a
obtine un remediu pentru dreptul ncalcat este nula.

4. RECOMANDARI
Avnd n vedere cele prezentate anterior, precum si faptul ca majoritatea cauzelor
mpotriva Romniei pun n discutie solutiile pronuntate de catre instantele de judecata si
modul n care au actionat procurorii, SoJust recomanda urmatoarele:

implementarea n cel mai scurt timp a prevederilor


Recomandarii (2004) 4E a Comitetului Ministrilor Consiliului Europei;

acordarea unei importante deosebite educatiei n domeniul


drepturilor omului si includerea cursului privind protectia europeana a
drepturilor omului n curricula facultatilor de drept, politie, stiinte
administrative si politice, stiinte sociale etc.;

efectuarea de modificari legislative n vederea eliminarii


contradictiilor, lipsei de claritate si coerenta a actelor normative n
vigoare; n acest sens ar trebui creat un departament special n cadrul
Ministerului Justitiei sau Consiliului Legislativ care sa verifice
compatibilitatea ntregii legislatii;

cunoasterea si nsusirea mai buna a jurisprudentei CEDO


de catre instantele interne si aplicarea directa a hotarrilor CEDO de catre
magistratii romni, chiar naintea unor modificari legislative;[47] precum
si adoptarea la nivel national a unui plan clar de pregatire continua a
magistratilor in privinta cunoasterii in profunzime a jurisprudentei Curtii
Europene a Drepturilor Omului

adoptarea
unei
strategii
nationale
privind
responsabilizarea organelor administratiei publice care dispun vnzarea
imobilelor catre chiriasi prin ncalcarea hotarrilor instantelor ce au dispus
restituirea n natura catre proprietar, prin instituirea unor sanctiuni clare:

adoptarea
unei
strategii
nationale
privind
responsabilizarea corpului magistratilor n vederea interpretarii si aplicarii
uniforme a legii.

adoptarea unei legislatii care sa interzica explicit


autoritatilor implicate n proceduri judiciare (politie, parchet, servicii
speciale, instante) dar si celorlalte autoritati ale statului (guvern, ministere,
parlament, autoritati judetene ori locale) sa se pronunte cu privire la
vinovatia unei persoane nainte de existenta unei hotarri judecatoresti
definitive de condamnare.

