Organizarea sistemului public de sntate din Romnia

2. Servicii de sntate
Definiii ale sntii
Snatatea indic completa bunstare corporal, mental i social i nu doar
simpla absen a bolilor sau infirmitilor. (O.M.S, 1948)
Sntatea este "o resurs pentru viaa cotidian, nu obiectivul existenei
(O.M.S.- Ottawa Charter for Health Promotion, 1986)
Sntatea este un concept pozitiv ce pune accentul att pe resursele sociale i
personale ct i pe capacitile fizice (O.M.S.- Ottawa Charter for Health
Promotion, 1986)
Sntatea public
Sntatea public este tiina i arta de a preveni boala, de a prelungi viaa i de a
promova sntatea prin eforturile organizate i opiunile n cunotin de cauz ale
societii, ale organizaiilor publice sau private, ale comunitilor i ale indivizilor.
(C.E.A. Winslow)

Organizarea sistemului public de sntate din Romnia

FONDUL NAIONAL UNIC
DE ASIGURRI SOCIALE I
DE SNTATE

GUVERN

Nivel
naional

Casa Naional de Asigurri

Sociale de Sntate

Ministerul
Sntii Publice
aprobare

Nivel
judeean

Programe naionale
de sntate

Institute de
Sntate Public

Autoriti
publice locale

Autoriti de
Sntate Public

Reguli,
standarde,
redistribuire
ntre zone

Pachete de
servicii,
condiii de
efectuare
a serviciilor

Casa Judeean de Asigurri

Sociale de Sntate

Colegii judeene
contract
contract

Programe de sntate
public, igien i
prevenie
Asigurai

proprietar

C.M.R., C.M.D.R., C.F.R,

O.A.M.M.R., O.B.B.C.

Contract cadru

Membru
Nivel de
individ

PROFESIA MEDICAL

ngrijirea
pacienilor externi

ngrijirea
pacienilor interni

Membru

Medici din:
cabinete individuale,
policlinici, spitale

Spitale

Ministerul Sntii Publice

Ministerul Sntii Publice (MSP) este organ de specialitate al administraiei
publice centrale, cu personalitate juridic, n subordinea Guvernului i reprezint
autoritatea central n domeniul asistenei de sntate public.
Principalele atribuii ale MSP
a) elaboreaz politici, strategii i programe de aciune n domeniul sntii
populaiei
b) realizeaz planificarea strategic n domeniul sntii populaiei;
c) evalueaz i monitorizeaz starea de sntate a populaiei i ia msuri pentru
mbuntirea acesteia;
d) reglementeaz modul de organizare i funcionare a sistemului de sntate;
e) coordoneaz i controleaz implementarea politicilor, strategiilor i programelor
din domeniul sntii populaiei, la nivel naional, regional i local;
f) informeaz Guvernul Romniei despre starea de sntate a populaiei i tendinele
de evoluie i despre msurile adoptate pentru mbuntirea ei;
g) monitorizeaz, controleaz i evalueaz activitatea instituiilor sanitare din reeaua
proprie i ia msuri pentru mbuntirea calitii asistenei medicale acordate
populaiei;
h) asigur, n colaborare cu instituiile administraiei publice centrale i locale,
resursele umane, materiale i financiare necesare funcionrii instituiilor din
sistemul de sntate;
i) colaboreaz cu reprezentanii autoritilor administraiei publice centrale i locale,
cu cei ai societii civile i cu mass-media pentru educarea populaiei n spiritul
prevenirii i combaterii mbolnvirilor;
j) particip la limitarea efectelor aprute n urma dezastrelor, calamitilor i
epidemiilor;
k) reprezint Guvernul Romniei n relaiile cu Organizaia Mondial a Sntii i
cu alte organisme, n domenii de interes;
l) proiecteaz, implementeaz i coordoneaz programe naionale de sntate, n
scopul realizrii obiectivelor politicii de sntate public;
m) gestioneaz, prin structuri de profil, programele internaionale de asisten
financiar pentru susinerea reformei n sntate i pentru creterea calitii
asistenei medicale acordate populaiei.

Casa Naional de Asigurri de Sntate

Casa Naional de Asigurri de Sntate (CNAS) este instituie public,
autonom, de interes naional, cu personalitate juridic, al crei principal obiect de
activitate l reprezint asigurarea funcionrii unitare i coordonate a sistemului
asigurrilor sociale de sntate din Romnia.
Principalele atribuii ale CNAS

asigura, supravegheaza si controleaza functionarea sistemului de asigurari sociale

de sanatate;

administreaza si gestioneaza Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate,

impreuna cu casele de asigurari de sanatate care sunt institutii subordonate
CNAS;
aproba anual bugetele de venituri si cheltuieli ale Caselor de asigurari de sanatate
in conditiile legii si, dupa caz, cu avizul ministerelor si al institutiilor centrale cu
retele sanitare proprii, corespunzatoare unui plan de activitati, precum si
obiectivele de investitii, la propunerea acestora;
negociaza criteriile privind calitatea asistentei medicale acordate asiguratilor din
sistemul de asigurari sociale de sanatate, elaborate de Colegiul Medicilor din
Romania;
participa la licitatiile nationale organizate de Ministerul Sanatatii in vederea
achizitiei de medicamente si materiale sanitare specifice pentru realizarea
programelor de sanatate si incheie si deruleaza contracte de achizitii publice
pentru medicamente si materiale sanitare specifice pentru realizarea acestor
programe;
asigura si controleaza respectarea dreptului asiguratilor la servicii medicale,
medicamente si materiale sanitare in mod nediscriminatoriu, in conditiile legii;
asigura, monitorizeaza si controleaza modalitatea de eliberare a medicamentelor;
participa la acreditarea furnizorilor de servicii medicale, de dispozitive medicale
si de medicamente, care pot fi admisi sa lucreze in sistemul de asigurari sociale de
sanatate;
acorda gratuit informatii, consultanta si asistenta in domeniul asigurarilor sociale
de sanatate persoanelor asigurate, angajatorilor si furnizorilor de servicii
medicale.

Colegiul Medicilor din Romnia

Colegiul Medicilor din Romnia se organizeaz i funcioneaz ca organizaie
profesional a corpului medical, de interes public, apolitic i fr scop patrimonial,
avnd ca principal obiect de activitate controlul i supravegherea exercitrii profesiei de
medic.
Colegiul Medicilor din Romnia are autonomie instituional i i exercit
atribuiile fr posibilitatea vreunei imixtiuni.
Colegiul Medicilor din Romnia se organizeaz i funcioneaz pe criterii
teritoriale, la nivel naional i judeean, respectiv la nivelul municipiului Bucureti.
ntre Colegiul Medicilor din Romnia i colegiile teritoriale exist raporturi de autonomie
funcional, organizatoric i financiar.

Institutele de Sntate Public

Institutele sau centrele de sntate public sunt instituii publice regionale sau
naionale, cu personalitate juridic, n subordinea Ministerului Sntii Publice, i care
coordoneaz tehnic i metodologic activitatea de specialitate n domeniul fundamentrii,
elaborrii i implementrii strategiilor privitoare la prevenirea mbolnvirilor, controlul
bolilor transmisibile i netransmisibile i a politicilor de sntate public din domeniile
specifice, la nivel naional i/sau regional.

Principalele atribuii ale ISP

a) asigura indrumarea tehnica si metodologica a retelei de sanatate publica, in
functie de domeniul sau de competenta;
b) participa la elaborarea strategiilor si politicilor de sanatate publica din domeniul
sau de competenta;
c) elaboreaza proiecte de acte normative, norme, metodologii si instructiuni privind
domeniile specifice din cadrul sanatatii publice;
d) efectueaza expertize, ofera asistenta tehnica si realizeaza servicii de sanatate
publica, la solicitarea unor persoane juridice si fizice;
e) supravegheaza starea de sanatate a populatiei, bolile transmisibile si
netransmisibile, pentru identificarea problemelor de sanatate comunitara;
f) asigura sistemul de supraveghere epidemiologica, precum si de alerta precoce si
raspuns rapid si participa la schimbul de informatii in cadrul retelei europene de
supraveghere epidemiologica in domeniul bolilor transmisibile;
g) participa la efectuarea de investigatii epidemiologice de teren, din proprie
initiativa, la solicitarea Ministerului Sanatatii Publice sau a autoritatilor locale de
sanatate publica;
h) elaboreaza metodologia, instrumentele si indicatorii de monitorizare si evaluare a
serviciilor si programelor de sanatate publica, de promovare a sanatatii si de
educatie pentru sanatate;
i) participa la procesul de invatamant medical de specializare si perfectionare in
domeniile specifice din cadrul sanatatii publice;
j) desfasoara activitati de cercetare-dezvoltare in domeniul sanatatii publice si al
managementului sanitar;
k) colecteaza, analizeaza si disemineaza date statistice privind sanatatea publica;
l) asigura existenta unui sistem informational si informatic integrat pentru
managementul sanatatii publice in relatie cu principalii determinanti ai sanatatii.

Autoritile de sntate public

Autoritile de sntate public judeene i a municipiului Bucureti sunt servicii
publice deconcentrate, cu personalitate juridic, subordonate Ministerului Sntii
Publice, care pun n aplicare politica i programele naionale de sntate public pe plan
local, identific problemele locale prioritare de sntate public, elaboreaz i
implementeaz aciuni locale de sntate public.
Principalele atribuii ale ASP

controleaz i evalueaz modul de asigurare a asistenei medicale curative i

profilactice;
controleaz aplicarea normelor de funcionare a unitilor medicale i
farmaceutice, indiferent de forma de organizare, i aplic msuri n caz de
neconformitate;
urmresc aplicarea criteriilor de control al calitii serviciilor medicale;
evalueaz resursele umane de la nivelul asistenei medicale n relaie cu nevoile
comunitare identificate prin aciuni specifice;
particip activ la programele de instruire a personalului din serviciile de sntate
public i a populaiei;
organizeaz aciuni de prevenire a mbolnvirilor i de promovare a sntii;

colecteaz i nregistreaz date privind sntatea populaiei, utiliznd informaiile

n scopul identificrii problemelor de sntate ale acesteia;
identific posibilele probleme de sntate public sau ameninri la adresa
sntii unei comuniti;
stabilesc relaii de colaborare cu instituii i organizaii n vederea desfurrii de
aciuni comune n domeniul sntii publice;

Tipologia asistenei medicale

Cabinete medicale ambulatorii
Centre de diagnostic i tratament
Centre medicale
Centre de sntate
Laboratoare
Uniti sanitare publice cu paturi

Profilactic i curativ

Asistena
medical

De recuperare

Uniti medicale de specialitate

Uniti ambulatorii de recuperare
Laboratoare de recuperare
Societi de turism balnear i de recuperare

De urgen

Uniti specializate de urgen

Structuri de primire a urgenelor

Preventiv din colectiviti

Cabinete medicale

De hemotransfuziologie sau
alte servicii autorizate

Uniti specializate

Modaliti de asigurare a asistenei medicale

Primar

Cabinet de medicin de familie

Prespitaliceasc

Public
Privat
Serviciul de ambulan
Echipaje integrate ale SMURD

Spitaliceasc

Spitale de urgen

De urgen i de
prim-ajutor
calificat

Asisten
medical

Comunitar

Secundar

Asistent social
Asistent medical comunitar
Mediator sanitar
Asistent medical de ngrijire la domiciliu

Spitale

Gradul I
Gradul II
Gradul III

Cabinetul de medicin de familie

Cabinetul de medicin de familie - cabinet specializat n furnizarea de servicii
medicale n asistena medical primar.
Termenul asisten medical primar definete furnizarea ngrijirilor de sntate
cuprinztoare, de prim-contact, indiferent de natura problemei de sntate, n contextul
unei relaii continue cu pacienii, n prezena bolii sau n absena acesteia.

Serviciile de ambulan
Serviciile de ambulan judeene i al municipiului Bucureti sunt servicii publice
cu personalitate juridic.
Serviciile de ambulan judeene i al municipiului Bucureti au ca scop principal
acordarea asistenei medicale de urgen i transportul medical asistat, utiliznd, dup
caz, personal medical superior i/sau mediu calificat la diferite niveluri, precum i
conductori auto formai ca ambulanieri.

SMURD
Serviciile mobile de urgen, reanimare i descarcerare sunt structuri publice
integrate de intervenie, fr personalitate juridic, care funcioneaz n organigrama
inspectoratelor pentru situaii de urgen, respectiv a Unitii Speciale de Intervenie n
Situaii de Urgen, avnd ca operator aerian structurile de aviaie ale Ministerului
Administraiei i Internelor, precum i, concomitent, dup caz, n structura autoritilor
publice locale i/sau a unor spitale judeene i regionale de urgen.

Asistena medical comunitar

Asistena medical comunitar cuprinde ansamblul de activiti i servicii de
sntate organizate la nivelul comunitii pentru soluionarea problemelor medico-sociale
ale individului, n vederea meninerii acestuia n propriul mediu de via i care se acord
n sistem integrat cu serviciile sociale.
Asistena medical comunitar presupune un ansamblu integrat de programe i
servicii de sntate centrate pe nevoile individuale ale omului sntos i bolnav, acordate
n sistem integrat cu serviciile sociale.

Spitalul
Spitalul este unitatea sanitar cu paturi, de utilitate public, cu personalitate
juridic, ce furnizeaz servicii medicale.
Spitalul asigur condiii de investigaii medicale, tratament, cazare, igien,
alimentaie i de prevenire a infeciilor nozocomiale.

Clasificarea spitalelor
Criteriul teritorial

Specificul patologiei

Spitale regionale
Spitale judeene
Spitale locale

Municipale
Oreneti
Comunale

Spitale generale
Spitale de urgen
Spitale de specialitate
Spitale pentru bolnavi cu afeciuni cronice

Spitale
Regimul proprietii

Spitale publice
Spitale private
Spitale publice cu secii private

nvmnt i
cercetare tiinific

Spitale
Spitale clinice cu secii universitare
Institute i centre medicale clinice

Fondul naional unic de asigurri sociale de sntate

Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate, denumit in continuare este
un fond special care se constituie din contributia pentru asigurari sociale de sanatate
suportata de asigurati, de persoanele fizice si juridice care angajeaza personal salariat, din
subventii de la bugetul de stat, precum si din alte surse - donatii, sponsorizari, dobanzi,
exploatarea patrimoniului Casei Nationale de Asigurari de Sanatate si al caselor de
asigurari de sanatate.
Colectarea contributiilor persoanelor juridice si fizice care au calitatea de
angajator se face de catre Ministerul Finantelor Publice, prin ANAF, in contul unic
deschis pe seama CNAS, iar colectarea contributiilor persoanelor fizice, altele decat cele
pentru care colectarea veniturilor se face de catre ANAF, se efectueaza de catre casele de
asigurari.
Gestionarea fondului se face, in conditiile legii, prin Casa Nationala de Asigurari
de Sanatate, si, respectiv, prin casele de asigurari sociale de sanatate judetene si a
municipiului Bucuresti. Gestionarea fondului se realizeaza si prin Casa Asigurarilor de
Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti si
Casa Asigurarilor de Sanatate a Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului
pana la reorganizarea acestora.

Modaliti de utilizare a sumelor colectate la Fondul naional unic de

asigurri sociale de sntate
Veniturile fondului se utilizeaz pentru:
a) plata serviciilor medicale, medicamentelor, materialelor sanitare i dispozitivelor
medicale, inclusiv a celor acordate n baza documentelor internaionale cu prevederi n
domeniul sntii la care Romnia este parte, n condiiile stabilite prin contractul-cadru;
n valoarea serviciilor medicale se poate include i amortizarea bunurilor achiziionate de

unitile sanitare publice supuse amortizrii potrivit legii, conform normelor elaborate de
Ministerul Sntii Publice i Ministerul Finanelor Publice;
b) cheltuieli de administrare, funcionare i de capital n limita a maximum 3% din
sumele colectate.
c) fondul de rezerv n cot de 1% din sumele constituite anual la nivelul CNAS.

Modaliti de plat a serviciilor medicale

Plata furnizorilor de servicii medicale poate fi:
a) n asistena medical primar i de specialitate ambulatorie, prin tarif pe persoana
asigurat, tarif pe serviciu medical;
b) n asistena medical din spitale i alte uniti sanitare publice sau private, n afara
celor ambulatorii, prin tarif pe caz rezolvat, tarif pe zi de spitalizare, tarif pe serviciu
medical;
c) prin tarife pentru anumite servicii, stabilite prin contractul-cadru;
d) prin pre de referin prevzut n lista medicamentelor cu sau fr contribuie
personal;
e) prin pre de decontare, pentru medicamentele la care nu se stabilete pre de referin,
din lista aprobat prin ordin al ministrului sntii publice;
f) prin pre de referin pentru unele servicii medicale sau prin pre de referin prevzut
n lista de materiale sanitare i de dispozitive medicale sau, dup caz, prin sum de
nchiriere pentru cele acordate pentru o perioad determinat.

Indicatori ai calitii serviciilor publice de sntate

Clasa de indicatori
Indicatori ai strii de sntate

Indicatori
Sperana de via
Mortalitatea infantil
Mortalitatea prenatal
Ratele standard ale mortalitii
Rata mortalitii de pe urma consumului de
droguri
Incidena cazurilor de HIV/SISA
Incidena cancerului pulmonar
Incidena cancerului de sn
Numrul accidentelor de circulaie
Numrul accidentelor de munc
Rspndirea bolilor cronice
Indicatori ai serviciilor sanitare Cheltuieli publice de sntate ca procent din
PIB
Numrul paturilor de spital
Numrul medicilor
Numrul cadrelor medicale cu studii medii
Rata de ocupare a paturilor
Durata medie de spitalizare
Rata vaccinrilor de imunizare la copii
Rata supravieuirii la pacienii diagnosticai cu
cancer
Numrul consultaiilor acordate de medicii de
familie