Sunteți pe pagina 1din 7

Seminar civil

Seminar 3
Descarcarea de gestiune = actul emis de autoritatea tutelara si prin care ia act de darea de
seama generala a tutorelui, care evidentiaza toate actele pe care le-a incheiat cu privire la bunurile
persoanei aflate sub tutela, toate veniturile incasate si cheltuielule effectuate. Din momentul in care
autoritatea tutelara aproba aceasta dare de seama, tutela inceteaza.
Speta
Prin cererea de chemare in judecata inregistrata la 12 martie 2012 A l-a chemat in judecata pe B
solicitand instantei sa declare moartea paratului. In motivarea cererii reclamantul a aratat ca ultimele
informatii despre existenta paratului sunt din data de 16 august 2008 cand acesta se afla intr-o croaziera.
Din probele administrate reiese ca la 8 august 2008 paratul a plecat intr-o croaziera ce urma sa dureze 3
saptamani. Disparitia paratului de pe vasul pe care s-a imbarcat a fost constatata pe 16 august 2008 cand
paratul nu s-a mai intors pe vas dupa ce acesta acostase in portul Barcelona.
A este sotia lui B.
Ce va hotari instanta daca ar aplica in speta dispozitiile noului cod civil?
Daca in speta se vor aplica dispozitiile noului cod civil atunci instanta va trebui sa respinga cererea
ca neintemeiata.
Potrivit art. 49 NCC pentru declararea judecatoreasca a mortii unei persoane fizice trebuie sa fie
indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
1. Persoana fizica sa fi disparut;
2. Sa existe indicii din care sa rezulte ca persoana fizica a murit;
3. De la data ultimelor stiri/informatii sa fi trecut cel putin 2 ani pana la data introducerii cererii de
chemare in judecata.
Cea de-a doua conditie nu este indeplinita in speta fiindca nu exista indicii din care sa rezulte ca B a
murit. Prin disparitia acestuia ca urmare a coborarii lui de vasul de croaziera nu se poate afirma ca exista
indiciile cerute de lege.
Speta
Prin actiunea intentata la 15 septembrie 2012 A i-a chemat in judecata pe B si C solicitand instantei
sa dispuna:
1. Anularea contractului de vanzare-cumparare incheiat intre parati;
2. Obligarea paratului B la restituirea chiriei incasate pentru apartamentul reclamantului.
Din probele administrate instanta a retinut ca printr-o hotarare judecatoreasca ramasa definitiva A
a fost declarat mort la 9 martie 2010, B fiind singurul lui mostenitor legal. Din patrimoniul lui A facea parte
un apartament situat in sectorul 5 pe care A il dobandise in 2002. Acest apartament a fost inchiriat pe o
durata de 2 anii de catre B lui D printr-un contract sub semnatura privata incheiat la 10 mai 2010. Ulterior,
la 25 iulie 2011, B a vandut acel apartament lui C printr-un contract autentic.
Din depozitiile martorilor audiati instanta a mai retinut ca A a reaparut la la 14 aprilie 2011.
Daca in speta s-ar aplica dispozitiile noului cod civil ce ar hotari instanta?
Instanta va anula cererea de chemare in judecata formulata de reclamant considerand ca acesta nu
are capacitate de folosinta. Din interpretarea gramaticala a art. 54 NCC rezulta ca pentru a putea cere
restituirea bunurilor sale cel declarat mort prin hotarare judecatoreasca trebuie sa ceara mai intai anularea
acestei hotarari. In acest fel prezumtia ca persoana fizica declarata moarta este moarta, prezumtie
nascuta din pronuntarea hotararii declarative de moarte, poate fi rasturnata numai prin anularea acestei
hotarari. De aceea A nu are capacitate de folosinta fiind considerat mort din punct de vedere juridic.
Dar daca in prezenta actiune reclamantul ar fi cerut mai intai anularea hotararii declarative
de moarte, ce-ar fi hotarat instanta?
Instanta va admite in parte cererea, in sensul ca:
1. Va anula hotararea judecatoreasca declarativa de moarte;
2. Va respinge capatul de cerere privind anularea contractului de vanzare-cumparare ca
neintemeiata;
3. Va obliga pe paratul B la restituirea chiriei incasate de el pana in momentul in care a aflat ca
reclamantul e in viata.
Potrivit art. 54 NCC cel declarat mort printr-o hotarare judecatoreasca are dreptul sa solicite
anularea acesteia.

Seminar civil
In temeiul art. 54 NCC, dupa anularea hotararii declarative de moarte fostul proprietar nu poate
obtine restituirea in natura a bunurilor sale dobandite cu titlu oneros de un tert care la momentul
dobandirii a fost de buna credinta, nestiind sau netrebuind sa stie ca cel declarat mort este in viata. Pentru
a obtine restituirea in natura a apartamentului trebuia ca dobanditorul sa fie cu titlu gratuit, imobilul sa nu
fi fost inscris in cartea funciara pe numele mostenitorului aparent sau dobanditorul sa fi stiut sau sa fi
trebuit sa stie ca cel declarat mort este in viata. In speta nu exista probe dincare sa rezulte ca acel
cumparator C a stiut sau trebuia sa stie ca cel declarat mort (A) este in viata. Faptul ca A aparuse inainte
de vanzarea apartamentului nu duce automat la rastunarea prezumtiei de buna credinta a lui C, doar daca
s-ar fi dovedit ca acel cumparator avea posibilitatea concreta de a afla ca cel declarat mort este in viata se
va rasturna prezumtia de buna credinta.
In baza art. 57 NCC coroborat cu art. 948 NCC mostenitorul aparent poate pastra fructele daca este
buna credinta la data dobandirilor sau, desi este de rea credinta, cel care are dreptul la fructe (cel declarat
mort) nu solicita restituirea lor. In speta mostenitorul aparent a aflat ca cel declarat mort este in viata pe
parcursul delurarii contractului de inchiriere. El va trebui sa restituie chiria incasata din momentul in care a
devenit posesor de rea credinta.
Seminar 4
Speta
Prin cererea de chemare in judecata introdusa la 7 mai 2012 la Judecatoria Craiova A l-a chemat in
judecata pe B solicitand instantei sa constate ca paratul este nedemn sa-l mosteneasca pe C si ca el este
singurul mostenitor al lui C.
In motivare reclamantul a aratat ca paratul a fost condamnat definitiv pentru savarsirea infractiunii
de tentativa de omor impotriva lui D, fiul lui A, condamnare ce atrage nedemnitatea succesorala.
Din probele administrate s-a retinut ca printr-o hotarare penala definitiva din data de 13 martie
2011 B a fost condamnat la 7 ani inchisoare pentru infractiunii de tentativa de omor impotriva lui D, fiul lui
A.
C a murit la 7 decembrie 2011 lasand ca mostenitori legali pe fiii sai A si B.
Ce va hotari instanta?
Instanta va respinge cererea ca neintemeiata. Potrivit art. 6, alin. 2 NCC si art. 93 din L 71/2011
fapta de nedemnitate succesorala este reglementata de legea in vigoare la data savarsirii ei. Avand in
vedere ca fapta lui B s-a savarsit inainte de intrarea in vigoare a NCC aceasta va fi reglementata de Vechiul
Cod Civil. Potrivit art. 655 din Codul Civil anterior, aceasta fapta nu atragea nedemnitatea succesorala.
Daca s-ar fi aplicat dispozitiile NCC?
Solutia ar fi fost aceeasi. In temeiul art. 958 NCC pentru ca tentativa de omor savarsita impotriva
altui mostenitor sa duca la nedemnitatea succesorala a autorului, se cere ca victima sa fi dobandit efectiv
macar o parte din mostenire daca cel care lasa mostenirea ar fi murit inainte sau chiar in momentul
savarsirii faptei penale. Nepotul defunctului nu ar fi dobandit la data savarsirii faptei penale nicio parte din
mostenirea lui C care ar fi fost culeasa de fiii sai, A si B.
Seminar 5
Dreptul de administrare al tutorelui nu este un veritabil drept de administrare pentru ca el nu
foloseste si administreaza bunurile in interes propriu, de aceea face si darea de seama generala a
tutorelui, care evidentiaza toate actele pe care le-a incheiat cu privire la bunurile persoanei aflate sub
tutela, toate veniturile incasate si cheltuielule efectuate.
Speta
Prin cererea depusa de A la biroul unui executor judecatoresc la data de 7 noiembrie 2011 acesta a
solicitat vanzarea apartamentului lui B prin licitatie publica, ca urmare a faptului ca acesta nu i-a platit
datoria de 40.000 RON.
A a depus odata cu cererea si o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila din data de 7 mai
2011 prin care B era obligat sa-i plateasca lui A suma de 40.000 RON.

Seminar civil
In urma licitatiei publice desfasurate apartamentul a fost adjudecat in favoarea lui C. Impotriva
ordonantei de adjudecare B a declarat recurs aratand ca C nu putea cumpara acel apartament fiind avocat
in Baroul Bucuresti, apartamentul fiind situat in sectorul 3.
Ce va hotari instanta de recurs?
Instanta de recurs va respinge recursul ca nefondat. Potrivit art. 1653, alin. 3 NCC dreptul litigios
este acel drept subiectiv care formeaza obiectul unui proces inceput si neterminat in privinta existentei sau
intinderii lui (a dreptului). In speta dreptul litigios a fost dreptul de creanta pana in momentul ramanerii
irevocabile a hotararii judecatoresti prin care s-a constatat existenta si intinderea acestui drept in
patrimoniul lui A. Dreptul de proprietate nu este un drept litigios deoarece existenta sau intinderea lui nu
formeaza obiectul unui proces fiind o certitudine ca titularul exclusiv al acestui drept este B. Din acest
motiv interdictia prevazuta de art. 1653, alin. 1 NCC nu este aplicabila in speta.
Speta
La 14 aprilie 2011 A intocmeste un testament in favoarea lui B prin care ii lasa acestuia jumatate
din mostenirea sa. Ulterior, la 10 februarie 2012, A moare lasand ca singur mostenitor legal pe C, fratele
sau.
Prin actiunea intentata la 9 iunie 2012 C l-a chemat in judecata pe B solicitand instantei sa constate
nulitatea absoluta a testamentului olograf intocmit de A. In motivare reclamantul a aratat ca la data
intocmirii testamentului A avea varsta de 17 ani.
Ce va hotari instanta?
Instanta va respinge cererea ca nefondata. In temeiul art. 987, alin. 2 NCC capacitatea lui A de a
intocmi testamentul este reglementata de legea in vigoare la data intocmirii testamentului, respectiv codul
civil anterior. Potrivit acestuia din urma, minorul care a implinit varsta de 16 ani putea sa-si intocmeasca
testamentul. Testamentul ramane valabil si dupa intrarea in vigoarea a NCC care instituie o incapacitate a
minorilor de a-si intocmi testamentul.
Seminar 6
Custodia publica = restrange libertatea unei persoane si este o masura care are ca scop
pregatirea indepartarea acelei persoane de pe teritoriul Romaniei. Persoana este introdus in centrul de
cazare a strainilor din care nu are voie sa iasa, regimul de vizite este strict, se poate deplasa doar in zonele
centrului de cazare. Masura se ia de catre procuror si se poate prelungi de catre o instanta de judecata.
Azilul = orice strain are drept de azil pe teritoriul altui stat, in masura in care dovedeste ca in
cazul intoarcerii in statul de origine viata sau integritatea sa fizica sunt puse in pericol. Pe durata
solutionarii cererii de azil, strainul are dreptul sa ramana pe teritoriul Romaniei.
Speta
La 9 aprilie 2008 A l-a chemat in judecata pe B solicitand instantei sa constate nulitatea absoluta a
contractului de vanzare-cumparare incheiat intre parti. In motivare reclamantul a aratat ca acel contract
incheiat este nul fiindca paratul este apatrid.
Din probele administrate instanta a retinut ca la 19 septembrie 2004 A i-a vandut lui B printr-un
contract autentic un teren de 500mp cu pretul de 20.000 de euro. Pretul s-a platit in aceeasi zi. In contract
se mentioneaza ca B cumpara acel teren urmand sa ridice pe acesta o casa. La momentul intocmirii
contractului B era apatrid si avea domiciliul in Romania intr-un apartament pe care il folosea in calitate de
chirias.
In 2006 paratul a dobandit cetatenia romana.

Ce va hotari instanta?
Instanta va admite cererea si va constata nulitatea absoluta a contractului de vanzare-cumparare
incheiat intre parti.
Avand in vedere ca art. 44 din Constitutia Romaniei revizuita stabileste ca o conditie pentru ca
strainii si apatrizii sa dobandeasca terenuri in Romania, adoptarea unei legi organice care sa stabileasca
conditiile de dobandire, contractul incheiat intre A si B este nul fiindca pana la momentul incheierii lui nu
fusese adoptata o lege organica, aceasta fiind legea 312/2005. Contractul va ramane nul dupa intrarea in
vigoare a acestei legi in temeiul principiului neretroactivitatii legii civile noi.

Seminar civil
Seminar 7
Speta
La 17 mai 2012 A i-a chemat in judecata pe B si C solicitand instantei sa constate simulatia donatiei
pe care D i-a facut-o lui B in sensul ca adevaratul donatar este C si sa dispuna anularea donatiei facuta lui
C.
In anulare reclamantul a aratat ca autorul sau D i-ar dona lui B un autoturism, donatie pe care in
realitate i-a facut-o lui C data fiind legatura de rudenie dintre B si C, B fiind fiul lui C.
Reclamantul a mai aratat ca C are calitatea de medic si ca l-a tratat in ultimele 3 luni ale vietii pe D,
acesta murind din cauza unei boli pentru care a fost tratat de C.
Reclamantul a depus la dosar o copie a contractului de donatie. Din probele administrate instanta a
retinut ca la 25 noiembrie 2011 D i-a donat lui B un autoturism printr-un contract autentic. Instanta a mai
retinut ca moartea lui D a fost provocata de o boala pe care C a incercat sa o trateze in ultimele 3 luni ale
vietii lui D. De aceasta boala D suferea cu un an inainte de a muri.
Paratul C a solicitat respingerea actiunii aratand ca donatia i-a fost facuta lui B care este major, este
casatorit astfel incat, nici macar indirect, aceasta donatie nu ii putea profita lui C.
D a murit la 15 ianuarie 2012 lasand ca unic mostenitor legal pe A, fratele sau.
Ce va hotari instanta?
Instanta va admite cererea constatand simulat contractul de donatie in privinta persoanei
donatarului si anuland donatia care a fost facuta lui C.
In temeiul art. 992, alin. 2 NCC se naste prezumtia potrivit careia daca fiul medicului primeste o
donatie de la pacientul acelui medic, in realitate donatia este facuta medicului. De aceea reclamantul nu
va mai trebui sa probeze existenta simulatiei prin interpunere de persoane, ci numai indeplinirea conditiilor
din art. 990, alin. 1 NCC.
Seminar 8
Speta
La 25 noiembrie 2011 A i-a inchiriat lui B printr-un contract incheiat sub semnatura privata pe o
durata de 6 ani un apartament situat in Bucuresti, strada Sperantei, in schimbul unei chirii lunare de 210
euro.
Prin actiunea intentata la 17 ianuarie 2012 Ministerul Public i-a chemat in judecata pe A impreuna
cu ocrotitorul lui legal, C, si pe B solicitand instantei sa dispuna anularea contractului de inchiriere. In
motivare reclamantul a aratat ca A avea la momentul incheierii contractului 17 ani si a incheiat acel
contract fara incuviintarea ocrotitorului lui legal.
Din expertiza efectuata de instanta reiese ca valoarea chiriei este apropiata de valoarea folosintei
apartamentului.
Ce va hotari instanta?
Instanta va admite in parte cererea si va anula in parte contractul de inchiriere cu privire la ultimul
an stabilit de parti in contract.
In temeiul art. 41, alin. 3 NCC minorul care a implinit varsta de 14 ani poate incheia personal si
singur actele de administrare care nu-l prejudiciaza. Contractul de inchiriere este un act de administrare
fiindca prin intermediul lui se asigura o folosire normala a bunului. Pe de alta parte, art. 1784, alin. 3 NCC
interzice persoanelor care nu pot incheia decat acte de administrare sa incheie contracte de locatiune pe o
durata mai mare de 5 ani. Interpretand teleologic acest text de lege ajungem la concluzia ca legiuitorul a
urmarit sa interzica persoanelor care nu pot incheia, de regula, acte de dispozitie sa incheie contracte de
locatiune pe o durata mai mare de 5 ani. De aceea, ajungem la concluzia ca textul se aplica si minorului
care a implinit varsta de 14 ani, astfel incat A ar fi trebuit sa obtina in prealabil incuviintarea orcrotitorului
sau legal.
Fata de faptul ca nulitatea este acea sanctiune civila care inlatura doar acele efecte contrare legii
contractul de inchiriere incheiat de A va fi lovit de nulitate partiala cu privire la intervalul de timp ce
depaseste termenul maxim de 5 ani, termen prevazut de art. 1784, alin. 3 NCC.
Contractul incheiat de minor nu incalca dispozitiile legale pe perioada de 5 ani.
Speta
Printr-o hotarare judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila la 9 iulie 2012 casatoria dintre A si
B a fost desfacuta din culpa exclusiva a lui B.
La 15 august 2012 B i-a vandut lui C printr-un act autentic un apartament propriu cu pretul de
45.000 Euro.

Seminar civil
Prin actiunea intentata de Ministerul Public impotriva paratilor B si C s-a solicitat anularea
contractului pentru lipsa incuviintarii prealabile a ocrotitorului legal, D. Reclamantul a aratat ca in
momentul incheierii contractului B nu implinise 18 ani, motiv pentru care avea nevoie de incuviintarea
prealabila a ocrotitoului legal, D.
Se retine ca la momentul incheierii casatoriei B implinise varsta de 16 ani si intr-adevar la
momentul incheierii contractului nu implinise varsta de 18 ani.
Ce va hotari instanta?
Instanta va admite cererea si va anula contractul de vanzare-cumparare incheiat de minorul B.
In motivare vom retine ca din interpretarea teleologica a art. 384, alin. 2 NCC sotul vinovat de
desfacerea casatoriei va pierde toate beneficiile pe care le-a obtinut in momentul incheierii casatoriei, ca
urmare a casatoriei. Este cazul minorului B care prin incheierea casatoriei a dobandit beneficiul capacitatii
de exercitiu depline, beneficiu pe care il va pierde prin ramanerea irevocabila a hotararii de divort.
Seminar 9
Fiducia = contractul prin care o persoana incredinteaza altei persoane o masa de bunuri in
vederea administrarii ei.
Speta
Prin cererea de chemare in judecata inregistrata la 12 septembrie 2012 A, in calitate de
reprezentant legal al lui B, l-a chemat in judecata pe C solicitand instantei sa incuviinteze ca B sa ia
numele de familie al paratului C.
Din probele administrate s-a retinut ca minorul B s-a nascut la 12 octombrie 2011 avand ca mama
pe A. In momentul nasterii minorului A era casatorita cu D. Printr-o hotarare judecatoreasca ramasa
irevocabila casatoria dintre A si C a fost desfacuta la 10 martie 2011. Printr-o alta hotarare judecatoreasca
ramasa definitiva si irevocabila la 22 aprilie 2012 s-a constatat ca D nu e tatal copilului. Casatoria dintre A
si D s-a incheiat la 12 mai 2011.
Ce va hotari instanta?
