STILUL BRANCOVENESC

ntre 1678 i 1725 in arta romaneasca a aparut un stil aparte si anume "stilul brancovenesc" dupa
numele domnitorului roman Constantin Brancoveanu (1688-1714). Aceasta perioada a artei romanesti
este un ultim moment de sinteza si nflorire a artei postbizantine ntr-o epoca in care arta balcanica era
inca fidela traditiei ortodoxe.
In aceasta epoca domni ca: erban Cantacuzino, Constantin Brancoveanu, Nicolae Mavrocordat,
mitropoliti ca Varlaam, Theodosie, Antim Ivireanu, episcopi ca Stefan Mitrofan, stareti ca arhimandritul
Ioan de Hurezi, Ilarion de Cozia si eruditi ca fratii Greceanu, Radu Popescu, Constantin Cantacuzino
realizeaza n acelai timp o ampla opera de reactualizare a traditiei bizantine. La curtea
domneasca a avut loc o adevarata Renastere bizantina. El reprezint un sincretism intre traditii
artistice locale, valahe, bizantine i alte influente orientale si forme occidentale, ale Renaterii, cum
ar fi scoala italian.
n secolul al XVIII-lea, stilul brancovenesc a devenit stil national si s-a raspandit in toata Tara
Romaneasca ajungand pana in Transilvania.
Stilul arhitectural brancovenesc este recunoscut astazi ca fiind primul stil romnesc. Principalele
caracteristici ale stilului sunt: elementele de pietrarie prelucrata artistic; relieful accentuat prin tehnica
"a jour" atat in sculptarea pietrei (capitelurile din biserica manastirii Sinaia, balustrada pridvorului de la
biserica Stavropoleos din Bucuresti), cat si in prelucrarea artistica a lemnului (tample, jilturi domnesti
sau arhieresti); predomina motivele vegetale: acantul, vrejuri, strugurii, floarea soarelui; incepe inca
timid sa se dezvolte sculptura figurativa: apar personaje biblice (Moise, Aaron, Samson in lupta cu
leul, cei 4 evanghelisti insotiti de simbolurile lor) sau chipuri de ingeri; se contureaza un tip nou de
coloana, derivata din cea corintica, dar cu capiteluri mai putin dezvoltate; in pictura se amplifica
portretele votive.
Pridvorul deschis se generalizeaza catre sfarsitul secolului al XVII-lea si inceputul celui urmator,
fiind unul din elementele specifice stilului brancovenesc.
Stilul brancovenesc s-a nascut la Hurezi unde se afla principala ctitorie de cult a lui Constantin
Brancoveanu si, totodata, cel mai vast ansamblu de arhitectura monastica din Tara Romaneasca,
(1690-1697). Fatadele tencuite sunt decorate cu arcaturi, cele din registrul superior avand centrul
marcat de un element circular, ca o cununa. Elementele florale n culori vii dau culoare numeroaselor
scene biblice din biserica. Pentru aceasta Brancoveanu si-a ales cei mai priceputi mesteri: Manole,
Caragea, Istrate, carora le impune sa creeze un stil romanesc. Fresca de la Hurezi este unica n tot
spatiul rasaritean, pentru ca imbina foarte bine iconografia religioasa si compozitia cu caracter laic
Mogosoaia si Potlogi sunt singurele palate brancovenesti ramase in Romania.
Cel mai reprezentativ monument civil construit in stil Brancovenesc, datand din anul 1702, este Palatul
de la Mogosoaia. Palatul are elevatia pe trei niveluri, incluzand un beci monumental, boltit, cu stalp
central de sustinere. In vremea lui Constantin Brancoveanu incaperile aveau picturi murale. Loggia si
foisorul, cu pietraria lor artistic lucrata, dau nota de inconfundabil stil brancovenesc. Scarile exterioare
conduc din curtea palatului intr-un balcon amplasat in mijlocul fatadei principale.
Pentru curtea lui Constantin Brncoveanu, Hann Sebastian (argintar-aurar, sec XVII) a realizat
deosebite opere ferecaturi de carti, monostrante, cadelnite, panaghiare, cruci, potire, cani, tavi,
pocale din aur si argint, podoabe ce stralucesc si ntregesc stilul brancovenesc, opere nemuritoare
pastrate n muzee din ara si strainatate.
Cel de al doilea palat brancovenesc se afla la Potlogi, jud. Dambovita si a fost construit de Constantin
Brancoveanu in 1698, pe locul unei curti boieresti. Fatada orientata spre un elesteu are o dubla loggie.
Pe fatada opusa, spre curte, compozitia este dominata de foisorul cu scara exterioara, asemeni celui
de la Mogosoaia. Decoratia palatului cuprindea motive florale de inspiratie persana. In varianta de la
Potlogi, ele sunt realizate in stuc.

Principala caracteristica a acestui stil folosit la Mogooaia i Potlogi, este tratarea peisagistica
elaborata ce cuprinde gradini si zone cu apa, centrate pe un palat a crui simetrie interioara este
incadrata de peisajul nconjurator. Exemple suplimentare ale acestui stil se intalnesc n sculpturile si
picturile murale, care sunt caracterizate de exaltare similara naturii, dupa cum e evidenta si in
recurenta motivelor florale si vegetale.
In Bucuresti s-au pastrat cele mai multe constructii apartinand stilului brancovenesc, majoritatea fiind
lacasuri de cult.
Mitropolia Romaniei este o biserica construita in stil Brancovenesc cu un aspect exterior nu foarte
frumos, dar cu un interior de o rara frumusete.
Biserica Casin este construita intr-un stil imbinat intre stilul Brancovenesc si stilul Bizantin. Ca orice
monument Brancovenesc la intrare se observa coloanele care caracterizeaza acest stil. Deoarece are
putin si dintr-o basilica a stilului bizantin biserica Casin este foarte inalta si foarte spatioasa.
Biserica Coltea - (1702), ctitoria spatarului Mihail Cantacuzino, biserica reprezentativa pentru stilul
brancovenesc, se distinge prin decorul din piatra sculptata cu elemente figurative la portal si la
capitelurile coloanelor pe care se sprijina arcele pridvorului. Exteriorul bisericii pastreaza, de
asemenea, urme ale decorului pictat cu elemente florale de inspiratie persana, incluse in cartuse.
Biserica Stavropoleos este de asemenea construita in stil brancovenesc.
Biserica Fundenii Doamnei - Biserica din 1699, atipica din punct de vedere al decorului fatadelor, este
cea mai originala ctitorie a spatarului Mihail Cantacuzino. Pe fatadele ei decoratii de stuc, putin
proeminente, amintesc prin desen si tematica de miniaturile persane: alaturi de numeroase motive
florale, se pot vedea aici palate orientale, pauni, fantani cu jocuri de apa.
Biserica Kretzulescu (1722) se incadreaza in specificul stilului brancovenesc.
In Muntenia si Oltenia in realizarea picturilor si sculpturilor vechi apar adevarate dantelarii n lemn, ca
la manastirile Govora i Horezu sau la biserica Sfantul Spiridon din Bucureti.
Din stilul brancovenesc al artei romanesti din secolele al XVII-lea si al XVIII-lea se mai pastreaza
astazi case si conace boieresti precum cea a banului Cornea Brailoiu din Vadeni si a Glogovenilor
din Glogova, Casa Baniei din Craiova, jud. Dolj , Conacul Druganescu din Floresti-Stoenesti, jud.
Giurgiu, secolul al XVIII-lea, exemplu de arhitectura civila post-brancoveneasca cu loggie si foisor .
Enumeram cateva biserici construite in stilul brancovenesc:
Biserica Sf. Treime, din Afumati, Ilfov, construita de stolnicul Constantin Cantacuzino (1696),
Manastire de stil brancovenesc Aninoasa, jud. Arges (1729-1730),
Biserica fostei manastiri din Baia de Arama, jud. Mehedinti , 1699. Ctitor Milco Baiasul,
Biserica Tuturor Sfintilor din Baia de Fier, jud. Gorj este ctitoria egumenului Dionisie Balacescu de la
Hurez (1748-1749),
Manastirea Govora, jud. Valcea, Biserica Adormirii Maicii Domnului (1691-1697) din Ramnicu Sarat,
jud. Buzau, ctitorie a spatarului Mihail Cantacuzino,
manastirea Sambata de Sus, jud. Brasov - Ctitorie a vornicului Preda din 1657,
Biserica de la Surpatele, jud. Valcea .
Ansamblul din Sinaia, jud. Prahova include doua biserici. Manastirea Sinaia este o ctitorie a spatarului
Mihail Cantacuzino. Interesante la acest mic edificiu cu pridvor deschis sunt elementele de pietrarie:

coloanele pridvorului, coloanele cu capiteluri traforate care marcheaza trecerea dintre pronaos si
naos, dar, mai ales, ancadramentul usii, revolutionar prin reprezentarile antropomorfe, pana atunci
strict evitate in ortodoxia romaneasca. Stilul intregului complex este brancovenesc, ctitorul fiind un
unchi matern al domnitorului.