Curs Practic Formare Electrician

MODULUL 2
capitolul 3
SUPORT DE CURS
ELECTRICIAN N CONSTRUCII
Cod COR: 713701
Nivelul de instruire: 2 (studii
medii)
2014
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M2/C3) CALIFICAREA ELECTRICIAN nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Buctaru - Formator
Pag 1 din 138
Formator: ing. Gheorghe Buctaru
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
Pag 2 din 138
capitolul 3
Montarea i utilizarea mainilor electrice
Pag.03
Realizarea instalaiilor pentru alimentarea mainilor electrice
Pag.84
Realizarea circuitelor electrice / electronice pentru aplicaii uzuale
Pag.131
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
-CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
Pag 3 din 138
Montarea i utilizarea mainilor electrice

Ce sunt i la ce folosesc mainile
electrice de JT i MT:
electrice din punct de vedere al instalaiilor
Pag 4 din 138
Pag 5 din 138
Un pic de teorie:
Maini electrice rotative
Generaliti
Maina electric este un element tehnic care transform energia mecanic a unei
micri de rotaie n energie electric sau invers. n primul caz maina electric se
numete generator, iar n cel de al doilea caz se numete motor.
Funcionarea mainilor electrice se bazeaz pe dou principii fundamentale ale
electrotehnicii i anume:
- principiul (fenomenul) induciei electromagnetice
- principiul interaciunii dintre curentul electric i cmpul magnetic.
O caracteristic important a mainilor electrice este reversibilitatea, adic posibilitatea de
a funciona att ca motor ct i ca generator. Dup tipul energiei electrice produse (dac
funcioneaz ca generator) sau utilizate (dac funcioneaz ca motor) deosebim:
- main electric de curent continuu
- maina electric de curent alternativ:
- sincron
- asincron
Maina electric de curent continuu
Este o main
electric rotativ ce
produce
energie
electric de curent
continuu n contul
unei
energii
mecanice ce i se
transfer pe la
arbore (n cazul n
care funcioneaz ca
Pag 6 din 138
generator) sau produce energie mecanic pe care o transfer unei maini de lucru n
contulenergiei electrice de curent continuu cu care este alimentat la borne (n cazul n care
funcioneaz ca motor).
Din punct de vedere istoric aceasta este maina care a aprut prima dat i a fost utilizat
att ca generator ct i ca motor.
Descoperirea i utilizarea curentului alternativ
i a mainilor de curent alternativ a fcut ca n
regim de generator s nu mai fie utilizate
aceste tipuri de maini. n regim de motor,
maina de curent continuu are nc
numeroase aplicaii dintre care enumerm:
n traciunea electr la tramvaie, locomotive,

etc.
- n
acionarea
electric
la maini
de ridicat,
poduri
rulante,
transportoare, maini
unelte ,
laminoare, etc.
- servomotoare
n automatizri.
Pag 7 din 138
Elemente constructive ale mainii de curent continuu

ntruct aa cum s-a spus maina de curent continuu este rar utilizat actualmente ca i
generator ne vom referi n continuare cu preponderen la motorul de curent continuu.
Din punct de vedere al fenomenelor electromagnetice ce caracterizeaz transformarea de
energie, maina de curent continuu are dou pri distincte i anume:
a. inductorul partea ce produce cmpul magnetic de excitaie,
b. indusul partea n care cmpul inductiv induce tensiuni
electromotoare
Din punct de vedere

cinematic, maina de
curent continuu este
construit dintr-o parte
fix numit stator i o
parte mobil numit
rotor. Aceasta din
urm se rotete n
interiorul
celei dinti. ntre ele
exist un spaiu, , numit ntrefier. Din punctul de vedere al formei ntrefierului deosebim:
- maina de curent continuu cu poli necai ntrefierului este constant)
- maina de curent continuu cu poli apareni
(mrimea
Pag 8 din 138
(mrimea ntrefierului este variabil)

Att statorul ct i rotorul pot ndeplini funcia de inductor sau indus.
Seciunea transversal simplificat printr-o main de curent continuu de mic
putere are forma din figura 4.01.
Miezul statorului (1) ca i polii inductorului R sunt realizai din tole de oel
electrotehnic prin tanare de form potrivit.
Pe circumferina statorului, ntre doi poli de excitaie (pincipali) este plasat cte un pol de
comutaie (auxiliar) aa cum se observ n figura 4.02.
nfurarea rotoric este dispus n crestturile rotorului, capetele ei fiind conectate
la o pies specific mainii de curent continuu numit colector, realizat din lamele de
cupru i solidar cu rotorul. Conexiunea rotorului cu exteriorul, prin intermediul colectorului
se realizeaz cu ajutorul perilor colectoare.
Pag 9 din 138
Pentru reprezentarea convenional a mainii de curent continuu se utilizeaz unul din

modurile prezentate n figura 4.04.
Principiul de funcionare al mainii de curent continuu

Curentul ce parcurge bobina de excitaie creeaz un cmp magnetic a crei inducie are o
distribuie sinusoidal de-a lungul circumferinei rotorului (statorului). Datorit rotaiei
rotorului, bobina acestuia intersecteaz liniile cmpului magnetic de excitaie, n el
inducndu-se o tensiune sinusoidal de forma:
4.001
N = numrul de spire al unei bobinei
l = lungimea bobine
= viteza tangenial a conductorului
n cmpul magnetic
B(t) = inducia n bornele plasate succesiv de latura bobinei.
ntruct rotorul este format din mai multe bobine decalate spaial ntre ele, tensiunile
electromotoare ce se vor induce n ele vor fi de forma:
4.002
unde b = numrul este numrul de bobine al rotorului
ntruct fiecare bobin este n contact cu periile colectoare doar pentru un interval de timp
t corespunztor unei fraciuni unghiulare spre exterior se transmite tensiunea
aproximativ constant:
4.003
Pag 10 din 138
Se poate arta c, ntre fraciunea unghiular a i interval de timp t exist relaia:
Dac generatorul alimenteaz un circuit exterior i prin acesta trece un curent I asupra unei
bobine a indusului (cea aflat n contact cu periile) va aciona o for electromagnetic F
care d natere unui cuplu rezistent:
Tipuri de excitaie ale mainilor de curent continuu

Conform reversibilitii mainii de curent continuu, alimentnd cu tensiune continu att
indusul ct i inductorul, rotorul se va roti furniznd energie mecanic la arbore.
Dup modul n care se realizeaz alimentarea nfurrii de excitaie a unui motor de curent
continuu deosebim:
- excitaie separat n cazul n care nfurarea de
excitaie este alimentat de la o alt surs de tensiune.
Ea se reprezint schematic ca n figura 4.06.
- excitaie derivaie (n paralel) n cazul n care nfurarea

de excitaie este conectat n paralel cu periile colectoare ale
indusului mainii, aa ca n figura 4.07.
Pag 11 din 138
- excitaie serie n cazul n care nfurarea de excitaie este

conectat n serie cu indusul, ca n figura 4.08.
- excitaie mixt n cazul n care maina este prevzut cu

dou nfurri de excitaie, una serie i una paralel, ca n
figura 4.09.
Proprietile mainilor de curent continuu se exprim calitativ i cantitativ prin caracteristicile
lor. Acestea sunt diferite n cazul n care utilizrii ca generator sau ca motor.
Caracteristicile generatoarelor de curent continuu

Generatoarele de curent continuu sunt caracterizate n bun msur de urmtoarele dou
caracteristici:
- caracteristica de mers n gol
care exprim dependena tensiunii furnizate la borne, n gol, funcie de curentul de excitaie,
la turaie constant:
- caracteristica extern
care exprim dependena tensiuni de ieire furnizate la borne, funcie de curentul de
sarcin, la turaie constant.
Definirea acestor caracteristici prezint particulariti dup tipul de excitare utilizat:
a. Generatorul cu excitaie separat

n cazul acestui tip de generator cele dou caracteristici menionate se exprim astfel:
a1. Caracteristica de mers n gol se exprim prin relaia:
pentru:
i are forma din figura 4.10.

Pag 12 din 138
U A,N = tensiune nominal

recomandat de constructor
Diferena dinre curbele obinute pentru sensul creterii i
descreterii curentului de excitaie se datorete fenomenului
de histerez ce caracterizeaz comportarea miezului
magnetic al bobinei de excitaie.
a2. Caracteristica extern este definit de relaia:
i descrie capacitatea generatorului de a-i menine

tensiunea la borne n condiiile variaiei sarcinii.
Ea are forma din figura 4.12.
Aceast caracteristic se traseaz de regul pentru:
I = ct = valoarea care asigur pentru:
Analitic, caracteristica extern este descris de raportul:
Pag 13 din 138
care de regul nu depete valoarea procentual de (10 15)%.

a3. Caracteristica reglrii
este o caracteristic utilizabil doar la generatoare cu acest tip de excitaie, ea fiind descris de
relaia:
astfel nct s se asigure condiia:
Ea are forma din figura 4.12 i se traseaz de regul pentru:
b. Generatorul cu excitaie paralel

Acest tip de generator este cel mai rspndit. El nu are
nevoie de surs exterioar de alimentare a excitaiei,
spunndu-se despre el c este autoexcitat la fel ca i cel cu
excitaie serie.
S studiem grafic modul n care se realizeaz autoexcitarea
acestui tip de generator. Se prezint pentru aceasta, pe
acelai grafic, caracteristica de mers n gol (1) i
caracteristica de excitaie (2).
Autoexcitarea are loc astfel:
Tensiunea remanent a generatorului determin conform caracteristicii de excitaie un curent
(de excitaie) dat de relaia:
Pag 14 din 138
unde:
Dac sensul de conectare al nfurrii de excitaie este

corect, acest curent va determina creterea tensiunii
furnizate, conform succesiunii:
Procesul continu atta timp ct tensiunea la borne, conform caracteristicii de mers n gol (1)
este mai mare dect cea corespunztoare caracteristicii de excitaie (2) descris de relaia mai
sus amintit.
Diferena pe ordonat, notat U este o msur a intensitii procesului de autoexcitare care
continu atta vreme ct:
n clipa n care diferena U se anuleaz, generatorul intr n regim staionar i furnizeaz

tensiunea UN corespunztoarea punctului M de intersecie al celor dou caracteristici.
Spunem c generatorul s-a prins.
Din acest moment se poate conecta un circuit de sarcin de la ieirea generatorului.
Pentru ca generatorul cu excitaie derivaie s intre ntr-un proces de autoexcitare este
nnecesar ca:
- s existe un cmp remanent al polilor de excitaie, care s determine o tensiune
remanent
- nfurarea de excitaie s fie corect conectat (n sensul nsumrii cmpului su cu cel
remanent)
b1. Caracteristica de mers n gol
coincide practic cu cea a generatorului cu excitaie separat.
b2. Caracteristica extern
Pag 15 din 138
se definete astfel:
pentru
Rezistena de cmp Rc este reglat la valoarea care asigur:
Grafic, caracteristica extern are forma din figura 4.16.

Este admis funcionarea generatorului pn cnd UA
scade la UAN.
Dac I depeste valoarea IN apare nclzirea excesiv
a generatorului existnd pericolul distrugerii.
ntre curentul maxim i cel nominal exist relaia:
Poriunea punctat a caracteristicii nu este stabil, pe ea generatorul nu poate funciona. Dac

I depete valoarea Im , tensiunea i curentul scad brusc i generatorul se desprinde (se
dezexcit).
c. Generatorul cu excitaie serie
Pag 16 din 138
Fenomenul de autoexcitare se desfoar asemntor ca n cazul generatorului cu excitaie

derivaie, determinnd i caracteristici de funcionare asemntoare.
Pierderile interne a unui generator de Curent Continuu
La funcionarea mainii de curent continuu n regim de generator sau de motor, are loc o
transformare de energie mecanic n energie electric sau invers, transformare care este
nsoit de o serie de pierderi. Aceste pierderi se mpart n:
pierderi electrice;
pierderi magnetice;
pierderi mecanice.
Pierderile electrice au loc datorit efectului termic al curentului electric i deci se vor produce
n nfurarea rotorului i n nfurrile de excitaie.
Pierderile magnetice apar datorit fenomenului de histerezis i curenilor Foucault, numai n
rotorul mainii de c.c., n polii magnetici i carcas nu au loc aceste pierderi, ntruct cmpul
magnetic este constant n timp. Pentru micorarea acestor pierderi, rotorul se confecioneaz
din tole de oel electrotehnic, cu un anumit procent de siliciu i izolate ntre ele.
Pag 17 din 138
Pierderile mecanice sunt datorate frecrilor de paliere, frecrilor perilor pe colector i frecrilor
prilor rotative cu aerul, inclusiv pierderile datorate ventilatorului de rcire. Aceste pierderi
depind numai de viteza de rotaie a mainii i sunt proporionale cu aceast vitez.
Caracteristicile motoarelor de curent continuu

Performanele motoarelor de curent continuu se stabilesc i se compar pe baza criteriilor
caracteristicilor eseniale i anume:
- caracteristica vitezei la mersul n sarcin
- caracteristica mecanic
- caracteristica cuplului electromagnetic
a. Motorul cu excitaie separat sau derivaie
n cazul utilizrii ca motor, maina de curent continuu cu excitaie derivaie funcioneaz ca i
cea cu excitaie separat.
a1. Caracteristica vitezei la mersul n sarcin
se definete prin ecuaia:
pentru:
Aceast caracteristic are forma din figura 4.17.

La examinarea ei se observ c atunci cnd curentul crete,
viteza de rotaie scade, odat cu creterea cuplului rezistent
la arbore (proporional cu curentul absorbit de motor).
Scderea turaiei nu este semnificativ la creterea
curentului absorbit.
a2. Caracteristica mecanic

descrie dependena:
Pag 18 din 138
la
I
Aceast caracteristic este derivat din caracteristicile vitezei ala mersul n sarcin (datorit
proporionalitii dintre curentul absorbit i momentul rezistent), avnd aceeai alur. O
caracteristic mecanic la care scderea turaiei este mic la creterea cuplului rezultant se
numete caracteristic dur. Motorul de curent continuu cu excitaie separat (i derivaie) are
o caracteristic dur.
a3. Caracteristica cuplului electromagnetic

este descris de relaia:
Ea are forma din figura 4.18, n care:
b. Motorul cu excitaie serie
Pag 19 din 138
Motorul cu excitaie serie are o utilizare relativ larg n industrie. Conectarea la tensiunea de
alimentare a motorului de curent continuu se face ca n figura 4.19.
b1. Caracteristica de mers n sarcin se definete prin relaia:
pentru
Alura acestei caracteristici se prezint n figura 4.20.

Comentnd caracteristica se observ c la cureni mici
(corespunztori unui cuplu rezistent mic) turaia crete
foarte mult n timp ce n apropierea turaiei nominale
variaia turaiei la variaia curentului IA (deci a cuplului
rezistent) este mic.
Aceast caracteristic se deosebete radical de cea a
motorului cu excitaie derivaie.
b2. Caracteristica mecanic este definit de ecuaia:

S-a considerat c
Pag 20 din 138
O asemenea caracteristic mecanic se numete caracteristic elastic (moale). Pentru

definirea relativ strict a domeniilor de utilizare ale motorului de curent continuu cu excitaie
serie trebuie s reinem c puterea mecanic furnizat la arbore este aproximativ constant,
adic:
Aceast proprietate este utilizat n instalaii de acionare electric a trenurilor i

tramvaielor.
O deficient important a motorului de curent continuu cu excitaie serie este turaia foarte
mare la mersul n gol. Aceasta se elimin prin dou metode:
- utilizarea unei excitaii auxiliare, derivaie care s corecteze caracteristica mecanic n zona
cuplurilor rezistente mici:
- utilizarea unor circuite de alimentare automate adecvate.
Pornirea motoarelor de curent continuu

n practic se utilizeaz urmtoarele metode de pornire a motoarelor de curent continuu:
- prin conectare direct
- prin rezistenele adiionale introduse n circuitul indusului
- prin utilizarea variatoarelor electronice de tensiune
MASINA DE CURENT CONTINU

1.1 Generatoarele de curent continu
Dac un rotor se nvrte intre doi poli magnetici stationari, curentul din rotor circula intr-o
directie pe parcursul unei jumatati de rotatie si in cealalta pe parcursul celeilalte jumatati.
Pentru a produce o trecere constanta, intr-o singura directie a curentului dintr-un astfel de
dispozitiv, este necesara furnizarea unui mijloc prin care curentul rezultat sa aiba acelasi sens
pe parcursul intregii rotatii. La masinile mai vechi aceasta este realizata cu ajutorul unor placute
colectoare, un inel de metal impartit in doua, montat pe axul rotorului. Cele doua jumatati sunt
izolate si sunt bornele bobinei.
Pag 21 din 138
Perii fixe de metal sau carbon sunt tinute pe placutele colectoare in timp ce acestea se
rotesc, conectand electric bobina la fire exterioare. In timp ce rotorul se invarte, fiecare perie
intra in contact alternativ cu placutele colectoare, schimbandu-si pozitia in momentul cand
curentul din bobina isi schimba sensul.
Astfel circuitul exterior la care generatorul este conectat este alimentat cu un curent
continuu. Generatoarele de curent continuu sunt de obicei folosite la tensiuni mici pentru a evita
scnteile dintre perii i plcue care rezult la tensiuni mari.
Cel mai mare potential obtinut in general de astfel de generatoare este de 1500 de volti. In
unele masini mai noi aceasta inversare se face folosind dispozitive electronice de mare putere,
cum ar fi de exemplu diode redresoare.
Generatoarele moderne folosesc rotoare cilindrice care, de obicei sunt constituite dintr-un
numar mare de bobinaje asezate longitudinal in lacasuri speciale si conectate la placute
colectoare. Intr-un bobinaj in care este un numar mic de lacasuri, curentul produs va creste si
scadea in functie de partea de camp magnetic prin care rotorul trece.
Un bobinaj compus din mai multe segmente si un rotor circular conecteaza in permanenta
circuitul aproape constant deoarece intotdeauna un bobinaj longitudinal se deplaseaza printr-o
suprafata cu un camp magnetic intens. Campurile de la generatoarele moderne sunt de obicei
din patru sau mai multi poli, pentru a creste marimea si puterea campului magnetic. Cateodata
poli mai mici sunt adaugati pentru a compensa distorsiunile din fluxul magnetic cauzat de
efectul magnetic al rotorului.
1.2. Motoarele cu curent continuu
In general, sunt similare in constructie cu generatoarele de curent continuu. Ele pot, de
fapt
sa
fie
descrise
ca
generatoare care
functioneaza
invers.
Cand
curentul trece prin
rotorul
unui
motor,
este
generat un camp
magnetic
care
genereaza o forta
electromagnetica,
si ca rezultat
rotorul se roteste.
Actiunea periilor colectoare si a placutelor colectoare este exact aceiasi ca la generator. Rotatia
Pag 22 din 138
rotorului induce un voltaj in bobinajul rotorului. Acest voltaj indus are sens opus voltajului
exterior aplicat rotorului
In timp ce motorul se roteste mai rapid, voltajul rezultat este aproape egal cu cel indus.
Curentul este mic, si viteza motorului va ramane constanta atat timp cat asupra motorului nu
actioneaza nici o sarcina, sau motorul nu efectueaza alt lucru mecanic decat cel efectuat pentru
invartirea rotorului. Cand asupra rotorului se aplica o sarcina, voltajul va fi redus si un curent
mai mare va putea sa treaca prin rotor. Astfel, motorul este capabil sa primeasca mai mult
curent de la sursa care il alimenteaza, si astfel sa efectueze mai mult lucru mecanic
Fig.1.2.1 Constructia motorului
Deoarece viteza rotatiei controleaza trecerea curentului prin rotor, mecanisme speciale trebuie folosite
pentru pornirea motoarelor cu curent continuu.
Cand rotorul se afla in repaus, el, efectiv, nu are nici o rezistenta, si daca voltajul normal este aplicat,
va trece un curent mare, ceea ce ar putea avaria periile colectoare sau motorul. Mijloacele obisnuite
pentru prevenirea acestor accidente este folosirea in serie a unei rezistente, la inceput, impreuna cu
rotorul, pentru a limita curentul pana cand motorul incepe sa dezvolte un curent suficient. Pe parcurs
ce motorul prinde viteza, rezistenta este redusa treptat, fie manual ori automat.
Viteza cu care un motor cu curent continuu functioneaz, depinde de puterea campului magnetic
care actioneaza asupra rotorului, cat si de curentul rotorului. Cu ct este mai puternic campul
magnetic, cu atat este mai mica rata rotatiei necesare sa
creeze un curent secundar necesar pentru a contracara
curentul aplicat. Din acest motiv viteza motoarelor cu
curent continuu poate fi controlata prin variatia
campului curentului.
Fig.1.2.2 Constructia rotorului
Principiul de functionare a masinii de curent continuu (m.c.c.) - rolul colectorului