*
*

[1] Din aceasta suma totala situatia sumelor de achitat, la 1 iunie 2006: 4.382.569,6 EURO; 153.655
USD; 424.100,82 franci francezi.
[2] Raportul Ministerul Finantelor Publice, iulie 2006.
[3] Cunoasterea drepturilor omului a constituit obiectul preocuparilor la nivel ONU (n 1993 a fost
elaborat Planul de actiune de la Viena, urmat de Decada ONU pentru educatia n domeniul drepturilor
omului n perioada 1995-2004 si de Programul Mondial educatia n domeniul drepturilor omului din 2005
pna n prezent) si la nivelul Consiliului Europei (ratificarea Conventiei Europene pentru Apararea
Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale n 1993, numeroase recomandari si planuri de actiune
etc).
[4] Recomandarea (2004) 4E din 2004 este disponibila la urmatoarea adresa de Internet:
https://wcd.coe.int/ViewDoc.jsp?
id=743277&BackColorInternet=9999CC&BackColorIntranet=FFBB55&BackColorLogged=FFAC75
[5] Mai, 2005 Planul de actiune de la Varsovia al Comitetului Ministrilor al Consiliului Europei.
[6] Prof.dr.univ. Corneliu Brsan, judecatorul Romniei la CEDO, citat de Curierul National, iulie 2006,
citat n http://www.curierulnational.ro/?page=articol&editie=1221&art=79285.
[7] Nu trebuie uitat ca Primul judecator al Curtii este judecatorul national .
[8] Norme, care prin ratificare devin pate integranta a legislatiei nationale.
[9] Statistica Agentului Guvernamental.
[10] Raportul referitor la prezenta cazurilor Romniei n atentia CEDO si a Comitetului Ministrilor al
Consiliului Europei, elaborat de Cabinetul Primului Ministru al Romniei n data de 7 mai 2006. O traducere
a hotarrilor CEDO cu privire la Romnia este disponibila la http://www.csm1909.ro/csm/index.php?
cmd=9503
[11] Raportul referitor la prezenta cazurilor Romniei n atentia CEDO si a Comitetului Ministrilor al
Consiliului Europei, elaborat de Cabinetul Primului Ministru al Romniei n data de 7 mai 2006.
[12] Idem.
[13] A se vedea cauza Barbera, Messegue si Jabardo vs. Spania, 6 decembrie 1988
[14] A se vedea cauza Allenet de Ribemont vs. Franta, 10 februarie 1995
[15] A se vedea Hotarrea nr. 1/2005 a CEDO, publicata n Monitorul Oficial, Partea I, nr. 796/01.09.2005.
Poate fi consultata la adresa: http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/14_10_2005__1290_ro.doc .
[16] Ibidem.
[17] Ibidem.
[18] A se vedea pe larg: http://www.scj.ro/cautare_decizii.asp .
[19] Ibidem.
[20] Presa locala a relatat pe larg acest proces. A se vedea: http://www.romanialibera.ro/editie/index.php?
url=articol&tabel=z08022006&idx=147,
http://www.zi-de-zi.ro/fullnews1.php?ID=10047&IDQ=hadareni
,
http://www.zi-de-zi.ro/fullnews1.php?ID=12168&IDQ=hadareni .
[21] a se vedea: http://www.romanialibera.ro/editie/index.php?url=articol&tabel=z28042006&idx=138 .
[22] Poate fi consultat in extenso la: http://www.mae.ro/index.php?unde=doc&id=26856&idlnk=&cat= .
[23] A se vedea Hotarrea CEDO nr. 2/2005: http://www.scj.ro/strasbourg/moldovan%20romania
%20R.html .
[24] ibidem.
[25] Hotarrea CCJ citata mai sus: http://www.scj.ro/cautare_decizii.asp.
[26] nfiintata ca asociatie non-profit n ianuarie 1990, asociatia are caracter socio-profesional, filosofic,
educativ, avnd drept scop ridicarea nivelului spiritual al oamenilor prin promovarea teoriei si practicilor
yoga.