Instanta va admite in parte cererea, in sensul ca va incuviinta ca acel copil sa ia numele de familie
reunite ale lui A, mamei, si lui C, paratului, din momentul nasterii lui.
Ca urmare a admiterii actiunii in tagatuirea paternitatii lui D, va renaste prezumtia de paternitate in
favoarea lui C fiindca o perioada din timpul legal al conceptiunii este situata in interiorul primei casatorii.
Avand in vedere ca in momentul nasterii copilului, 12 octombrie 2011, mama copilului avea un nume
diferit de cel al tatalui C si ca cei doi nu s-au inteles cu privire la numele de familie pe care urmeaza sa-l
poarte copilul instanta va hotari tinand seama de interesul copilului.
Seminar 10
Materie pentru lucrare: capacitatea de folosinta a persoanei fizice, capacitatea de exercitiu a
persoanei fizice, nume.
10 grile + 1 subiect de teorie.
Speta
La 23 septembrie 2012 A l-a chemat in judecata pe B formuland o contestatie in anulare prin care a
solicitat anularea unei hotarari judecatoresti irevocabile si respingerea cererii reclamantului ca
neintemeiata.
Din probele administrate instanta a retinut ca la 12 octombrie 2011 B il chemase in judecata pe A
solicitand obligarea acestuia la a-i preda un apartament. Printr-o hotarare irevocabila din 4 mai 2012
instanta a admis cererea.
In motivarea contestatiei lui A a aratat ca in mod nelegal a fost citat in acel proces la o alta adresa
decat cea la care locuia efectiv. Au fost audiati 2 martori care au confirmat faptul ca din octombrie 2010 A
locuieste la alta adresa decat cea mentionata in cartea de identitate. In primul proces instanta l-a citat pe
A la domiciliul trecut in cartea de identitate ca urmare a unei adrese trimisa de Directia de Evidenta a
Populatiei in care se mentiona ca domiciliul paratului A este cel trecut in cartea de identitate.
Contestatia in anulare este o cale extraordinara de atac impotriva unei hotarari irevocabile ce poate
fi introdusa, printre alte motive, pentru nelegala citare a unei parti la termenul la care s-a pronuntat
hotararea.
Ce va hotari instanta?
Instanta va respinge contestatia in anulare ca neintemeiata. Domiciliul are 2 elemente: un element
obiectiv constand in folosirea efectiva a unei locuinte cu titlul de locuinta principala si un element subiectiv

Seminar civil
constand in intentia acelei persoane fizice de a-si stabili locuinta principala in acea locuinta. Pe baza
probelor administrate tinand seama de dispozitiile art. 89, alin. 3 NCC vom retine ca domiciliul lui A este
acolo unde a locuit efectiv. Proba noului domiciliu se poate face cu orice mijloc de proba inclusiv proba cu
martori. Pe de alta parte, pentru opozabilitatea noului domiciliu fata de terti, in temeiul art. 91, alin. 2 NCC
se cere inscrierea lui in cartea de identitate. Din acest motiv noul domiciliu al lui A nu este opozabil lui B de
vreme ce nu a fost inscris in cartea de identitate si nici nu s-a facut dovada ca ar fi cunoscut de catre B.
Seminar 12
Speta
Prin cererea inregistrata la Judecatoria Sectorului 2 la 10 martie 2012 A a chemat in judecata
Consiliul Local al Sectorului 2 solicitand anularea certificatului sau de nastere si obligarea paratului la
eliberarea unui alt certificat de nastere.
In motivare reclamantul a aratat ca in certificatul sau de nastere s-a trecut gresit prenumele sau
Niiculae in loc Nicolae asa cum era corect. Paratul a solicitat declinarea competentei solutionarii cererii
in favoarea primarului Sectorului 2 invocand exceptia necompetentei instantei.
Ce va hotari instanta in privinta exceptiei necompetentei?
