Sunteți pe pagina 1din 14

Cedarea unui zid de sprijin datorita unei slabe

proiectari si executii Studiu de caz


Rezumat
Subiectul aceste lucrari il reprezinta un zid de sprijin din beton armat care s-a
prabusit fara nici un avertisment la data de 25 mai, 2006 in centrul orasului
Kahramanmaras, Turcia. Desi nu au existat pierderi de vieti omenesti, o cladire a
fost sever avariata. Dupa cedarea zidului de sprijin s-a facut o investigatie care a
furnizat informatii privind conditiile care au condus la cedarea acestuia. Studiile au
aratat ca cedarea s-a produs in principal datorita materialelor de slaba calitate
folosite si datorita unei manopere slabe. Au existat deasemenea erori de proiectare.
Mai mult, proiectarea si executia nu au fost facute in concordanta cu normativul TS
7984 alflat in vigoare la momentul respectiv in Turcia.

Introducere
Zidurile de sprijin au scopul de a proteja cladiri, structuri sau anumite zone de
masivele de pamant care le-ar putea afecta. Obiectivul principal al acestor structuri,
realizate in general din zidarie, piatra sau beton, este acela de a preveni producerea
alunecarilor de teren si de a rezista presiunilor laterale exercitate de pamant. Multe
ziduri de sprijin pot ceda din cauza unei proiectari neadecvate, materiale de proasta
calitate si a unei manopere slabe. In proiectarea unui zid de sprijin trebuie efectuate
trei verificari si anume : verificarea de stabilitate, alunecare si capacitate portanta.
Un alt considerent important este nivelul apei subterane, apa avand un efect
important asupra presiunii laterale. Presiunea apei reduce efortul efectiv insa in
acelasi timp actioneaza ca o presiune suplimentara asupra zidului ceea ce duce la
cresterea momentului de rasturnare si cresterea riscului de alunecare.
In multe cazuri cedarea s-a produs datorita mai multor factori cum ar fi executie
si proiectare neadecvata, materiale de calitate inferioara, conditii neasteptate, lipsa
unei bune coordonari a responsabilitatilor intre proiectant si beneficiar.
Aceasta lucrare se concentreaza asupra cedarii zidului de sprijin din
Kahramanmaras, Turcia unde se pare ca cedarea a fost provocata in principal de o
proiectare gresita, executie slaba si folosirea de materiale de calitate inferioara.

Performanta zidului de sprijin


Cedarea s-a produs in mai 2006. Motivele principale ale cedarii au fost inaltimea
mare a zidului (8.9 m) si acumularea de presiune a apei datorita precipitatiilor
puternice in spatele zidului care nu era prevazut cu un sistem de drenare.
Deasemenea, suprasarcina din greutatea vehiculelor parcate deasupra zidului nu a
fost luata in considerare in proiectare. In figurile ce urmeaza pot fi vazute imagini cu
zidul prabusit si cladirea pe care a avariat-o. Cedarea s-a produs in timpul sau dupa
o perioada de precipitatii puternice. Presiunea apei din pori se pare sa fi fost
elementul care a declansat cedarea. S-a constatat deasemenea o eroziune a
suprafetei pamantului datorata scurgerii apelor. Fata aproape verticala a zidului
pare sa constea din agregat uniform nederanjat.

Fig. 1 Ruperea zidului de sprijin

Fig. 2 Zidul
colapsat

Fig. 3 Avariere puternica a cladirii invecinate

Detalii si erori de proiectare


Au fost efectuate analize pentru stabilirea grosimii betonului si armatura folosita,
realizate conform standartului turcesc TS 7994. S-a tras concluzia ca zidul a fost
prost dimensionat dupa cum se poate observa in figura de mai jos.

Fig. 5 Predimensionare conf. NP 124


Fig. 4 Sectiune zid de sprijin

Efectul calitatii materialelor

In acest studiu de caz, folosirea materialelor de slaba calitate se considera a fi


unul din motivele producerii avarierii. Calitatea slaba a betonului si proiectarea
neadecvata in ciuda cerintelor impuse de normativele in vigoare reprezinta
adevaratul motiv al cedarii. In figura 6 se poate observa segregarea betonului iar
agregatul folosit prezinta o distributie necorespunzatoare a dimensiunii particulelor
figura 7. Agregatul a fost luat din albia unui rau secat aflat in apropierea sitului si
continea un procent mare de materie organica. Rezistentele la compresiune ale
betonului zidului de sprijin si cladirii avariate (efectuate cu sclerometrul dar si pe
carote) sunt prezentate in tabelul 1.

Fig. 6 Beton segregat in


zidul de sprijin

Fig. 7 Agregat fara o distributie corecta a dimensiunii particulelor

Fig. 8 Curba granulometrica a agregatului folosit la zidul de sprijin impreuna cu


limitele superioara si inferioara

Tabelul 1 Rezistentele la compresiune ale betonului pentru zidul de sprijin si pentru


cladirea avariata

Zidul de sprijin
Cladirea avariata

Tipul de incercare
Pe carota (MPa)
Cu sclerometru (Mpa)
14.4
13.2
21.3
20.9

Aspecte privind proiectarea


Proiectarea nu a respectat prevederile din normativul TS 7994 [10]. Acest
normativ include aspecte din Eurocodul 8 : proiectarea structurilor pentru rezistenta
la cutremur - partea 5 : fundatii, structuri de sustinere si aspecte geotehnice. Sunt
date astfel indicatii privind calitatea materialelor care trebuie folosite si criterii de
proiectare a zidurilor de sprijin. Conform TS 7994 [10] in proiectarea zidurilor de
sprijin trebuie verificata stabilitatea zidului, rezistenta la alunecare, presiunile pe
talpa fundatiei si antrenarea hidrodinamica. Presiunile laterale au fost calculate
conform teoriei Coulomb. Aceasta teorie sugereaza ca suprafata de cedare este
plana si frecarea dintre pamant si zid este luata in considerare. Normativul TS 7994
[10] impune deasemenea verificarea stabilitatii generale (pierderea echilibrului
general). In acest caz, analiza de stabilitate se realizeaza considerand o anumita
suprafata posibila de cedare detalii sunt date in TS 7994.

Investigarea cedarii

Caracteristicile pamantului
Au fost analizate proprietatile fizice si mecanice ale pamantului. In acest scot au
fost prelevate probe tulburate si netulburate prin forare de la diferite adancimi
variind intre 3 si 10 m. Probele au fost prelevate cu atentie si au fost efectuate
incercari standard de laborator precum : determinarea limitelor Atterberg si
incercari neconfinate in aparatul triaxial. Figura 8 prezinta curbele granulometrice
ale pamantului.

Adancime : 3 m

Adancime : 6 m

Adancime : 10 m

Fig. 9 Curbe de granulozitate ale pamantului la diferite adancimi


Pentru a stabili cauzele care au dus la cedarea zidului de sprijin a fost facuta o
investigare a pamantului pe care au fost amplasate fundatiile. S-a ajuns la concluzia
ca pamantul pe care a fost amplasat zidul este de tip pietris prafos (silt gravel
GM). Incercarile de teren si de laborator au inclus : determinarea umiditatii,
stabilirea limitelor Atterberg, clasificarea pamantului si incercari de penetrare
standard (SPT). Incercarile SPT au fost realizate in teren pentru a stabili capacitatea
portanta a pamantului. Incercarile de laborator s-au axat pe stabilirea parametrilor
de rezistenta ai pamantului.

Proiectarea zidului de sprijin


Zidul de sprijin a fost proiectat cu ajutorul unui program de calcul care a urmarit
metodologia nationala de proiectare a structurilor din beton pentru stabilitate
interna si externa din Turcia. O prezentare a geometriei zidului se poate observa in
figura 10. Parametrii pamantului compactat utilizati in proiectarea zidului sunt dati
in tabelul 2. In figurile 11(a) si 11(b) este prezentata o impartire a sectiunii
transversale a zidului de sprijin in figuri geometrice simple. Permeabilitatea
estimata a sedimentului glaciar compactat este de 10.4 10.5 cm/s.

Tabelul 2. Parametrii pamantului compactat folosit pe post de umplutura


umiditate
9%

limita de consistenta
NP

indicele de plasticitate
NP

clasificarea
pamantului
GM

Fig. 10 Geometria zidului de sprijin

Fig. 11(a) Greutatea zidului impartita pe diferite sectiuni

Fig. 11(b) Greutatile pamantului


A fost efectuata o revizuire a proiecarii originale folosind principiile de proiectare
a lucrarilor din beton si zidarie din Turcia [11]. A fost evaluata stabilitatea interna si
globala a zidului de sprijin. Problemele care apar in cazul unui zid de sprijin implica
multe variabile precum dimensiunile zidului, panta umpluturii, rezistentele betonului
si armaturii, capacitatea portanta a pamantului, caracteristicile umpluturii, nivelul
apei subterane, etc. Proiectarea originala s-a realizat considerand ca nu va exista
presiune hidrostatica care sa actioneze asupra zidului. A fost evaluata rezistenta
zonei de conectare intre zidul propriu-zis si fundatie. S-a observat ca ciocurile
etrierilor nu au fost realizate in mod corespunzator rezultand intr-o conlucrare slaba
intre beton si armatura. Deasemenea nu a fost asigurata o acoperire cu beton
corespunzatoare ceea ce a dus la corodarea armaturii. Asadar avem : rezistenta la
compresiune necorespunzatoare, distributie a particulelor agregatului deasemenea
necorespunzatoare, armare slaba, conlucrare slaba intre beton si armatura.
Deasemenea grosimile elementelor nu sunt corespunzatoare.