[27] Subliniem usurinta cu care, n Romnia, se ajunge la o perchezitie: este de ajuns sa fie nceputa
urmarirea penala pentru o fapta, in rem, si practic orice persoana, care poate sa nu aiba nici o legatura cu
acea cauza, sa fie supusa unei perchezitii domiciliare.
[28] Bunurile ridicate au fost: buletine de identitate, acte si contracte oficiale, acte de proprietate de
case si masini, documente contabile, bani, bijuterii, computere, aparate video, camere foto si video, haine,
ceasuri, lenjerie, pantofi, alimente, carti si reviste, casete audio-video, cartele telefonice, etc. Peste 100 de
cereri adresate parchetului pentru restituirea bunurilor au fost respinse sub pretextul ca bunurile pot avea
legatura cu cauza. Ramne de stabilit n ce masura astfel de bunuri, ca cele enumerate mai sus, au
legatura cu calculatoarele si tehnologia IT .
[29] http://www.mpublic.ro/presa/2004/c_03_30_2004.htm
[30] http://www.mpublic.ro/presa/2004/c_08_16_2004.htm
[31] http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/24_02_2006__3092_ro.doc,
http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/24_02_2006__3093_ro.doc
[32] A se vedea, de exemplu, interventia de la Tribuna Senatului Romaniei a senatorului Radu Tirle
referitor la o ntlnire MISA http://www.cdep.ro/pls/steno/steno.stenograma?ids=6128&idm=2,04&idl=1
[33] Decizia din 21 oct.2005, Cazul nr. o 2913-05.
[34] Publicata n Monitorul oficial al Romniei, partea I, nr. 289/14 noiembrie 1996.
[35] Publicata n Monitorul oficial al Romniei, partea I, nr. 468/1 iulie 2003.
[36] Publicata n Monitorul oficial al Romniei, partea I, nr. 677/7 august 2006.
[37] A se vedea, spre exemplu: Legea nr. 143/2000 (publicata n Monitorul oficial al Romniei, partea
I, nr. 362/3 august 2000), Legea nr. 78/2000 (publicata n Monitorul oficial al Romniei, partea I, nr. 219/18
mai 2000), Legea nr. 656/2002 (publicata n Monitorul oficial al Romniei, partea I, nr. 904/12 septembrie
2002), Legea nr. 39/2003 (publicata n Monitorul oficial al Romniei, partea I, nr. 50/29 ianuarie 2003).
[38] A se vedea: Legea nr. 535/2004 (publicata n Monitorul oficial al Romniei, partea I, nr. 1161/8
decembrie 2004).
[39] n mod exceptional, daca exista urgenta, interceptarile si nregistrarile pot fi dispuse de procuror,
n conditiile prev. de art. 912 alin. 2, 3 C.pr.pen., sau, n cadrul prevazut de Legea nr. 535/2004, pot fi
efectuate de organele de stat specializate cu atributii n domeniu, n lipsa unei autorizatii, dar cu respectarea
art. 22 din Lege.
[40] A se vedea, cu titlu de exemplu: Curtea Europeana a Drepturilor Omului, Hotarrea Klass si altii
contra Germaniei din 6 septembrie 1978, Hotarrile Kruslin si Huvin contra Frantei din 24 aprilie 1990, n V.
Berger, Jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, editia a III-a, Institutul Romn pentru Drepturile
Omului, Bucuresti, 2001, p. 436 si urm., Hotarrea Valenzuela Contreras contra Spaniei din 30 iulie 1998.
[41] A se vedea: punctul de vedere adoptat de FSD asupra interceptarii convorbirilor telefonice de catre
SRI, publicat pe pagina de internet: http://www.osf.ro/ro/eveniment_detaliu.php?id_eveniment=8.
[42]
http://sri.ro/index.php?
nav=cultura&subnav=cics&dnav=prpr&ddnav=&ddnav=detalii&sbnav=cultura_de_securitate&db
nav=detalii&id=3 si retras la scurt timp dupa aceea!!!
[43] Publicata n Monitorul oficial al Romniei, partea I, nr. 163/7 august 1991.
[44] Potrivit art. 20 din Lege amenintarile la adresa securitatii nationale a Romniei, prevazute la
art. 3 din Legea nr. 51/1991.. constituie temeiul legal pentru a se propune procurorului de catre organele
de stat cu atributii n domeniul securitatii nationale, n cazuri justificate, sa solicite autorizarea efectuarii unor
activitati n scopul culegerii de informatii, constnd n: interceptarea si nregistrarea comunicatiilor., iar
conform art. 21 alin. 4, daca n termen de 24 de ore de la nregistrarea cererii se apreciaza ca propunerea
este ntemeiata si sunt ntrunite toate conditiile prevazute de lege, procurorul general al Parchetului de pe
lnga nalta Curte de Casatie si Justitie sau nlocuitorul de drept al acestuia solicita n scris presedintelui
naltei Curti de Casatie si Justitie autorizarea activitatilor propuse. Solicitarea este examinata de
judecatori, n camera de consiliu, care o admit sau o resping motivat, prin ncheiere.
[45] Durata de timp scursa din momentul aplicarii dispozitiilor art. 91 1-916 C. pr. Pen., potrivit
modificarilor aduse prin Legea nr. 281/2003 pna la intrarea n vigoare a Legii nr. 535/2004.
[46] Argumentele redate sunt exprimate si n literatura de specialitate - a se vedea: D. Lupascu, Unele
observatii privind interceptarile si nregistrarile audio sau video, n Dreptul nr. 2/2005, p. 169 si urm.
[47] SoJust mpartaseste propunerile incluse n adresa nr. 50844/07.06.2006 trimisa de Ministerul
Afacerilor Externe si Ministerul Justitiei n atentia Presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii.