Sunteți pe pagina 1din 12

Facultatea de Inginerie Electrica

GRIGORE Petre-Catalin
Laborator de Metode si Procedee Tehnologice
Grupa 113 A
Anul I

Lucrare Tehno 2
Metale si aliaje utilizate in industria
electrotehnica

Page 1 of 12

Facultatea de Inginerie Electrica


GRIGORE Petre-Catalin
Laborator de Metode si Procedee Tehnologice
Grupa 113 A
Anul I

Cuprins
Aliaje si tipuri de aliaje
Otelul
4

Fonta5
Metale neferoase

Aluminiul si proprietatiile sale

7-8

Cuprul si proprietatiile sale

Activitate laborator....10
Bibliografie..11

Page 2 of 12

Facultatea de Inginerie Electrica


GRIGORE Petre-Catalin
Laborator de Metode si Procedee Tehnologice
Grupa 113 A
Anul I

Aliaje
Un aliaj este amestecul omogen cu proprieti metalice a dou sau mai
multe materiale (elemente chimice), din care cel pu in unul este metal i de
obicei se afl n cantitatea cea mai mare. Propriet ile fizice i chimice ale
aliajelor sunt n general diferite de cele ale substan elor componente,
uneori semnificativ. Majoritatea metalelor de folosin zilnic sunt de fapt
aliaje. De exemplu, ceea ce numim n limbaj uzual fier este aproape
ntotdeauna un oel cu coninut redus de carbon, iar aurul folosit pentru
bijuterii este un aliaj n care mai intr cupru i argint.

Tipuri de aliaje:
Aliaj anticoroziv (rezistent la intemperii i factori chimici agresivi)
Aliaj inoxidabil (nu oxideaz, nu se combin cu oxigenul, nu
ruginete)
Aliaj antifriciune (cu un coeficient de frecare mic, frecare redus,
folosit la fabricarea cuzineilor)
Aliaj de lipit (care este folosit n procese tehnice de lipire, frecvent
sub aciunea cldurii)
Aliaj dur (cu duritate mare)
Aliaj refractar (care rezist la temperaturi mari, de exemplu la peste
1.500 C)
Page 3 of 12

Facultatea de Inginerie Electrica


GRIGORE Petre-Catalin
Laborator de Metode si Procedee Tehnologice
Grupa 113 A
Anul I

Aliaj uor (cu o densitate relativ mic)


Aliaj foarte uor
Aliaj tipografic (folosit n realizarea caracterelor de tipografie)
Aliaj uor fuzibil (care se topete uor, la temperatur relativ mic)

Otelul
Oelul este un aliaj ce conine ca elemente principale fierul i carbonul,
avnd un coninut de carbon sub 2,11 %. Aliajele fier-carbon cu mai mult de
2,11% carbon se numesc fonte . Oelurile sunt materialele cu cea mai larg
utilizare n industrie. Proprietile lor pot s varieze n limite foarte largi n
funcie de coninutul de carbon i de alte elemente de aliere.
n funcie de coninutul n elemente de aliere, o elurile se mpart n:

oeluri nealiate (numite i oeluri carbon), care conin ca elemente


principale doar fierul i carbonul

oeluri aliate, care pe lng fier i carbon conin i alte


elemente: nichel, crom, molibden, vanadiu etc.

n condiii de echilibru, cei mai importani constituen i ai o elurilor


nealiate sunt ferita, austenita, cementita i perlita.
Pentru a mbunti ct mai mult duritatea i rezisten a oelurilor,
acestea se supun de regul unor tratamente termice cum ar
fi clirea sau nitrurarea. Scopul final al unor asemenea tratamente este de
obicei obinereamartensitei.

Page 4 of 12

Facultatea de Inginerie Electrica


GRIGORE Petre-Catalin
Laborator de Metode si Procedee Tehnologice
Grupa 113 A
Anul I

Tratamente termice ale otelului


Prin tratamentele termice ale oelului se pot modifica propriet ile
acestuia. Tratamentele termice sunt clirea nap, uleiuri sau sruri,
carburarea i nitrocarburarea.

