MONITORUL OFICIAL ROMANIEI ‘carrer 00) —w-6128 Lee, oconeré NOTARAR 9 aLre ACTE Voor 20 acon 2013 suman2 ‘MONTORUL OFICIAL AL ROMANIEL PARTEA| Nr 812 bi20X.2013 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE -MINISTERUL DEZVOLTARII REGIONALE §1 ADMINISTRATIEI PUBLICE ORDIN Pentru aprobarea reglementari tehnice ,Normativ privind acustica in constructiisizone urbane, Indicativ ¢ 125-2013") In conformist cu prevederte at 10 lat. 38 an. 2a Lage nr. 10/1985 prvnd cata n conduc cu medial ieriar, ao art 2 alr (3) () dn Roguamentl pve puro de rolomertanttvice ge chavo ferent acta de reglomertare in consti, uanism, amondjoea troll heat. aprat prin Hetrrea Guvermihs W.20572003, 02 modi compete iterioare, ‘and in vedere Procesoo-verale do azar SI2013 Fie. 672013 ale Comite trnic do speciltate ne. 18 — Conny neonate pent constt! 9 fic consbuctilo’s rocesulverbal de avzare Wr V2013 al Camis Yoho de. ‘coordonare general, "intel ar 4c e) gal at. 12 an. (7) in Hotes Guvernu nt. 12089 prin organeares 9 unionarea, Mister Beavers Regionale Aamnatajel Publes, cu mode urare, ‘ceprimminisirul, minstrul dexvotir ragionae gi administra publie, ete prezent ors ‘At. 1.— Se aprota relemontares tetica Normat priv acustca in conetuch ¢ zone urbane, mal © 125-2015", ‘Seta po atu pa, atl 2) Patea~ Prevodor goneraeprvind protec imptiva _agomatuus ndtv © 1284-2019, prove In anes D)Parten 9 ira — Prooearea ‘execute masunor ce ‘aolaré foie $a walanentlor acuste i clad nat (C'tas220%3: poveaua tm anoxa re 2: ()-Patea a ila Mion do pated impotiea zgomatat a cain de eeu socbrcutrale tahnio-edmunstatve, ‘eat © 28/9-2015. prevazta in aoxa ne 3 1) Parca a Na. Miu de protec inpova zoomot a Zone uiban indcay C125/-204%, provdauta anon Anesle na pat intoprants in pezent sprobares Protec la.zgomet. Ghd de potctar a zonelr Utoan din pet co vader ast’, Indeat GP 000-262 9 Iresteaedaplcaaten gi Ord mist ransportrion, onartior s turismull 79872003 pent aprobares Feslorentari orice ;Nornati giving poise 9 exacule Indourlr ge olre ones wa Watamentaorscutios nt Indeatw ©. "25-059 (eviure C.125-987)-pubiea In anor Ofca s Romsn Parten ir 460 940i in $m 2008 ae aeoge Roplomortarea istic aprobat prin razon rin 3 fost scoala cu rxpedtarea procedure neiare re ROIST = S1ai2012 din 4 dacomtre 2012, provi do Hotes over 101672004 pnd misurseperrucrganzar 9 ‘eatvatessehinbuisae ifomafl ih Jonni tanec foglomentarlr tenrice, srecum sta repo tertoare ‘Nit. — La deta ite n vigoare @ prezontull ori, ‘pects pragedntl Bis Exeanv a nets Conta de Ceroetate, Protaare Deecivae in Consteth 431089 Srvind arebares unstuctunortehnice pont prolecares Inasurior de aoare foes Inst cvs, socal catrae {ornicoadminirane meaty P2289" ran mnt ‘ie pubes 9 amenajr tortor he 221006 prin 2s'ute 2008, cu medifeare si competrio uteroar, care ‘ranspune Dvestva SOSAICE 9 Parle! European 8 ‘Consiga dn 22 lune 1898 do stabie unl pocedur petra ‘imzarea "ce. infomafhn comenvl sandardlr 3 ‘elomenttior tenuce publics in dural Ofleal ‘Gomunsaior Euepone sena Ln 208 din 21 hale 1058, oy ‘modiicane pl compltale uteroae, ' Vcsprim-mins, mnistul dezvctri regional adinisape publice, ‘Shhaideh Sov, ‘oortar de stat Bucure, 21 combo 2013 nea “eure wroerar bie ni puke Boo Conusie 3 aan ano htt as Comat Conch WCE “emcees Gn pr» mone ptt on dey nea PCD a pts Bt Cai 905, eva Cot Cote @ Ceram arse NCE mai rv cag spa mun Se ar od saat sate ci. ica 2808 ent C2515 et ptr Cee S00, et oe rsa Tart Grae Cac Conch Canons or NEEMONITOR OFICIAL AI ROMAMIEL PARTEA Nr 12 a0 02019 Aneta or NORMATIV PRIVIND ACUSTICA IN CONSTRUCTIL ‘SI ZONE URBANE, INDICATIV C 125 - 2013 Partea I - Prevederi generale privind protectia impotriva zgomotului, indieativ C 125/1- 2013,MONITORUL OPAL AL ROMANE PARTEA Nr 81220212013 CUPRINS 1. Prevederi generale 1.1, Obie i domeniu deaplicre 112. Terminologie ~ Nouns ferment slizai in contextl prezentlui normativ 13. Referine tence Condi tehnic sind specific ceringet ,prote impotriva zgomotulu 2.1. Definitea condiilortchnicespeifie protecteiimpotriva zgomotulul 22 Mirimi utlizate in proteciaimpotriva zgomotulut 2. Parametri indicator de aprecierea protetilimpotriva zgomotulul 3.1. Definrea parametrlo de apeciere a proteyieiimpotrivazeomotuli 32. Limite admisiblealeindicatonilor de zgomet 33. Deteaminarea nivelunor de 2gomot la sursé 344, Ci de ransmitere a zgomotului i caructerizarea lor 4. Masuri pentru realizareacondifilortehnice ale protectielimpotriva 2gomotual in clei 4.1. Prinepii generale 42. Protecjiaimpotiva 2gomotuliaerian proveit din exterior 43. Protecjia impotriva sgomotuli aerian provenit dintr-un alt spay incis, alaturat pe corizomfald sa vertical, 44. Misuri de protecteimpotriva zomotului de impact 45. Protea impotiva zzomotuli produs de instlailetehnice (curente) ale cli 46. Protea imposriva sgomotulul reverberat excesiv gi a zgomotulu produs in spatile provejate 47, Protecjie specials impotriva zgomotului in cazul unor amplasamentecaractrizate print tun zgomat de fond reds 48. Protejia_mediulul inconjuritor spropiat tmpotriva zgomotuui produs de surse din interiorl eli sau legaturd cu eldirea -S._ Misuri de proteetc impotriva zgomotulu, in mediul inonjuritor ‘6 Verifiearearespectillcerinfel fundamentale ,Protectia impotriva 2gomotull™ 6.4. Prinepi de baza 62. Blape principale pent verifcarea respects cringe de protecieimpotriva zgomotull in constr 63. Caracteizarea din punct de vedere acustc @ subansamblurior,elementelor ji produslor pentru consaci Anexa I Informativa -Echivaienta cu indi utiliza anterior Anexa IL -Valorile niveluilos de presume acutict in benz de otava corespunzstoare curbelor C2[MNITORUL OFICIAL AL ROMANIEL PARTEA |, 1207018 LisTA FIGURE Rie [Nani gait ‘Denumize Figur ; Fig.4.38 | Exemplu de spat separate de o compatimerare si tavane suspendate Valoriteadmisibile pent dura de reverberate medic 2 | Figas3 |» din uni fincionae ale elinfor Je feu sovia-euturale, tehico-administative ~ fa context rote npotrivargomotul 3 [Fig ABT [Cusbele C2 LISTA TABELE Neat [Namie ae Denunire abel 1 | ‘Tabelul223 a | Clase de asorbieacutcs i fineie deo 2 | Tabelul2.2b-[adicator deforma 3) Tabelul 3.13. | Corecta nivel de zgomot in facie de data 2gometul Limite admisibile ale wiveltut de 2gomo" ecivalent 4 | Tabetut321 | imerior in untae functionae, datrat nor suse de mot extecare unitijilorfuncjionale Limite admisbile ale niveluli de 2gomer daorat 5 | Tebelut 3228 | ticaror atv din interior zonelorfunctnale Limite admisibile ale niveluui de gomot la Emita 6 | Tabetul32.26 | zonelorfunctionale din mediul urban, considerate ca suse de 2gomot fa de zonelealturate 7 | Tabetal323 | Limite admisibile ale niveluli de 2gomot in extrioul cliorprotejate ‘Valor orienttve ae vel de zgomot etivalent sg | Tabetut 3.3.1 | interior in unitite functional, datorat acini concomitente a surselor exteroare de gota setvitsiloreurene Timite adie ale vel de agomotecivaleat interior in uniiilefanetonale, dart seni 9 | tTabetut3:32- | concomitentea surselrexterioare de 7gomotgia echipamentelor i utlajelor obisuite ce funcfoneaz3 tn interior inedprior Limite admisibile ale niveluli de 2gomet ehivalent to | tapers | ition unite funcionae, datorat function armaturlor din instalaile sanitare moatateinineaper alizurate[MoNITORUL OFICIAL AL ROMANIE), PARTEA Nr. 12 aio x-2018 1, PREVEDERI GENERALE 1.1. OBIECT $1 DOMENIU DE APLICARE. [1 Partea I~ Prevederi generale privnd protects mpotrva zgomotul, indicat C 125/1- 2013 a Normativluiprivind acustica tn constr si zone urbane, indiativ C125-2013, ‘abies conte tehnic, indi austciprecum si misurile de protecie la consti iin vecinitateaacesiora astél incét si fie Indeplinitd cerinjafundamentala aplicabila constructor ,Proteciaimpotiva zzomotulu. 1.1.2, Prevedetile prezente pia normativlu se aplic le: —" preicctarea si exccuarea constructor ne, ~proiccarea lurailor de interventic la constucti existent 1.13, Prezenta partes normativului are rl de recomandare pent proictarea gi executare. Tuctirilor de restaurare la clini monument isrice si Ta cli cu valoae sehitetural. pardosea,indici AL se scad din valoarea nveluui Ly al planetMONITORUL UMUIAL AL HOMAME PARTEA\L Ne 81220342019 1.2.4, ABSORBTIE ACUSTICA (Fonoabsorie) Absotbia acustica defineste modul in care alcturle sopafeelor din spat Inchise se ‘comport in raport eu undel sonore incident. Prin absorb acustich se urmreste ca © pure din energiasunetuui erin ce intineste © Supra delimitatoare unui spaiy sh nu fie reflects ct asorbits. Din punctl de vedere al fonoabsorbjici nu intereseaz ce se intimpl cu energia ce na este reflecttd In mod obit rmatrialleg structuriefonoabsorbante au sunt i izolatoareacustie Absorbjia acusticd este caracterizatl de ,coefcienul de absrbjieacustict a” definit prin ‘aportul~ subunitar~ ine energiaabsorbit g energiaincicent, exprimat pentru bencile de frecvente standardiate sau prin clase de absoréie, conform 22.33. 1.2.5. REVERBERATIE FFenomn innit in spai inchs sau partial inchise ce const tn reflex repetatd a undelor acustce care pierd © parte din energie Ia fecare rflenie, Rezultd un dublu efect de ‘suprapunere peste sunetul direct i de intrire @ acetuia armata de o prelungte dupi ce Inceteazssunetul direct. Se defineste ca dural de reverberae- T” exprimata i secunde v 163. (see) cr) ‘A =atia de absorjie echivalen, tn m? Usa+Da, an S$, mara supa peimetale , pe care api material cu coetcietul de atvorbiea, in? 4 ~coefccal de absorb al materia 3 “absorbjie adusa “de persoancle si obietele din incipere. (absorbant functional.MONITORUL OFICIAL AL ROMANE, PARTEA W612 8!2020,2013 | AREFERINTE TEHNICE, Neer Standard Denurire 1. [SREN1S0717-1:2000 | Acustic, Evauarea zi acustcea elaine gia lementelor de consti, Partea I: zolarea la 2gomot sean 2 | SRENISO7I72:2001 | Acustcd.Evaluarea ior acustcea cladiilor sia lementclor de contuci, Partea 2: zlarea la |_| zgomot de impact 'SRENISO7I custicl, Evaluaea oli acusticea cladrlor | za2001a1207 clementelor de coatucti. Partea 2: zolaea la | _2gomot de impact. Amendament | &_ |SRENISOTI7- ‘Acusticl Bvaluaea lil acustce«cladior gia 2:2001,¢31-2007 lementelor de consctit Parton 7: Irlarea te _zgomot de impact ‘SRENISO 11654: 2002 | Acusties. Absorbanti acustiluliza th eld Evaluarea absorb acustioe &__[STAS 19577 -88 ‘Acustica. Acustica fizied Terminologie 7__ [STAs 19572-87 ‘Acustica. Acustica psbofizilogies, Tenninoloie &_[ STAS19573-88 ‘Acustica. Acustica in construct i tansportr ‘Terminologie 9, | SR1SO 1596-1-2008 | Acustica. Descrcres, nisrarea gi evalarea ‘2gomotuii din medivl ambiant. Pare I: Miri fundamenale si metode de evaluare 10, | SRISO 1896- “Acustica, Desrirea, msuarea yi valuarea 1:2008/¢91:2009 2gomotului din mediul ambiant.Parea 1: Mari fundamental si metode de evaluare TI, | SRISO 1696-2:2008 | Acustcd Descrere, mlsurarea i evaluarea 2zaomotuui din medil ambint Pres 2 Determinateanivelutilor de 2gomot din mediul ambiant 12, | SRIS0 1996. ‘Acustci. Deserere, misurarea yi evaluarea 2:2008191:2009 ‘2gomotuli din mediol ambiant. Parte 2 Determinareanivelurilor de zeomot din mediul ambiant Ta, | SR 6161-12008 ‘Acustica fn construc Partea | Mitsrarea nveluli de 2gomot in construc civil. Metade de misurare 14, | SR6161-UC91: 2009 | Acustica fa construct. Parte I: Misurareanivelulul de zgomot fn construc civil. Metade de misurare 15 | STASGII3-® ‘Acustica fa constucti. Determinare ivelulul de ‘go in localiiie urbane. Metods de dterminare Note 1 Refeinele datat au fost uate in considerare la data elaboriireglementiritehnice; 2, La data utiliza reglementiritehnice se va consulta ultima edie 2 standarelor gi a ‘wturor modifesilor In vigoare ale acestora[MONITORUL OFICIAL AL ROMANE, PARTEA IW. 812.620.2013 2. CONDITI TEHNICE St INDICI SPECIFICL CERINTEL »PROTECTIA IMPOTRIVA ZGOMOTULU” 21. DEFINIREA CONDITILOR TEHNICE SPECIFICE PROTECTIEL IMPOTRIVA ZGOMOTULUE ‘A. PROTECTIA IMPOTRIVA ZGOMOTULUI IN CLADIRI 2.11, Proecia fas de-2gomotul arian provenit din exterior clit Se caractrizeazd prin tzolarea realizalsinre un spats inchs si zgomotul provenit din ‘exterior, Nivelul de 2gomot din interior este influenat de reverbertia din acest Spat 2.1.2. Protectia fade 2gomotl arian provenitdintr-un at spi inchs Se caractrizeazi prin izlarea realzata ine dovt spi inchise adacente, influential gi de feverberstia din spaiul de reepie. Reverberatia din spafal de emisic influenfeazi la ndul eniveul de 2gomot din aces pai Poate fi exprimata prin temenul de ,izolarescusticS nommalizati Dy”, conform 1,23. a. 2.1.3, Proteciaimpotiva zgomorulu de impact Este caracteizati de nivelul de zgomot prods de yocuri sau lovtur pe elementcle ‘materiale ale clini, si propagat prin conducie solidi. Este deasemenca inflcnats de reverberajia din spi de recep, Poate fi exprimata prin ,nivelul zgomotului de impact nomaliza, Ly, conform 1.2.3, 2.14 Protest fa de zgomotul produs de echipamentee i istlaile tence ale cid Se caractrizeazt prin nivelul de prsiune aeustca transmis in incSperea de rcepie ste ‘deasemenea influent de everberaja din aceasta incspere. 2.15. Protecjia Impotriva 2gomotuui reverberatexcesiv gi zgomotului produs tn spat respectv, Zgomotul in interior unui spat est a functie, pe deo pare, de nivlutsveluile de presume acusticd a surse/sursclor de zgomot (inclusv azgomotull proven din exteriral sptiul, de caracteristicile geometrice ale spaiuui gi pe de ath parte de cocficientit de absorbieacusticd ai supraeelorperimetale sav ai atoramenajaeinterioae, Gradul de protesie este carscterizat de durata de reverteraje Ta spi, sau de aria de absorbieechivalent, B, PROTECTIA IMPOTRIVA ZGOMOTULUI IN MEDIUL EXTERIOR 2.1.6. Protecia mediului inconjuritor fa de zgomotulprodus de sutse din interior ‘onstrcilr, sau in legitura eu acestea, CCriterul se referi la toate tipuile de construc (de ex. eli, Jocuri de recreere, complexe industriale sau consrutiingineresti ct) ste caracterizatin general de nivelul de zgomot surat la lcul de recepie. Acesta se ‘exprimi prin nivelul de presiune acustica ponderat A, sau adaptat in funcie Je carctristicilezgomoculuMONITORUL OFICIAL AL ROMANE! PARTEA N12 I2 L201 22. MARIMI UTILIZATE IN PROTECTIA IMPOTRIVA ZGOMOTULUL 22:1, Determinaesindicilor de izolar la zgomot serian Peat deteminareaunor valor unice ale izoliei In zgomot aerian se apicd prevedile standarduli SR EN ISO 717-1. Aceste valor se determina porind de a rezulutele ‘misurtrilr In beazidefreeven de 1/1 sau 1/3 octav Indic uni de bazA din SR EN ISO 717-1 sunt. Rey R’sy Daw $4 Dera (Grovenii din inci beni de fecvensd R, R, Dy $i Dyr defini ta cap” 1.2). 22:1. Indie de Wolare la zgomot aerian, Re — est valoarea in dB a curbside refering ta 500 He, compart cu valorle misurate tn laborator ale indicelu de atenuareacustcdR, ‘conform metodei definite de SR EN 180 717-1 221.2. Indice de izlare la zgomot arian in stu, R'y~ este defn acelai mod ea Ry ‘entra un element de construe, dar valorile sunt mistrate jn itu”, n are eaz intervine {ransmisia 2gomotuli pe edi colaterae, 2.22, Determinare indicilor de iolae la zgamot de impact Penira detrminarea unor valori unice ale izolirii Ia zgomot de impact se aplici prevederilestandardului SR EN ISO 717-2 Tndieit wick din acest standard suat: Lng , L’aey Lane 9 Lye (Pent plangee), provi din ndiit Ly L's Lr i ar In nat de feevenfs defini tn cap. 12. Pentru pardoseliindicele este: AL. provenit dn AL in benzi de feevents 2221. Indice de iolae la zgomot de impact normalizat, La. ~ este valoarea in dB. ‘a curbei de refering In 500 Hz, dup deplasreaacestei fs de eurbavaloilor nivel ‘2gomotului de impact normalizat Ly, conform SR EN 180 717-2, 2222. Indice de lzolare 1a zgomot de impact normatizat in situ, L'yw ~ este “Tabel 2.23 b— Indicator de forma T (jose) 7250 Ha W (mei 300 He sa 1000 Hz Hinake) 3000 Hy ean 400 He Nott Pentru necestii e proiectaretrebuie uilzate ebligstoru vali ffeevenje, conform precizari SR EN ISO 11654 art. 12, benzi deMONITORUL OFICIAL AL ROMANE PARTEA I, Nr. 12202040 3. PARAMETRI SI INDICATORI DE APRECIERE A PROTECTIEL IMPOTRIVA ZGOMOTULUL 3, DEFINIREA PARAMETRILOR DE APRECIERE A PROTECTIEL IMPOTRIVA ZGOMOTULUL 3.11. A. Pentru zgomet care nu se modified senmifcaiv tn timp: nivelul presiuni ‘custice, L[4B(A)] B. Pentru 2gomot intermitent sau varibil in timp: nivelul de zgomot echivalest, Lax [4B(A)] 6 sau nivel de-2gomot indexat, Le (dB(A), reprezentnd niveul de zgomot ‘episit in 10% din erioada de masurare (Len definit conform SR 6161-1, Lp dfinitconforn STAS 1957-3) Parameti susmengionaf sunt valbil ait pentru spa interioare ale elidilor et petra ‘medil exterior adiacent ladon. 3.12, Intervalul de timp de observae si interval de timp de masurare (conform SR ISO- 1996-2) se vor stabil conform sandardclor SR 616I-1, SR 6161-1/C81 si SR ISO 1996-1, 3.13, In cazul cind in explostarea clairlor de lowut sia vecinitijiloracestora apar ‘acfuniizolate caractrizateprintr-un nivel rdicat de zpomat (muzicl exccutath in eamere ‘de locuit, port s opi de magini, motciclet ec) care provoact disconfor,nivelurile ‘de zgomot respective se coretea fn funcie de duraa 2gomotului (expat in procente faut de o perioadt de refering de ore ziua sau de 3€ de minute noaptea) cu varie care se sead conform tabellui 313. ‘Tabel3.1.3.~ Corecianiveluli de 2gomot in funcie de durata2gomotul Re Valoare ces seade din valoarea Be _globalé in dB(A) sau din oumiral curel Cz azgomonulul ola 1 0 2 5 3 10. a 5 S| dela 18.0.6 inelusiv 20 | dela 06 02 inelusv 25 7 <02, 30 [RvSCatn onsacrencwae cae prev Reeven mik un 2MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEL PARTEA\, Nr 812 200.2013 42. LIMITE ADMISIBILE ALE INDICATORILOR DE ZGOMOT. 32.1 Limite admisibile ale nivelurlor de zgomot in etiiti 32.1.1, Limitele admisibile ale nveluitr de 2gomot in lid, indicate fm tbelul 3.2.1, sunt stabiliteconsiderindu-seclimatul corespunzitor specific utilizar i activa ce se esfigoari Tn unite functional respective. Limite detalate in fact de pr de clair sunt prezentate fn Partea I, indicat © 125 /3- 2013 32.1.2. In azure in care zgomotul de fond (in absengasurslor de zgomotexterioare) este tna mie de 30 dB(A), nivelul de 2gomot echvalent interior datorat tturorsursclor de ~2zomotextrioare unitiit funcional, trebuie $8 nu depageased cu mai mull 3e'5 units nvelulzgometulu de fon. Tabelul 32.1 ~ Limite admisibile ale niveluli de 2gomot echivalent interior tn unitie fimetonale, datorat unr suse de 2gomotexterioare untilorfuncjonale Lita] Naaru |admisibilaa| ordne al a niveluluide| curbei Co ae Unitate functionals zgomot. | corespun- cchuvalent | “zatoare interior BN Funciun cuente, comune pentru Giverte ipa deelidin inciper de locuit, dormitoare (losin, hotel, : ieee 35 30 Spat pena activi inlectuale 2 | ~ biouri cu concentrare mare a atentic stl de studii | 35 30 = birour eu atvitate normal, administra calelataare 40. 35 3 [Broun de uers cu public 45 rm ‘Spal pentraauifie: 4 | ~ studio de inrepistaci 2s 0 = lahoratr de creer acustce, audologie 30 2s = sili de aii, teatr, concer, spectacole 30 2s = sili de class 35 30 5 [Spat pentru aliments public, st de mese™, a de restaurant 50 45 5 [Foyer hola, creulai comune 55 30 [7 Tanexe sociale vestae, oalete a 0 “Tpexal wns na 5 mio din grate dcop save, : ‘mee sloane de teed sae plicin, vel de zgomstechivalent insrioe dato euror minor de sgt exeoae unit foal, ince agree instil comecale su din centile de nar le, webu a pies cumin de 5 nit veal care eine cdma enctnead peel, ‘Fincazl ior de mes cin cli ent at sare, di eed 4 (A)MONITORUL OFICIAL AL ROMANE, PARTEA | Wr. 812082012019, ‘abe 3.21(ominaxs). jadmisbilta|_ordine al Ne ivelului de] curbei C2 i Unite unetonal Zzgomot | cores ie ‘ethivalent | z3toare interior BA) Funcjiunispeciice 3 [Spat penta activa medicale ; saloane(rezerve) 1-2 part 30" 2s ~ Saloane 3 sau mai multe paturi ast 30 = cabinete medicale gi de consulta, side operate | 38 30 3 [Domitoare in gridit, 30" 25 TO [Spat pent lectra(bibliotei) cabinet individual de cra 30 2 ~ sili deTeetra 35 30 ~ inciper peotra eliberateaciilor 5 4 = sila cataloaglor, expozti 4 40 TT |Shpti penru activi comercialew deporte Gnclusiv spatile comercial de la parerl i nveluile inferioare ale lid de locuit) ~ spat de luca cu publical (unitate cuaatorie, 50 4s PIT, eoiton, eimai, reparatii TV ete) = spade vinzare gi anexe ae aestora, cu rd agrepate rigoritice 3s TE [Anexe tehnico-adminisratve ale halelor de productie ~ birour tence, cabine de comands gi control (Gispecerat energetic, dispecerat mijloace de ‘transport ute, Ferovar, naval), laboratoare penta ‘mise, cerosiare sau proietare situate fn interiorul sau imediata apropiere a hlelor de productic wo 88 TS [Raboratoare de incercr sau depanir,cabine de 'supraveghere nemijioia a proceseortehnologice, situate in interioulhalelor de productic | Nota In spatile de lueru in care din motive obiective sunt deptsite valorile admisibile ale nivelurlor de 2gomot, ete nevsarsprotejarea persoaneor in conformitate cu normele de protectia mane “ncaa mtorr wi cone: ‘parame in i de lest canere de eu apetamene di cme, htc ses espe, (erator in grained cop su cee, sere slone de bins spi oink, sive de egomotecivaentinror dont tutor sunelr de xgmat enone nis ncn, ‘Bchsv agra sin sale comers in ence de insta fete io, ecu st StdB se Feecmand prevederea unorsasuri tampon penru a compensa izolarea mai edu a sion 43.7.In toate cazurile, pent reduceresniveluti de zgomot se recomandt prevederea ‘nor supeateye fonoabsorbaate att in spayilzgomotos cat gi in spajal protest, conform recamandirilor din art. 46 43.4 In cazul in cate in spate separate de o compartimentare exist tavane suspendate «stein mod normal necesari continuareaaceseia gi deasupra tavanulu (fig 43.8), act insi compartimentarea se opreste sub tavinil suspendal este necesars verificrea ‘eoltirezaltate, cu ajutoralindcelti Dycw care fine sama de transmisiazeomotul prin ‘saul de dessupratavanuli gi de reflex din plangeu (fig, 43.88). Fig. 43.8 ~ Exemplu de spati separate de o compartimentae si tavane suspendate fn aces caz est inutl ca R'y 8 Ge mai mare det DaaMONITORUL OFICIAL AL ROMANE PARTEA| Nr 6122012013 44, MASURI DE PROTECTIE IMPOTRIVA ZGOMOTULUL DE IMPACT “44.1. Izolarea spajilor protejate tmpotriva zgomotului de impact produs prin actiuni de ‘0c pe pardosealdtrebuies fie realizatt mu mumai fi de spailesuprapuse direct, i $i fa de spaile alturate(ransmisie Tn diagonal. In consetings se recomands ca masurle de iolare 38 cuprind intr nivelalsuprapus. ‘Condtia necesara pentru izolarea la zgomot de impact ese ca L's © Una 14.42. Indi nocesar de iolre la 2gomot de impact sunt prezentaf in Pata Il, indictiv € 1258-2013. 44,3, Alegera soluilr de aleSuirilante la 2gomot de impact se Face: a. In cazu plangector masive (beton, corpuriceramive sau similare) prin aditonarea indicelui de izolare la zzomot de impact al plangeului, cu indcele de imbunttie & ‘zolai la 2gomet de impact al sistemului pardosei, ‘b. In ca sistemelor de plansee complexe usoare si dublaje fonizolante se vor alege cate preznt cracteristic determinate conform standardclor in vigore “44.4, Un aport suplimentar tn izolrea la 2gomotul de impact este repezentat de tavane suspendatefonoizaante sat dublaj fnoizolante.Acestapor se determing pri calcul sau prin nceredr de laborator. “44.5. In toate cazurile se recomand prevederea unor supafeye fonoabsorbante In patil ‘proteat, conform recomandinlr dina 46. “44.6. In cazul siti Ia pantera cliirilor de loeit a unor spat eu activi ce pot ‘produce jocuri (cizmaric,reparai inal, comer, aprovizionat cu navee gele ef), Sau Sati comercile tn care se poate maseveamobiler(restaurante,cofetini) este obligatorie ‘unr pardoseli cu indice de educereatransmiscizgomotului de impact AL, de 21 pufin 16 dB. Se recomands prerederea unor dale flotante si montarea mebilierlui ‘specific prin otermedial unortampoane sau statu elatce. 45, PROTECTIA IMPOTRIVA ZGOMOTULUI PRODUS DE INSTALATHLE THNMICE crimeNTT) ACE AMIR 45.1 Limitele admisibile ale niveluilor de 2gomot in spatile proteate,provenite din insta sunt indicate in abel 4.5.1HONITORUL OFCIM. AL ROMANE, PARTEA te B12 B20 2019 ‘abel 45.1 ~ Limite admisbile ale nivelului de zgomot echivalentineior in unitijle functional, datoratfunc\ioniritarmaturlor din instlailesantare montate in incapert alaturate Tinie admis a Nr | Unitatea functionals de ting grupulsaitar sau buetiria in care se | nivel de en ‘monteazd armdturile din instlaia sania “2gomet cchivalent, dB(A) [Clie de Tout social-culurae 1 | ~ ineiper de lcuit in levine, hotluri, imine, case de oaspeti 35 2 | ~ siloane slide opera din spitale, potent i dispensare 35 3 | ~ cabinet de consulta dn spitale,polilinit si dspensare 0 4 | ~ slide clas cancelari, sili de conering, inepert pentru opi sridinige 40 5_| ~ sali de restaurant, cantne spat comerciale 45 (6 | Cli tebnico-adminisratves industiale ~ locus de munca in care se cere o concentrare deosehitdaatentci | 45 = locuri de muned in care se cere o concentrare mare a acne! 55 = locuri de munes in ere se cere o concentrare medi a asic «0 4.52, Pentru objnerea nveluilor limits prezentate fn tabelul 45.1 este necesa 4 prevederea unor armituri peru instslaile hidraulice caructerizate de niveluri de 2gomot sede; b, montarea instar (echipament, conduct si tubular) ate! iedt zgomeotul sna fie transmis prior materiale ale clair (conform Pai Il, indicat C 12522013), 46. PROTECTIA IMPOTRIVA ZGOMOTULUI REVERBERAT EXCESIV $1 A ‘ZGOMOTULUI PRODUS IN SPATIILE PROTEJATE 46.1. Nivelul de zgomot din interior unei inciperi este in fancie, pe de 0 parte, de nivel de putere acustcs a sustor gi, pe de alt parte, de durta de revebetaie T a Imctperi,espectiv de suprafaa de absorbeechivalent, Efectul reverberjiei este miritea nivellui de 2gomet ia incipere, indiferent de rovenieaja li (dn spafulrespectiv sau din exteriorulacestui) 462. Du ant ia de reverberate trbuie limita prin prevederea unor supe fonoabsoe- special urmitoareletpur de spa ‘nciperi pentru activi intelectual (birouri) cu mai mult de Spersoane; holuri circulant civiles «the spat aglomerste; pai cu echipamente, utile, sau activi 2gomotoase: pentru proteefia uertoilor; considerind aceste spat ca surse de zgomot, chiar fi locuri de setivtte Ppermaneate, peta a prot event pag altura, spa de mari dimensiun! in clad civil indiferent de funcfiune; {in general in unitate funetionae proeate fade 2gomot soit din spi aliturate[MONITORUL OFICIAL AL RONANEL PARTEA Ne 81220 8.2013 sau din exterior 46.3, _Durata de reverberaje maxim accetabils. varia fn functe de volumul Ineapert ‘ide destinajia eg este prezentat in diagrama 4.63, pentru domeniul de feevente de 125, 000 Te), iu ML ege eee ges eas 28 $888 BREE BB vi TL si me incnting restau) I hg cas aa Seow Fig 46.3 — Valorie admisibile pentru durata de reveiberajie medie Tm din lunitjile funcfionale ale clidinlor de locuit, sociabculturale, tehnico- ‘administative ~ in contextl protect imposriva 2gomotului Nota Durata de reverberate in spate de auife se imiteazd supimentar prin nonme specific, Durata de reverberate medic T se poate determina ca mediearitmeticd « duraelor de reverberaie pentru cel 6 frecvenfe standardiate, sau prin caleul conform 1.25 ublizind indice de absorbieecstica ponderath a. (prezeatat a 2.2.3.2), “4.64, Se recomands alsgeea unor aleatuiifoneabsorbantecaracterizate de coeficieni de absorbie eit ma apogit la toate frecvenfele, sau combinarea lor in scopulobinerit unor timpi dereverberaie et rai uniform la toate freevenee 46.5. Reducerea nveluui de 2gomot prin prevederea de suprafefefonoabsorkante se poate ‘estima conform Pari indicat C 12572-2013. 4.66. Penieu proteciasersoanelor cate se glsese fn apropieres unr eckipanente cu nivel Fidicat de zgomot sep eliza 1 carcasiri de echipamente; '.corane cu suprafja orizotatl spre sus, trata fonoabsorbant.Efeacateascestora se poate estima deasemsnea conform prevedeilr Pri Il, indicat C 125/2-2013,MONITORUL OFICIAL AL ROMANE, PARTEA IN 812bis20X2015| 4.67, Pentr atv intelectuale tn unitiifunctionale de mari dimensiun, se recomand separarealocutilor de ucre cu panoui fonoabsorbante eu indies de 1,20." 1,50 m, 468, Caractetsticile geometrce gi durata de reverberatie, In cazul spafilor cu cerinle speciale ator specifieuluuslizatorilor(persoane sau fuxuri tehnslogice) sau destinae unor activi speciale (laboratoare, studiours de Inregistrii si anexc), se vor alege 91 verifica in conformitate eu normele specific. 4.7. PROTECTIE SPECIALA iMPOTRIVA ZGOMOTULUI IN CAZUL UNOR AMPLASAMENTE CARACTERIZATE PRINTR-UN ZGOMOT DE FOND. REDUS 4.7.1. In cazurt fn care clade sunt situate fn amplasamente cu nivel de zgomot de {ond redus (parr, strdzi de categoria tehnict I-IV, amplasamente in afaralocaliiio), 2gomotele din alte pati exterioare unit funcional pot cre disconfort chiar dacd sunt respectate valoilenivelurlorperuratoareprecizae in tabelul 32.3. entra compensa aceasts situa, in cazul in care nivel 2gomotuuiechvelent exterior este mai mic de45 dB(A), valorile din tabell 32.1 alenivelurlor dezgomot admisibie in unite functienale, se vor reduce eu 5 4B, 48. PROTECTIA MEDIULUL INCONJURATOR APROPIAT. IMPOTRIVA ‘ZGOMOTULUI PRODUS DE SURSE DIN INTERIORUL CLADIRI SAU IN LEGATURA CU CLADIREA 48.1. Niveul de-2gomot radia inspre exterior de o elite sau un echipamentadiacent lirit estelimiat de nivelal maxim aceeptabil al zone functional fn eare se amplaseard lire, confoen tabelului 322 $3.23, Nivelul de 2gorot se masoar a imita icine’ aferente lili 4.82. Pentru esimare se procedeaci dupa cum urmeazi 4 se determanl niveul de zomot in interior, se determin reducer detrat pereteui exterior cu sau fk ui sou erste; b. se determin reducereadatorata dstangsi pi a limita inintei 48.3. Pentru suse exteroare clad se poate rcurge la carcasare sau eranare local, 2MONITORUL OFICIAL AL ROMANE PARTEA , Ne 812120 X1.2013 MASURI_DE PROTECTIE iMPOTRIVA ZGOMOTULLI, i MEDIUL INCONJURATOR 5.1. in cama in care nivelurile de zgomot previzbile in apropieea cladiilorprotjate ‘combina cunivelurilesuselor de 2gemot, pot dep nivelurilelimitd conform 3.23, Feourge la una sau mai multe mir! de peoectie plicnte euocerv, conform prevedarlor Pani IV, indicaiv € 1254-2013, Se mentioneaza in continuare cdteva dinre masuile mai importante de protectie care se ‘pot adopt fn 2onele urbane 5.1.1 Acfiune a sus ‘a strcturdgiimbriciminte de wzutsilenioase, pent arterelerutieres 'b. reduccree vitezei wehiculelor prin mijioace urbanistice sau lepshtiv administrative; coranare la sur fn special pentru sursele de zgomot punetiforme (echipamente industile, echipamente de rlcire pentru mari insalahi de climatizare, pte comercial, restaurante tn aer liber, sol, terenurisportve) 5.1.2. Marre dstanjel ine sursele de zgomet gi lil prteat, 5.13. Teren fonoabsorbant pe parcurs (aba si vegeta). 5.1.4. Beranare pe parcurs prin: ‘8 coborites fn deble sau realizarea de crane in lungularterelr cu trafic intens; 1, eligi eran care protejeaza ansambll rezidengal, cu funetuni nederanjte de _gomot sau cu misuri speciale de izolare; «. eerane de vegetajie ~ cu un recut’ mat mult psology, (eicaiate 1.2 bs pentru 10 m de vegetaje densi eu funze permanent) 52. {near in care misurle wbanistice nu sunt sufciente: 1 eldiile vor fi protejte si prin masuri constructive in interior atunei end eladiile proejte Sunt amplagte fn one cunvelur de 2gomot mai dicate; 'b, este obligatoriu si se ia masurile necesare de protecte Is sus penta anu dep rivelul de gomot admis in zon in eazal f care construct ce constitie sure de _gomot sunt amplasate in zone de protecte cu nivelur admisibile de zgomot ma reuse6a. YMONIIORUL OFICIAL AL ROMANEL PARTEA I, Nr 812/20 2018 | VERIFICAREA RESPECTARI CERINTEL FUNDAMENTALE »PROTECTIA IMPOTRIVA ZGOMOTULUT” PRINCIPIL DE BAZA 6.11. Precizaile privind modul de respectare a cerinfei vor confine de la caz la caz umaioareleclemente: 6a 8 precizareafaptlui cn noiunea de veriicare se cuprind si decile lute fn etape de proiectare; ,definteanivelului maxim de zgomot la are persoanel,diversele spatiale consti pot flexpuse; Uefinireacriteilor de performanis minimale ale constructet in form unor termeni rumen sau general privind protetia la zz0mot, 4. definirea performanjelor acustice minimale ale sistemelor i produselr uilizte, 2. in diverse eape ale proiectarit si realizar constutilr se pot wlliza una sau mai ‘multe metode de verificare a performanfel acustice: 1a, metode de ealeul: i, pentru estimareaperformantelor unor produse sau ssteme; {i pentru estimarea performante clad, prin larea in consideare a performanelor, sistemelor si produselor. > incereri pe prottipuri in mirime naturals sau machete . metode descriptive bazate pe soli care sau dovedit viable. Este cazul unorelemente sau pli de clade care sunt desrise in termeni generali (Jp de material, caractristici seomettce, masa superficial et), 4. metode de verifieae bazate pe misurai,incecit terminarea consitucti’ situ” (pe parcursul sav dupa 62. ETAPE PRINCIPALE PENTRU VERIFICAREA RESPECTARI CERINTEI DE. PROTECTIE IMPOTRIVA ZGOMOTULUL IN CONSTRUCTIL 62.1. Tema de proicctarecuprinde: | Incadrarea clidiilor si uniajilor fanctonale conform categorie din_prezental ormativ sau di reglementii subsidiae; ».specifcares siusilor pentru care se cer performante superioare celr din prezentul i neazul unor activity aboratoare,fuxuri tehaologce) sau utlizatori specials i. dacd pentru cladire se declars in mod explicit necesitatea cbjinerit unui confort, sport apartament de lx, hotelur 4-5 stele, biouri ete), © precizaea verificrilor preliminare necesare (2gomot exterior, sisteme sau produse Speciale de ua n considerre), (62.2. In proieetul de execu se vor specifica ® niveluile de performanja ale consiruciei si ale conditilor de mediu late in considerare; ». niveluile de performania sau caractristcile Gzice gi geometrice ide montare ale sistemelor si produselorpropuse (ase vedea 6.3), venificarile pe parcursul executiriluriilor gi verificie finale; ‘4. modul de-urmarze al comport in timp a constuctie[MONIIORUL OFICIAL AL ROMAN PARTERL Nt BTZ/20 X01 6.2.3. Pe parcurul sla Gnalizareaexecutisilutsilor se va road ‘efectuaren masurivilor pentu veriicarea fneadrariparanetrilor acustici tn valrile admisbile, astfel eum sunt preizaein Parte, indieaiv © 125/3-2013 5 b. consemnarea rezulatelor verficiilor jn stu” efectuate pe parcursint-un document {ehnic anenat Ia Cartea Tebnick a construct 63. CARACTERIZAREA DIN PUNCT DE VEDERE ACUSTIC A. SUBANSAMBLURILOR, ELEMENTELOR $1 PRODUSELOR PENTRU ‘CONSTRUCTIL 6.3.1. Generalitat Datele privind caractersticile gi performanjele acustice ale subensamblurier, elementelor si produselor pent constuctivsunt necesare pentru precizares metodclor descriptive sau entra caletul performanieloracustice ale constructii. Seva putea apela la dimensiun; ensiate; clasticitate; ‘masa superficial, rigiditate dinamicas pereabiitae la ar. 6.3.2, Proprietit acustice ale subansamblurlor,elementclor s1 produselor Parametit si caracterstcile care definese performanja subansambluriler, clementclor produselor pentru consti din punt de vedere al protecticiimperiva zgometului sun: A indicele de izolare la zgomot sean, Ry 1. indicele de evaluae a diferene de nivel normalizat (Ig. £3.81), Dass indice deizolare a 2g0mot de impact, Ly, L'a D indice de reducer a transmisiei zzomotulu de impact, Ly E indice de wansmisc i lateral azgomotuli de impact, Ln Fcocfcint de absorbie acusticé pe fecvente«, sa in lips acestor, cel putin indice 10"), la valoarea “At, (f)“calculaté eu relatia (22) se adiugi reducerea suplimentarh de nivel Ayg(). Pentru alegerea ‘materiaului gi a cocficienului 7 asociat, se va consulta reglementaea tehnicd pentru proiectaea gi executarea masurilor de protectie acustic gi antiviral a clin industile Tratamentele vibroamortzoare eficace, lute in considerae in acest caz, sunt slettite din plci subi din mase plastie, fli metaice etc, aplicate pe carcash prin fntermediul unor staturi din produse cu mictrigiditate dina (de exemplu: paste, poliuretanspongios et.) Valoarea ln (/) se poate determi isu acustce fn aborator, “call, conform ANEXEI 3. ein: 2.4413. Atunci clad, lao carcasttrebuieprevlzutedeschideri pentru ventilareasurselr sau peniru contol acestra, proiectarea se va face de la caz la caz, cu concursul unor Special din domenia 2.1.14, in eazalfolosirit unor produse combustible Ia execuarea careaselor sau in exzul carcasirii unorwilaje care Iuereaz la temperatri rida, Ia proictarea eareaselor se va {ine scama de prevederilereglementiriorpivind securitatea la incendiu a constructor.‘MonITORUL OFICIAL AL ROMANIEL, PARTEA Ne #1 0 X70 a Prevoderi pentru executarea luerirlor 2.1.15, La montares carcaslor fonoizolatoare se va acorda © grijt deoscbitd samblirii corecte# panourilor constituente ate! inet carcasele obinute 8 fie cit mai ease din puncte vedere acute 24.16. In exzal eateaselorIonoizoltoare amplasate in interior cAmpulu aeust apropat al nei surse, se va avea In vedere pozarea cit mai corecti a earcasei astel Int sh se limi poibiltatea apart unor contact rigide ine aceasta urs 2.1.17, Tratamentalfonoabsorbant (de pe inradosul carcass) si cel vibreamorizor (de pe ‘supra exterioar) se vor aplicaastflinedt st se elimine pericolul desprinderi weptate pe rata exploatricarase. 2.18, chimbarea produselor sa soluilor constructive previzute in documenta ten Va fice numai cu acordl proiectantlu «cEsrane de protect acustic8 (aplicate la surst) 2.1.19, Prin ecrane de protcte acustick(apicate la surs8) se tnfleg actu plane sau ‘spatiale din panouri sau alte clemente constructive care maschesra pata susa de zpomot fatt de punctele de recepie considerate sare sunt amplasate in intron edmpull acustic spropict al sure (defini in figura 2.1). Fig. 21 ~ Stabila limitelor cimpuli seustic apropiat, corespunzitor uel suse de 2gomot ‘A reprezina paralelipipedul de aproximaye al uilajuui real de dimensiuni 1; 1B represinti emisfera de aproximate @ limite! -cimpului acustic.apropiat, carecterizti prin" r= max. (L529) Incare L ‘cea mai mare dimensiune a deptunghiuli de bazi; Tnalimea paraleipipeduli de aproximatea utili rea.MONITORUL OGL AL ROMANE, PARIEA IN. 812.62012013, 2.1.20, Beranele de protect acustcs pot fi alate din: ~ element opace (pliei metlice, produselemnoase, zr de elemente de aril sr, betonarmat ete); ~ elemente transparente (foi de stilt sau cérimizi din stil, poicarbonat, plexiglas etc), flosite atuncicnd trebue i se asigure un control vival, permanent asupra Elemente de proiectare 2.1.21, Dimensivnea minima ‘onda unui eran de protecte austics, ebuie 8 indepineascl 30 re cn) 24 7 Oo) ea) Jo, in Mz, este ffecvenia cea mai joast a domeniuli in care ecranul trebuie si producd atenuri ale 2gomotului produs de sus 2.1.22, Eficacttea ecrnelor de proectie acustca se manifest in zone de umbri acusticd creath de acestea. Zona de umbra acustica poate fi determinal grafic ducind raze din central {geometric “0” al drepanghiulut de baza al paralelipipedulu ce aproximeaza utlajl real (er fig2.1), pe contural ecranue 24.3, Valoaree “ALg(/)” eu care te atenucerd nivelul de zgomotfoteun punct din {terior zone de umbrs seusticd (fig 2.2), prin prezenia unui eran de provecte seuss, se poate determina prin: suri acusice "in sity"; * ale SECTUNE VERTICAL sasumnsent/ Fig. 2.2 Zone de umbrl cust in spatele eran[MONITORUL OFICIAL AL ROMANE, PARTEA\ Nr 812i/20.012013, Rede nivelu de 2gomot "AL" rin mlsirk “in sit, se oj tind se ‘standardul de referina STAS 7150, determindnd nivelul de zgomot” £?(f)"intr-un punct in. Stoens eran” (7), in acca puc, dp inrodaceen eran apc eli atelf)=2207)-t(A) (8) es) rin call edueres niveau de zgomot "Aly (/)s expat in procente in indicele de atenuare sonori R(f), asociat structurii ecranului, se obyine cu ajutorul diagram’ in 23. fei drag nde bh nalimea ecranului deasupra planuli ce cuprinde punctele caractersice emisie- recep: 4 -lungimea de und, in met, #5 5 .-vitesa de propagare a sunetuli in er (340 5) £ eevenj suneului, in Hz causeseas sg “ Fig. 2.3 - Reducer nvelului de 2gomot Als (% R), rin amplasarea unui eran in ceimpul apopiat al unei suse Avind ca clemente cunoscute: * specrl de zgomot al suse emitenes jell de 2gomot admisbi in zona de recepti, cu jutoral diagramed fg 23 se poate objine fie, intimea de calcul a ecranului, deasupa planului ce cuprinde puncicle EM (vex p22) ‘fe strctura construct a ecramuui clruia ise asoiazA oanumit diagram’. RJ) @ indice de tenuare. Observatie: Indiele de atenuare R(D, corespunzitor structurii constructive & ‘eran, e determin pri: muri acustce “in situ" sau In Laborato, utlizindu-se standard de refering SR 616172 cul, conform paragrafului 23.1 si ANEXEI 4 2.1.24. in cazulfolosirt unor produse combustible, Ia executareaecranelor de protec scustica, sau in eazulecraninit unor utile care lucreaz la teperatuiridiat, roietarea ‘ceranlorfonoizelatoare se va face conform prevederilor dela pt. 2.1.14[MONSTORUL OFICIAL AL ROMANE, PRKIEAL Ne. BZ D2U.ALZITS Prevederi pentru exeeutarea Iueritllor 2.1.25. La montarea ecranelor de protectie acti’, alestuite din dout sau mai multe ‘panour, se va acorda o grijt deosebitsasamblanicorecte « panourilor constituent, asf ncit osturile dintre aesta se et mai etange. 2.1.26. Pozarea ecranelor de protetieacusticd fad de sus se va fice atl inet si se imine posibiltatea apa’ unoecontacte rigid ine acesta gi suse 2.127. Uiilizarea alto produse pentru construc decit cele previzute in documentajia ‘chnicl se poste face numa cw cord proctantl 2.2. Masuri de protect in spaiul de recepie(asigurarea absorbfici acustice in interiorul ‘unitiilr funesionale) 221, Reducerea zgomoului aerian in spatul de receptie, prin absorbjie acustied, se realizeacs pe bazaamplasii in ace spi a uno supafee su corpurieapabile 88 disipeze in rare misursenergiaacusicd a undelor incident Aceste suprafeje sau compari sunt denamite ‘tratamentefonosbsorbants, 2.2.2. Reducerca nivelului de zgomot ca ummare a apiciri nor tratamentefonoabsorbante ia intrioalspatiului de recepie "AL", se poate determina pris: “ mlsuriiacustic "init “ale 223, Determinate, prin calcul, a reducer nivelului de 2gomot, AL, ca urmare a aplicaei tor tratamente fonoabsorbante fn interiorulspafilui de reepte, se face atl: 8) in cazul inciperilr in care se objine un emp acustic difuz (Ia eare zgomotul provine dela surse exterioareinedperi sa fn eazal inp caactrzate print nivel de ‘2g0mot uniform ce provne din vorbit sau sutseacustic eu dimensivn reativ mci - masini de fers, ventilatoar, apiratoae, et, cae se ot inscrie in sere cu raza mai mich de 50 em), ‘reducerea de nivel se poate calcula cu relaia A, La= 10 B) 06. AL 10g 2 (4B) @6) A(J)-suprafaa ecivalenta de absorbje acutca corespunzitoareinciperi netatate din punct de vedere acustic(m? UA) A,(f)~ suprtija echivalenti de absorbie scutes corespunzitoare inciperit cu trstamente fonoubsorbante (1° U.A.) 'b) in cazul inciperlr in care actionear8 o singurk sur de 2gomot de dimensiuni mar, reducerea “A Lq" se determina in funeie de distanja de la sus i de supratiya ‘echivalets de absorb corespunzitoareincipei,utlizinddiagrama din figura 23. ‘) in cazul incdpeilor de mari dimensini in care actioncaza mumeroase suse de ‘agomot de dimensiunirlativ mar, reducerea de nivel se poate calula pe baza metedologiei de ‘aleul prezentat in replementaea tehnica pent proiecarea gi executarea masurilor de protecieacustic gi antvibrai la clidi industrial Princpaeletpur de atamentefonoabsorbante uilizatecurent, sunt 4) plc (saltele) din materiale poroase (cu poroztate deschis) fi structurirealizate pe baza acestora;|MONFORN OFICIAL AL ROMAN PARTEA| Wr. 812 20X01 +) membrane vibrate; 6) struts fonoabsorbante mist (alatuite din pict poroase gi membrane vibrate); 4) struturirezonatoarefonoabsorbante 2.2.4, Coeficienul "a; (7) *corespunztor suprafee "se determina prin: masurir acustice de laborator, calcul, 224,. Standardul de referiys pentru determinarea coeficientului "ay(f) " prin misurs scustice ce laboator este SR EN 180 354. in ANEXA:7 2 prezentlui normativ sunt prezentate valorile coefiientului de absorbteacusics "a(/) "pent principale fnisaje sau supraftetaditionale in construct, determinate prin masuriiacustice in Iaborator, ‘in reglementareatehnicd pentru proiectarea si execu sililor de aut publics. din ppunct de vedere austc, sunt prezentatevalorilecoeficientului de absorbie acuta "a(/) " pentru diverse tatamente fonoabsorbante folosite uzual in cldirisocal-culturale si hale Industrial 1224.2, Determinarea cocficienul de absorbyieacusticd "a,(/)" prin ealul se pote fae, spcoximaiv, conform ANEXEL. 2.2.8. In interiorlsptiluiderecepie po “elemeate de mobilier sau ormamentae (fra alti fonoabsorbante deosebie), “leat speciale fonoabsorbante (de exempla corput fonoabsorbantepiramidale-fg 2.13), 22.6. Suprafaja echivalentd de absorbie aeustcd "44" corespuncatoare unui corp din {terior spaiuui de rceptie se determint prin misurr acustice de labrato in confrmitate cu prevecerie SREN ISO 354. ln ANEXA 8 a prezentlut normativ sunt prezeaate valorle suprafeeiechivaente de sorbic acuta "(penta cdteva compu reprezentative din clin Blemente de proieetare 2.227. Pcl (saltelee) din materiale poroase (cu pooziatedeschist se pot monta dee pe clementele de constructe sau la dst de acest Place (slteele) foabsorbane, in grosimi mici (3.5 em), se dispun direct pe un clement constrctv, in special in situaile in care suportl este contin si plan yi end ‘aractersicile lor acustice (mai reuse in domeniulfreevenelor jose gi medi) corespund condiilor necesare. Montarea lor pe suport continuu se poate face pri pie sau cupeinderi ‘Montareaplcilor (sltclelo) fonosbsorbante la distant de element construtv se face pentru seopuri acustice, atunci clnd se urmaeste 0 eficactate sori tn omeniul reeventeor jose si medi ‘entr scopuri temotehnice, atunci cind sunt necesare masuri speciale de vitae a efectului de conden a perei exterior, plangee la ultima nivel, Petru motive constructive, atunei cind se acoperd supraftle cu dese ‘regula de nivel sau Se prevadtavane suspendate care au gi ol estetic. Dealt privind montarea unor asemenea strctui sunt prezentate in reglementarea tec pent poietaea si execu silo de audi public din punct de vedere austc.MONITORUL OFICIAL AL ROMANE, PARTEA Ie B12is/202013, 22.8, Membranele vibrant se aplict tn urmitoarcle stati: pentru reslizarea une fonoabsori diate i incdiper In care actonesz8 surse care emit preponderent ino band ingust de fesvents ent lrgiea domenilui deficient acustieS maxima a tratamenteloraplieate fro Incapere, in special in domenulfreventcor jase 2.29. Ansambluile de corp fonabsorbante seule n npn cre ete ecearh © aor scustic forteridiat n tot domenil de feevenie (1004000 Ha) ca de fem tidour de radio qi televise, eamere aneoic, Tnekpert. pen eure Sider te Detaliprivind alcintea si montres unor asemenea tatamente fooabsorbante sunt review Inreglementre teed penny poiestara i execu silor de sue publich in pont de vedere aus 22.10, La proiectarea in scopuri acustice a tratamentelorfonoabsorbante se va fine seama de prevederle reglementiilor tehnce privind secuitatea la incendiu a consrfillo. Preveder! pentru executarealucririlor 22.11, Montara plcilor fonosbsorbante direct pe suprafta unui element de construcie se poate face prin = ipie: + prinderi mecanice in cazul montri prin lpire, tehnologia de execute comport urmatoarele faze de ur 2) reais veal sr, ©) lipirea placilor, 4) operat de fnisare a rosturilor gi corectar a fefelorvlzut. 8) La progres si verfiearea supra suport, plancitatea se va verifica cu dreptaral de 1,00 m, admiindu-se 9 singura bavurd de 2 mm la 1.00 m. Insite de montare, supafata suport e cua de impart. Umiditate relative a suportulu nu trebue 8 depeasct 5%. ach plicle fonoabsorbante se monteazi in incaperi din eli existene, pe pert _zugriviti, inainte de montare se va proceda la fadepirtarea stratului de augraveal, Pe supratele vopsite in uli, pice fonoabsorbante pot fi aplicae drct, dupa ce supraele au fost curate de impuriti 'b)Trasarea Seva face din central suprafee cltre margin, pentru ase putea prea difritle gi aspectulesteic al element in acest condi, cele mai bune rezuitate, din punet de vedere acusti, se obtin act ge fosesestructuriduble. Réspunsul cel mai favorabil le ansamblul exigetelor i oferd Tash structura de tip “earcasi", astiel dimensionatd din punct de vedere al ‘comport Ia aetiunea zgomomlui, init capacitatea de izolare foncd 100 kg/m’ et.) Fig. 33 -Dal flotanta a= pardoseala din pct ‘> pardoseals continu {in ANEXA 9 sunt prezentatevalorileA Ly pentr ceva suet de dae flotante-MONITORUL OFICIAL AL RONANEL, PARTEA | Nr. 12is!20XIL2013 32.11, La proiectarea in scopuri acustce © unorplangce ce despart unit funfionale cu ‘Tegimari higrotermice diferite se va avea in vedere asigurarea concomitant a condi de confort acute gi higrotenmic. 3.2.12. La proicctarea in scopuri acustice a nor structuri de pardoseliaktuite din produse ‘combustible, se va tine seama de specifcal activiijilr ce se desigoari in unittea functional respectva, in vederearespecaritcondiilor prevazute in reglementaietebnice privnd securitatea la incendiu a constructor Prevederi pentru exceutareaIucrielor 3.2.13. In vedereaasiguriil capaci de iolare a zgomot de impact necesae (previzut. ‘in price), Ia aprovizionsrea produseor gi la executarea diteitelor tipi de pardoseli cx strat de eiculaie dn parche,covoare PVC sau mochete se va acorda oengie deosehits a respectarea proecului sau normelor inteme de fabric, i ceca ce privesle ‘g70simea minimd asubsraturilr eu ol fonoizolator, montareastraturlr elastie ale structuitpardoselilor, asl init acestea Si nu Se rigidizeze la punerea in oper. 3214, La executsea pardoscllor tip « dals flotant» se va urmari cu atente 8 nu se 40.000 mv), Txaen se va face de plafon prin intermedi! nor Aispitive de fare elastic, au cum se reve ia igura 41.3. ”78 MONITORUL OFICIAL AL ROMAN, PARTEA Nr 812i!20012013| wae sete ae aes fi win 6) Sa Ree 2) ino amotizr pe bra 1 variana dererenare Pare ‘ewer de caucae Fg. 41.3 Dispozitivedefixare elastic deplafonacanaelor de veatilare Fixarea de pereti se va face prin intermediul nor dispozitive tipizate de susinese crizontal a canalelor, cu previzazea ca intr consol si canal de ventilare se va interpune o ‘andi de caucive de duritate 30.50" Shore, eu grosime minima de 2 em. Trecereacanalelor ) situate recomandat Fig. 42.4 Sisteme de montare a hidoforuli pe traseul de refilare al clectropompei 142.7. Pentrareducerea nvelulul de 2gomot datora seurgesi in regen turbulent a ape prin ‘conduct, se va ation prin 1) limitarea vtezet de eurgere a apei (se considera ci pentru cazul emnductolor obigouite ex ‘iametre mai mici de 3/4" regimul de curgee poate i consieratacceptabil pent vteza de ‘curgere a apei mai mic de 2m); ») uilizarea de conduct eu perf nterior cit mai neteri gi eliminarea depuneilr care apar {in interior conductlor de apa cad 4.2.8. Pentru reducereaniveluli de zgomot generat de schimbirie brite de soctune sau de diecte se va ationa prin ')treceres lent de lao sefiune la ata; »)intoduceea unui numa cit mai mie de eoturi drepe in reeas «)inlocuitea derivafilorobigouite in T prin derivai cu acorduri tangential 429. Peni redecerea amplitadinilor vibrailor fa conduct, se va aplica, pe suprafata exterioarl a acestora, substan ea propieii de amorizare intemA promunfate (de exemp hit, mastieur, vat mineral). Py a Mo 7 cnt pte Jap tee enn 7) foi ta ' ' —, Fig. 425 Izolarea fonicd a conductelor a trecere prin elementee de constncticMONITORUL OFICIAL AL ROMAN, PARTEA\L Ne 812 /20.,2013| 42.10 sop! impiaticsi eansmiteivibrailor conductor la clement de constuci Se vor ua umatoarete mas: 8) se vor prevedea clemente ease de contact etange la recerea conductelor prin Clemente de conte (figura 425) ') se vor intereala gamitayelastce (le exempl caucin, plus, ete) tne conduct si waar de pride ale acer (igura 42.6, 6) prindcea bajo de elemente de consti se va face prin dbl iolate eu produse ‘tna (eexeupls puta cave Stee ta gute 4.27 i Fig. 4.2.6 tolatea te conduct si Fig. 4.2.7 Prinderea brit eu beri cu garni elastice ida izotate 42.11. in scopul reducerit nivelului de agomot datorat trecerit si evacurit apet prin ‘bincic, pena incadrarea i imiteleadmisiile de 2gomot,se va proceda ate: 4) se vor alege din cataloagele producitoror armiturile cu nivel acustc specifi corespunaatornivelului de zgomot admisibilprescris penta unitatea funcional adiacent inciperit in care ese amplasatt armitua. tn tabelul 4.2.1 sunt date nivelurile acustice specie ale unor armatur uzuale ulizate tn instalailesanitare 'b) se va evita ngustarea bras: a secjunilor de la conduct la amt Tabet 424 [ Tipuridearmitarfinfancjiedenivelalacustic specific In curgerea apei cu presiune de 0,3 Mpa Ne | Nivelalacastc pectic (Ls) | Tipur de — et. | alamituilor (46) | armaturi a ‘rsurat a presiunea I 35 Robinee | 3 1a 263 361-12" ou dup Henbi, 2 3540 Bates a Robin 251-10" Baler 331-12" . 404s Srey TEU Tada; BE 215.5145 21517; 212-19" 7 iz Bate 354-12" 331-02", 341-1 Robinete THD 121-1, 213-34 442.12, Reducer nivelului de 2gomot datorat ceri apelin diverse obiecte sanitare (cai ‘de be, chiavete,rezervoate et.) eva realza pin: '») devierea jetult de apa atl Inet cider liberi fie ftocuita print prelungire pe suprnfefele vertcale st blic ale obiectului santa (de exemplu ditecionaresapei citeMONITORUL OFICIAL AL ROMANE, PARTEA 12 bi20.22019| er parle latrale ale corde baie gnu cate fundul lo); >) confectionarea eordoanelor dele duyar din caiue sau tuber metalice flexible; ©) introducerea de dispozitive de line si dispersare a apei la dusurt si armituri (de ‘exemplu peratoae) 4.2.13. in scopul impteaicart transite vibrailr Ia elementele de construc, Se vor Iu ‘urmatcarele masuri constructive 8) montarea obiectelorsantare pe pereti cu masa ridiat (dar tn nici un eaz pe ee care elimteszi tneipertnite), prin intermedial unor gamitui elastice si pritt-o fxare nergida (gura 4.2.8), ) separarea eizii st cazanului de baie de plangeul si peretiicamerelor de baie, prin intermediul unorgaritur elastce (figura 4.2.9); Fig. 42.8 Montara obioctelor Fig. 42.9 Separarea zi de baie prin saniae print-o fixe nerigids ‘intermedi wor grit elastice 42.14, Protejareacamerelor de locuit din cir de locuit,ctmine, hotel ease de oaspet ‘© va ealiza pin: 4) evitarea amplasici bievtelorsunitare in inetperiadiacente camerelor de locut (figura 42.10), ) evitarea amplasariobiecclor sanitare pe peril care delimissz4 camercle de locuit (ig 42.119, nl l . Fig. 42.11 Monae recomandati 9 bieciclorsanitare pe un peete care mis intercalarea de garituri elastice ine conducte i britirle de prindere ale *prevederea racordurilorelastice pe conduct. @MONITORUL OFICIAL AL ROMANE, PARTEA\ Nr 812 i020 ‘Toate aceste misuri vor fi slese $i calulate conform prevederilorreqlementiiitehice pentru proiectarea gi executarea misurilor de protecte acusich yi antivibratil Ia eli Industrial 437. Misunile pentra reducerea zgomotului produ de cungorea fludului sunt cele prezenate in paragrafele 4.27428, 4A Install eectrice Prezentul subeapital se refer a misurile de reducere in interior une nia funcyionale nivelulur de zgomot datorat functions instalailor si echipamentelor cleric. Blemente de prolectare Prezentl subeapitol se refer la misurile de reducere a nveluli de 2gomot ce ebuie avute in vedere la proiectarea yi executarea postrilor de transformatoare electrice de ree, lamplasate la patel constrafilor, pent asigurares indepliniit condor de contort previzute in STAS 6156, Fen scutes atic gl aia voce ssi ell bBo tee admis, clement de consouci despritoar (pre pane) ebui 8ab un indice de zlare la agomotaeran Ry =57 (+3) dB. In acest cap sev flsi sistem adn cas” cu perei plang in suctra dbl, and un interapi de ae comtinu ca infgurle sta in inrspatioldnte pre a ate plangeu de reitena plang de dubs, se prevede un stat fonosbsorbant din pict potoas, ces lipese pe peti de ese clase aga ibe pe planeut de dublr.MONITORUL OFICIAL AL ROMANE PARIEA Ne 81220 x, 2018| Mater foo sbrorbant pores Rosteu feinghie | ‘rosie San ruminal 4 Pert din i Bi 1 _————————————— ic Fig. 44.1 Sistem “cast in casi” pentru izolre fon pos tafoinglbat in lire (PLAN)[MONIORUL OHI AL ROMAN PARIEA Ie BZ 20.2013 eee Fig. 442 Sistem “cas in cast” penrs iolare fics post rafo nglobat nclire (SECTIUNEA A-A) tainegici “pats de fete Ubu ier Tae Fig. 443 Detaliu de exceuie planyeu ( DETALIU A)MONITORUL OFICIAL AL ROMANE PARTEA Ne 8122012015, ma Fig. 444 Siem “cas in cas petra izotarefonic post raf nglobt i (SECTIUNE B-B) ql | oe Fig. 44 Sistem “casi tn casa” penta izolare fone post traf inglabat in cline (SECTIUNE CC)MONITORUL OFICIAL AL ROMANE, PARTEA 812 bni202019| 44.3. Produsel previeteinprezetul nomati petro pret taan a caractr orev, aceateclemente putind 6 eacctate gi din ate pose, pra procedeu monolit sau in Pefabrcate,respectinduse condi co greuuten element de conscfie 88 mu fe a fick de 80 Kim De asemenca, in cavul exec din anor pofabrcate so v0 mi on cansarea oslo 444, Pentre stonvarea sransmitei 2gomotului structural, instlaile din postal de {eansformare vor avea Tundafi propni, separate de restul clin print-un rst coat de ‘minimum $ em, umplut cu material elasie (igura 44.3, figura 4.4.4), 445. in vederea evitrt anor grejeli de execuie cae at putea compromite masurle de izolare fica proiccate,erice modifier ale solutilor constructive prevazute in proiet se Vor face numai cu avzul proiectantul 4486, Proiectarea misurilor de reducere a nivelului de 2gomet produs de posturile de tcansformare amplasate Is prtrul constructor de Tocut sau a alto unitaifuneionale (in cadrul caora se utlizeaz produse combustible), se va fae conform regemientailorprivind securitata a incendiu a constrcpilr, plicable, in vigoare Prevedert pentru executarea luerrllor 447. De cite ori este posibil, se recomanda executarea eareaseiineroare Tsinte de ‘montareaplangeului de rzistenfi ce acopera celula postal de transforma, 4.48 In cazul in cate catcas iterioart se executa dupa montaea plangeului de ezstent, ‘ordinea de cry este urmatoarea: a) se ridica 3 din ci 4 pee interiors ') se aplica plcile din BCA la tavan (sau alta structurusoark de acoperip) rezemate pe cei oi pete opusiexccutati; 9) se zee ulkinnl perete 45 Rchipamenteinglobate Prezentul capitol se refers la misurile de reducer a nvelulul de zgomot in interior ‘uni nit funetonale,detoat funejionriechipamentelortglobate, lemente de proiectare 4.5:1.Sursle de 2gomot considerate Tn acest subcapitol sunt: 4) ascensoarellitr i alte echipamente de transport pe vertical; ‘sci rlante, covoarerulante, ©) grapurielecirogene gi sta de transformatoare eectce. 452, Sursele de zgomot din insalaile de ascensoare late in considerare tn cadrul ‘prezentului subeapitol sunt 4) subansamblurle clecro-mecanice ale instalatiei (grupuri convertzoare, motoare, reductoare, ventilatore, tol, ee), ‘by cabina si anexele[MONI TOMUL OFIAL AL ROMANE! PARTEA IN, 812 8/20X1.2013 98 Subansamblurleelectro-mecanice ale instaltjci se amplaseazS, de obice, in sla ‘elitr, la utimul nivel al clad. Prin funtiontea lor, se produce zgomot sructurl i _2gomo acrian care se propap in clive conform trascelor indicat fn figura 4.5.1 aE PUT ASCENSOR Fig. 45.1 Trasee de propagareaerana a zgomotulu provenst de instaaia de ascensorMonITORUL OFICIAL AL ROMANE PARTEA|, M812 Us2030.2013 CCabina, in funcionare normals, produce vibra de presiune de-e lungul traseulu pareurs. Aceste vibratit de presume pot da nagere unor 2eomote aerodinamice de tip ‘urbionar care se reeepioneazi in mod preponderent in dreptul uyilor de acces in paul lift in cazuloprisicabinei in dreptul unui pli spare zgomoe importante la 8) nchiderea uilor de acces in puulascensorului ’) Inchiderea si daschiereausior cabinet; ©) actonarea pardoseli cabinet ‘Aceste 2gomote se propaga, in med preponderen, pe cale acrian, tn lungul puuli ascensoruli gi pin use de acces, ite coridoaree lit Jn insarea sau iegirea persoanelor, pot 45.3. Combate zgomotelr arien 5 structurale produse de instalaile de ascensoare se face prin: 1) misuri de reducere a niveluli de zgomot la surs; ») slut de limitare a propagrit2gomotului pe cae arind sa structural; 6) utilizar rajonal 3 instalaii, 454, In cazul subansambluilr eleewo-mecanice, masurile de reducere a niveul ‘2gomot arian la urs presupn ‘)alegerea unor echipamente electice (grapuri convertizoare, motore) cu nivel de zgomot redus fra rire sau deserite de ventilatoare de reiresilentioase; »)tilizarea prefereniala a motorelr cu ax vertical in locul celor cu ax orizonal, 6) usilzarea Cu precidere a lapel de alunecare in lcu!lagarelr cu rlment; 4) uiilizatea in special a felor de toliu cu ue, in local celor cu saboti si conectare electromagnetia; ©) ulilizaea unor contatoare eft mai silenjiase (prin folosiea de electromagnet cu “isportive de amoriare in ca2uleontactoarelor dinamnice sau prin flosteacoatactorelor static pe baza de tiistri. ée 4455. in cazul cabinel gal usilor de acces, masurile de reducere a nivelulul de zgomot seian la sure presupun: 8) interealarea de garituriclastice la pardoseala flotan a cabine atl tnt, a intrare gi ‘esr, se elimine 2gomotul de impact, suvent la loviea aestuia de cadral interior sau de ‘upori superior (totodath este uta aplicara pe pardoseala tana a unui covor elastic); bjaplicarea de amortzoare fa sie ascensorli 456. Solute de limitae a propagirit zzomotului pe cale arian trebuie si conduct Ia Indeplinre conden Ag P)2 Alm) (88) as, unde All f=ta()- Label) (48) (452) £,(/)-sivela de goo (GB) corespucitor suse considera “ata(/)~ ivelal de 2gomot(€B) admisbilprevizut in ace normative tn vgoare, sub t aje de pul ctiviijilor oe se desir inutile fanetonale prow, ‘le(/) educerea de aivel eva egomotlu aera ce se objie de langul lilor de propagate. 45.7. Determinarea reducer Aly(f) se face prin misuriri acustice in situ" in conformitate cu prevederle SR 6161-1, 8 6161-1/C91 sau prin ealel,MONITORUL OFICIAL AL ROMANE, PARTEA Ir 120012018 in mod oriemttv, in tabelul 45.1 se prezinthreduceile AL() corespunzitoae unor ‘obstacole cae intervin, in mod normal, pe clile de propegare a 2gomotului din camera tela cte unite Fanetionale, protejate (veri gura 481). Reducerea de nivel AL(/) ee se bjine Ia propagare 2gomorulu prin holusile din faja_usilor de acces si la tansmisia prin elemente masive de constucit se determing conform prevederilo cpitluli 2 din prezentul normati. 4458 in scopul realizar condi (48.1), in vedereaoptimizitiithnico-economice, se vor ‘ven in vedere urmtorcle mst de prinipis: {8} amplasareajudicioasd si troilr in cadrl lid, atfel ints fie stuatheit mai ‘departe do until funtionale ee se protjeazi;, b) aplicarea de tratamente ovosbsorbante I sala troior, oluris eventual in pul ial alates eon es pos a rst ems tpn, ae sen pu Tabs 45 Reducerile al) Ine Freeveta Ghbal ert immed 63 | 125 | 250 | 00 | 1000]2000] 4000] a (a) [Flanges din Beionarmat de 20 iz 1 fmgrosime,cugotusipeny | 7] 7 | 7/7] s8]s|s| 8 frecerea eabiurilor pau techni de crea Tm 2 Fahne, delimit de planeeca] 16 | 16 | 16 | 16 | as | as | 18] as ja punctl | \eoware pe TO met ini 3 fungul pututascensorai” | 2] 2] 2] 2/3 f3|3] 3 etait scusti), Msi de acces in paullitanas [6 | 6 8 et ss 459. Se. considers c& nivelul 2gomonui structural, provenit din funciona Subansambluriloreleewo-mecanice ale ascensoarelor monte fn sala troller, rimne sub ‘aor iit cele mai exigent dct est indeplinita condita Sols Az{Cz) sok) (vibra (asa) unde: 42(ct)-cutbe de egl eect fiologic a vibra defiteconerm SR 2025.25 Sep) ~ nivel de trie maxim (vibra) al vibngilor ireistrate pe plans inferior al si tlio 45:10. in scopul realzirit condiiei (483), in mod optim din punet de vedere tenico- tconomic, se voravea in vedere umitoarele mist de princi s)asiguraesrigidtpinecesare a planseuli inferior al sali tlilor; ‘amplasareasubansambluilor”electr-mecanice pe ‘eazeme antvibratle corect Fianmisine mir | Reece Eotaeae | oe eee meni condvcle TTevi / Tuburh Spanie [e +] * } inmtegritate fizicd_ ile de ree TT «||| fasta Sst VERE] oye mega oe it zeometricl | ean hast ‘mentinerea legaturii cu sicald® Pompe *)* Crructura de baz rina LEGER eR aR FBT pean ce yn tna gating rj tpt goa 4.6.2. Protetia eziderate 8) ocupantii clit st-si poattdesfigura nestingherit activates sau st se post odihni (axingere parametrilor pentru confortal ambiental de lucra, edina lic, studi et), ')clirea sau pt le acesteias8 nu fe supuse unor degrada care ar _agomot gi vibra tebuierealiaté ast incdt 8 fie stinse umatoaele plea 88 perclitezerevistena,stabilitatea otal seu paral; ? ©) a8 nu fie afectate condi de sigurans in funcionare a eligi a cchipamentelor gi sistemelor inglobte eh 463. Sistemeleclastce antivibratle trebuie #8 nu permith tansmiteren KY ‘vibrajlorproduse de sstemele si echipamenteleinglobte fn construct cu valori care sh deptgcascd limitele stablite de standardcle SR ISO Fig 461 Sistem cu 2681-1, SR 12025.2. sun grad deliberate 464 Pentru echipamentele mecanice modelate ca sisteme cu un singur gad deliberate ca {in figura 4.6.1, principalele caracteristici sunt maswinenia ttl a ectipamentulu (om), lastcitatearigiitate(k) si amotizarea/tsipaea() ale sistemului de rezemare/suspendare.“00 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE, PARTE Nr. 1220x2013 Principat parametr ce caracerizeazvibraile amonice tn regio liber gi forat se ce 1) freeventa proprie: In i (uz) (46.2) ©) coeficientul de transmisibiltate: r=" = -_1*+45°2" eq (4) (4.63) aha ee os oes _g ~ acceleratia gravitational (mvs) oe Cees aos ae J=F ~freeventa fore perturbatoare (tz) —_ tiunes din amortizarea critic’ Deoarece in cele mai multe cazuri perurbaile date de ectipamentle gi sistemele inglobate in clidini sunt produse de mase excenrice aflate ip migcare de routie stbiliza, ‘aracteistcile perturbailor armonice se determin’ ast plicit a) ass) 4) amplitudinea forte y= mora? (N) (466) et lit ne ga maser cee (emi ‘yr “momento msc excnice (Kem Freevenja de rezonanyi - Hz 302 2 15 weR7e 5 4 3 2 Ohhh th 4 0.02 0.05 0.10.2 0.5 1 5 10 230 ig. 4.62 Rolata diate deformatiastatica 3 reoventa de rezonant f, Relajagraficd de lepiturddintre deformia static arcull(elementull elastic) gi ffeoventa propre (de rezonan() a sistemului este reprezena in figura 4.6.2 in azul echipamentelor rezmatesuspendate pri intermediulacurlor meaice de 30000X; Specirometre de asl; Echipamete de impnt clue; 1 FEchipament miroelectonic casa D(* [Laser nezoat i ssteme optice de eereeare; Eehipamen microelesronis cata FC) Class A. lesa, tre pode le xipamete ‘Clas 8: Allotoarecchipaneni criceprt Toga c ines n> 3m ‘las C: Alisa cetipante rie prt flog cies isl 13m ‘Gls D;Almatere, ipa re pot flop es Iie atm barton ‘Gas E Alnor ehipumons ete pat faalograis cy Utes aii 025.5 my stmel balsa [Locatar ezientiai(standarde ambiente buns) ale = bs) blo = 468. in vederea asiguririt unui bun grad de izolare antivibrail a echipamentelor gi sistomeloringlobate se umareste ca frecvenialpusata propria sistemului si fie mai mcd ecdt freevenfapulstia de funetionare a masini de crea 3-10 ori (este valoi limita ‘corespnd unui grad de izolare de cirea -87,5-99%) 4469. Determiarea si alegeea ssemului si produsclr de izolare gia caacerisicilor clementelorantivibratile se fc utlizénd urmsorlalgorit: 2) se stabilete gradu de iaoare in nei de eine de exigent imps; 1) se stabilentefecvenia/pulstia propre (de rezonan) fp, ) se determing deformatia statcd a sistemului de izolare antiviral ca rele 4.6.) si (4.62) sau din nomograma din figura 4.62, finn seama side limite geometrce side conitile de subitate a funesondit in rgim fort staiia. 4) dach se uilzeacssinteme antvbratle din eaueive sau din alte produse nemetalie, se flosese proceduile de leer ide calcul din documenta fabricar, ) daca’ se utilizeazh ssteme pneumatic de izolare se foloses: procedurle de alegere i de ealeul din documenta fabricar; ) daca sc ulilizeasdarcuri_metalice pent reaemare/suspendarea echipamentlui, coefcintal de telat al clementll singular se detrmind up com FH-4.65 Sistem oat upatry meeat lenente antivibraile om eG. 46.10)[MONITORUL OFICIAL AL. ROMANIE,PARTEA IN. 12 20,2013 unde G =m este greutatea total a echipamentlu su sistem iglobat. 4.6.10, Petry echipamente gi sisteme inglobate rezematelsuspenite prin intermedial a patra izoltori antvibatili (ura 46), la legereaelementlor de tezemaretebule sh se lint seama de greutatea distribute fecae element In parte (dat de poztionarea central de greuate C.G. in plan orizontl). In acest sens, se recomandtlizaea uritorlui Algoritm de ealeul 4) se stables forelepreluate de ce patra izoltor cu eae 46.1) (46.12) (46.13) (46.19) +) se determing cocficientit de ‘determinats cont pt 4.69 lite), aceeayi pens toate cee ptr elenente an jiitate ai celorpatru element (cu deformata staticd 5 ibratile: (46.13) ‘) im cazul cchipamentelor cu simetrit dimensionale si de distribuie « maselor, alegerea Figiitijilorclementclor de tore antvibratil se simpli ste: @ } b=OSK): Ay =hy hy =he = si . 4 simetre dupa o axa vertical (a= simetre dup un plan vertical ( =k 46.11, Dac sunt necesare analze mai complete (i ma apropate de ealitate) ale eet sistemuluiechipamentstructurd, in care se fine seam gi de elasticiatea fundaiei y Sau strcturit Th ansamblu, se uilizea2t un model de calcul cu coud grade de ¢ HA SI liberate cain figura 4.6.6. Acest model de calcul se impune mai ales pent. % ‘echipamentele situate la nivelele superioae ale cladiiloe st mai als peau cele Srila Sy montate pe acopers “Modell cu dous grade de liberate se pate folosiobjinéndu-se rezulate Ry Sas) mult mai apropiate de realiate f pentu echipamentele mona pestntid Pin Fag. 4.6.6 intermediul unor fandati flexible. In modelol cu dows grade de liberate & S66 considera, findata sau structura flexbilé este carcterzald Je masO mM gout sede ‘coeficientul de vigidtate by gi coefcientul de amortizare ey, iar echipamentul gi “LOT ‘lementele de izolare anivibratilé au caractristicile m (masa, k (coeficentl de Figiitate) ge (cooficintul de amorizare). Tn cazul in care amoraarile sunt foarte mici (ex: amortzi strecturle, arcu din ‘ofe), defzajul @ dinre excita. si forja transmis struct este zero Saux, pulsailefreevenee propri 46.16)MONITORUL OFICIAL AL ROMANIL PARTEA Nr 812 i'20..2089| (46.17) (46.18) (46.19) [A feeventaproprie a echipamentului oe "Be + fecvenfaproprie a fundaii(structuit exible) 46.12, Coefcientul de transmisibiitate «forei perurbatoare de Ia echipament la structura rigid a cladii (prin intermedia! fundaie sau a camponenteor structurale fexbile) se caluleaza in funetie de caractersicile sstemului echipamen-fundatie (pulsti/reevenie ropi elasticiti) i de pulssiaTeevenga perturba asl: 7=P.109~ % (46.208) % ee My me 7 B00. 7 (46208) V2), b ae By AR 46:13. Amplinuiile somate(adiensiooale ale plaisir ehipamentli si funda se cacueaz cu relies 5[MONITORUL OFIGIAL AL ROMANE, PARTEA |, N12 bsZ0 1,201 z ean) F re 1 % peepee 4620) os leet )ea e | a y | y ode a fox uit soi 2%) inregim static 7. deptasarea fundaic la aplicareaforei Fy in regim static y 4.6.14, Peni proiccarea sstemelor de izolare antivirals care s& corespundt exigentclor 4 criterilor de performanji de la pot. 465 si 446.6, se impune determinarea pe cale ‘xperimentala sau prin caleule a amplitudini perturbafilor generate de echipamentele § sistemele Inglobate. Deoarece in majortatea cazurilor prtubafile sunt generate de mase fexcenrice in. migcare de rotate sabilizatt cu turaia m (roumin), pentrs calcul mplitudiilo frei armonice se poate utiliza relatia (4.6.6), unde momentl static se poate evalua eu eatin mor 002s, (Kym) (4623) ‘unde constanta 4 ese dtd, pentru diferite clase de echipamente cu elemente in migeare de ‘tai, in tabelul 4.65. ana sos ehipament pal rotora 4 i fT a de concn, main agricole componanendvidale ale frteario bor coil moter minim ate cli ponpe de nora | 6D Kinga Pi in mapeeinaogloc spose, ricioale isar aan bu Fenfugl, volar pomge; agin unl; raorle meal clectice | 24 mal component nde lel cu cng eile Murine cu burs gaze rtare de rbogecatar tropes ore ae snore mel an evengel pei rnle magne eletice | 10 fis: pone de tube 46.15. in cazal ventlatoarelor cu elie si suiflantelor centrifugale_ (in sistemele VCA), valorile normale (tchnologice) ale dezechilbririlor (momentelor statce ale maselor ‘excentrice) sunt przcatate in tabelul 4.66. Valoile maxime ale dezechlibilr pent Aces tp de magni rotative pot junge pind la dublulvalorilo din abelMONITORUL OFICIAL AL ROMANEL PARTEA I 8121/20 xIL201 7 Tabel 46.6 normale (tchnologice) ale dezechillbririlor (momentelor statie ale maselor lexcenric) val Ventaoare Sate |DiametruDezechibr] Diametru[Dezechibr| Diametru Dezechibr| Diametru Dezechibr cam) mm)" nm) | tem) | Com) | mm) | Cam) | Gam) 08 cio | “ie” | Stan | Sea | Sea 20 666 | 16} —190 —| 7291101008 358] yy [10 [2a [eo [ 05 | 93.6 [eso | a 280 760_—| 304 [230 1255] yog 9 [710 s048 305 ais [asa] 280 70 [1785.6 a5 1065 7a [9051355] 95 [81S | 26 405] 9g [zao_—[ tone [360 | 189° nas aa a5 1 310—| tas [1525140 | ass | as9.6 [965204 36010 10-6634 101s | amu 46.16. Procedurd de analiza vibrailr echipamenteloringlobate ~exemplu de caleul a parametrilor de izolare antvibratl (Kecvene propri, coeficieat de Uansmisibiliat, ‘radul de izolare) pentru o unitate de VCA actonat de un ventilator centrifugal (suflant) 4 diameira rterului de 965 mm, turfia nominal de 300 rouin, 0 greutate de 11000 N, instalat pe un plangeu cu deschiderea de 6 m construt din beton ajor. Venilatorul este amplasat a distanja de 18m de capatl planjeuli,pearcuri metalice cu deforma static ‘de 25 mm. Plangeul este proicctat pentru osarcint variabild maxima de 2400 Nin sarcina ‘arabilé efectiva find de 1450 Nin), deformaja sub sarcina varablé maxims find de 1/1200 din deschiderea plangeulu 4.6.16. Cazul plangeu rigid (sistem cu un grad de berate - igura 4.6.1) 2) Secaleuleazapulstia proprie i freoventa de rezonaai cu elaile (4.6.1 (4.6.2) (ats) fy E PMPs ey tee by Se calculeazd cocfcientul de rigiitate echvalent al sstemului de izolare cu reatia 6.10; (wim ack venilstorul este rezemat pe patru arcuri ca in figura 4.6, se determin cocficieni de rigiitate individual co ela (4.6.11)-(66.18), ©) Se calculezs pulsaia i freoventa de fumetionare a vesltorulu cu relaia (4.6) 2-300 ok 314159 (ad) f- ae Oe 4) Secaleuleas fctoral de regal vemtilatoruluis108 MONTTORUL OFICIAL AL ROMANE, PARTEA Ie 1282012019, {Se caleuleaza gradu de izolare cu reli (4.6.4: 1=100 7 = 10066 106) 2) Decarece, conform tabelulul 4.6.2, gradul de izolaretrebuie si fle minim 90% (pentra aplicapile cele mai exigente),factorl de reglaj Q trebue i aibvaloarea minim: Bains fe aaa VT 100 Pentru maria fatorului de reglaj dela 1,$859 la minim 3,3166 se poate ationa pe tri obi 33166 1. Se mare trata nominal de funcionare a ventiatoull (co consecige supra creer anni fone pertubatoare pa ampli frelwansmise sever i), 285e rece valere feevene/ulsaiipropi sstemulu rin adopaea uno arcu cu coetcet delta mai mii (eu consis asupra restr deforma staice Pins avalon post nacceptbil de mar): 3 Combinarea aio de la puncte yi 46.16. Caculplangeului lexi (sist ou dous grade de libette-igora 4.6.6) 8) Se calculeazh pulstia/iceventa propre ale echipamentulu inglobat cu relaile (46.1) si 462) [2 - Pa ‘ | p 198001 oo fb- fase cot ot 1) Se ealeuteact coeficientul de rigiditate echivalent a sistemului de izolare eu relaia (4.6.10) 21 (2) & _n1000 HORE a40000(Nm) Daca veatilatoul este rezemat pe patra arcuri ea in figura 46.5, se determin ‘cocficieni de rigiditte individual celal (4.6.11)(46.14), ‘©) Se calculeazpulsta$ freevena de funciona a venilatoalu cu relia (4.65): a= B-£ 38 _syaiso(ads) f=2 =F samy 4) Seealeuleaz4 amplitudnes fore peturbatoare inerjale cu reais (4.66), pentru vloarea ‘momentuli state de dezechiliru consideriadu-se Valoarea maxim posibia din tabelal 467 yr 2 3003.4~ 60048 (gmm) + myr = 00060048 (Km) Py =mora® = 0,0060088 3141897 = 59265 (N)MONITOR OFCIA! AI ROMAN PARTEA Nr AYP RO x8 2018 Tabel 4.6.7 ‘Savcna distribu pe plangee ~valori de proiectare Cm) Distanfa diate grinzi- 3mm “ipl paomei rie nose = Conse necunoscull Beton greu Q400 Kym?) Sao |_Fedescomporitt __ Beton sor (1600 Kym) 2450 ‘Acoperisconructe compo 9 [960-2150 4) Se caleuleazi sarcina distribu liniar pp grinds echivalent plangtul cw distant ‘wre ris D de 3m Gncieat cu sarcina vari efectv py Serene PEMA Pa ‘sel pe oes le pea pie dt 447 PL= Dee * Pra) 624) ‘pe =HLdS0 ©2450) 11200(Nim) 4) Se caluteacd mast grizi echivalente considera ca ind simply rezematé fn cape si ‘nat cu sarina distribu ini pe tow ungimen 54 mj oasti 4525) 117006 00-8 aes Oe) 2) Se detemind valoarea £7 a grinaiicchivlente considerind c& deformatia stated a scestcia (Gimplu rezemati in capete) este produst de sarina varablé| maxim Prone aplicape plage de dimensiuni LD): ny = 0625 out 2S Pom er (4626 a Ta00 5 2400:3:6" ex ea egg 240107 (Nm) ack nu se cute deformatia sttici « plangeului (podea sau acoperis) dia specificaileelidini, atunci se pot lua in calcul valorile maxime admisibile din tabelul 463. Tabel 468 Deformajia a funcfie de Tungimen deschider Sarcina Suport Variabilt Permanenti Toll ‘maxim normal ‘maxim maxima Pode 1360. 1240. Acoperi 1240) ee alk 1180)110 [MONITORUL OFICIAL AL ROMANE, PARTE IN. 612 20312013 1) Se ealeueazs coefien de gia a podeli cu rlaa eI cE (62 40 aU -oF ’ unde @ ese distnga fat de caps grin ta cae se ‘mooted ventilator, at factrul Ke (ede altel cel ca Yaloarea de" 0,625 ‘utlzat Ta eau mss rina Cchivalene) este coreya cus datorié fai EIN 2.9 Felis, 0 grind mu este simpla rezemati si colomele 7 Yertcale pevcae sunt Faate gcle sus la rndul lor exible Factorl Ke poate un valarea minis eglt cul 49 (cara rina simpla rezomate) ext maxim in caal grins 9 93 05 07 09 Incase tn colomele laterals considerate ge. In func ‘at de rapt a/L, in fgura 46.7 este prczeta valearea maxima. fetoralui Ke pen, gina teapoa igi In Capete. Pena cele mai multe din clade consute cu Stuctura pe eae, factor K-26, atl inet coefciental eight poet ecleleaa st ty 30 lg. 46.7 Varia factorulu Kein functie de pozitia ecipamentulu pe ‘rindaechvalensa wim) 465619 (cad) fy =P 2M S8 SO 7.4106 Gin) 4) Secaleuleazi rapoarele adimensionale ale coefieienfilor de igitate 5 fleeveneor: 440000 ~ 004538 Ey 6964x108 Sy 78106 ‘Sey ty LL T8106. 