De modul particular
de
realizare
a
fiecarui subansamblu
depind, in final,
caracteristicile
functionale si de
performanta
ale
masinilor electrice.
Tehnologiile clasice
utilizate
pentru
realizarea
elementelor
Pag 23 din 138
constitutive ale masinilor electrice sunt, in mare parte, la ora actuala, depasite, neoferind
posibilitatea de imbunatatire radicala a performantelor acestora
GENERATORUL DE CURENT ALTERNATIV - principiu de funcionare

In fig. 1.2.3 este prezentata o spira, avand 2 laturi active: l 1 si l2, care se roteste intre polii
unui electromagnet (ale carui bobine sunt parcurse de un curent de excitatie Ie. Capetele spirei
sunt sudate la 2 inele I1 si I2, care se rotesc solidar cu spira, cu o turatie constanta exprimata
prin n
La momentul initial, t=0, fig. 1.2.3 a), laturile spirei se deplaseaza perpendicular pe
directia liniilor de camp, caracterizat prin inductia B, iar numarul de linii de camp intersectate
intr-un anumit interval de timp este maxim.
Datorita acestui fapt tensiunea indusa in fiecare din laturile spirei este maxima, iar la cele
2 inele se va obtine o tensiune egala cu dublul celei induse in fiecare din laturi.
Prin circuitul compus din latura l1 a spirei inelul I1 peria P1 -sarcina Ru -P2 -I2 -l2 partea
frontala din spate a spirei va circula un curent, al carui sens se determina cu regula mainii
drepte. Rotind spira cu un unghi de 90 grade (sau /2 rad.) se ajunge la situatia prezentata in
fig. 1.2.3 b), unde directia de deplasare a conductorului devine coliniara cu liniile de inductie,
iar tensiunea indusa este nula (prin spira nu variaza fluxul magnetic).
Dupa o rotire cu alt unghi de /2 rad., adica cu rad. fata de momentul initial, se obtine
situatia din fig. 1.2.3 c), similara cu cea din fig. 1.2.3 a), cu diferenta ca cele 2 laturi
schimbandu-si pozitia, tensiunile induse isi modifica sensul, adica prin rezistenta Ru va circula
un curent de sens contrar.
Sensul tensiunii induse, si implicit al curentului se va schimba la fiecare rotire cu rad. a
spirei. Variatia curentului in timpul unei rotatii complete este prezentata in fig. 1.2.3 d). Asadar,
prin folosirea celor 2 inele pe care calca 2 perii, P1 si P2 se obtine o tensiune si un curent
alternativ prin sarcina. Masina este, deci, una de c.a.
Este posibila si o tratare analitica a problemei. Daca se considera elementul de arie a
spirei, vectorul
- perpendicular pe planul spirei, fig1.2.3 a), si inductia magnetica pe directie
verticala , atunci, aplicand legea lui Faraday, se obtine:
Pag 24 din 138
Aceasta relatie justifica faptul ca la t=0, cand = /2, e=Up=Um. In continuare, variatia este
armonica si la t=T/4 se obtine Up=0, s.a.m.d.
Daca se inlocuieste sistemul de 2 inele cu unul avand 2 semiinele (sectoare inelare) S1,
respectiv S2 se va constata ca se poate realiza o redresare a c.a., adica o conversie a sa in
curent pulsator, apropiat celui continuu.
In fig1.2.3 a este reluata situatia din fig1.2.3 a). La rotirea spirei, impreuna cu semiinelele
cu /2 rad. Up este nula, curentul- nul, dar la o rotire cu inca /2 rad, se observa o inversare a
sensului curentului prin sarcina fata de situatia din fig. 1.2.3 c), adica acesta isi pastreaza
sensul din momentul initial.
Variatia in timp a curentului prin sarcina este prezentata in fig. 1.2.4 d), unde se
observa forma redresata a acestuia. In cazul masinii reale in locul spirei este un sistem de spire
care ocupa periferia indusului, iar numarul de sectoare la care sunt legate capetele spirelor
este mare, ansamblul devenind un colector, iar tensiunea la perii devine mult mai apropiata de
o forma ideala de c.c.
In fig. 3 este prezentat cazul motorului de c. c. Cele 2 perii sunt alimentate de la o sursa
de c.c. Curentul care circula prin spira interactioneaza cu campul magnetic si conform regulii
mainii stangi creeaza un cuplu de forte (se stie ca F=BIL).
Pag 25 din 138
La momentul initial cuplul este maxim de un sens, la un unghi de /2 cuplul este nul, iar la
o rotire cu inca un unghi de /2, cuplul devine din nou maxim si de acelasi sens ca la momentul
initial.
Pag 26 din 138
Se asigura astfel o rotire in acelasi sens a spirei. Prin spira se constata ca circula curent
alternativ. Adica in acest regim colectorul are functia deondulor de c.c. (sau invertor).
MAINA SINCRON - Producerea sistemului trifazat simetric de tensiuni electromotoare

in generatoarele sincrone.
Consideram un sistem de trei spire 1-1, 2-2, 33 fixate rigid pe un arbore (ax) si decalate in
spatiu la 2/3 una fata de cealalta, si care se
rotesc impreuna cu viteza unghiulara constanta
intr-un camp magnetic uniform de inductie B.
Daca notam cu + 0unghiul pe care il
formeaza la un moment dat normala la spira 11 cu inductia magnetica
, atunci fluxul
magnetic prin aceasta spira este:
unde S este aria suprafetei spirei. Tensiunea
electromotoare indusa in spira va fi ( = t ):
Tensiunile electromotoare induse in spirele 2-2
si 3-3 decalate in urma cu 2/3, respectiv
inaine cu 2/3 fata de spira 1-1 vor fi:
Cele trei tensiuni electromotoare e1, e2,

e3 formeaza un sistem trifazat de tensiuni
simetric electromotoare sinusoidale. Valoarea
efectiva a acestor tensiuni electromotoare
este:
E = BS/ = 2 f B S /
= 4.44 f B S
Pag 27 din 138
Dac n locul celor trei spire se afl

trei bobine avand fiecare N spire
valorile efective ale tensiunilor
electromotoare vor fi:
E = 4.44 B N S
n practic producerea sistemului trifazat
de
tensiuni
electromotoare
in
generatoarele electrice sincrone se face
dupa principiul prezentat, dar cu unele
particularitati tehnologice. Cele trei
bobine 1-1, 2-2, si 3-3 sunt fixe si se afla asezate in niste crestaturi sau pe niste poli la periferia
interioara a statorului generatorului sincron, ele sunt fazele generatorului. Campul magnetic constant
este produs de catre o infasurare de curent continuu ce se afla dispusa pe rotorul generatorului;
alimentarea cu curent continuu a infasurarii rotorice se face de la o sursa de curent continuu prin
intermediul unor perii colectoare fixe ce aluneca pe niste inele colectoare fixate pe rotor. Rotorul
generatorului este rotit mecanic de catre o masina exterioara: turbina cu aburi in centralele
termoelectrice
sau
turbina
hidraulica
in
centralele
hidroeletrice
(hidrocentrale).
n figura
alaturata este
prezentat rotorul
generatorului in
cateva pozitii
succesive si
tensiunile
electromotoare
induse in fazele
statorice prin
rotirea rotorului
Pag 28 din 138
Cmpul magnetic rotitor. Producerea campului magnetic rotitor in msinile de curent

alternativ trifazate.
Un camp magnetic este rotitor daca vectorul
inductiei magnetice se roteste in spatiu in jurul
unei axe perpendiculare pe directia lui . In figura
alaturata am considerat un camp magnetic uniform,
caracterizat prin inductia magnetica ce se
roteste in jurul unei axe perpendiculare pe figura ce
trece prin originea axelor de coordonate O.
Proiectiile vectorului
t):
pe axele Ox si Oy sunt ( =
Bx = B cos t
By = B sin t
Acest camp magnetic se roteste in sens triginometric. Este valabila si afirmatia reciproca: un
camp magnetic ale carui proiectii pe axele Ox si Oy ale unui sistem de axe rectangular sunt
date de expresiile de mai sus este un camp magnetic rotitor in sens trigonometric in jurul unei
axe perpendiculare in punctul O pe planul xOy.
Vom arata ca un camp magnetic rotitor poate fi produs cu ajutorul a trei spire (bobine)
coaxiale, asezate decalat in spatiu la 120 0 una fata de cealalta si alimentate cu un sistem
trifazat simetric de curenti sinusoidali (defazati la 120 0 unul fata de altul).
Fie trei spire coaxiale (axa
comuna este perpendiculara in O pe
planul xOy) asezate decalat in spatiu la
1200 una fata de cealalta parcurse de
un sistem trifazat simetric de curenti
sinusoidali:
i1 = I
sin t
i2 = I
sin ( t 2/3 )
i3 = I
sin ( t + 2/3 )
Pag 29 din 138
Inductiile magnetice ale campurilor magnetice produse de curentii din cele trei spire sunt B 1, B2,
B 3:
B1 = Bmax sin t
B2 = Bmax sin ( t 2/3 )
B3 = Bmax sin ( t + 2/3 )
Campul magnetic rezultant in punctul O va avea componentele pe axe:
Bx = B1 cos 900 - B2 cos 300 + B3 cos 300
By = B1 cos 00 - B2 cos 600 B3 cos 600
Inlocuind valorile inductiilor magnetice in expresiile anterioare se obtine:
Bx = ( - Bmax sin ( t 2/3 ) + Bmax sin ( t + 2/3 ))
=
Bmax ( sin t +
cos t -
sin t +
=
cos t ) =
Bmax cos t
By = Bmax sin t ( Bmax sin ( t 2/3 ) + Bmax sin ( t + 2/3 ) )
= Bmax ( sin t ( sin t -
Bx =
Bmax cos t,
cos t By =
sin t +
cos t )
Bmax sin t, adica:
Bmax sin t
Expresiile obtinute sunt identice cu acelea ale unui camp magnetic rotitor ce se roteste in sens
trigonometric, in concluzie cele trei spire 1-1 , 2-2, 3-3 din figura produc un camp magnetic
rotitor ce se roteste in sensul de la spira 1 spre spira 2 cand sunt parcurse de un sistem trifazat
simetric de curenti de succesiune directa.
Construcia i mrimile nominale ale mainii sincrone

Maina sincron funcioneaz n regim de generator sau motor.
Pag 30 din 138
Generatoarele sincrone sunt realizate ca generatoare sincrone trifazate si servesc pentru

producerea energiei electrice. Motoarele sincrone se folosesc la actionarea unor utilaje de
mare putere la care nu este necesara reglarea turatiei si care nu necesita porniri prea dese.
Masina sincrona are doua parti constructive de baza: statorul si rotorul.
Statorul masinii sincrone este partea fixa (imobila) a masinii, care cuprinde: carcasa,
miezul magnetic statoric, infasurarile statorice , scuturile portlagar, periile colectoare si cutia de
borne. Miezul statoric 1 este realizat din tole de otel electrotehnic de 0.5 mm grosime izolate
prin lacuire sau oxidare. Miezul statoric are forma de coroana cilindrica si este prevazut la
periferia interioara cu crestaturi (santuri) longitudinale in care se aseaza infasurarea statorica 2
(trifazata). Infasurarile statorice sunt de obicei trifazate, realizate din conductoare de cupru. In
aceste infasurari se induce tensiunea electromotoare la generatoare si de aceea poarta
denumirea de indusul masinii sincrone. Capetele infasurarilor sunt scoase la o cutie de borne
pentru a putea conecta masina in circuitul electric al retelei trifazate industriale. Periile
colectoare servesc pentru alimentarea infasurarilor rotorice.
Rotorul masinii sincrone este partea mobila a masinii, care cuprinde arborele, miezul de
fier rotoric, infasurarile rotorice (de curent continuu), inelele colectoare. Miezul feromagnetic
rotoric este fixat pe arborele masinii si serveste pentru inchiderea campului magnetic. Exista
doua forme constructive principale ale rotorului:
rotor cu poli aparenti format dintr-o serie de poli cu piese polare 5 fixati de jugul 7 al
rotorului cu buloane sau pene. Pe poli sunt asezate bobinele rotorice, numite bobine de
excitatie, alimentate in curent continuu astfel incat sa formeze poli care sa alterneze
succesiv: N, S, N,etc. Rotorul cu poli aparenti se foloseste numai la masini sincrone
cu turatie de cel mult 1000 rot/min (3 perechi de poli N-S) deoarece este dificil sa se
asigure o rezistenta mecanica corespunzatoare la turatii mai ridicate pentru aceasta
varianta constructiva.
rotor cu poli inecati format dintr-un bloc masiv cilindric de otel prevazut la periferie cu
crestaturi longitudinale in care se aseaza infasurarea rotorica de excitatie. Din acelasi
bloc de otel este realizat si arborele rotorului. Capetele infasurarii rotorice (de curent
continuu) sunt conectate la doua inele colectoare pe care aluneca niste perii ce
realizeaza legatura electrica dintre partea rotorica (in miscare de rotatie) si partea fixa a
masinii. Aceasta varianta constructiva este preferata la viteze mari de rotatie de 1500
sau 3000 rot/min datorita rezistentei mecanice mai ridicate si sigurantei mai mari in
functionare.
Alimentarea in curent continuu a infasurarii de excitatie a masinii sincrone se poate realiza de

la un generator de curent continuu ce se afla pe acelasi arbore (ax) cu masina sincrona,
denumit excitatoare sau excitatrice. Infasurarea rotorica a generatorului, cea care prin miscare
de rotatie induce tensiune electromotoare in infasurarile statorice se numeste infasurare de
Pag 31 din 138
excitatie sau inductor. Generatoarele sincrone de turatie mare (1500 sau 3000 rot/min) si de
putere nominala mare se construiesc cu poli inecati si sunt antrenate de turbine cu abur,
turbogeneratoare. Generatoarele sincrone cu poli aparenti, de turatie redusa si putere nominala
mare sunt antrnate , de regula, de turbine hidraulice si se numesc hidrogeneratoare.
Marimile nominale ale masinii sincrone sunt:
puterea nominala, este puterea electrica la borne in regim nominal pentru generatoare,
respectiv puterea mecanica utila la arbore pentru motoare, in kW,
tensiunea nominala, este tensiunea de linie a infasurarii trifazate, in V,
curentul nominal de linie, in A,
conexiunea infasurarilor indusului, ( stea Y, sau triunghi D)
factorul de putere nominal, cos
randamentul nominal,
frecventa nominala, f de obicei 50 Hz,
turatia nominala, daca masina are p perechi de poli turatia nominala este f/p rotatii pe
secunda, respectiv 60f/p rot/min,
tensiunea si curentul de excitatie la sarcina nominala.
Pe placuta indicatoare a masinii se mai inscrie regimul de functionare (generator, motor,
compensator sincron) serviciul nominal si gradul de protectie.
Functionarea ca generator a masinii sincrone
Principiul de functionare ca generator pentru producerea sistemului trifazat de tensiuni
electromotoare a fost expus, ca o aplicatie a legii inductiei electromagnetice. Regimul de
generator este principalul regim de functionare al masinii sincrone. Inductorul masinii sincrone
este constituit din infasurarea de excitatie rotorica, alimentata in curent continuu de la
excitatoare (generator de curent continuu) sau de la o sursa de curent continuu separata.
Inductorul are un numar p de perechi de poli N-S si este rotit cu o viteza de rotatie fixa de 60f/p
rot/min unde f este frecventa tensiunii alternative produsa de generator (50 Hz). In infasurarea
trifazata a indusului (situata pe statorul generatorului) se induce un sistem trifazat de tensiuni
electromotoare simetric care este disponibil la bornele generatorului si poate alimenta
receptoare trifazate din sistem. Astfel prin infasurarile statorice vor lua nastere curenti trifazati
ce vor alimenta receptoarele din sistem. Datorita interactiunii dintre campul magnetic produs de
Pag 32 din 138
rotor (inductor) si curentii din infasurarile statorice ( ale indusului) apare un cuplu
electromagnetic M ce se exercita atat asupra indusului in sensul de rotire al rotorului, cat si
asupra inductorului in sens invers sensului de rotire al rotorului. Astfel pentru a produce si
mentine curentii din infasurarile statorice generatorul sincron trebuie sa primeasca o putere
mecanica M, unde este viteza unghiulara a rotorului, pe care sa o transforme in putere
electrica numita putere electromagnetica Pem.
Generatorul sincron primeste pe la arbore o putere mecanica P 1 = Mext . O parte P mv din

aceasta putere se pierde prin frecari in lagare, frecari cu aerul si pentru antrenarea
ventilatorului. Daca pe arborele masinii se afla o excitatoare atunci aceasta preia si ea o parte
Pex din puterea de la arbore. Puterea ramasa este transferata statorului ca putere
electromagnetica Pem. O mare parte din puterea electromagnetica P 2 = 3 U I cos este furnizata
de generator in sistem consumatorilor trfazati. In miezul magnetic al statorului (indusului) apar
pierderi in fier PFe iar in infasurarile statorului apar pierderi prin efect Joule-Lenz P J. Diagrama
energetica a generatorului sincron arata ca in figura de mai jos. Randamentul generatorului
sincron este :
Randamentul generatorului sincron este intre 0.9-0.95 pentru puteri ale generatoarelor intre 10
si 1000 kW, iar pentru puteri de 250 MW randamentul atinge 0.985.
Functionarea ca motor a masinii sincrone
La functionarea ca motor a masinii sincrone infasurarea statorica trifazata a masinii este
alimentata de la reteaua trifazata cu un sistem trifazat simetric de tensiuni electromotoare. Prin
infasurare vor lua nastere trei curenti simetrici, care vor produce un camp magnetic rotitor, asa
cum s-a aratat anterior. Rotorul motorului sincron este, la randul sau, alimentat in curent
Pag 33 din 138
continuu, sau la motoare electrice de mica putere este un magnet permanent. Campul
magnetic rotitor produs de stator se roteste cu o viteza constanta de 60f/p rot/min, adica de
3000/p rotatii pe minut in cazul cand f=50 Hz. Numarul de perechi de poli ai infasurarii statorice
este intreg: 1, 2, 3, , astfel ca turatiile campului magnetic rotitor sunt, corespunzator 3000,
1500, 1000 , , rot/min.
Ne putem imagina ca, spre exemplu, campul magnetic rotitor ar fi produs
de magnetul permanent 1 prin rotirea potcoavei magnetice din figura in
jurul unei axe perpendiculare pe figura ce trece prin mijlocul magnetului
permanent 2. Daca magnetul permanent 2 este, la randul sau, rotit din
exterior pana ce viteza de rotatie a lui se apropie de a magnetului 1,
atunci magnetul 2 poate fi prins de magnetul 1 si antrenat (tras) in
miscare de rotatie cu aceasi viteza de rotatie ca si 1. In aceasta situatie
magnetul permanent 2 (rotorul) se va roti sincron cu magnetul
permanent 1 (campul magnetic rotitor produs de infasurarea statorica).
De mentionat faptul ca pentru punerea in miscare a rotorului este necesara rotirea rotorului cu
o viteza de rotatie apropiata de a campului magnetic rotitor, deci este necesara o instalatie
speciala de pornire a motorului sincron. Altfel, motorul sincron nu porneste , rotorul nu poate
fi prins de campul magnetic rotitor care se roteste cu o viteza foarte mare, 3000/p rot/min.
In timpul functionarii motorului sincron puterea electromagnetica este transformata in
putere mecanica si cedata prin intermediul arborelui utilajului antrenat de motor. Pe masura ce
cuplul rezistent mecanic cerut de utilaj este mai mare unghiul dintre axa magnetica a campului
magnetic rotitor si axa magnetica a rotorului creste iar daca este depasita puterea nominala
mecanica unghiul poate atinge 900 iar rotorul scapa, nu mai este antrenat in miscare de
rotatie, este pierdut din sincronism si motorul se opreste. Situatia aceasta poarta denumirea
de iesire din sincronism a motorului sincron sau pierdere a sincronismului. Este necesara
repornirea motorului sincron.
Maina asincrom
Aa cum am mai artat la clasificarea mainilor
electrice rotative deosebim:
- maini de curent alternativ asincrome
- maini de curent alternativ sincrome
Maina asincron transform energia mecanic
n energie elctromagnetic sau invers. Cu toate
Pag 34 din 138
c este reversibil se utilizeaz aproape n exclusivitate ca motor, motiv pentru care l vom
tratata n aceast postur.
El se caracterizeaz prin aceea c rotorul su are un bobinaj nchis, fr a fi excitat de vreo
surs exterioar de tensiune, iar curenii indui n aceast nfurare au o frecven diferit de
cei care au strbtut nfurrile statorului.
Aceast frecven este funcie de turaia motorului.
Fa de alte maini rotative motorul asincrom trifazat prezint cteva avantaje eseniale care-l
fac cel mai utilizat n aplicaii industriale:
- se alimenteaz
direct de la reeaua
trifazat
- construcie este
simpl, pre de cost
sczut, robusteea
este remarcabil
- este uor de
exploatat
- are o caracteristic
mecanic
puin
dependent de sarcin
Ca dezavantaje menionm: - curentul mare la pornire
- reglarea mai dificil a turaiei (dezavantaj parial eliminat de progresele realizate n construcia
convertoarelor de frecven)
Motorul asincrom trifazat este
cel mai rspndit motor electric.
Elemente
constructive
motorului asincrom trifazat
ale
Din
punct
de
vedere
electromagnetic motorul asincrom
are dou componente:
- inductorul care produce
cmpul magnetic nvrtitor
Pag 35 din 138
- indusul n care cmpul magnetic nvrtitor

induce tensiunea electromotoare
Din punct de vedere mecanic, motorul asincrom
este format din:
- stator care este inductorul
- rotor care este indusul
Statorul este format din miezul statoric, carcasa
cu tlpile de fixare, nfurarea statoric,
scuturile, cutia de borne, dispozitivul port-perii.
Rotorul este format din miezul rotoric, nfurarea rotornic, inele de contact (numai la unele
tipuri).
Miezul statornic i rotornic sunt realizate
din tole din oel electrotehnic strnse n
pachete rigide.
nfurarea statoric este alctuit din
trei nfurri de faz, constructiv
identice i decalate spaial la un unghi
de
aa cum se observ n
figura 4.22.
nfurarea rotoric se poate
prezenta sub mai multe forme
constructive, dup cum este vorba
de motor asincrom cu rotor
bobinat sau cu
rotor n scurticircuit (colivie).
n cazul rotorului bobinat este vorba de trei nfurri de

faz decalate la periferia rotorului cu
plasate n
cresctturi.
Cele trei nfurri sunt conectate n majoritatea cazurilor
n stea, foarte rar n triunghi.
Pag 36 din 138
n cazul primei variante de conexiune capetele

libere ale nfurrii trifazate sunt conectate la
cte un inel conductor prin care cu ajutorul unor
perii se asigur legtura cu elementul din
exteriorul motorului.
n cazul rotorului n scurtcircuit nfurarea
rotoric are forma unei colivii ca n figura 4.23,
format din bare din material conductor care

umple crestturile rotorului, scurtcircuitate la
capete de inele din material conductor.
ntre bare i pereii crescturilor nu exist nici o izolaie, ntruct
materialul acestora este mult mai bun conductor dect cel ce formeaz
miezul rotoric.
Caracteristicile motorului asincrom trifazat

Din punctul de vedere al utilizatorului este important cunoaterea urmtoarelor caracteristici
de funcionare:
- caracteristica mecanic
- caracteristic randamentului
- caracteristica factorului de putere
a. Caracteristica mecanic
exprim dependena momentului de alunecare. Prin definiie alunecarea este dat de relaia:
= viteza unghiular cu care se rotete cmpul magnetic inductor (al statorului)

Pag 37 din 138
2 =
viteza unghiular cu care se rotete rotorul.
Dup cum rezult din definiia

alunecrii, ea poate lua valori ntre 0
i 1.
Dependena momentului dezvoltat
de motorul asincrom trifazat este
prezentat n figura 4.24.
Pentru caracteristica M = f (s) exist cteva

puncte caracteristice i anume:
Mp = momentul de pornire, caracteristic

valorii s = 1
Mm
= momentul maxim, corespunztor unei

valori a alunecrii numit alunecare critic (de
desprindere)
MN = cuplul nominal
Caracteristica mecanic poate fi reprezentat i prin relaia:
rerprezentat grafic n figura 4.25.

Se observ c, att pe curba M = f (s) ct i pe curba
= f (M) , pentru fiecare valoare a
alunecrii s (viteza unghiular 2 ) exist dou valori ale momentului.

Funcionarea stabil se realizeaz ns doar pe ramura OA a caracteristicii. Dac se depete
Pag 38 din 138
momentul maxim motorul trece n funcionare pe poriunea AB a caracteristicii, fapt ce duce la

oprirea sa.
b. Caracteristica randamentului
Aceast caracteristic este definit de relaia:
unde: P2 = puterea util furnizat de motor la arbore
= suma pierderii de putere, dup cum urmeaz:
PFe = pierderile n fier

Pm = pierderile mecanice
PJ = pierderile n nfurri
Aceast caracteristic se traseaz n condiiile:

Pag 39 din 138
Randamentul motoarelor asincrome are valori cuprinse ntre: 93 % la motoarele de peste 500
kW i 75 % la motoarele sub 1 kW.
c.Caracteristica factorului de putere
Este definit aa cum s-a mai spus de relaia:
pentru:
La funcionarea n gol cos are valori mici ntruct puterea activ absorbit este mic iar
puterea reactic absorbit pentru realizarea excitaiei este aproape aceeai ca n sarcin.
Pe msur ce motorul se ncarc puterea activ absorbit (aproximativ proporional cu
puterea dezvoltat) crete, i factorul de putere tinde spre valoare maxim:
care se obine n jurul ncrcrii nominale.
Maina sincron
Elemente constructive ale mainii sincrone
Maina sincrom se caracterizeaz prin
aceea c ntre viteza unghiular a rotorului i pulsaia
reelei la care este conectat exist o legtur rigid de
forma:
unde p = numrul de perechi de poli ai mainii.
Ea are dou pri constructive:
- statorul format din: miez, nfurare, carcas, scuturi
- rotorul format din: miez, nfurare, inele colectoare.
Statorul are miezul realizat la fel ca i maina
asincrom, cu crestturi n care este amplasat
nfurarea trifazat.
Miezul rotornic poate fi realizat:
Pag 40 din 138
- cu poli apareni, prezentat n figura 4.28

- cu poli necai prezentat n figura 4.29
n cazul mainii cu poli apareni ntrefierul este
neuniform, mic n dreptul pieselor polare i
mare ntre ele.
Aceast construcie se utilizeaz la maini cu
turaie redus, datorit lipsei siguranei
mecanice (la hidrogeneratoare). De aceea ea
se mai cunoate i sub numele de construcie
de hidrogenerator i se utilizeaz la turaii de
ordinul sutelor de rot/min.
Rotorul are o nfurare trifazat conectat cu
exteriorul prin trei inele,
Uneori se ntlnete i construcia rotorului fiind
cu poli apareni.
n cazul mainii cu poli necai nfurarea unui
pol acoper de obicei 2/3 din deschiderea sa. n
mijlocul polului rmne o zon de aproximativ 1/3
din deschidere, n care nu se practic crestturi,
denumit dinte mare.
Aceast construcie mecanic prezint o siguran
deosebit i este utilizat la maini sincrone cu
viteze mari de rotaie (ex. turbo-generatoarele
sincrone):
n = (1000 3000) rot /min
4.051
n cazul mainilor sincrome trifazate cmpul magnetic de excitaie se realizeaz cu ajutorul

unor nfurri de curent continuu cu poli apareni sau necai.
Regimurile mainii sincrone

Maina sincrom poate funciona n dou regimuri de baz: cel de motor i cel de generator.
Pag 41 din 138
Maina sincrom nu poate funciona n regim de frn ntruct cuplul magnetic sincrom apare
doar cnd rotorul are aceeai vitez unghiular cu cea a cmpului magnetic rotitor al statorului.
a. Regimul de generator
n regim de generator, rotorul rotit cu viteza unghiular produce un cmp magnetic nvrtitor,
cu pulsaia:
=p
4.052
n fiecare din nfurrile rotorului se va induce o tensiune sinusoidal cu frecvena .

Tensiunile lor vor fi defazate ntre ele cu un unghi dat de relaia:
unde = unghiul de decalare spaial al nfurrilor trifazate.

Rotorului i se transfer o putere mecanic:
Ma = cuplul activ dezvoltat de motorul primar ce acioneaz generatotul.

Asupra rotorului se exercit un cuplu:
4.055
Cuplul transferat rotorului asigur cuplul M i
acoper pierderile mecanice, adic:
Pag 42 din 138
Mm = cuplul aferent pierderilor mecanice.

nmulim cu i rezult:
P1 = P + Pm
4.058
unde:
P = puterea electromagnetic care are urmtoarele componente:
P2 = puterea electromagnetic trifazat de generator

Pya = puterea pierdut prin efectul Joule n nfurare
PFe = pierderi n fierul statornic
Actualmente ca generator trifazat se utilizeaz n exclusivitate generatorul
sincron.
b. Regimul de motor
Maina sincron poate funciona i n regim de motor. ns maina sincron are un mare
dezavantaj i anume acela c, nu are un cuplu de pornire, adic, nu poate porni din
repaus.
Pentru a funciona i a dezvolta cuplu este necesar aducerea rotorului la turaia de
sincronism. Aceasta se poate realiza prin dou moduri:
- utilizarea unui mic motor
asincrom avnd rotorul cuplat cu
cel al motorului asincrom.
Dup prindere n sincronism,
motorul asincrom este scos din
funcionare.
- utilizarea pornirii n asincrom.
Pentru aceasta motorul sincron are
rotorul prevzut cu o colivie care
Pag 43 din 138
dezvolt un cuplu suficient pentru a accelera rotorul n gol la o turaie apropiat de cea de
sincronism de unde acesta se prinde.
Caracteristicile motoarelor sincrone

a. Caracteristica mecanic
a motorului sincron se poate defini doar n situaia de sincronism, pentru c, numai atunci
motorul sincron dezvolt cuplu.
Aceast caracteristic mecanic este dat de relaia:
= f (M)
pentru:
4.060
U = ct
f = ct
4.061
4.062

Se observ c caracteristica mecanic este
perfect rigid, atta vreme ct cuplul rezistent
nu depeste valoarea maxim admis Mm.
Dac momentul rezistent depete valoarea
Mm motorul sincrom se oprete.
Montarea motoarelor electrice n instalaii informaii practice
Pag 44 din 138
In desenele de mai jos, este aratat componena unui motor electric trifazic cu talpi
detasabile (41) care se prind de carcasa 12 prin suruburile 40, este din seria ASI, cu rotorul in
scurt circuit. Este cel mai raspandit tip de motor pentru actionari electrice generale, are o
constructie simpla, poate fi incarcat peste sarcina nominala pe scurt timp cam cu 10% si isi
reglaza singur turatia in anumite limite, revenind la turatia nominala. Pentru ca are axa
orizontala se noteaza cu B3, iar daca unul din capacele port lagar ar fi fost cu flansa s-ar fi
notat cu B5. Apoi in mod normal mai urmeaza inca un numar care reprezinta distanta de la
suprafata de asezare a talpilor pana la axul motorului, iar dup aceea o litera: cel mai des S,
M, L, scurt, mediu sau lung, care se refera la lungimea fierului (circuitului statoric) motorului.
Toate acestea se pot afla citind placuta care este prinsa pe motor. O astfel de constructia se
intalneste si la motoarele monofazice. Daca masina electrica (motorul ) ar fi lucrat in pozitie
verticala, atunci litera B ar fi fost inlocuita cu litera V.
Motorul este alcatuit dintro carcasa de fonta sau aliaj de aluminiu (siluminiu) 12, in care se afla
bobinajul statoric 45 care poate fi pentru alimentare monofazata sau trifazata. Acest bobinaj
este asezat (bobinat) in crestaturile statorice ale statorului 44 confectionat din tole
ferosilicioase si este presat in carcasa 12. Rotorul 8 care in exemplu dat are caile de curent
rotorice 43 scutcircuitate de inelele de scurtcircuitare 42 se sprijina pe lagarele cu
rulmenti 6 si11 care sunt montate in capacele 4 si 14. Bobinajul 45 este alcatuit din semibobine,
egal repartizate pe fiecare faza, in crestaturi, dar si egal repartizate pe circumferinta statorului.
Conectarea acestor bobine se face in stator cu ajutorul legaturilor 47 iar la cutia de
borne 21unde se afla placa de borne 24 sunt scoase doar trei sau ase conductoare prin care
se face alimentarea bobinajului. Daca sunt trei, bobonajul este construit in triunghi iar nulul este
in motor, fara a fi scos afara, iar daca avem trei inceputuri si trei sfirsituri de bobinaj notate
coespunzator fiecarei faze, poate fi un motor cu o singura turatie sau unul cu doua turatii prin
modificarea conexiunilor Dahlander. Acestea sunt fixate pe cele sase borne ale placii de
borne24 si sunt fixate cu piulita 31cu saibele 30. Coloana de alimentare a motorului patrunde in
Pag 45 din 138
cutia de borne 21 prin presetupa 38 este ermetic montata cu garnitura de cauciuc 37 si

saiba36 si piulita 35, iar capetele fazelor se monteaza pe bornele placii de borne si se fixeaza
cu piulitele 29. Capacul cutiei de borne se monteaza prin suruburi dupa ce a fost asezata
garnitura de etansare 25. Lagarele cu bile(rulmentii) sunt montati in scuturi cu ajutorul saibei
elastice 5 care se aseaza la interior, se intruduce rulmentul si apoi capacul de rulment 9.
Capacele de rulment sunt prinse de capace prin suruburi pe capacele portlagare 4 si
respectiv14. Acestea, la randul lor vor fi prinse de carcasa 12 prin suruburile 3 si
respectiv 16. Capatul pe care se monteaza ventilatorul se numeste capat ventilator iar celalalt
capat se numeste cap (capat) arbore: pe aici este transmisa cuplul motor si miscarea de
rotatie. Ventilatorul 18 se monteaza cu ajutorul penei de constructie speciala 10 si este protejat
de capacul de ventilator19 care se fixeaza in scutul 14 prin suruburile 15. Cel mai adesea
miscarea de rotatie este transmisa printro saiba de curea care este montata pe cap arbore.
Pana 7 nu permite miscarea de rotatia a axului motorului fata de saiba de curea si pentru a nu
iesi de pe ax se monteaza surubul 1 si saiba 2. Dar pe cap arbore poate fi si un pinion care sa
faca parte dintr-un angrenaj cu roti dintate.
Demontarea unui motor electric se face atunci cand trebuie reparat: refacerea bobinajului ars,
inlocuirea rulmentilor, inlocuirea sau completarea vaselinei rulmentilor. Mai rar se intimpla ca o
cale de curent din crestatura rotorica 43, sau inelele de scurticircuitare 42 sa fie intrerupte.
Pentru aceasta se dezleaga coloana electrica de alimentare a motorului, dar nu inainte de a
opri tensiunea de alimentare si a se asigura ca nu e posibil ca altcineva sa cupleze motorul.
Apoi se demonteaza suruburile de fixare a motorului pe utilaj. Apoi se scoate
surubul1, saiba 2 si apoi cu ajutorul unei prese se scoate de pe cap arbore saiba de curea. Se
scoate de asemenea si pana 7. Apoi se demonteaza capacul de ventilator 19 prin desfacerea
Pag 46 din 138
suruburilor 15 si demontarea ventilatorului 18 prin scoaterea penei speciale 10. De la ambele

capace (scuturi) se scot suruburile de fixare 3. In totdeauna rulmentul cap arbore se va strica
inaintea rulmentului da la cap ventilator deoarece acesta ca suporta intodeauna o sarcina mai
mare. Pentru a scoate rulmentii de pe ax, e nevoie de o presa de rulmenti. Acestia trebuie sa
ramana pe ax, deoarece se scot mai usor de pe ax decit daca ar ramane in scuturi. Intotdeauna
stringerea rulmentului in capacul de fonta sau mai nou de aluminiu, va fi mai mica decit
strangerea inelului interior al rulmentului pe axul motor. Se ia motorul si se loveste pe o bucata
groasa de lemn cu capul ventilator: in felul acesta are loc a miscare relativa intre capul
ventilator si rulmentul 11 si va scoate scutul cap arbore de pe umarul de centrare pe carcasa.
Se are in vedere ca sa fie destul spatiu intre scut si carcasa care sa permita introducerea unei
chei fixe pentru desurubarea suruburilor cu care sunt prinse capacele de rulmenti, dar totodata
sa nu iasa axul de pe rulment. Lasind liber capacul de rulmenti, cu grija, prin batai usoare cu
ciocanul se aseaza la loc scutul cap arbore pe umarul de centrare al carcasei. In acest fel, axul
motorului a intrat inapoi pe toata latimea rulmentului: lovind de aceasta data de lemnul asezat
pe podea capul arbore, acesta va iesi din scutul caparbore cu rulmentul pe el. Din stator, se
scoate cu grija pentru a nu deteriora capetele de bobina de pe stator, axul motorului care are
pe el scutul cap ventilator. Cu presa de rulmenti se scoate rulmentul stricat si se pune cel nou.
Atentie sa nu uitati capacul de rulmenti afara: acesta se va baga pe ax, inaintea rulmetului. De
obicei, prin lipsa ungerii, acest rulment se blocheaz si ajunge sa se invarta in capac cu totul,
producand ovalizarea si largirea capacului la locasul de rulment. De obicei se poate face o
randalinare a capacului, in acest fel se micsoareaza diametrul pentru a putea face o stringere
pe inelul exterior al rulmentului. Nu este o reparatie care sa tina prea mult: important este ca
rulmentul sa aiba ungere si sa nu se mai blocheze. Daca e cazul, cu axul scos din stator se
demonteaza capacul de rulment de la scutul cap ventilator si se procedeaza ca la cap arbore.
Rulmentii folositi la motoare pot fi capsulati (pe ambele parti) sau semicapsulati, numai pe o
parte. Daca se face o intretinere a rulmentilor prin indepartara veselinei vechi si ungerea lor din
nou, acesti rulmenti pot sa ramina in scuturile motoarelor (capacelor), se scoate inelul de
protectie al bilelor rulmentului de tabla sau de plastic, se spala cu un solvent, se usuca si se
pune vaselina. Aceasta trebuie in asa fel pusa incit sa patrunda si pe cealalta parte a bilelor.
Pag 47 din 138
Rulmentul se umple in acest fel pe 2/3 din circumferinta rulmentului, pentru ca in timpul
functionarii sa nu fie aruncata afara din rulment.
Motorul electric trifazic: conexiunea bobinelor

Asa cum reiese din denumire, pentru a functiona, acest motor trebuie alimentat cu un curent si
o tensiune trifazica.In Romnia, Retelele Simetrice Trifazate, furnizeaza o tensiune intre faze
de 380 V si intre faza si nul 22o V, iar fazele sunt notate cu R, S i T. Odata cu intrarea in UE,
acestea s-au adaptat cerintelor europene: tensiunea intre faze este de 0,4 kV, iar tensiunea
monofazata este de 230 V. Mai pot fi notate si cu L1, L2 si L3. Identificarea unui conductor ca
fiind faza se face cu un creion de tensiune sau prin msurarea fa de un potenial pe care l
tim sigur ca fiind nul si unde vom masura o tensiune de 220 sau pn la 240 voli.
n funcie de tipul motorului de curent alternativ, adic cu una, dou, trei sau patru viteze i n
funcie de puterea motorului, se folosesc diferite tipuri de conexiuni. Cele mai folosite motoare
de curent alternativ sunt cele cu o singur vitez. Pentru pornirea acestora se folosesc de
obicei conexiunile Stea (Y = Star) i Triunghi ( = Delta). n funcie de ce se urmrete se
folosesc variante ale acestor conexiuni i pentru motoarele asincrone cu dou, trei sau patru
viteze.
Dou conductoare se identifica ca fiind faze tot cu un creion de tensiune si daca sunt faze
diferite ntre ele vom msura 380 sau 400 voli. Daca e aceeasi faza vom avea tensiune nul.
Procedeul de identificare este acelasi si pentru trei conductoare care presupunem ca sunt faze.
Nu putem s identificam care este L1 sau
L2 sau L3 ci numai succesiunea fazelor
ntr-o anumit ordine-spre dreapta, cu un
aparat special construit pentru a arata
succesiunea fazelor.
La punerea n funciune a unui consumator
trifazic succesiunea trebuie s fie spre
dreapta, n acest fel motoarele se vor
roti firesc, spre dreapta.
Exist si alte sisteme (in SUA, de exemplu)
in care tensiunea intre faze este de 220V
iar cea dintre dintre faza si nul este de 127
V. nsa raportul dintre tensiunea de faz si cea monofazica este tot 1,73.
Pag 48 din 138
Viteza unui motor asincron trifazat este direct proporional cu frecvena i invers proporional
cu numrul de poli din stator, conform tabelului de mai jos :
Mai jos, n cele ce urmeaza vom arat modul de conectare al bobinelor unui astfel de motor i
modificarea turaiei unui astfel de motor prin modificarea numrulaui de poli. Desigur vorbim
despre un motor trifazic, cu rotorul n scurtcircuit, care nu are dect nfurri statorice.
Marcarea extremitatilor infasurarilormotoarelor este facuta coform STAS 3530-71 (sau EN
60034-8), prin care cu ajutorul unei litere insotita de cifre arabe de aceeasi marime, este este
indicata functia si caracterul infasurarii care trebuie marcat.
nceputurile de bobine, se noteaz cu U, V, W sau U1, V1, W2, iar sfriturile de bobine cu X,
Y, Z sau U 2, V2, W2. De obicei sunt scoase afar din bobinajul motorului ase fire, cte dou
pentru fiecare bobin.
Dac punem un ohmetru ntre ele vor
da continuitate dou cte dou:
nceput i sfrit de nfurare.
Aceast bobin propriu-zis, poate fi
alctuit din mai multe bobine mai mici
denumite generic semibobine, care
sunt nseriate n motor iar afar sunt
scoase doar dou fire: nceputul i
sfritul. Aceste semibobine sunt
Pag 49 din 138
repartizate circular, simetric pe stator i sunt asezate n ancoe (crestturile din lungul
statorului). Pentru motoare care sunt construite pentru modificarea numrului de poli, se mai
pot scoate nc trei conductoare din locul de nseriere al semibobinelor de pe faze.
Conexiunea stea este prezentat n figura a unde este artat notarea i legarea
bobinelor n stea: sfriturile bobinelor se leag la un loc iar alimentarea se face prin
capetele celelalte ale fiecarei bobine, cte una pe fiecare faz.
la un loc iar alimentarea se face prin capetele celelalte ale fiecarei bobine, cite una pe fiecare
faza. Daca din interiorul unui motor trifazic, ies numai trei fire,inseamna ca legarea laolalta a
sfirsiturilor bobinelor a fost facuta in interiorul motorului si afara au fost scoase doar inceputurile
bobinelor. Acest fel de motor nu poate fi pornit prin pornirea stea-triunghi. Este o metoda
economica de rebobinare a unui motor.Conexiunea triunghi este prezentata in figura b unde
este aratata notarea si legarea in triunghi abobinajului motorului electric trifazat. Ceea ce
trebuie de retinut este ca intr-o masina electrica, pentru ca sa se poata insuma cimpurile
magnetice generate de bobine, trebuie inseriate inceputul unei bobine cu sfirsitul celeilalte
bobine. Altfel aceste cimpuri se scad si are loc o incalzire a masinii electrice, avind o
functionare anormala. De aceea la rebobinarea unui motor, pentru a sti care sunt unele si care
sunt altele, daca placa de borne este sparta sau pierduta, bobinatorul va scoate din bobinaj un
tip de capete ale bobinelor pe o gaura a carcasei iar celalt tip de capete ale bobinelor pe o alta
figura a - notarea i legarea bobinelor n stea
Dac din interiorul unui motor trifazic, ies numai trei fire, nseamn ca legarea laolalt a
sfriturilor bobinelor a fost fcut n interiorul motorului i afar au fost scoase doar
nceputurile bobinelor.
Acest fel de motor nu poate fi pornit prin
pornirea stea-triunghi. Este o metod
economic de rebobinare a unui motor.
Conexiunea triunghi este prezentat n figura
b unde este artat notarea i legarea n
triunghi a bobinajului motorului electric trifazat.
Ceea ce trebuie de reinut este c ntr-o main
electric, pentru ca s se poat nsuma
cmpurile magnetice generate de bobine,
trebuie nseriate nceputul unei bobine cu
sfritul celeilalte bobine.
Altfel aceste cmpuri se scad i are loc o nclzire a mainii electrice, avnd o
funcionare anormal. De aceea la rebobinarea unui motor, pentru a ti care sunt unele i
care sunt altele, dac placa de borne este spart sau pierdut, bobinatorul va scoate
din bobinaj un tip de capete ale bobinelor pe o gaur a carcasei iar celalt tip de capete ale
bobinelor pe o alt gaur a carcasei.
Pag 50 din 138
n figura c este artat conexiunea triunghi pentru conexiunea Dahlander, triunghi-dubl

stea, care reprezint turaia mic. La aceast conexiune, la cutia de borne sunt scoase tot ase
fire ale conexiunii bobinelor. Cele notate cu 1U, 1V, 1W, corespund acestei conexiuni n care
alimentarea se face pentru triunghi, motorul avnd o turaie n rot/min. n figura d, este artat
conexiunea stea dubl-stea prin care se obine mrirea turaiei prin mrirea numrului de poli
ai motorului.
figura b - notarea i legarea n triunghi

Dup cum se vede, punctele n care erau alimentate bobinele n figura c, sunt puse laolalt, iar
alimentarea se face prin punctele 2U, 2V, 2W. n acest fel motorul nostru va avea acum o
turatie 2 n rot/min. Aceast conexiune are loc i cu o cretere a cuplului de la 1 la 1,8.
Avndu-se n vedere cuplul constant, aceast conexiune este mai des folosit pentru antrenri
la care cuplul de pornire e mare i nu trebuie s scad n vitez mare. Exist i alte tipuri de
conexiuni Dahlander, dar triunghi dubl-stea i stea dubl-stea sunt cel mai des folosite.
Pag 51 din 138
figura c - conexiunea triunghi pentru conexiunea Dahlander, triunghi-dubl stea

n figura e este prezentat stea dubl-stea, are un cuplu mai mic la turaia mai mic iar un
cuplu unitar la turaia mare.
figura e - conexiunea stea dubl-stea
Conexiunea Dahlander
Conexiunea Dahlander este o conexiune care modific turaia motoarelor electrice trifazate prin
modificarea numarului de poli. Pornirea se face n conexiunea cu turaia mic i apoi, la
atingerea maximului de turaie n aceast conexiune, comutarea se face n turaia cu
conexiunea mare prin trecerea prin zero a motorului.
n acest fel este posibil pornirea n sarcin a motoarelor electrice. Se tie c turaia de
sincronism (a cmpului magnetic nvrtitor) este dat de formula
n = 60 f / p unde f este frecventa reelei, iar p este numrul de perechi de poli.

Pag 52 din 138
i turaia rotorului se supune aceleiai formule, dar dup cum se tie e mai mic det cea de
sincronism. Deoarece frecvena reelei este un parametru care nu se schimb n funcionarea
motorului, prin modificarea numrului de perechi de poli p se realizeaz variaia vitezei, dar nu
continui ci n trepte, n raportul de 2:1 (adic se obin dou turaii de sincronism). Aceast
modificare a numrului de perechi de poli se poate face astfel:
Reglajul vitezei prin schimbarea numarului de poli

Schimbarea numarului de perechi de poli se poate face fie prin:
- utilizarea pe stator a dou nfurri trifazate distincte, fiecare pentru un anumit
numar de poli,
- fie prin utilizarea unei singure nfurri i conectarea diferit a diferitelor ei pri
componente.
Prima soluie este, evident, mai puin economica, a doua solutie este ilustrat n fig. De mai
sus, unde s-a prezentat schematic numai nfurarea unei faze a statorului, compus din
dou sub-bobine (seciuni), n a) pentru p=2, seciunile finale fiind legate n serie i n b)
pentru p=1, seciunile fiind legate n paralel.
Legarea n serie sau n paralel a seciunilor trebuie s se fac simultan pe toate cele trei
faze ale infasurarii statorului (fig.de jos).
Pentru f= 50 Hz va rezulta o turaie de sincronism de 3000 rot/min. pentru p=1,
sau 1500 rot/min. pentru p=2.
Necesitatea schimbrii legturilor dintre diferite
pri componente ale nfurrilor statorice (i rotorice,
n cazul motoarelor cu rotorul bobinat), conduce la
complicaii constructive i din aceast cauz motoarele
cu dou turaii (sau trei) sunt scumpe fa de cele cu o
singur turaie.Dac motorul nostru are rotorul bobinat
schimbarea numrului de poli trebuie s se fac i n
rotor simultan cu modificarea numrului de poli operat n
stator, ceea ce complic construcia rotorului, iar modificarea numrului de poli trebuie fcut n aa fel
nct s nu se schimbe sensul de rotaie al motorului.
Pag 53 din 138
Pe cale de consecin, practica a dovedit ca cea mai simpl i economic metoda este a doua
variant expus iar aceasta se aplic unui motor cu rotorul in scurtcircuit, cu un singur
sens de rotaie ntre turaia mare i turaia mic.
Diversele variante ale schemei Dahlander determin raporturi diferite ntre puterile
corespunztoare pentru cele dou turaii.
Schema /YY satisface cel mai bine cerinele de cuplu constant (winch-uri). Aceast
schem prezint avantajul c motorul poate fi pornit lent sau cu reducerea curentului de
pornire. Schema Y/YY este bine s fie folosit pentru adaptarea motorului cu maini cu cretere
ptratic a cuplului (pompe, ventilatoare, compresoare rotative).
Dou turaii nfurri separate
Motoarele cu nfurri separate admit teoretic orice combinaii de turaii i orice
raport al puterilor. Cele dou nfurri separate sunt conectate n STEA sau n TRIUNGHI i
sunt complet independente una de alta.
Combinaiile preferate de turaii sunt urmtoarele :
Numerele de cod se trec ca prefixe ale notaiilor cu litere, n sensul creterii turaiei. Exemplu :
1U, 1V, 1W, 2U, 2V, 2W
Pag 54 din 138
Observm c legtura intern ntre bobine este aceiai. Difer doar bornele la care se
alimenteaz motorul. O reprezentare n schem mai elegant este cea de mai jos. Schema
Pag 55 din 138
este realizat att pe vertical ct i pe orizontal. Schemele fiind echivalente, inginerul

proiectant poate alege una dintre ele n funcie de spaiul de care dispune n plan.
Fig. 2.1
Pentru vitez mic alimentm motorul n conexiune TRIUNGHI () la bornele 1U,
1V, 1W. Bornele 2U, 2V, 2W rmn nealimentate.
Pentru vitez mare alimentm motorul n conexiune STEA DUBL (YY) la bornele
2U, 2V, 2W. Bornele 1U, 1V, 1W se conecteaz n conexiune STEA care se realizeaz prin
intermediul unui contactor care are ieirea n scurt circuit.
n schem, capetele bobinelor U1, U2, U5, U6, V1, V2, V5, V6, W1, W2, W5, W6 nu se
reprezint. Totui ele au fost reprezentate n figura 2.1 de mai sus, pentru ca cititorul s
neleag schema mai uor i mai bine.
Conectarea bobinelor la placa de borne

Conexiunea STEA Y vitez mic
Pag 56 din 138
Conexiunea STEA DUBL YY vitez mare
Pag 57 din 138
Observm c legtura intern ntre bobine este aceiai. Difer doar bornele la care se
alimenteaz motorul. O reprezentare n schem mai elegant este cea de mai jos. Schema
este realizat att pe vertical ct i pe orizontal. Schemele fiind echivalente, inginerul
proiectant poate alege una dintre ele n funcie de spaiul de care dispune n plan.
Figura 2.xx
Pag 58 din 138
Pentru vitez mic alimentm motorul n conexiune STEA (Y) la bornele 1U, 1V, 1W.
Bornele 2U, 2V, 2W rmn nealimentate.
Pentru vitez mare alimentm motorul n conexiune STEA DUBL (YY) la bornele
2U, 2V, 2W. Bornele 1U, 1V, 1W se conecteaz n conexiune STEA care se realizeaz prin
intermediul unui contactor care are ieirea n scurt circuit.
n schem, capetele bobinelor U1, U2, U5, U6, V1, V2, V5, V6, W1, W2, W5, W6 nu se
reprezint. Ele au fost totui reprezentate n figura 2.xx pentru ca cititorul s neleag schema
mai uor i mai bine.
2 viteze 2 nfurri separate

Conexiunea STEA Y vitez mic
Reprezentare n schem
Placa de borne
Conexiunea STEA Y vitez mare

Placa de borne
Pag 59 din 138
2 viteze 2 nfurri separate

Conexiunea TRIUNGHI vitez mic
Placa de borne
Conexiunea TRIUNGHI vitez mare

Placa de borne
Exist multe alte scheme constructive ale nfurrilor statorice / rotorice de variaie a vitezei
unui motor asincron (ce impun Conexiuni Dahlander)
3 viteze : 2 nfurri Dahlander + o nfurare separat

Schema X : Y//YY cuplu constant
Schema Y : /Y/YY cuplu constant
Schema Z : /YY/Y cuplu constant
Schema X : Y/Y/YY cuplu cu cretere ptratic
Schema Y : Y/Y/YY cuplu cu cretere ptratic
Schema Z : Y/YY/Y cuplu constant
Pag 60 din 138
Motorul asincron monofazat

Motorul asincron monofazate se utilizeaza in general pentru actionari de mica putere
(cca.30 200 W) si la turatia aproximativ constanta.
Statorul motorului asincron monofazat se construieste la fel ca la motorul asincron trifazat, cu

deosebire ca in crestaturi se introduc conductoarele unei infasurari monofazate. Rotorul se
construieste, de cele mai multe ori, in scurtcircuit. Schema electrica a motorului asincron
monofazat este data in fig.5.45.
Principiul de functionare a motorului asincron monofazat.
Sa consideram ca rotorul se invrtete cu viteza unghiulara
.Curentul alternativ monofazat
care strabate nfurarea statorului, va produce un cmp magnetic pulsativ, care poate fi
descompus n dou cmpuri nvrtitoare: unul n acelai sens cu rotorul, numit cmp direct si
al doilea n sens invers, numit cmpul invers . Viteza unghiular a celor dou cmpuri fiind
aceeai cs.
Alunecarea rotorului, fa de cmpul direct, va fi:
(5.38)
iar fa de cmpul invers va fi:
(5.39)
Pag 61 din 138
Frecvena cmpului rotoric indus de cmpul direct va fi deci f21=sf1, la fel ca la motorul
asincron trifazat. Frecvena curentului rotoric indus ns de cmpul magnetic invers se
deduce n mod analog, adica:
sau
i rezult:
sau
Dar a+a=2 (din relatia 5.38 si 5.39) si deci:
f211=(2-a)f1
(5.40)
n circuitul rotoric se induc deci curenti de frecvente diferite si anume: sf 1 si (2-s)f1.
corespunzator celor doua campuri magnetice invartitoare, asupra rotorului se vor exercita doua
cupluri distincte MI si MII, de sens contrar, astfel incat cuplul rezultant va fi:
,
La pornire, cand a=1, frecventa curentilor din infasurarea rotorica va fi aceeasi, adica:
,
deci si cele dou
cupluri vor fi egale, iar
cuplul rezultant va fi
zero. Rezulta ca
motorul nu poate
porni din starea de
repaus. Daca intr-un mod oarecare (de exemplu printr-un
impuls manual) se imprima rotorului o turatie initiala, va
rezulta
si
deci cuplul rezultant va fi
diferit de zero; rotorul va continua sa se invarteasca in sensul
corespunzator vitezei initiale (daca cuplul motor rezultant este
mai mare decat cuplul rezistent de la arbore).
Pag 62 din 138
In concluzie, motorul asincron monofazat dezvolta un cuplu motor numai daca rotorul
are o viteza initiala. Aceasta viteza initiala nu se imprima manual, ci pe cale electromagnetica si
anume utilizand o infasurare suplimentara, numita infasurare de pornire, care se pune pe
stator, decalata fata de infasurarea principala cu un unghi de 90 o (fig.5.46). Daca se leaga un
condensator in serie cu infasurarea de pornire, a carui capacitate C se alege in asa fel incat
curentul ce strabate infasurarea de pornire sa fie decalat inainte cu 90 o fata de curentul ce
strabate infasurarea principala, atunci se va forma un sistem bifazat de curenti care vor
produce un singur camp magnetic invartitor. Deci inchizand intrerupatoarele K 2 si K1 motorul va
porni ca motor bifazat, iar dupa ce turatia rotorului a crescut suficient, intrerupatorul K 2 se
deschide si motorul continua sa se invarteasca ca motor monofazat. Infasurarea de pornire
este dimensionata sa functioneze numai la pornire si din aceasta cauza nu se admite
mentinerea ei in circuit.
Variatia momentului cuplului motor in functie de alunecare este reprezentata in fig.5.47.
Curba 1 reprezinta variatia M(s) pentru o rezistenta R 2 egala cu rezistenta infasurarii rotorice;
curba 2 corespunde unei rezistente mai mari, adica in circuitul rotoric se introduce o rezistenta
suplimentara, iar curba 3 corespunde unei rezistente mai mari decat in cazul curbei 2. Se
observa ca in cazul motorului asincron monofazat, o rezistenta suplimentara introdusa in
circuitul rotoric micsoreaza valoarea maxima a cuplului motor si mareste alunecarea la care
cuplul este maxim (aceasta se explica prin
cresterea cuplului creat de campul magnetic
invers, odata cu cresterea rezistentei
circuitului rotoric).
Motoarele asincrone monofazate au
o serie de dezavantaje, in comparatie cu cele
trifazate si anume:
-
lipsa cuplului motor la pornire;

- capacitatea de suprasarcina este mult
mai mica, datorita existentei cuplului motor
produs de campul magnetic invers;
- randament mai mic;
- factor de putere mai mic cu 10-12%.
Pag 63 din 138
Motorul asincron trifazat poate fi pornit ca motor asincron

monofazat, daca se realizeaza schema din fig.5.48. Dupa
pornire, intrerupatorul K se deschide si motorul
functioneaza numai cu doua faze legate in serie. Aceasta
situatie se poate ivi si in practica, in cazul functionarii
motorului asincron trifazat in doua faze (cazul in care se
arde siguranta de pe o faza). Motorul poate functiona in
continuare daca cuplul rezistent nu-i prea mare, in caz
contrar motorul se arde datori
Cutii de borne / plci de borne motoare electrice legturi la borne
Cum se fac practic conexiunile la placa de borne pentru conexiunea triunghi si pentru
conexiunea stea. Placa de borne este protejata in cutia de borne care este inchisa ermetic cu
ajutorul unei garnituri, cu o presetupa
si cu un capac prins in suruburi. Aici 1,
reprezinta placa de borne care este
turnat din ebonit i ncorporeaz
bornele. Poate fi i de un alt material dar
trebuie s reziste la temperatur, s nu
se topeasc pentru c exista posibilitatea
ca, din cauza unui contact imperfect s
se produc nclzirea plcii de borne, s
se topeasc i s fac un scurtcircuit.
Conexiunile ntre capetele bobinelor care
sunt fixate cu papuci pe borne se fac cu
ajutorul ecliselor din tabl de alam. Pe
Pag 64 din 138
bornele U 1, V 1, W 1, se vor lega firele electrice ale cablului de alimentare a motorului. n cutia
de borne, lng placa de borne, se mai afl i un urub de legare la mas. Intrarea cablului de
alimentare n cutia cu borne se face cu ajutorul unei presetupe corespunztoare, care protejaz
mecanic cablul i nchide ermetic cutia de borne.
Conexiunea STEA (STAR) Y
Conexiunea TRIUNGHI (DELTA)
Pag 65 din 138
Cum se identific o main electric rotativ

Placa de timbru
Informaiile despre o masin rotativ, despre caracteristicile unui motor, se obin ntotdeauna din
plcua (de timbru) care este
prins cu patru nituri, pe
motor.
Dac
aceast
plcu lipsete, este mai
greu s aflm datele care ne
intereseaa:
turaia trebuie msurat
cu un turometru,
gabaritul
se
afl,
deoarece, n general,
pentru seriile de motoare
cu utilizare general, pe
un gabarit sunt maxim trei
puteri care se pot construi.
Gabaritul se noteaz de
exemplu cu un numr urmat
cel mai adesea (pentru
motoarele de uz general) de
literele S, M, L. Numrul
exprima distana de la planul
de aezare al motorului la axul
motorului, iar literele lungimea
fierului
magnetic,
scurt,
mediu i lung. Se mai pot
ntlni i literele V, pentru
carcasa mai lung i litera Y, pentru o carcas i mai lung.
Cunoscnd aceast distan, folosind un tabel de standarde, msurnd turaia motorului cu un
turometru, se pot identifica datele primare ale motorului: puterea, iar curentul l putem msura
(n gol sau n sarcin).
n general, curentul de mers n gol este cam 40% din curentul nominal.
Din tabele se poate afla curentul de pornire, tiind c Ip=68 In.
Aceasta n cazul n care nu exist eticheta.
Dar n instalaiile electrice domestice normal i obinuit, nu se pot gsi n funciune
motoare de putere prea mare, peste valoarea de 10 kW.
Cunoscnd aceste aspecte tehnice se poate dimensiona coloana de alimentare,
aparatajul necesar pentru pornirea i funcionarea motorului.
Pag 66 din 138
De asemenea aceste motoare pot sau nu pot fi alimentate n monofazic i cu

funcionarea n monofazic sau trifazic obinut din monofazic.
Care sunt datele care se nscriu despre o masin electric rotativ n

etichet / plcu. Este un exemplu n practic poziionarea informaiilor poate diferi
n
fiecare
spaiu
numerotat din figura alturat
se vor inscrie niste informaii
despre
maina
electric
rotativ, informaii care s
nlesneasc alegerea lor de
ctre proiectanii de acionri
electrice.
1. Aici se inscrie
marca de fabric i denumirea
intreprinderii / organizaiei
productoare.
2. Aici vom gasi tipul
mainii, forma sa constructiv,
tipul de protecie climatic
conform standardelor in vigoare.
3. Felul curentului se inscrie folosindu-se urmatoarele semna conventionale:

pentru curentul continuu;
1~
se folosete pentru curentul alternativ monofazat;
2~ pentru curentul alternativ bifazat;

3~
se marcheaz curentul alternativ trifazat;
6 ~ se folosete la marcarea curentului hexafazat;
-/~ se folosete pentru marcarea comutatricei (grup motor ac

generator cc, triodina sudura);
adic minus deasupra lui tilda, este pentru curent continuu i
alternativ.
4. Aici se nscrie modul de lucru pentru care este destinat maina, folosindu-se
urmtoarele prescurtri:
G - pentru generator; M - pentru motor; C - pentru comutatrice; F - pentru
compensator de faza; E - pentru regulator de inducie.
5. Numrul seriei de fabricaie la fabrica producatoare i anul fabricaiei
6. Conexiunea infasurarii statorului la masini de curent alternativ, asa cum este
aratat mai jos.
7. Tensiunea nominala, n voli.
Pag 67 din 138
8. Curentul nominal, in amperi.

9,10,11 Puterea nominala care av fi exprimata in:
-kW sau W la toate motoarele, generatoarele de curent continuu si
generatoarele asincrone;
-kVA sau VA la generatoarele asincrone si compensatoarele de faza
sincrone.
Unitatea de msur care a fost inscrisa puterea (kW,W,kVA, sau VA)
Serviciul nominal tip de lucru al masinii.
12.
Factorul de putere numai la masinile de curent alternativ.
14.
Sensul de rotatie obligatoriu al masinii cind el exista, folosindu-se urmatoarele semne
conventionale: antiorar, in sens inves acelor de ceasornic; orar, in sensul acelor de ceasornic. La
masinile la care sensul este indiferent, nu se scrie nimic.
15.
Turatia nominala a masinii, in rot/min.
Aceasta turatie reprezinta turatia rotorului, notata n2, la masina asincrona. Cu ajutorul ei se poate
calcula alunecarea s, proprie acestui motor. Astfel s= (n1-n2) / n1, unde n1 este turatia campului magnetic
invartitor al motorului. Aceasta, n1, se calculeaza cu formula n1=f/p, unde f este frecvanta tensiunii de
alimentare, iar p este numarul de perechi de poli ai masinii
16.
Frecventa nominala,
in Hz.
17.
-Indicatia ,,Excitatie
sau ,,Exe.la masinile de curent
continuu, la masinile sincrone si la
comutatrice.
-,,Rotor sau,,Rot. La
masinile de inductie cu inele de
contact.
18.
Modul de conectatie
al masinilor de curent continuu si la
comutatrice, folosind prescurtarile: Ipentru
excitatie
separata,
independenta; D- pentru excitatie in
derivatie; S. Pentru excitatie in serie; Cpentru excitatie compusa, mixta. Modul de conectare a infasurarii rotorului la masinilecu inele de
contactsunt aratate mai jos, in tabel.
19. a) Tensiunea nominala de excitatie, in volti, la masinile de cc si la masinile sincrone.
b) Tensiunea intre inele, in volti la motoarele asincrone cu inele de contact, avind
nfasurarea rotorului in circuit deschis si rotorul in stare de repaos.
20.
a) Curentul de excitatie, in amperi, n regim nominal la mainile de cc si masinile sincrone.
b) Curentul rotoric, n amperi, pentru regimul nominal, la motoarele asincrone cu inele de
contact.
21.
Clasa de izolatie a masinii, folosind simbolurile: Y, A, E, B, F, H, C.
22.
Gradul de protectie.
23.
Masa aproximativ a mainii, in kilograme
24.
Observatii suplimentare, de exemplu
- standardele sau normele specifice
- nivelul maxim de vibratii admis
- debitul sau presiunea fluidului de racire.
Pag 68 din 138
Montarea mainilor electrice pe poziie, la locul de funcionare
Alinierea masinilor dinamice roatative cum ar fi : turboagregate, hidroagregate,

utilaje ce includ cuplaje mecanice pompe, reductoare, ventilatoare, compresoare, motoare
electrice etc.
Pag 69 din 138
OPERAIUNI SPECIFICE MONTAJULUI MAINILOR ELECTRICE

Alinierea mecanic a motoarelor electrice cu utilajul acionat
Pag 70 din 138
Lucrri de montaj : pregtirea capetelor terminale cabluri / conductori electrice

Sunarea cablurilor conductoarelor
Pag 71 din 138
Calculul curenilor / alegerea cablurilor de conectare pentru

montarea i utilizarea mainilor electrice
Calculul intensitatii curentului electrice la motoarele electrice:
Pag 72 din 138
Relaii ntre cai putere i kilowai:
Randamentul:
Pag 73 din 138
Curent trifazat - Intensitatea curentului in amper in functie de putere in kW sau in CP:
Pag 74 din 138
Curent trifazat - Intensitatea curentului absorbita de motorul asincron trifazat (motor cu

rotorul in scurtcircuit):
Pag 75 din 138
Operaiuni de montaj : SUNARE CABLURI electrice
Pag 76 din 138
Cum se calculeaza sectiunea conductoarelor electrice

n calculul al seciunii minime de metal a conductoarelor sau cablelor, se pornete de la puterea
maxim de calcul (la proiectare) sau de la puterea maxim absorbit (n exploatare).
Pcalcul= Kcer * Pi [W]

Unde: Kcer <1 , exist in tabele alctuite statistic pe ramurile industriale ale economiei, iar Pi
este suma puterilor consumatorilor sau a puterilor instalate. Dac avem un singur consumator,
Kcer =1. Aceasta determin un curent Iabsorbit.
Din formula:
Pcalcul= Unominal * Iabsorbit

pentru tensiune continu i pentru alternativ monofazat cu consumator rezistiv, care se
modific n :
Pcalcul= Unominala*Iabsorbit *cos [W]
pentru consumator inductiv, i pentru tensiune
trifazica se modifica in:
Pcalcul= Unominala * Iabsorbit * cos * 3 [W] ,

unde:
Unominala - tensiunea nominal a consumatorului
[V],
Iabsorbit= ICM, curentul maxim absorbit la un moment dat de puterea insatalat
[A]
cos este denumit factor de putere

e unghiul
cu care este defazat(n urm) vectorul curent la consumatorul inductiv fa de

vectorul tensiune.
3 = 1,73,
obtinem curentul maxim absorbit:
Iabs [A] = Pinst [W] / 1,73 * Unom [V] * cos

Bazele teoretice ale calculului termic al conductoarelor este dat in literatura de specialitate, dar
practic fiecare productor d tabele de ncrcare a conductoarelor n funcie de temperatura
mediul ambiant i de temperatura maxim admisibil pentru izolaia conductorului. In Anexa 8
din I7 /2002 prezentat mai jos, sunt artate ncrcrile maxime admisibile n regim permanent
pentru conductoare de Cu i Al, pozate n tub sau aer, cu izolaie de PVC sau cauciuc, n
Pag 77 din 138
funcie de numrul de conductoare. Dac valoarea curentului calculat se afl ntre dou valori
ale tabelului se alege valoarea superioar celei ieite din calcul.
CURENI MAXIMI ADMISIBILI N REGIM PERMANENT LA CONDUCTOARE IZOLATE
Temperatura mediului ambiant: + 250 C
Temperatura maxim admis pe conductor: + 700 C, la izolaie de PVC
+ 600 C, la izolaie de cauciuc
OBSERVAII:
1. Intensitile curenilor pentru trei conductoare n tub sunt valabile i pentru circuite trifazate
(echilibrate sau nu) cu patru sau cinci conductoare (3L + N, 3L + N + PE).
2. Pentru conducte punte cu dou conductoare, respectiv trei conductoare, se folosesc valorile
intensitilor date pentru dou conductoare, respectiv trei conductoare n tub.
Pag 78 din 138
OBSERVAII:
1. Intensitile curenilor pentru trei conductoare n tub sunt valabile i pentru circuite trifazate
(echilibrate sau nu) cu patru sau cinci conductoare (3L + N, 3L + N + PE).
Pag 79 din 138
2. Pentru conducte punte cu dou conductoare, respectiv trei conductoare, se folosesc valorile
intensitilor date pentru dou conductoare, respectiv trei conductoare n tub.
Mai departe curentul de calcul [A] se determina cu relaia:
Icalcul = Iabs /c1 * c2 * c3 * c4 *.cn

unde:
c1 este un coeficient de corecie care ine cont de temperatura mediului ambiant i de

temperatura admisibil a conductoarelor. Pentru conductoare n cauciuc sau PVC, montate n
tub sau n aer coeficientul de corectie variaz aa ca n tabelul de mai jos pentru temperaturi
care se abat de la temperatura de calcul de +25 0 C.
5o
10o
1,22 1,17
15o
20o
25o
30o
35o
40o
1,12
1,06
0,94
0,87
0,79
c2- ine cont de modul in care se pozeaza alaturat sau pe etaje cablurile de energie in canale
de beton sau pe stelaje metalice.De obicei pozarea se face la distanta de un diametru al
cablurilor la pozarea alaturata sau pe verticala.
c3- ine cond de durata relativa de conectare a sarcinii.

c3 = 0,875 / Dc
unde Dc, care e durata relativ de conectare.
Dc= timpul efectiv de funcionare / (timpul efectiv de functionare + timpul de repaos)
Acesta se calculeaz supraunitar numai in cazul conductoarelor
SCu>10mm2 ,
SAl>16mm2 , precum si aunci cnd timpul de aplicare a sarcinii permanente este mai mic
de 4 minute si durata de deconectare a sarcinii este mai mare de 6 minute.
c4-tine cont de rezistenta termic specific solului n care este ingropat cablul de energie
Dupa aflarea curentului corectat din tabelul aratat mai sus se alege sectiunea conductorului.
Daca valoarea curentului calculat se afla intre doua valori ale tabelului se alege valoarea
superioare celei iesite din calcul.
Stiindu-se sectiunea conductorului, se face verificarea la cderea de tensiune. Caderea de
tensiune este permisa 3% n instalaii de iluminat i 5% pentru restul instalatiilor, adica 7,2 V
pentru iluminat si 12V pentru restul instalatiiilor.
Pag 80 din 138
Caderea de tensiune, U in [V], se determina cu formula U=
R Icorectat,
unde R este rezistena conductorului calculat cu formula:
R=R20(1+ * t)= l/S[1+(t1-t20)] [] n care:

R20-e
rezistenta conductorului la temperatura de 20 0C, sau la care cunoastem rezistenta

conductorului
-e un coeficient specific fiecarui material care tine cont de cresterea rezistentei odata cu
cresterea temperaturii, [ 103 * 0 C].
-e cresterea de temperatura de la 200C la temperatura de lucru,[ 0C]

este rezistivitatea specifica materialului in [mm2/m],
l este lungimea conductorului, [m]. Se socoteste lungimea dus-intors a traseului.
S este sectiunea conductorului in [mm2].
In locul rezistivitatii mai e folosita conductana care este inversul rezistenei specifice adic
= 1/ sau =1/ro, [1/], iar Cu=56,1 [m/ mm2] (ptr. conductoare) si
Al =36 [m/ mm2] (ptr. Al moale).
Inversul rezistenei R este conductana G, adica G=1/R.
S=p*d2/4=(3,14/4)*d2=0,785*d2 , iar rezitena

2
poate fi exprimata ca R= 1,274** l/ d [].
Diametrul unui conductor de cupru :
Deci:
U = R*Icorectat = (1,274* /d2)*Icorectat= (1,274/*d2)*Icorectat
Dac valoare recalculat a U nu se ncadreaz n valoarea impus (procentual sau

calculat in volti), se alege o sectiune imediat superioara si se reface calculul.
Trebuie precizat ca in instalaiile de alimentare cu energie electrica pentru cladirile de locuit sau
industirale, Normativul
I7 prevede ca n instalaiile de prize, chiar dac din calcul reiese o

seciune mai mic dect 2,5 mmp, i pentru Cu i Al se alege seciunea minim a
conductorului de 2,5 mmp. Pentru iluminat sectiunea minim a conductorului impus este
de 1,5 mmp pentru Cu i de 2,5 mmp pentru Al.
Mai jos, din Agenda electricianuleui, E Pietrareanu, E.T. 1979, e un tabel unde sunt aratati
curentii maximali, n regim permanent, pentru cabluri cu izolatie si manta din PVC. Am
considerat ca cele cu itolatiee de hrtie si manta de plumb nu sunt de actualitate si nu le-am
pus aici.
Pag 81 din 138
INOVAREA I REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL -Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
Pag 82 din 138
Pag 83 din 138
Pornirea motoarelor trifazate la 220 V c.a., prin intermediul condesatoarelor

Motoarele asincrone trifazate pot fi pornite in unele situatii si la tensiunea de 230 V. In functie
de modul de conexiune al bobinajului, motoarele electrice trifazate pot fi de doua feluri si
anume:
- motoare asincrone trifazate conexiune stea ()
- motoare asincrone trifazate conexiune triunghi ()
Pornirea motoarelor trifazate la tensiunea monofazat de 220V

O schem simpl de pornire a unui motor trifazat la 220V c.a. folosind condensator de pornire
si funcionare. Putem alege schema in functie sensul pornirii dorit.
Pag 84 din 138
Pag 85 din 138
Realizarea instalaiilor pentru alimentarea mainilor electrice

Orice instalaie electric (de alimentare a unor consumatori) presupune existena unor
cabluri / conductoare electrice care trebuiesc dimensionate / alese, pozate de la surs la
consumator, inscripionate i legate la ambele capete (la surs i la consumator) astfel
nct s poat asigura circuite sigure, fr pericole de electrocutare, supranclzire i
incendiu n timpul funcionrii, faciliti de exploatare, msurare, nlocuire i revizie.
Simbolizarea conductoarelor izolate si cablurilor

Pentru simbolizarea conductoarelor izolate si a cablurilor se folosesteun cod alfanumeric.
CENELEC a adoptat un cod de identificare constand, in ordine, in:
- o litera pentru tipul de cablu: H - model armonizat; A - model nearmonizat, varianta
nationala recunoscuta de CENELEC; FRN - conform unui standard national;
- una sau doua cifre pentru tensiunea de serviciu (tensiunea de linie), de exemplu 05
pentru 500 V; 1 pentru 1 kV;
- o litera pentru materialul izolant, de exemplu V pentru policlorura de vinil (PVC);
X pentru polietilena armata (XLPE); R pentru cauciuc natural sau artificial;
- o litera pentru materialul invelisurilor de protectie, de exemplu V pentru policlorura
de vinil (PVC); X pentru polietilena armata (XLPE);
- o litera pentru constructii speciale: H - cablu plat divizibil; H2 - cablu plat indivizibil;
- o litera pentru conductorul metalic, de exemplu U pentru masiv; R pentru doua fibre
rasucite (inflexibil); F, K sau H pentru diverse constructii flexibile;
- o litera pentru conductorul metalic: A pentru aluminiu; necodificat pentru cupru;
- o parte numerica evidentiind compozitia conductorului/cablului: numarul de
conductoare, semnul de multiplicare (x) si sectiunea transversala a unui conductor (in mm 2)
Codul alfanumeric folosit in Romania este constituit din:
a. litere, pentru:
- materialul conductorului (prima litera din simbol) : A - aluminiu; conductorul din
cupru nu se simbolizeaza;
Pag 86 din 138
- forma sectiunii conductorului si constructia: r - sectiune rotunda; s - sectiune in

forma de sector de cerc; f - flexibil; m - multifilar;
- executie (in ordine, de la interior spre exterior: izolatie, invelis, armatura, manta):
Y - izolatie/invelis/manta din PVC; H - izolatie de hartie; P - manta din plumb; A - armatura
(in interiorul simbolului); Ab - armatura sub forma de banda etc;
- destinatie (la inceputul simbolului, dupa indicarea materialului conductorului):
F - instalatii fixe; M - instalatii mobile; C - cablu de energie; CC - cablu de comanda;
CS - cablu de semnalizare;.
b. cifre: numarul de conductoare x sectiunea (mm 2); sectiunile reduse se indica dupa
sectiunea conductoarelor de linie, precedate de semnul +.
Exemple: AFY 2,5 mm2 - conductor din aluminiu, cu izolatie din PVC, instalatii fixe
FY 2,5 mm2 - conductor din cupru, cu izolatie din PVC, instalatii fixe
2 AFY 2,5 mm2 + FY 2,5 mm2- doua conductoare din aluminiu, cu izolatie din
PVC si un conductor din cupru, instalatii fixe
ACYY 4x10 mm2 - cablu de energie, patru conductoare din aluminiu, cu
sectiunea 10 mm2, izolate cu PVC, manta din PVC
CYY 4x10 mm2 - idem, conductor din cupru
ACYY 3x25 + 1x16 mm2 - cablu de energie, patru conductoare din aluminiu
(trei cu sectiunea 25 mm2 si unul cu sectiunea 16 mm2), izolate cu PVC, manta din PVC
ACYAbY 3x25 + 1x16 mm2 - idem, cu armatura sub forma de banda.
Identificarea conductoarelor in cablurile de joasa tensiune se realizeaza prin culori
sau prin numere, respectand urmatoarele reguli:
- marcajul in dungi verde-galben este rezervat conductoarelor de protectie PE sau
PEN;
- conductorul neutru (daca exista) trebuie sa aiba culoarea albastru deschis sau sa
fie notat cu cifra 1;
- conductoarele de linie pot fi identificate cu orice culoare in afara de verde-galben,
verde, galben, albastru deschis.
Pag 87 din 138
PORNIREA MOTOARELOR ASINCRONE TRIFAZATE CU ROTOR BOBINAT

Masina asincrona
1.1 Definitie
Se numeste masina asincrona orice masina de curent alternativ care, la frecventa data a
retelei, functioneaza cu o turatie variabila cu sarcina.
Masinile electrice asincrone sunt caracterizate prin faptul ca au viteza de rotatie putin diferita
de viteza campului invartitor, de unde si numele de asincrone.
Ele pot functiona in regim de motor, in regim de generator sau in regim de frana. In practica,
cea mai larga utilizare o au ca motoare electrice.
Dupa modul de realizare a infasurarii indusului, exista doua tipuri principale de masini
asincrone:
masini asincrone cu rotorul bobinat si cu inele colectoare (pe scurt masina
asincrona cu inele);
masini asincrone cu rotorul in scurtcircuit (sau cu rotorul in colivie).
1.2 Domenii de utilizare
Motoarele asincrone trifazate formeaza cea mai mare categorie de consumatori de energie
electrica din sistemul energetic, fiind utilizate in toate domeniile de activitate: masini-unelte
(strunguri, raboteze, freze, polizoare, masini de gaurit, ferastraie mecanice etc.), poduri
rulante, macarale, pompe, ventilatoare etc. Motoarele monofazate sunt utilizate in special in
instalatiile de uz gospodaresc: aeroterme, pompe, masini de spalat, polizoare, ventilatoare,
masini-unelte (polizoare, ferestrau circular, slefuitoare cu vibratii, polizor unghiular, ferestrau
circular etc.), masini de gaurit, masini de gaurit cu percutie, rasnite electrice etc. Motoarele
asincrone sunt utilizate in exclusivitate ca motor de antrenare in actionarile cu turatie
constanta.
1.3 Scurt istoric
Primele propuneri de masini asincrone, denumite si masini de inductie, dateaza de la
sfarsitul secolului trecut. Una dintre acestea este cunoscuta inainte de 1885 si apartine lui
Galileo Ferraris, care a construit un motor asincron. Motorul Ferraris, intr-o forma modificata,
este construit in prezent pentru puteri mici ca servomotor asincron difazat cu rotorul sub forma
de pahar.
In anul 1886, Nicolae Tesla a conceput o masina cu infasurare difazata in stator; la aceasta
masina, rotorul este format dintr-un miez feromagnetic care este echipat cu o infasurare
scurtcircuitata. Autorul propunerii s-a ocupat de aplicatiile si perfectionarea tehnica a motorului
inventat.
Motorul asincron cu rotorul bobinat a fost conceput in anul 1889 de Dolivo-Dobrovolski. Tot
Dolivo-Dobrovolski a proiectat si realizat motorul asincron cu colivie dubla in rotor.
Pag 88 din 138
1.4 Semne conventionale

In figura de mai jos sunt redate o parte din semnele conventionale pentru masinile
asincrone. Notarea infasurarilor statorice si rotorice se face conform STAS 3530-89.
. Semne conventionale pentru masinile asincrone:

a motorul asincron trifazat cu rotorul in scurtcircuit; b motorul cu rotorul bobinat;
2.1 Elemente constructive de baza.
Ca orice masina rotativa, masinile asincrone au un stator, care este inductorul, si
un rotor - indusul, separate de un intrefier - d
statorul produce campul magnetic invartitor si este format din:
carcasa - executata din fonta (figura 2.29), din otel sudat sau din aliaje de aluminiu;
pachetul de tole de forma cilindrica, cu crestaturi la partea interioara (figura 2.28).
Se executa din tabla silicioasa, laminata la cald sau la rece, cu grosimea de 0,5 mm.
rotorul functie de tipul masinii, poate fi cu inele sau in scurtcircuit:
1
2
3
4
5
a
. Motor asincron: a - cu inele;
8
b
b cu rotorul in scurtcircuit:
1 cutie de borne; 2 7 carcasa; 3 inel de ridicare ; 4 scut ; 5 sistem port perie cu

perii colectoare ; 6 ventilator ; 7 talpa de fixare pe postament ; 9 arbore.
-
Rotorul cu inele este format din arborele de otel, pe care este presat pachetul
Pag 89 din 138
de tole prevazut cu crestaturi la exterior. Infasurarea indusului este trifazata si se realizeaza

din conductoare izolate, introduse in crestaturile rotorului. Infasurarea rotorului se leaga in
stea, iar cele trei capete se scot printr-o gaura practicata
axial in arbore, la capatul unde este montat subansamblul inele colectoare. Acesta are trei
inele, executate din bronz, alama sau otel, izolate intre ele, si montate strans pe un butuc
izolat. La fiecare inel se leaga unul din capetele infasurarii rotorului;
-
Rotorul in scurtcircuit este format din arbore, pachetul de tole prevazut cu
crestaturi si infasurarea in scurtcircuit (realizata din conductor de cupru sau prin turnare sub
presiune din aluminiu).
subansamblul portperii (numai la masinile cu inele) este prevazut cu perii de carbunegrafit, ce freaca pe inelele colectoare. Periile sunt legate la o placa de borne a rotorului,
prevazuta cu trei borne.
scuturile servesc la sustinerea lagarelor arborelui masinii. Scuturile sunt amplasate
lateral si sunt montate fix de carcasa statorului. Acestea au rolul de a mentine o
distanta constanta intre rotor si stator (intrefier).
lagarele servesc ca reazeme ale rotorului masinii.
ventilatorul este montat pe arbore si are rolul de a racii masina.
Notarea si conexiunea bornelor
Not
are
a si
asezarea bornelor pe placa la motoarele asincrone trifazate.

2.2 Principiul de funcionare
Pag 90 din 138
Daca consideram ca infasurarea statorica a unei masini asincrone este alimentata de la o

retea trifazata atunci infasurarile celor trei faze ale statorului vor fi parcurse de curenti
alternativi de pulsatie w1, care formeaza un sistem simetric echilibrat.
Curentii statorici produc un camp invartitor a carui viteza de sincronism n1, in sensul
succesiunii fazelor este:
(2.58)
unde: f1 este frecventa retelei de la care este alimentata masina(de regula 50 Hz);
p numarul de perechi de poli ai statorului.
Presupunem ca statorul este imobil, deci turatia sa n1 = 0. Fata de rotor, campul invartitor se va
deplasa in acest caz cu viteza n1, dand nastere unui flux variabil in infasurarea acestuia. Acest
flux va induce in infasurarea rotorului o t.e.m., data de relatia:
,
unde: w2 este numarul de spire pe faza ale infasurarii rotorice;
k2 factorul de infasurare al acesteia;
F fluxul inductor util.
Pulsatia t.e.m. E2, ca si a curentului I2 caruia ii da nastere, este w2 = w1, deoarece infasurarile
de faza ale rotorului au acelasi numar de poli ca si statorul.
Conductoarele rotorice, strabatute de curentii I2, aflandu-se intr-un camp magnetic
variabil(campul invartitor), vor fi supuse unor forte electromagnetice al caror sens se determina
prin regula mainii stangi.
Insumandu-se cuplurile motoare corespunzatoare fiecarui conductor activ al rotorului, se obtine
cuplul rezultant de rotatie al masinii (cuplul electromagnetic M), care pune rotorul in miscare.
In felul acesta, masina transforma puterea electrica P1 absorbita de la retea in putere mecanica
utila P2 la arbore, functionand in regim de motor. Turatia na motorului depinde de sarcina
Pag 91 din 138
masinii. Daca motorul functioneaza in gol, turatia n este apropiata de turatia de sincronism n1,
fara insa a o egal.
Daca turatia rotorului n2, ar fi chiar egala cu viteza campului magnetic n1, atunci fluxul produs
de campul invartitor prin conductoarele rotorice nu ar mai varia, iar tensiunile
electromotoare E2 s-ar anula si o data cu ele curentii indusi I2. O data cu anularea
curentilor I2 s-ar anula si cuplul electromagnetic M. In consecinta, cuplul activ fiind nul, motorul
ar incepe sa franeze si s-ar opri. Asadar, in regim normal de motor electric, masina asincrona
nu poate atinge turatia de sincronism. Din acest motiv, masina poarta denumirea de masina
asincron.
Daca se noteaza cu n1 viteza de sincronism, iar turatia rotorului cu n2, raportul:

se numeste alunecarea masinii asincrone. Aceasta marime este caracteristica
numai masinilor asincrone
.ACTIONAREA MOTOARELOR ASINCRONE
3.1 Pornirea motoarelor asincrone trifazice
-prin contactarea directa la retea
-prin introducerea de rezistentei de pornire in circuitul rotoric (doar la
motoare cu rotor bobinat)
-prin reducerea tensiunii de alimentare a infasuratorii statorice metoda care
presupune:
-pornirea cu comutator stea-triunghi
-pornirea cu rezistente inseriate in circuitul statoric
-pornirea cu autotransformator de alimentare
Pag 92 din 138
PORNIREA MOTORULUI ASINCRON CU ROTORUL BOBINAT

Ca si la motorul de curent continu,problema
pornirii motorului asincron rezida in diminuarea curentului
absorbit la pornire.La motorul asincron cu rotorul bobinat,
acest obiectiv se realizeaza prin marirea rezistentei
circuitului rotoric.De aceea, motorul asincron cu rotorul
bobinat se porneste pe caracteristici artificiale reostatice
prin introducerea unui reostat trifazat simetric in circuitul
rotoric.
Datorita dependentei dintre alunecare si rezistenta
rotorica este evident ca pornirea se poate face la un cuplu
marit,fapt care este de dorit,pentru reducerea timpului de
pornire.
Schema de principiu a circuitului de forta pentru pornirea
reostatica cu rezistente simetrice in rotor,este reprezentata
in figura alaturata in care s-a considerat rezistenta rotorica
reglabila in trei trepte.
Avand
rezistenta R21 in
circuitul
rotoric
si
cupland motorul la retea , apare la s=1 (n=0) cuplul Mmax care
pune in miscare rotorul ,punctul de functionare deplasandu-se din A
in A.Cand ajunge in A si cuplul a scazut la valoarea Mmin, se scurtcircuiteaza prima treapta a rezistentei
rotorice (prin inchiderea contactelor contactorului C1) astfel incit in circuitul rotoic ramane rezistenta R22, iar
punctual de functionare trece pe caracteristica artificiala reostatica (2) ce corespunde noii valori ;trecerea se
face in punctul B , in care cuplul este din nou Mmax.
Apoi
Pag 93 din 138
punctul de funtionare se deplaseaza in B, la cuplul Mmin.In acest punct, prin inchiderea

contactelor contactorului C2 se scurtcircuiteaza si a doua treapta a rezistentei rotorice, astfel
incat in circuit ramane rezistenta R23.Punctul de functionare trece,la cuplul Mmax pe
caracterisica(3) corespunzatoare noii valori a rezitentei rotorice si , in continuare ,se
deplseaza in C, pana la cuplul Mmin. In fine, in acest punct ,rezistenta suplimentara este
complet scurtcircuitata(prin inchiderea contactelor contactorului C3), iar punctul de functionare
trece pe caracteristica mecanica naturala in D si se deplaseaza in punctul F corespunzator
functionarii stabile la cuplul nominal si turatie nominala.Din figura se observa avantajele
pornirii reostatice:la s=1 ,cuplul de pornire corespunzator caracteristicii mecanici naturale este
mult mai mic decat cuplul obtinut pe caracteristica artificiala reostatica (1).
Valoarea curentului absorbit la pornire poate fi micsorata si prin introducerea ,in circuitul
rotoric ,a unei reactante suplimentare.Aceasta varianta conduce insa la scaderea cuplului la
pornire , a cuplului critic si a alunecarii critice si de accea este evitata.
Dupa pornire, infasurarea rotorica este scurtcircuitata, deci, in regim normal de
functionare ,motorul asincron functionaeaza cu rotorul in scrutcircui;chiar daca acesta este
bobinat.
3.2 Inversarea sensului de rotatie
-se realizeaza practice prin inversarea a doua faze intre ele.Acest lucru se poate face fie
cu ajutorul unui inversor de sens fie cu ajutorul unei scheme de actionare cu contactoare.
Sensul de rotatie a motorului asincron este dat de sensul de rotatie al campului
magnetic invartitor inductor,iar aceasta ,la randul sau, este determinat de succesiunea fazelor
tensiunii de alimentare.
3.3 Franarea se poate realizeaza:
-cu recuperarea energiei in retea
-dinamic
-contraconectare(prin rotirea rotorului in sens opus campului invartitor)
3.4 Varietatea turatiei acestor motoare se realizeaza practice:
-prin schimbarea numarului de poli
-variatia combinata a tensiunii si frecventei de alimentare
-modificarea alunecarii-prin modificarea rezistentei circuitului rotoric
Pag 94 din 138
3.5 Alegerea motoarelor asincrone

-dupa caracteristica mecanica de lucru;
-dupa conditiile de viteza;
-din punct de vedere termic.
5.1 Masuri de protectie a muncii
In marea majoritate, acidentele ce survin in exploatarea, intretinerea si repararea masinilor
electrice se datoresc neglijentei sau lipsei de atentie.Pentru a se evita aceste accidente se
impune in mod deosebit o disciplina a personalului de exploatare, prin respectarea normelor de
exploatare a utilajelor si a echipamentului electric, a normelor de protectie a muncii si PSI,
precum si prin folosirea unor mijloace de protectie corespunzatoare operatiilor efectuate de
catre acest personal.
Cele mai frecvente accidente se datoresc electrocutarii care se poate produce in
urmatoarele conditii :
-cand persoana atinge concomitent doua elemente bune cinducatoare de electricitate, intre
care exista diferenta de potential electric (de exemplu atingerea a doua faze, atingerea unei
faze si a pamantului etc.) ;
-atingerea cu picioarele a doua punct pe sol, aflate la potentiale electrice diferite, in
apropierea unei singure scurgeri de curent in pamant ;
-atingerea conductorului de nul, intr-o portiune neizolata, cand reteaua este dezechilibrata
si cand apar diferente de potential intre nul si pamant.
Pentru evitarea accidentelor prin electrocutarea se iau urmatoarele masuri de protectie :
-manevrarea echipamentului de pornire a masinilor electrice cu ationare manuala se
executa putand manusi electroizolante.In cazul instalarii dispozitivelor de comanda in locuri cu
umiditate se vor folosi manusi, iar in fata acestui echipament se instaleaza platforme
electroizolante (gratar de lemn cu izolatoare suport) ;
-la motoarele electrice prtejate numai prin siguratnte si care nu au alte elemente de
separatie in fata acestora, inainte de inceperea oricarei lucrari pe circuitul de forta, se vor
demonstra aceste sigurante, folosindu-se manusi electroizolante in locuri umede si o
platforma electroizolanta, iar in locul lor se vor monta capace de siguranta fara fuzibile, vopsite
in rosu.
In cazul in care elementele de protectie electrica ale motorului se gasesc in alta incapere,
in mod suplimentar se va deconecta cablul de alimentare de la bornele motorului si se vor
asigura conductoarele acestuia cu degetare de cauciuc.
Carcasele masinilor electrice si cele ale echipamentului din circuitul lor de forta trebuie sa
fie legate la pamant.
Bornele infasurarilor si cutiile terminale ale masinilor electrice trebuie sa fie inchise, astfel
incat sa fie imposibila ridicarea capacelor fara a se demonta piulitele.
Pag 95 din 138
Elementele in rotatie trebuie ingradite sau protejate de aparatoare (inele colectoare,

curelele de transmisie, cuplele, ventilatoarele, partile deschise arborilor etc.).
Izolarea electrica a circuitului de forta, din care urmeaza a se demonta motorul electric,
incepe prin oprirea motorului, verificarea lipsei tensiunii, realizarea unei separatii vizibile, care
se va bloca, iar pe dispozitivul de actionare (beblu, intreruptor etc.) se va minta un indicator de
interzicere : Nu inchideti ! Se lucreaza !.
Este interzis a se lucra la conductorul de legare la pamant atat timp cat motorul
functioneaza si alimentarea lui este conectata.
La motoarele electrice se pot executa lucrari si pe baza de instructiune tehnica
interna.Aceasta insa nu exclude luarea tuturor masurilor tehnice si organizatorice care sunt
necesare pentru asigurarea deplinei securitati a personalului.
Scoaterea placilor avertizoare si repunerea in functiune a motoarelor se vor face numai
daca in registrul sectiei respective s-a consemnat ca lucrarea s-a terminat, precum si numele
persoanei care a comunicat acest lucru.
In scopul prevenirii personalului de exploatare asupra pericolului de atingere a pieselor
aflate sub tensiune, in vecinatatea acestora se afiseaza inscriptii sau placarde specifice ;
pentru fiecare fel de tensiune si curentul se vor utiliza notatiile prevazute in normative.
5.2 Masuri de prevenire si stingere a incendiilor
In timpul exploatarii masinilor electrice, pe langa pericolul electrocutarii, curentul electric
poate provoca incendii, datorita incalzirii aparatajului electric in timpul functionarii, in timpul
scurtcircuitului sau suprasarcinilor.
Arcurile electrice produse prin deranjamentele partii electrice pot provoca arsuri personalului
sau pot determina aprinderea prafului aglomerat sau a amestecului gazelor din atmosfera
incaperii.
Pentru prevenirea pericolului de aprinderedin cauza scanteilor si asupra incalzirii,
trebuie luate urmatoarele masuri :
-la regimul de functionare in plina sarcina, partile motorului electri nu trebuie sa se
incalzeasca pana la o temperatura periculoasa (lagarele trebuie sa nu depaseasca
temperatura de 80 ) ;
-partile din cladiri si partile din utilaje care sunt expuse actiunii aerului electric trebuie sa fie
neinflamabile ;
-sigurantele, intreruptoarele si alte aparate asemanatoare, care in timpul exploatarii pot
provoca intreruperea curentului electric, trebuie acoperite cu carcase.
Pag 96 din 138
Schema de pornire a unui motor cu o vitez i un sens

Schema de pornire a unui motor ntr-un singur sens, este cea mai simpl schem
de acionri electrice. Schema are dou pri i anume : partea de for i partea de comand.
Partea de for este alctuit din trei sigurane fuzibile, un ntreruptor automat
(usol), un contactor i o protecie termic. Aceste elemente sunt dimensionate corespunztor
cu consumul motorului trifazat.
Pe partea de comand avem dou sigurane fuzibile, un buton de oprire (S0
contact normal nchis), un buton de pornire (S1 contact normal deschis), un contact de la
protecia termic (FT1 contact normal nchis). Toate aceste elemente sunt nseriate cu
bobina contactorului. n paralel cu butonul de pornire se afl un contact normal deschis care
are rol de automeninere. Funcionarea schemei :
Pentru pornirea motorului se apas pe butonul de pornire S1. Circuitul de comand
se nchide i curentul are urmtorul traseu : Sigurana 1F2 / 1 2, butonul de oprire S0 / 21
22, butonul de pornire S1 / 1 2, contactul releului termic FT1 / 95 96, bobina contactorului
1K1 / A1 A2 i sigurana
1F2 / 3 4. Energiznduse bobina contactorului,
contactele de for sunt
atrase,
motorul
este
alimentat i pornete.
Simultan cu atragerea
contactelor de for, este
atras i contactul auxiliar
1K1 / 13 14. Acest
contact
se
nchide,
curentul circulnd i prin el.
Operatorul
elibereaz
butonul de pornire, dar
motorul nu se oprete,
deoarece curentul circul
prin acest contact auxiliar.
Acest contact poart
numele de automeninere.
Pentru oprire se
apas pe butonul de oprire
S0 / 21 22.
Exemplu de aplicaie :
ventilator de putere,
pomp pentru ap
Pag 97 din 138
Schema de pornire a unui motor cu o vitez i dou sensuri

La aceast schem avem mai multe elemente att pe partea de for ct i pe
partea de comand.
Pentru partea de
for avem un contactor n
plus pentru cellalt sens
(1K2) iar pentru partea de
comand avem cte un
contact normal nchis la
fiecare contactor (1K1 / 21
22 i 1K2 / 21 22) care au
rol de interblocaj.
Funcionarea schemei :
Pentru pornirea
n sens direct, se pas pe
butonul de pornire S1 / 1 2.
Circuitul de comand se
nchide i curentul are
urmtorul traseu : Sigurana
1F2 / 1 2, butonul de oprire
S0 / 21 22, butonul de
pornire S1 / 1 2,
interblocajul de la contactorul
de pe sensul invers 1K2 / 21
22, bobina contactorului
1K1 / A1 A2, contactul
releului termic FT1 / 95 96
i sigurana 1F2 / 3 4.
Energizndu-se
bobina
contactorului, contactele de
for sunt atrase, motorul
este alimentat i pornete.
Simultan cu atragerea contactelor de for, este atras i contactul auxiliar 1K1 / 13 14, care realizeaz
automeninerea. Dup eliberarea butonului de pornire, curentul n circuit se menine prin contactul 1K1 /
13 14. Interblocajul are rolul de a bloca pornirea motorului n sens invers, n cazul n care operatorul
apas din greeal butonul de pornire S2 / 1 2. Pentru oprire se apas butonul S0 / 21 22.
Pentru pornirea n sens invers se apas pe butonul de pornire S2 / 1 2. Circuitul de
comand se nchide i curentul are urmtorul traseu : Sigurana 1F2 / 1 2, butonul de oprire S0 / 21
22, butonul de pornire S2 / 1 2, interblocajul de la contactorul de pe sensul direct 1K1 / 21 22, bobina
contactorului 1K2 / A1 A2, contactul releului termic FT1 / 95 96 i sigurana 1F2 / 3 4. Energiznduse bobina contactorului, contactele de for sunt atrase, motorul este alimentat i pornete. Simultan cu
atragerea contactelor de for, este atras i contactul auxiliar 1K2 / 13 14, care realizeaz
automeninerea. Dup eliberarea butonului de pornire, curentul n circuit se menine prin contactul 1K1 /
Pag 98 din 138
13 14. Interblocajul are rolul de a bloca pornirea motorului n sens invers, n cazul n care operatorul
apas din greeal butonul de pornire S2 / 1 2.
NU se poate trece de pe un sens pe cellalt, fr oprirea motorului. Exemplu de aplicaie : macara
Schema de pornire a unui motor cu dou viteze i un sens

(Conexiune Dahlander)
n figura de mai jos este desenat partea de for a schemei de pornire a unui motor
cu dou viteze prin conexiune Dahlander. Deoarece avem nevoie de un cuplu constant, pentru
vitez mic este folosit conexiunea triunghi, iar pentru vitez mare este folosit conexiunea
dubl stea. Schema conine un contactor pentru vitez mic 1K1, un contactor pentru vitez
mare 1K2, un contactor pentru conexiunea STEA (STAR) 1K3, un contactor pentru frn 1K4 i
dou protecii termice reglate fiecare pentru consumul specific vitezei mici sau mari.
n figura urmtoare (n continuarea primei) este desenat partea de comand a
schemei de pornire a unui motor cu dou viteze prin conexiune Dahlander. Schema de
comand se alimenteaz prelund tensiune de la dou faze, printr-un transformator T1
400/230V 400VA. Din secundarul transformatorului, curentul trece prin cele dou sigurane,
prin contactele proteciilor termice FT1 i FT2 i prin butonul de oprire de urgen de tip
ciuperc CB1 / S0.
Apsnd pe butonul S1 / 1 2, curentul trece prin contactul de interblocaj vitez
mare 1K1 / 21 22, contactul contactorului stea 1K3 / 21 22 i bobina contactorului de vitez
mic 1K2 / A1 A2. Prin apsarea butonului de pornire, simultan se taie alimentarea circuitului
de comand vitez mare prin contactul S1 / 11 12. Automeninerea se realizeaz prin
contactul 1K1 / 13 14. Contactorul 1K2 fiind anclanat, se nchide i contactul 1K2 / 13 14,
fapt care permite energizarea bobinei contactorului pentru frn 1K4. n stare nealimentat,
frna este strns pe tambur. n momentul n care frna este alimentat, frna se deschide i
permite ca axul motorului s se nvrteasc.
Dac vrem s trecem n vitez mare, putem face acest lucru apsnd apoi butonul
S2 / 1 2, fr s apsm butonul de oprire S0 (tip ciuperc). Apsnd butonul S2, prin
contactul 11 12 este tiat alimentarea circuitului de comand vitez mic iar prin contactul
S2 / 1 2 curentul trece prin contactul S1 / 11 12, interblocajul de la vitez mic 1K2 / 21
22 i bobina contactorului pentru conexiunea STEA 1K3 / A1 A2. Anclannd contactorul
1K3, se nchide i contactul 1K3 / 21 24, astfel alimentndu-se i bobina contactorului vitez
mare 1K1 / A1 A2. Contactorul 1K1 fiind anclanat, se nchide i contactul 1K1 / 13 14, fapt
care permite energizarea bobinei contactorului pentru frn 1K4.
Schema este completat de dou lmpi, una pentru indicarea alimentrii cu curent
(H1) i una pentru indicarea alimentrii nclzirii cofretului. Cuplarea nclzirii se face prin
comutatorul 1S1. Trecerea din vitez mare n vitez mic se poate face direct, apsnd
butonul S1. Exemplu de aplicaie : Pomp de ap, exhaustor
Pag 99 din 138
Pag 100 din 138
Pag 101 din 138
Pag 102 din 138
Schema de pornire a unui motor cu dou viteze i dou sensuri

(Conexiune Dahlander)
Deoarece am prezentat trei scheme pn acum, mergnd de la o schem simpl la
una complex, acum voi prezenta un proiect ntreg, adic partea de for, partea de comand
i pozarea elementelor n cofrei sau pe capacele acestora.
Schema cuprinde 3 plane i anume, prima reprezint schema de for iar celelalte dou
reprezint schema de comand.
Lista componentelor de pe prima plan (Figura 5)
1F1
Sigurane
1K1
Contactor sens SUS
1K2
Contactor sens JOS
1K3
Contactor vitez mic
1K4
Contactor vitez mare
1K5
Contactor prin care se realizeaz conexiunea STEA a motorului, pt vitez mare
1K6
Contactor prin care se decupleaz frna. Cnd motorul st, frna este cuplat.
1S1
Comutator cu came rotativ, cu 2 poziii ON OFF.
FT1
Protecie termic pentru vitez mic
FT2
Protecie termic pentru vitez mare
Lista componentelor de pe a doua plan (Figura 6)
1F2
Siguranele pentru rezistena de nclzire
1F4
Siguranele generale pentru comand 4A
1F5
Siguranele de pe secundarul transformatorului 4A
1F6
Sigurana pentru lampa H1
1K1
Contactor sens SUS cu temporizare la anclanare (cuplare = atragere)
1K2
Contactor sens JOS cu temporizare la anclanare (cuplare = atragere)
1K3
Contactor vitez mic
1K4
Contactor vitez mare
1K5
Contactor prin care se realizeaz conexiunea STEA a motorului, pt vitez mare
1K6
Contactor prin care se decupleaz frna. Cnd motorul st, frna este cuplat.
FT1
Contactul pe circuitul de comand al proteciei termice pentru vitez mic
FT2
Contactul pe circuitul de comand al proteciei termice pentru vitez mare
H1
Lamp indicatoare prezen tensiune
H3
Lamp pentru semnalizare nclzire
H4
Lamp pentru semnalizare nclzire, n cofretul cu butoane
Heat
nclzire 200W
T1
Transformator cobortor de tensiune 400 / 230 V 400VA
Pag 103 din 138
Lista componentelor de pe a treia plan (Figura 7)

1K10
Releu vitez mare
1K7
Releu sens sus
1K8
Releu sens jos
1K9
Releu vitez mic
H2
Lamp indicatoare prezen tensiune, n cofretul cu butoane
S1
Vitez mic sus
S2
Vitez mare sus
S3
Vitez mic jos
S4
Vitez mare jos
Lista contactelor din plana a doua (Figura 6)
1K1 / 67 68 Contactul temporizrii la anclanare pentru sens sus
1K2 / 67 68 Contactul temporizrii la anclanare pentru sens jos
1K7 / 11 12 Interblocaj cu sensul sus
1K8 / 11 12 Interblocaj cu sensul jos
1K9 / 11 12 Interblocaj cu vitez mic
1K10 / 11
Interblocaj cu vitez mare
12
1K1 / 13 14 Decuplarea frnei, la cuplarea sensului sus
1K2 / 13 14 Decuplarea frnei, la cuplarea sensului jos
1K1 / 21 24 Interblocaj cu sensul sus
1K2 / 21 24 Interblocaj cu sensul jos
1K3 / 21 24 Interblocaj cu vitez mic
1K4 / 21 24 Interblocaj cu vitez mare
1K5 / 21 22 Interblocaj cu contactorul care realizeaz conexiunea STEA
1K5 / 21 24 Contactul se nchide prin energizarea bobinei contactorului STEA
1K6 / 21 22 La cuplarea frnei, contactul se deschide decuplnd nclzirea.
1K7 / 21 24 Contact auxiliar care se nchide prin apsarea butonului vitez mic sus
sau vitez mare sus
1K8 / 21 24 Contact auxiliar care se nchide prin apsarea butonului vitez mic jos
sau vitez mare jos
1K9 / 21 24 Contactul se nchide prin energizarea bobinei releului de vitez mic
1K10 / 21
Contactul se nchide prin energizarea bobinei releului de vitez mare
24
Pag 104 din 138
Explicarea schemei :
Prin nchiderea comutatorului cu came 1S1, att partea de for ct i partea de
comand, sunt puse sub tensiune. Ca urmare, lmpile indicatoare de prezen tensiune H1 i
H2 vor indica prezena tensiunii prin aprinderea lor. n aceast faz, motorul nu se nvrte iar
frna este cuplat.
Fiecare buton de comand are 2 contacte normal deschise care se nchid prin
apsare.
S1 Vitez mic sus
Prin apsarea butonului S1, se nchid contactele butonului 1 2 i 3 4. Prin
nchiderea contactului 1 2 se energizeaz bobina releului 1K7 iar prin nchiderea contactului
3 4 se energizeaz bobina releului 1K9.
Energizndu-se bobina releului 1K7, contactul 1K7 / 21 24 se nchide, curentul
trecnd i prin contactele 1K8 / 11 12 i 1K2 / 21 22. Astfel bobina contactorului 1K1 (sens
sus) este alimentat i dup timpul prestabilit anclaneaz. Anclannd 1K1, se nchide i
contactul 1K1 / 13 14 care decupleaz frna.
Prin apsarea butonului, se nchide i contactul 1K9 / 21 24, alimentnt astfel i
bobina contactorului 1K3 (vitez mic).
S2 Vitez mare sus
sus) este alimentat i dup timpul prestabilit anclaneaz. Anclannd 1K1, se nchide i
Prin apsarea butonului, se nchide i contactul 1K10 / 21 24, curentul trece i prin
contactul 1K3 / 21 22 alimentnt astfel i bobina contactorului 1K5 (conexiune STEA).
Anclannd 1K5, se nchide contactul 1K5 / 21 24, alimentnt astfel bobina contactorului
1K4 (vitez mare).
Pag 105 din 138
S3 Vitez mic jos

jos) este alimentat i dup timpul prestabilit anclaneaz. Anclannd 1K2, se nchide i
Prin apsarea butonului, se nchide i contactul 1K9 / 21 24, alimentnt astfel i
bobina contactorului 1K3 (vitez mic).
S4 Vitez mare jos

jos) este alimentat i dup timpul prestabilit anclaneaz. Anclannd 1K2, se nchide i
Prin apsarea butonului, se nchide i contactul 1K10 / 21 24, curentul trece i
prin contactul 1K3 / 21 22 alimentnt astfel i bobina contactorului 1K5 (conexiune STEA).
Anclannd 1K5, se nchide contactul 1K5 / 21 24, alimentnt astfel bobina contactorului 1K4
(vitez mare).
Exemplu de aplicaie : ascensor, macara (pod rulant), nacel pentru intrarea n cazan
recuperator, staie de winch (manevrarea ancorei la un vapor)
Pag 106 din 138
(Figura 5)
Pag 107 din 138
Figura 6
Pag 108 din 138
Figura 7
Pag 109 din 138
Figura 8
Pag 110 din 138
Figura 9
Pag 111 din 138
Figura 10
Pag 112 din 138
Figura 11
Pag 113 din 138
Pag 114 din 138
Schema de pornire Stea Triunghi a motoarelor asincrone trifazate

Pentru pornire se apas pe butonul S1. Curentul are urmtorul circuit :
FT1 / 95 96, S0 / 21 22, S1 / 13 14, bobina releului de temporizare 1K5. Fiind alimentat
bobina releului 1K5, contactul 1K5 / 17 18 se nchide i bobina contactorului 1K3 (Stea) este
energizat. n acest moment 1K3 anclaneaz i prin contactul normal deschis 1K3 / 13 14,
aplic tensiune pe bobina contactorului de reea 1K1. Anclannd 1K1, se nchide i contactul
1K1 / 17 18. Energizndu-se bobina contactorului 1K4, se decupleaz frna. Contactul 1K3 /
21 22 se deschide, mpiedicnd astfel anclanarea lui 1K2. Contactoarele 1K1 i 1K3 se
automenin prin contactele normal deschise 1K1 / 13 14, 1K1 / 43 44 i 1K3 / 13 14.
Contactorul 1K1 alimenteaz motorul cu tensiunea reelei, n conexiune stea.
Corespunztor timpului de comutare reglat (3 secunde), 1K5 / 17 18 deschide
circuitul lui 1K3, contactorul pentru stea 1K3 cade, astfel c contactul 1K3 / 21 22 are poziia
nchis. Dup 50 ms, prin contactul 1K5 / 17 28 se nchide circuitul lui 1K2. Contactorul pentru
conexiunea triunghi 1K2 anclaneaz i aplic motorului tensiunea reelei. n acelai timp,
contactul normal deschis 1K2 / 21 22 ntrerupe circuitul lui 1K3, realiznd interblocarea cu
conexiunea stea n timpul funcionrii motorului.
Pentru oprire se apas butonul S0.
Pag 115 din 138
Figura 18
Pag 116 din 138
Figura 19
Pag 117 din 138
Schema de pornire Stea Triunghi a motoarelor asincrone trifazate, cu 2

sensuri
n figura 20 este desenat partea de for a schemei de pornire Stea Triunghi.
Modificarea sensului de rotaie dup acionarea butonului de oprire S0
Aceast schem este reprezentat n figura 21.
Pentru pornire n sens jos se apas pe butonul S2. Curentul are urmtorul circuit :
FT1 / 95 96, S0 / 21 22, S2 / 13 14, S1 / 21 22, 1K1 / 21 22, bobina contactorului 1K2
/ A1 A2. Contactorul 1K2 fiind anclanat, alimenteaz nfurarea motorului cu tensiunea
reelei i se automenine prin contactul normal deschis 1K2 / 13 14. Anclannd 1K2, se
nchide i contactul 1K2 / 17 18 care decupleaz frna. Prin contactul 1K2 / 43 44 se aplic
tensiunea, contactorului pentru conexiunea Stea 1K4 / A1 A2. Contactorul 1K4 fiind
anclanat, conecteaz motorul M n conexiunea Stea. Simultan este alimentat i releul de timp
1K6. Corespunztor timpului de comutare reglat (3 secunde), 1K6 deschide circuitul
contactorului Stea 1K4, prin contactul 1K6 / 17 18, astfel c contactorul 1K4 cade. Prin
contactul 1K6 / 17 28 se nchide circuitul contactorului triunghi 1K3. Contactorul pentru
conexiunea triunghi 1K3 fiind anclanat se aplic motorului M ntreaga tensiune a reelei. n
acelai timp contactul normal nchis 1K3 / 21 22 ntrerupe circuitul contactorului pentru
conexiunea Stea 1K4 i interblocheaz o nou conectare a acestuia n timpul funcionrii
motorului. Pentru comutarea n cellalt sens de rotaie, trebuie ca mai nti s apsm butonul
de oprire S0, care are drept urmare declanarea contactorului 1K5, adic cuplarea frnei. La
suprasarcin declanarea este realizat de contactul normal nchis FT1 / 95 96 al releului de
protecie a motorului.
Modificarea sensului de rotaie fr acionarea butonului de oprire S0
Aceast schem este reprezentat n figura 22.
Aceast schem trebuie folosit la motoare cu viteze mici sau cu momente ineriale mici.
Pentru a evita defecte mecanice de cuplaj sau decuplarea prin contactul proteciei termice,
este mai bine s se elimine din schem contactele de automeninere (1K1 / 13 14 i
1K2 / 13 14) pentru c prin lipsa apsrii pe buton frna se cupleaz imediat. Desigur c
n schem pot fi folosite dou relee de timp, pentru a avea timp ca rotorul s se opreasc
nainte de a schimba sensul.
Pag 118 din 138
Figura 20
Pag 119 din 138
Figura 21
Pag 120 din 138
Figura 22
Pag 121 din 138
Culori caracteristice pentru butoane i semnificaia lor

Conform IEC/EN 60073 (VDE 0199), IEC/EN 602041 (VDE(0113)
Culori caracteristice pentru indicatoare luminoase i semnificaia lor

Conform IEC/EN 60073 (VDE 0199), IEC/EN 602041 (VDE(0113)
Pag 122 din 138
Influene externe pentru instalaiile electrice (CEI 60364 5 51)

Influenele externe trebuiesc luate n considerare cnd se aleg :
1
Msurile specifice de asigurare a securitii persoanelor (n particular n zone sau
instalaii electrice cu caracter special)
2
Caracteristicile echipamentului electric cum ar fi gradul de protecie IP, rezistena
mecanic, etc.
Definiii i standarde de referin
Fiecare instalaie electric este plasat ntr-un mediu specific, care prezint ntr-o
msur mai mare sau mai mic, un anumit risc :
1
pentru persoane
2
pentru echipamentele care constituie instalaia
n consecin, condiiile de mediu influeneaz definirea parametrilor i alegerea
materialelor specifice instalaiei, precum i alegerea msurilor de protecie adecvate pentru
securitatea persoanelor.
Condiiile de mediu ale unei instalaii electrice se exprim prin sintagma influene
externe
Dac mai multe influene externe intervin n acelai timp, ele pot avea efecte
independente sau se pot influena reciproc astfel nct gradul de protecie trebuie ales n
consecin.
Clasificare
Fiecare condiie de influen extern este indicat de un cod care cuprinde un grup
de dou litere majuscule i un numr dup cum urmeaz :
Prima liter (A,B sau C)
Prima liter este legat de categoria general de influen extern
1
A = mediu ambiant
2
B = utilizare
3
C = tip de construcie a cldirilor respective
4
A doua liter
5
A doua liter este legat de natura influenei externe.
6
Litera adiional (opional)
7
Se utilizeaz numai dac protecia efectiv a persoanelor este mai mare dect cea
indicat de prima cifr din codul IP. Atunci cnd trebuie specificat numai protecia persoanelor,
cele dou cifre ale codului IP sunt nlocuite cu X-uri.
8
Exemplu : IP XXB
9
Exemplu :
10
AC2 nseamn :
11
A = mediu
12
AC = mediu altitudine
Pag 123 din 138
13
AC2 = mediu altitudine >2000 m
14
Lista influenelor externe
15
Tabelul de mai jos este extras din CEI
referin n astfel de situaii.
16
Cod
A Mediu
AA
Temperatura ambient (C)
Minim
AA1
60C
AA2
40C
AA3
25C
AA4
AA5
AA6
AA7
AA8
5C
+ 40C
+ 5C
+ 5C
25C
50C
60364 5 51, care este documentul de
Maxim
+ 5C
+ 5C
+ 5C
Echipament
proiectat special sau
msuri
corespunztoare
Normal (precauii speciale n anumite
cazuri.
+ 40C
+ 60C
Echipament
+ 55C proiectat special sau
+ 40C msuri
corespunztoare
Pag 124 din 138
Pag 125 din 138
Pag 126 din 138
Grade de protecie pentru echipamente

Codurile IP i IK
Definiia codurilor IP
Gradul de protecie furnizat de o carcas este furnizat de codul IP recomandat de
CEI 60529. Protecia se refer la urmtoarele influene externe :
1
penetrarea corpurilor solide
2
protecia persoanelor mpotriva accesului la prile sub tensiune
3
protecia mpotriva ptrunderii prafului
4
protecia mpotriva ptrunderii lichidelor
Pag 127 din 138
Not : codul IP se aplic la echipamente electrice pentru tensiuni de maxim 72,5 Kv

inclusiv
Atunci cnd cifra caracteristic nu este necesar a fi specificat, ea poate fi nlocuit prin litera
X sau XX dac amndou cifrele caracteristice nu sunt necesare. Literele adiionale i / sau
suplimentare pot fi omise fr nlocuire.
Pag 128 din 138
Definiia codurilor IK
Standardul CEI 62262 definete codurile IK care caracterizeaz capacitatea unui echipament de
a rezista la impact mecanic pe toate prile.
Specificarea codurilor IP i IK pentru tablourile de distribuie

Gradele de protecie IP i IK ale unei carcase trebuie specificate n funcie de
diversele influene externe definite de standardul CEI 60364551, n particular :
prezena corpurilor solide (codul AE)
prezena apei (codulAD)
solicitri mecanice (fr cod)
calificarea persoanelor (codul BA)
Recomandri pentru IP
Recomandri pentru IK
Pag 129 din 138
Principalele utilizri ale mainilor electrice (generatoare i motoare)

Maini electrice asincrone
Domenii de utilizare
Domeniul
parametrilor
uzuali pentru motoarele
asincrone:
Maini
electrice
sincrone
Pag 130 din 138
Domeniul parametrilor uzuali pentru motoarele sincrone:
Maini electrice de curent continuu
Pag 131 din 138
Realizarea circuitelor electrice / electronice pentru aplicaii uzuale

invertor 100W
Aici este schema unui invertor de 100 W, folosind minimul de componente. Cred c este destul de dificil de a
face un invertor ca acesta care are in circuit putine elemente comparativ cu celelalte invertoare .Aici vom folosi
CD 4047 IC pentru generarea de 100 Hz , patru tranzistori 2N3055 etc
Invertorul auto nu trebuie sa lipseasca din nici o masina. Fie ca plecati in vacanta sau la drum
lung, invertorul este ideal pentru alimentarea de la bateriaauto.
Poate fi folosit pentru alimentarea laptop-urilor,aparatelor de ras electrice, incarcatoarelor pentru telefoane
mobile, camerelor foto digitale, mp3 playerelor etc.
Pag 132 din 138
cuptor cu microunde schem electric

Maina de splat ARISTON
Pag 133 din 138
Frigider INDESIT no frost -schema electrica de principiu
Indesit no frost schema electrica de principiu
macara electrica -10

In schema sint aplicate relee intermediare K1 i K2 tip -1-340 la tensiune de 220 V,
conceput pentru a mbunti circuitele de comand de comutare.Inversarea rotatiei motorului
se efectueaza prin contactele KM4 KM5
Pag 134 din 138
conectare senzor de miscare

Conectarea senzorului de micare este la fel de uor ca conectarea unui
intrerupator. n ambele cazuri, senzorul de micare sau intrerupatorul nchide,
i invers, deschide circuitul, care este instalat pe tavan sau pe perete.
Senzor de Miscare
Uneori, este necesar

ca, n ciuda absenei
de circulaie (miscare)
lampa sa arda n
cazul dat se monteaza
un ntreruptor (fig.2).
n medie, puterea nominal a senzorului e de pina 500 700 W. Uneori, este nevoie
a conecta mai multe lmpi puternice prin senzori de micare de strad (de exemplu, de
iluminat curtea unei lumini case private sau spoturi). n acest caz, cel mai bine este s folosii
un
electromagnet.
senzor de
miscare
alarma cu apelare telefonica schema

Acest sistem de semnalizare este proiectat pentru a proteja sediile i alte obiecte mpotriva
oaspetilor nepoftiti. Se compune, aa cum se arat n schema: senzor infrarou de micare,
acumulator 12V, releu: REL1, REL2, REL3, REL4 i REL5.Comutatoare:
SW1 i SW2, Rezistor-R1, R2, R3, R4, R5 i R6. Condensator
C. Tiristoare: D1, D2 i D3. Tranzistori: TR1, TR2 i TR3. LED LED. Unitate
de telefon mobil i sirena-SP. Principiul de funcionare a schemei:
Pag 135 din 138
alarma cu apelare telefonica
Cnd apasati pe SW1, senzor de micare n infrarou este activat i ofer un circuit de
ntrziere pentru contactele interne 40 secunde (pn cnd senzorul de micare de contact nu
este nchis, tranzistor TR1 este nchis).
Printr-un rezistor R1 tranzistor TR1 care activeaz releu REL2. Prin rezistorul R2 se
aplic tensiunea de comand elementul tiristor D1. Prin D1, se ncarc condensator C.
n timp ce nu va fi ncasat condensator C, (timpul de ncrcare aproximativ a condensator
C dat parametri, un pic mai mult de un minut) tranzistori TR2 i TR3 vor fi nchise. Dup
ncrcare condensator este tranzistori deschis TR2 i TR3. Prin TR3 operare releu
apare REL3. Prin contacte de releu REL3 i rezisten R5 element de control tiristor
D2 se aplic tensiunea, ceea ce duce la: releu de declanare REL4, care ncorporeaz
LED LED, oprii tiristor D1, releul de oprire REL3 i de tranziie circuit de curent n
modul activ de comutarea contactului releului de-al doilea grup REL4 cu rezisten R5
rezistor pe R6.
Atunci cnd este detectat o micare, sau nchiderea de contact SW2, printr-un rezistor
R1, tranzistor TR1, care activeaz releu REL2. Prin rezistorul R2 se aplic tensiunea
de comand elementul tiristor D1. Prin D1 se ncarc condensator C. Dup ncrcare
condensator este tranzistori deschis TR2 i TR3. Prin TR3 operare releu apare
REL3. Prin contacte de releu REL3 i rezisten R6 element de control tiristor D3 se
aplic tensiunea, ceea ce duce la: prin tiristor declanarea D3: Rele REL5 i integrarea
unitate sirena-SP. Prin contacte de releu REL5 apsare de tast are loc de telefon mobil
i a apela numrul de presetare pe constatrile-cheie de care sunt lipite la releu
REL5. Pentru a dezactiva i (sau) de eliberare a schemei trebuie s facei clic pe SW1.
Pag 136 din 138
Lista de elemente electronice active

Denumire
Tip
Evaluare
Numr
D1, D2, D3
Tiristor
KU202E1
TR1, TR3
TR2
Tranzistor
Tranzistor
Diode
emitoare de
lumin
KT801A
KT312B
2
1
LED-uri
REL1, REL2, REL3, REL5 Releu

REL4
Senzor de micare
R1
R2, R5, R6
R3
R4
SW1
SW2
Telefon
SP
12V
Releu
Infrarou
senzor de
micare
Rezistor
Rezistor
Rezistor
Rezistor
Buton de
blocare
De contact
tangenial
Intermitent, 12V 1
BS-115C-12A12VDC
4
BESTAR
Sanyou DSY2Y 1
1
1k
100 ohm
300 Ohm
480 de ohmi
1
3
1
1
5A
1A
Cellphone
Dispozitiv de
semnalizare
Acumulator
Not
Este posibil s se
utilizeze alte
NPN
NPN
1
12V
12V
12V
12V
12V. Alimentat de
deschidere
Funcie ar trebui s fie

rapide sau Speed
Dial
UPS sursa neintreruptibila de tensiune

Cele mai simple si mai ieftine Surse Neintreruptibile de Alimentare cu Tensiune ( UPS
Unintreruptible Power Supply) asigura doar protectia pentru o scurta perioada de timp, atunci
cind tensiunea se intrerupe sau coboara sub un anumit nivel. Aceste surse nu asigura in
general protectie pentru alte evenimente nedorite ce se produc pe reteaua electrica de
alimentare .
Schema de principiu este prezentata in figura de mai jos :
Pag 137 din 138
senzor de fum
Un sistem compact detector de fum fotoelectric poate fi construit folosind circuit integrat CS235. Un LED
infrarou i o fotodiod de siliciu sunt folosite mpreun ca surs de lumin i detector. Cu adugarea de
cteva componente discrete, putei crea un detector de fum sensibil i de ncredere.
Lista materialelor pentru senzorul de fum
Pag 138 din 138

Limbă

Curs Practic Formare Electrician

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Practic Formare Electrician

Titlu original:

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MODULUL 2

Formator: ing. Gheorghe Buctaru

Realizarea instalaiilor pentru alimentarea mainilor electrice

Realizarea circuitelor electrice / electronice pentru aplicaii uzuale

Montarea i utilizarea mainilor electrice

electrice din punct de vedere al instalaiilor

n traciunea electr la tramvaie, locomotive,

Elemente constructive ale mainii de curent continuu

Din punct de vedere

(mrimea ntrefierului este variabil)

Pentru reprezentarea convenional a mainii de curent continuu se utilizeaz unul din

Principiul de funcionare al mainii de curent continuu

Se poate arta c, ntre fraciunea unghiular a i interval de timp t exist relaia:

Tipuri de excitaie ale mainilor de curent continuu

- excitaie derivaie (n paralel) n cazul n care nfurarea

- excitaie serie n cazul n care nfurarea de excitaie este

- excitaie mixt n cazul n care maina este prevzut cu

Caracteristicile generatoarelor de curent continuu

a. Generatorul cu excitaie separat

i are forma din figura 4.10.

U A,N = tensiune nominal

i descrie capacitatea generatorului de a-i menine

Analitic, caracteristica extern este descris de raportul:

care de regul nu depete valoarea procentual de (10 15)%.

astfel nct s se asigure condiia:

Ea are forma din figura 4.12 i se traseaz de regul pentru:

b. Generatorul cu excitaie paralel

Dac sensul de conectare al nfurrii de excitaie este

n clipa n care diferena U se anuleaz, generatorul intr n regim staionar i furnizeaz

Rezistena de cmp Rc este reglat la valoarea care asigur:

Grafic, caracteristica extern are forma din figura 4.16.

Poriunea punctat a caracteristicii nu este stabil, pe ea generatorul nu poate funciona. Dac

Fenomenul de autoexcitare se desfoar asemntor ca n cazul generatorului cu excitaie

Pierderile interne a unui generator de Curent Continuu

Caracteristicile motoarelor de curent continuu

Aceast caracteristic are forma din figura 4.17.

a2. Caracteristica mecanic

a3. Caracteristica cuplului electromagnetic

Ea are forma din figura 4.18, n care:

b. Motorul cu excitaie serie

b1. Caracteristica de mers n sarcin se definete prin relaia:

Alura acestei caracteristici se prezint n figura 4.20.

i are forma din figura 4.21.

O asemenea caracteristic mecanic se numete caracteristic elastic (moale). Pentru

Aceast proprietate este utilizat n instalaii de acionare electric a trenurilor i

Pornirea motoarelor de curent continuu

MASINA DE CURENT CONTINU

Fig.1.2.2 Constructia rotorului

Principiul de functionare a masinii de curent continuu (m.c.c.) - rolul colectorului

GENERATORUL DE CURENT ALTERNATIV - principiu de funcionare

MAINA SINCRON - Producerea sistemului trifazat simetric de tensiuni electromotoare

Cele trei tensiuni electromotoare e1, e2,

Dac n locul celor trei spire se afl

Cmpul magnetic rotitor. Producerea campului magnetic rotitor in msinile de curent

By = Bmax sin t ( Bmax sin ( t 2/3 ) + Bmax sin ( t + 2/3 ) )

= Bmax ( sin t ( sin t -

Bmax sin t, adica:

Construcia i mrimile nominale ale mainii sincrone