Fonta
Fonta este un aliaj casant de fier, carbon i alte elemente, cu un coninut
ridicat de carbon ( 2,11- 6,67%).
Fierul pur nu reprezint o importan practic. n schimb, aliajele fierului
cu carbonul numite font i oel sunt materialele metalice cele mai utilizate
n tehnic. Fonta este aliajul fierului cu carbonul, care con ine ntre 2,11%
i 6,67% carbon, iar oelul, aliajul fierului cu carbonul care con ine sub
2,11% carbon. n afar de fier i carbon, att fontele ct i o elurile, mai
conin, n cantiti mici, i alte elemente
ca siliciu, mangan, sulf, fosfor (numite elemente nsoitoare), care nu au
putut fi complet ndeprtate n procesul de elaborare sau care au fost
introduse n mod voit, pentru a le conferi anumite propriet i (elemente de
aliere).
Fonta prezint urmtoarele caracteristici generale: se toarn bine, se
prelucreaz prin achiere, dar nu se poate prelucra plastic (nu se poate
lamina sau forja) i nu se poate suda. Fontele turnate n piese mari sunt
numite i fonte de a doua topire i se obin din fonte brute, prin retopirea n
cuptoare speciale (cubilouri) n scopul nlturrii impurit ilor i a ob inerii
Page 5 of 12

Facultatea de Inginerie Electrica


GRIGORE Petre-Catalin
Laborator de Metode si Procedee Tehnologice
Grupa 113 A
Anul I

anumitor compoziii. Ele pot fi: fonte cenuii,fonte nodulare i fonte


maleabile.

Fontele cenuii (simbol Fc, urmat de cifra care ii indic rezisten a


minim la rupere la traciune, n daN/cm2) se toarn foarte bine i se
prelucreaz prin achiere, fiind ieftine.

Fontele nodulare (simbol Fn - font cu grafit nodular) se obin prin


adugarea de magneziu n baia de font. Prezint proprieti mecanice
la fel de bune ca oelul i se toarn la fel de bine ca fonta cenu ie.

Fontele maleabile (simbol Fm) se obin printr-un tratament termic


special (de maleabilizare); se pot prelucra bine prin achiere i au
proprieti mecanice apropiate de ale oelului.

Metale neferoase
Metalele care nu contin fier se numesc metale neferoase. Acest grup
include aproximativ 70 de elemente, de la aluminiu- metalul cel mai
raspandit in scoarta terestra- pana la elementele artificiale cum este
plutoniul, care nu se gasesc niciodata in natura.

Caracteristici
Majoritatea metalelor au un luciu characteristic,desi unele se
corodeaza repde
Majoritatea metalelor raman in stare solida la temperature
camerei
Majoritatea metalelor sunt bune conducatoare de caldura si
electricitate

Page 6 of 12

Facultatea de Inginerie Electrica


GRIGORE Petre-Catalin
Laborator de Metode si Procedee Tehnologice
Grupa 113 A
Anul I

Aluminiul si proprietatiile sale


Aluminiu este cel mai raspandit metal in scoarta tereatr, iar printre
elemente ocup locul al treilea in urma oxigenului si siliciului. Datorit
activittii sale chimice mari, se gseste in natur numai sub form de
compusi. Impreun cu oxigenul si siliciul formeaz 82,58% din scoarta
terestr.
Aluminiul este cunoscut inca din antichitate si era utilizat de ctre greci si
romani. Denumirea de aluminiu vine de la latinescul alumen care este
folosit pentru a denumi substante astringente.

Proprietati:
Greutatea

Page 7 of 12

Facultatea de Inginerie Electrica


GRIGORE Petre-Catalin
Laborator de Metode si Procedee Tehnologice
Grupa 113 A
Anul I

Aluminiul are o densitate de 2,7 g/cm3, aproximativ o treime din


densitatea otelului.
Rezistenta
Aliajele de aluminiu au o rezistenta la tractiune cuprinsa ntre 70 si
700 MPa. Aliajele cele mai utilizate pe scara larga pentru extrudare
au rezistente cuprinse ntre 150 si 300 MPa.