Instanta va admite exceptia necompetentei materiale si va considera ca cererea reclamantului este
de competenta primarului Sectorului 2 din 2 motive:
1. Din interpretarea sistematica a art. 99 si art. 100 NCC reiese ca numai ca anularea, modificarea
sau completarea actelor de stare civila (mentiunilor facute in registrul de stare civila) sunt de
competenta instantei judecatoresti nu si cererile de anulare modificare sau completare ale
certificatelor de stare civila, deci certificatele de stare civila nu sunt acte de stare civila in sensul
art. 99 NCC
2. Fata de motivele invocate de reclamant in cuprinsul cererii de chemare in judecata suntem in
prezenta unei rectificari a unui certificat de nastere, iar cererea de rectificare indiferent daca are
ca obiect actul de nastere sau certificatul de nastere este de competenta primarului.
Seminar 14
Speta
Prin cererea inregistrata la 25 noiembrie 2012 reclamantul A a solicitat anularea hotararii adunarii
asociatilor desfasurata la 9 noiembrie 2012. In motivare reclamantul a aratat ca prin acea hotarare a fost
inlocuit administratorul unic al societatii cu o alta persoana, C.
Instanta a retinut ca A este asociat in cadrul societatii B alaturi de 4 persoane fizice. B este o SRL
(societate cu raspundere limitata).
La 9 noiembrie 2012 s-a desfasurat adunarea asociatilor la care au particiat 4 asociati, lipsind
reclamantul. Reclamantul fusese convocat in scris pentru aceasta adunare de catre fostul administrator al
societatii.
In calitate de parat in acest proces a fost chemat C.
Reclamantul a mai aratat ca C nu putea fi numai administrator fiindca fusese condamnat printr-o
hotarare penala ramasa definitiva in anul 2007 pentru infractiunea de delapidare.
Ce va hotari instanta?
Instanta va invoca din oficiu exceptia lipsei calitatiii procesuale pasive si dupa ce o va pune in
discutia partilor se va pronunta asupra acesteia, in sensul ca o va admite si va respinge cererea pentru
lipsa calitatii procesuale pasive a paratului C.
Avand in vedere ca reclamantul solicita anularea unui act emis de un organ de conducere al
societatii actul acestui organ este chiar actul societatii, astfel incat societatea trebuie sa figureze ca parata
in proces, pentru a-si exercita dreptul de aparare.
Dar daca parat ar fi fost societatea, ce ar fi hotarat instanta?
Instanta va admite exceptia nulitatii absolute a hotararii adunarii asociatilor, constatand nulitatea
absoluta a acestei hotarari.
Cauza de nulitate invocata de reclamant este prevazuta de art. 211, alin. 1 NCC, este o cauza de
nulitate relativa potrivit alin. 2 din acelasi articol. Din acest motiv actiunea reclamantului trebuia intentata
in termen de 15 zile de la momentul la care a luat cunostinta de existenta hotararii. Cum acest moment nu
a fost probat se va prezuma ca reclamantul a luat cunostinta de hotarare in ziua in care a introdus cererea,
ceea ce inseamna ca actiunea nu este prescrisa.

Seminar civil
Pe de alta parte cererea reclamantului este neintemeiata fiindca numai daca era decazut din
dreptul de a ocupa functia de administrator prin hotararea penala n-ar fi avut acest drept. Aceasta
decadere nu a fost dispusa prin hotararea de condamnare.
Dar in speta exista o cauza de nulitate absoluta a hotararii rezultata din incalcarea art. 1910, alin. 3
NCC. Aceasta cauza consta in lipsa consimtamantului lui A la inlocuirea administratorului unic. Este o
cauza de nulitate absoluta deoarece:
a. Lipsa consimtamantului la incheierea unui act atrage nulitatea absoluta, cu exceptia cazului in
care exista o norma speciala derogatorie, ceea ce nu este cazul in speta;
b. Art. 1910, alin. 5 NCC prevede ca orice clauza contrara dispozitiei prin care numirea sau
inlocuirea administratorului unic s-ar face cu acordul tuturor asociatilor este considerata
nescrisa, ceea ce confirma interesul public al unei asemenea dispozitii.

S-ar putea să vă placă și