Proiectarea zidului de sprijin


Geometria zidului este prezentata in figurile 11 si 12. Principalele elemente
folosite in proiectarea zidului sunt : geometria, fortele care actioneaza asupra
zidului si caracteristicile materialelor. Acesti parametrii sunt : h 1 = inaltimea zidului,
q = suprasarcina, c = greutatea volumica a betonului, s = greutatea volumica a
pamantului, ka = coeficientul impingerii active, kp = coeficientul impingerii pasive, s
= rezistenta pamantului, Pw = presiunea apei.

Fig. 12 Reprezentarea presiunilor pamantului


Inainte de a analiza stabilitatea zidului de sprijin trebuie determinata greutatea
zidului, a pamantului, presiunile pamantului cu punctele corespunzatoare de
aplicare. Apoi se stabilesc constrangerile. In acest scop, pot fi utilizate variabile
intermediare sau auxiliare care sa usureze munca. Din moment ce formularile
permit folosirea acestor variabile auxiliare, o expresie explicita a constrangerilor in
termeni de parametri de proiectare nu este necesara (formulele 1 si 2). Figura 13
ilustreaza greutatile : wi; i=1,2,3, diferitelor sectiuni ale zidului precum si punctele
in care actioneaza. In mod asemanator, greutatile si, i=1,2,3, ale diferitelor volume
de pamant sunt ilustrate in aceeasi figura. Presiunile laterale ale pamantului sunt
prezentate in figura 12. Calculul greutatilor si presiunilor este dat in figura 13.
Dimensiunile zidului sunt dupa cum urmeaza : a=160 cm, b=40 cm, c=100 cm,
Zt=30 cm, q=17 kN/m3, h1=890 cm, h2=35 cm, c=24 kN/m3 si s=17.8 kN/m3.
Unghiul de frecare interna al umpluturii este =35. Se determina dimensiunile de
proiectare si se fac calculele necesare (vezi fig. 12). Valorile presiunii active si
pasive se obtin cu ajutorul formulelor 1 si 2, prin metoda Rankine si sunt date in
tabelul 3. Valorile presiunilor, greutatilor si momentelor calculate sunt date in
tabelul 4.

Fig. 13 Calculul presiunilor si greutatilor

Tabelul 3. Valorile presiunii active si pasive

Tabelul 4. Forte si momente

pa= (v-u)Ka, Ka=tg2(45-35/2)=0.271, v=q+z

(1)

pp= (v-u)Kp, Kp=tg2(45+35/2)=3.69, v=q+z

(2)

(v-u) = efort efectiv, Ka= coeficientul impingerii active, Kp=coeficientul impingerii


pasive, = greutatea volumica a pamantului.
In cazul prezentei apei subterane, efortul efectiv in pamant scade datorita
presiunii apei. Acest lucru duce la o scadere a presiunii active si pasive. Celalalt
efect al apei subterane este acela ca in spatele zidului de sprijin se dezvolta o
presiune hidrostatica. Aceasta presiune trebuie adaugata presiunii laterale a
pamantului.
Pentru zidul de sprijin investigat sunt calculate fortele verticale, orizontale si
momentele. In timp ce momentul de rasturnare rezulta la o valoare de 1946.9 kNm,

momentul de stabilitate rezulta 629.9 kNm. Acest lucru duce la un factor de


siguranta (egal cu raportul dintre momentul stabilizator si momentul destabilizator)
de 0.32, cand acest factor ar trebui sa fie

2 conform CE-TS EN ISO 9001:2000.

Este facuta si verificarea la alunecare. In acest scop este calculata forta laterala
totala, aceasta rezultand 581 kN/m. Forta verticala totala rezulta 280 kN/m. Aceasta
valoare, afectata cu coeficientul de frecare dintre talpa fundatiei si pamant rezulta
118.8 kN/m. Astfel, factorul de siguranta pentru alunecare rezulta 0.2 cand acesta
ar trebui sa fie

1.5 conform CE-TS EN ISO 9001:2000.

Caracteristicile materialelor
Calitatea slaba a materialelor reprezinta unul din factorii principali care conduc la
cedarea structurilor. Acest lucru a fost observat si raportat de mai multi cercetatori.
Betonul gata preparat este relativ nou pentru Turcia si a devenit destul de popular.
In general se folosea beton preparat manual. Muncitorii nu cunosc principiile de
realizare a unui beton de calitate. Lipsa unei analize granulometrice a agregatului,
amestecarea necorespunzatoare a componentelor betonului, lipsa vibrarii betonului
in timpul punerii in opera, tratarea insuficienta dupa turnare si fara a acorda atentie
conditiilor meteorologice, raportul mare apa/ciment pentru lucrabilitate sunt greseli
des intalnite. Aceleasi greseli au fost intalnite si in acest caz.
Rezistenta la compresiune determinata pe carote extrase din zid a rezultat
considerabil de mica.

Cauzele cedarii
-

Zidul de sprijin a fost proiectat ignorand presiunea hidrostatica


Precipitatiile puternice au condus la cresterea nivelului apei in spatele zidului
de sprijin din cauza lipsei unui sistem de drenare
Greseli de executie, nerespectarea proiectului
Calitatea slaba a betonului se poate sa fi fost unul din factorii principali care
au dus la colapsul zidului
Desi exista proceduri de control al calitatii in Turcia acestea sunt de multe ori
ignorate. De exemplu dimensiunile din zona de conectare zid-fundatie sunt
neadecvate conform TS EN 1998-5; s-a observat deasemenea armare
transversala insuficienta in zona de conectare.

Rezultate numerice si discutii


Considerand caracteristicile geometrice ale zidului de sprijin si efectul
pamantului din spatele lui, factorul de siguranta la rasturnare este 0.32 si factorul
de siguranta la alunecare este 0.2. Pentru o proiectare corespunzatoare aceste
valori ar trebui sa fie cel putin 2 respectiv 1.5. Analiza efectuata arata ca zidul de
sprijin in cauza nu prezinta siguranta nici la momentele de rasturnare nici la fortele
orizontale care produc alunecarea. Zidul a fost proiectat ignorand efectul presiunii
hidrostatice. Precipitatiile puternice au condus la cresterea nivelului apei in spatele
zidului din cauza lipsei unui sistem de drenare. Cresterea nivelului apei conduce la

presiune hidrostatica care reduce efortul efectiv din pamant. Presiunea hidrostatica
trebuie astfel adaugata ca forta laterala care actioneaza asupra zidului de sprijin. O
scadere a efortului efectiv ar parea a fi un lucru bun din moment ce fortele laterale
scad. Totusi, aceasta scadere a efortului efectiv nu compeneaza pentru presiunea
hidrostatica, aceasta din urma fiind mult mai mare. Astfel, cedarea pare sa se fi
produs din cauza unei cresteri a presiunii hidrostatice datorita precipitatiilor
puternice.
Scopul zidului de sprijin a fost acela de a proteja insasi cladirea pe care a
avariat-o. Cedarea lui a produs un risc foarte mare pentru viata oamenilor din acea
cladire. Un colaps total al zidului ar fi provocat daune si mai mari.

Concluzii
In cele ce urmeaza sunt rezumate observatiile acestui studiu
1. Principalul motiv al cedarii a fost neluarea in considerare a presiunii
hidrostatice in proiectarea zidului de sprijin.
2. Agregatul folosit nu a fost curat, betonul nu a fost intretinut dupa turnare,
agregatul a fost pus in opera direct, fara a mai fi sortat. Betonul rezultat nu
continea un agregat corespunzator ceea ce a condus la caracteristici slabe de
aderenta.
3. Calitatea betonului folosit a fost slaba. Rezistenta la compresiune se situeaza
intr-o gama larga de valori (10-14 MPa). Se pare ca unul din motivele acestui
palier mare de valori este amestecarea manuala a betonului. Este clar
specificat ca betonul folosit in categoriile 1 si 2 de zone seismice ar trebui sa
fie de clasa C20 sau mai mare.
4. Procedurile de control al calitatii sunt ignorate.
5. Din acest studiu pot fi invatate lectii importante in ceea ce priveste
proiectarea si executia (nu doar a zidurilor de sprijin ci a oricarei lucrari din
beton armat). Sistemul structural neadecvat, materialele de proasta calitate
si executie necorespunzatoare sunt principalele motive ale cedarii.
Construirea unor structuri asemanatoare este posibila daca greselile
prezentate mai sus sunt evitate. Acest lucru se poate realiza daca inginerii,
arhitectii si contractantii cunosc principiile de proiectare si executie ale unui
zid de sprijin. Deasemenea trebuie implementat un sistem de control in orice
faza de turnare a betonului. In acest fel se va obtine un raspuns structural
mult mai bun in cazul unor viitoare evenimente. Un sistem de control este
necesar pentru a preveni catastrofe similare in viitor.