Dilatarea liniara
Comparativ cu alte metale, aluminiul are un coeficient relativ nalt
de dilatare liniara. Acest lucru trebuie luat n considerare la
anumite proiecte.

Maleabilitatea
Maleabilitatea buna a aluminiului, care este esentiala pentru
extrudarea profilelor, este, de asemenea, utilizata la laminarea sub
forma de benzi si table subtiri, ca si pentru alte operatii de ndoire
si deformare, la cald sau la rece.
Prelucrarea
Aluminiul este usor de prelucrat utiliznd majoritatea metodelor
frezare, gaurire, taiere, perforare, ndoire etc.
mbinarea
Page 8 of 12

Facultatea de Inginerie Electrica


GRIGORE Petre-Catalin
Laborator de Metode si Procedee Tehnologice
Grupa 113 A
Anul I

Caracteristicile care faciliteaza mbinarea sunt adesea cuprinse n


profil. Sudarea (prin topire si prin frictiune), legarea si bobinarea
sunt alte metode folosite pe scara larga.
Conductivitatea
Aluminiul este un conducator excelent de caldura si electricitate.
Un conductor de aluminiu cntareste aproximativ jumatate din
greutatea unui conductor de cupru cu aceeasi conductivitate.

Cuprul si proprietatiile sale


Cuprul (numit i aram) este un element din tabelul periodic avnd
simbolul Cu i numrul atomic 29. Acesta este un metal de culoare rocat,
foarte bun conductor de electricitate i cldur. Cuprul a fost folosit de
oameni din cele mai vechi timpuri, arheologii descoperind obiecte din acest
metal datnd din 8700 .Hr. A fost unul din primele metale folosite,
deoarece cantiti mici din el apar n unele locuri n stare liber.
Principalele minereuri ale cuprului sunt: calcozina (sulfura de cupru),
calcopirita sau criscolul (ferosulfura de cupru), cupritul (oxidul cupros) i
malachitul i azuritul (ambele forme ale carbonatului basic de cupru).
Page 9 of 12

Facultatea de Inginerie Electrica


GRIGORE Petre-Catalin
Laborator de Metode si Procedee Tehnologice
Grupa 113 A
Anul I

Metoda folosit pentru extracia de cupru depinde natura minereului. Dac


cuprul se gsete n stare liber, el poate fi separat prin sfrmarea
minereului n buci mici i amestecarea sa cu apa.

Proprietati:
metal armiu roiatic, cu densitatea egal cu 8, 96 g/cm 3, avnd
duritatea 3, mai mare dect al grafitului
bun conductor de cldur i de electricitate
prezint punct de topire ridicat (1083C), ceea ce determin o
restrns utilizare a sa ca metal pur
se poate alia uor cu alte metale: Zn, Sn i Ni, formnd aliaje: alam,
bronz, cu proprieti mbuntite i puncte de topire mai sczute
este forte maleabil i se poate lamina uor

Activitate laborator
Page 10 of 12

Facultatea de Inginerie Electrica


GRIGORE Petre-Catalin
Laborator de Metode si Procedee Tehnologice
Grupa 113 A
Anul I

In cadrul laboratorului nr.2 care a avut ca tema Metale si aliaje utilizate in


electrotehnica am discutat despre metale si aliaje.
Am avut pe masa urmatoarele lucrari:
446.323-106-1 cu titlul Brat. Desenul continea: butuc, perete, placa,
perete, lagar 280/ 210-65 U20-70, placa 25*60*180, placa, adios,
sudura D10, sudura D6. Am enumerate marcile STAS-ului 446.323107-1 :OL 37.2 ; OL 52.2.
446.323-331-1 cu titlul Distantier 2;OLT35
446.323-013-1 cu titlul Distantier;OL 50

Bibliografie
Page 11 of 12

Facultatea de Inginerie Electrica


GRIGORE Petre-Catalin
Laborator de Metode si Procedee Tehnologice
Grupa 113 A
Anul I

Activitatea de laborator;
Petre Vasile.Tehnologie electromecanica.Indrumare laborator.UPB
2001
SR CR 10260:2002;
SR EN 1412:1997

Page 12 of 12