935056[ ££) «550513-|%) =o15099 i an (4) be i se sistem eu elie (4618) 4.619) 4s38)}F yl +552813(1+0.04538)F -4 552519} > f=30607 (ds) fy 1 Se caleuleazsfreevenele prop 6109 (ras) 1) Se cleuleazs factorul de rep l ventilator: 1m) Se calculeaztcoetcientul de tansmisibilitae cu rele (46.20) 100 TE 2 1s0aY + 00453 — 08059-25150) - Oo 1) Se caleuteaz8 emplitudiniledeplasirilorventilatorului si podelei cu reaile (446.21) 51 (4622): 138 (%6)MONTORUL OFICIAL AL ROMAN PARTEAI Nr 812ean 1.2013, pues 1004838 -018099.251508 6 5026s | 1 710° (a * Stara sass a aa" sons pean =088325%10-* (m) 17 (TRI RRNTs 04538 078099: 251508) 004539] «Se caleulenz valor praice medial veel venistrli st pole ean say 486010" (os) vans =a 2 Fy = Vn 310967 «10-6 Y ms =F ps2 Lo 5 09828010" 800° (a) 0) Ieper rector bit 1, Datorité faptului ci functionarea ventilatorului se face Ia 0 frecventa nominala i ca valnr ne sled ecvete pop, peas prin lesb sa face ca cul se comport aun amplicons cla (7> 100). a ‘ederen scl Cutz de tonsil se pot aioe Tn enol mig eevee propri pase (pincers exp sles pn aes ase! ale cil) spi rere net srl x etree oa et {Ste nea eve dena sc ponna ell event ope) 2H, Din pct de vedere lexgejlr do scceptabiate avira, conform cstritordn Mgura 3 dn eal tain pole co care cable SD: pun nel eps re stvanchsy epel omer Dac se cot Se cage echipemenkeesonce si ope de are semble, peta pte speci ssepublites vbr podlel tele se spe a peslal Spal accor Tiemene prez In apropie vente conser 3°. Conform figurii 4.6.4 si valorilor calculate ale vitezelor RMS, se poate aprecia cl nivel vrailor ee oa sea all anv vrai tile veal sec eewe sous ote mona, 46.17. Sistemele de izolare vibrajilorconstau din postamentul’structura echipamentulu ‘nglobat, izoatorit antivibatili gi strctra suport clad. In pl, sstemul trebuie 33 mai cuprindl gi clementele de legitur (conexiunile dinte fev, conducte sau conductor clectrii) $i mecanismele de limitare impuse de nocesiatea unei alegeri impropit a ieolatorilr antvibratili sa exstntei de elemente care imiteaza fect izolari, ‘Simpla prevent izolatorlorantivibrai nu garanteaza e& echipamental mu mai transmite vibra struturiteladii, In Vodereaalegert unui sistem de iolare antiviral ficient tehnie gi economic, proietanitebuie sab la dspozitie urmitoareleelemente: ') caracteriscle izolatoritor antvibratili ip, dimensitne, capacitates de incicare, caracteristici clastice gi reologice, deforma statice gi dinamice admisibile, sistem de identifica; >) caracteristcile dimensional sineile ale echipamentelor cares izoleaz la vibra «© exigenele de izolare anivibratil impuse de aplicaia concrets. 46.18, La alegerea sistomelor, clementelor individunle i a produselor de izolae antivibratlstrebuie Sse find seama de earactersticileacestora, de parametrit statics ‘inamici ai echipamentelo cate se ioleazt Ta vibrai,precum side indicele global care Aescre iolarea antivibrals(gradul de i2olare antiviral). In tabelal 4.63 sunt date titeva valor ale gnidelor de izolare ce se pot objine in funcie de iolaton folosit §t ‘domenile de feevente de Iuru12 MONITORUL OFICIAL AL ROMANE, PARTEA\L Nr 812/20 x.2013 Cele. mai_uausle produse, clemente si sisteme de izolare antvibratils 9 echipamenteloringlobate fn clad sunt 8) arurile din oel; ») izolatoi in elastomer; 6) izolatort poeumatc Fig. 468 Fig. 4.69 ‘Are elicoidal Sistem de arcu cu cilindte din ost jimitarea deplasaih Ansamblul cu are liber din ofl este previzut a cele dou’ capete cu plici metalic, coveare de neopren si un surub de replare gi fxae cin figura 4.68. La alepeteaarcusilor din ofc! trebuie si se asigure un rapor inte diametrs gi fijmea de Tuer (nllimea sub sarcina stated) cu valoarea de 0,81, Proiectarea arculortrebuie s4 alba in vedere obtinerea une igiditiiorizontale cel puin eit cea orizontla (pentru asiguarcastabiliii In regim de functionate) si 0 deformatie corespunzatoare la cel putin 50% peste sarcina nominali. Covorul de neopren (de circa 6 mm grosime) se ulizeara peatru reducerea ‘tansmiteri vibrailor de focvengeridicate la stctura clini, peoum gt pentru montarea ‘zolatoruli pe plansee de beton faa fi necesare bolt savalte sisteme de fxare. ‘Arcurile din ofel eu limitarea deplastii sunt utlizate In eazul in cate ae loc mutarea tempor a eehipamentuli sau Ia montatea iolat-ului(igura 4.6) 5 se doreste blocareaarcili, Categorile de echipamente inglobate care necesié atl de sisteme de ‘aolae atvibrtil sunt 2) cchipamentle cu vari mari de mase(bilere, echipamente de reftigerare); »)echipamentele exerioare (ex. turnurie de ricite) penru prevenitea depasrilor cexcesive generate de vin. Dupi montarcaerourilor ou limitarea uilizarii_acesti ip de izolator Ia. echipamentele extrioae cu deplsiri laterale mari dtorte vintului ftebuie’ s8 se sib in. vedere evitrea blociri Fig. 4610 Arc Fig. 46.11 Are eplasii, elementele de replare (piu, suruburt) sunt scoase sau seurtate pentru a se asigura distanta izolatoruli prin contactal direct dinte placa dinojel in creas. pentru suspendare superioar i olgurite de fimitare a deplsi ecesar car si permit preluareaforeor de cre are fra ca acesta S¥-gi schimbe inijimea. In cazul[NONTORULOFCIAL AL ROMANEL PARTEA | Nr. 812 Be/20XI.2013 Iuolatri de tip are metalic elicoidal fn carease (figura 4.6.10) au avantjul unui imei mic gabart de montaj precum si a stabiltatitdinamice in functionare. Aces tip de izolator nu este prea uilizat deoarececarcas (care este ciptugi eu neopren la interoe) are tendinja si blocheze arcul in cazul unor srcnilterale mar gi, In plus mu periteinspecta, facil near de defectune leolatri eu arcuri metalice de suspendare sunt folositi a izolareaansivibrtils 3 conductelor, evil fi a componentelar miei ale sistemelor si echipamentlor care sunt suspendate de tavan.Acest tip de iolator poate f leatuit din arcu metalice cu un stat de neopren sau si mai bine dint-o combinatic de arcuri metaice gi izolaori din neopren, Indiferent de varianta consrutiva, este important ca gaura din pares superioar a carcasi Si fe suficent de mare ast incit bara de suspendae sé se post roti eu unghi minim de 25" inant ea arcu inte in contact eu areas; contact direct dint bara metalica de ‘suspendare i careast duce la locate iolatoruli antiviral 4.620, Datoritt indeosebi costurilor redute de fabricate, tolatorit antivibratt din elastomer sub dterite forme geometrice obtinut prin turare sau sub forma uno covoare profilate, au cipitat o larg tntebuiniare in realizar sistemelor de rezemarelsuspendare att pen echipamenteleantrenate mecani eat sila alte tipur' de masini sau componente ale acestora Produscle uilizte peatru fabricajia acest ip do izolatori sunt: neoprenul, — but, silicon, Poliretanl,cauciveul natural gi cel sntetic, Daortt Proprietor (estos Ta medi acide si alaline, Fig, 4.6.12 Fig. 4.6.13 mcm tte ia sh rd Cer Se Teolatri din elastomer sunt fotos dacs muse cor deforma statice si dinamice prea mari in mod waa, deformatilestatice admisibile sunt de pind la 8mm si pot dept 12-13 mm, leolatorit din casiomeri sunt uilizti indeosebi pentru izolarea antvibeatila a echipamentelor ujare side puere mic sau a clor alae In subsolunilecladinilor. noator, blinuti prin turnare (lolatori modelai) pot aves diverse forme geometrice, cele mai Inne find cele cilindrice, tronconice, paralelipipedice,hiperbolice,inelare, sferce (in figura 46.12 este prezentat un jolator cu tap de rezemare/fxare gi placa superoara de ‘montare pe echipament. In mod uzual, elastomer tuna au durtatea ine 30°Sh i 70°Sh, aceasta find recunoscuti dups codul(intemationl) de culoar: negru pens 30'Sh, verde pentru 40°Sh,rogu pentru SO"Sh, all pentru 60"Sh si galben penta 70° Pentrcrsterea fibilai, a caracteiscilor de izolae si a stabi ln utlizarea in regim dinamic, izolatoni din elastomer turnati pot fi prevdauti cu insert din dieiteproduse si struct, plici metalce si boluriguruburt penta fixare, sau pot f realiate diverse tia de monte ‘cu mai multe asfl de elemente i functie de cerinjel de proectare Covoarele profilate din clasomeri (figura 446.13) de durtate 30-60'Sh, intr-un singur strat sau in dovd straturi cu o inserie intr ele, sunt uilizate eu sau rh fixate pe structra lin indeosebi petra izlarea fecventelor inal. In mod uzual se pot itn ca suport de agezare penta izolatori de tp are de oe! ‘si uneor la fundaile unc echipamente mecanice. ‘aolatorii de suspendare din clastomeri q sunt realizay int-o constucte asemanatoare clot fu arcunt din ojel, uneor find utiliza tnieo construct combina Fig 46.14 Fig. 46.15 Teolator laalator din peumatic Abe de sticks 119MONITORUL OFICIAL AL RONAN! PAKTEAI 81220 L201 4621. laolatorll pneumatiel(arcuri pe per de act) sunt camerefnchse (bardafuri) de forma clined, torodalé (figura 46.14) sau chiar prismatica fabricate din eaucive care resists la presiuni nominale de 700 kPa si asiguré stabilitatea statics i dinamicd echipamentclr. In mod uzual se pot inn la realizarea unor sisteme anivibratile eu fametie de forma acestora 51 presiune) gi deforma vind $i avantajul suport o gama larg de sarcini ‘rin vaiereapresiunit aeruli din burt. Tolatori pneumatci sunt previzuti cu un sistem de completare a ser i supape 4 controls eps Init gi presiuni din burdat patra asiguareaincreailornecesare ‘pentru compensate varailor de temperatura forcorextere. 4622. lolatorll din fbr de sic si covoaree din fbr de stilt inert, snorganics de ‘ales densiate, precomprimaca in fore speciale de turmare su acopeit cu Sir di elastomer pentru a le confer ezstengs la a8 Teolatri din fbr de scl (figura 4.618) sunt in grosimi de 25100 mm, pot avea eformatistatce de 525 mm si pot suport greutji de 10°7500 Kg, ‘Covoarele din fbr de sticlé sunt folsite la izolarea pompelor, cristlizatoarlor, turnurilor de rire gi a altor echipamente similare, au o eficienlA ridicata in reducerea {spcurlorprovente dela diverse tipuri de masini gi sunt folesite ca suport pen podelele Aosante sau funda suplimentare ale echipamentelor rele. Fig. 46.16 Postamentsructural Fig. 46.17 Fig. 46.18 Postament enir aefionre ventilator ame mealice metic eu Beton inglobat 446.23. Postamentele aolatoare rprezints. olutia de izolare cea mai bund din punet de ‘slew: tani In exzul-chipamentlor anirenate de diverse tipuri de motoare prin intermedialunor transmis mecanice. Prin rgiitates lor rdicth torsional gi incovotere, _aceste sisieme asigur menjnerea anor dine echipament si motorul de anenare, crete “ibiltateatransmisilr prin cuele i asiguraoridicaacalitat aioli echipanentuli, Postamenteleconsau in strueturi metalice(grnzi, cadre, uneost ump cu beton si sunt mootate pe strutura cliiri prin intermedi! unor zoatriantivbrtl individual roiectarea platformelor zslatoare este la fel de importania ca #1 projetarea izolatorilor propris-2i. In proiectaretebuie si fie avute In vedere o serie de probleme eum arf 2) rezstenja la incovoiee si toriune sub acfiunea greutait dstibuite proprit si a chipamentuluiprecum gi la solctrle motorului elementelor de trnsmisie sau chipamentuluis ') rezonanja pltformei: componentle postamentului mai grele sau cele lung tind si vibreze Ia fec¥enje mai joase, mind astelfrjeletransmise izolatoriloranivibrtl Postamentele structurale (igura 4.6.16) pot fi montate pe izoatriantivbratil acuni metalice sau wolaton din elastomen $1 tebuie si mend alimerespirilor componente ale echipamentulu si st reise la solicitariledinamice de regim si mai ales la cele din repimunle tranitori(pomite, oprre) fir dspozitive suplimentare de menjinerea poze.MONITORUL OFGIAL AL KOWANE!, PAKIEA NE 2 BSC L201 18 Postamentele stucurale sunt confeetionat prin sudur din profile (F,L, 8, U) mari {e oel (de pind Ia 350 mm eu condita ca inajimea sb nu depdigeased 1/10 di Lngime), au forms rectangular i pot utlzte pear toate tiple de ecipamente globe. Petry pompele cu earease ramiicate se pot prevedes fSuport pentracoturie de aspirate i efor. Ramele metalice (figura 4.6.17) sunt {olosite pentru sustinereaeshipameatclor care nu necesit un postament usitar sau acolo unde iaolatori sumt in afara poicciei vericale ¢ chipamentulu gi ramele Jac rol de cadru. fn Dracticd se ilizesza grinz cu natin euprinse {nse 100 mm si 300 mm (cu excepia eazrior unde se prevede alfeD. cu condiia ea aceste inljimi sh -nu fie mai-mici- de 1/10 din sdeschidereagrinzi ‘entra izoaresanivibral a pompelor, ventlatoarelor de inate presume sau cechipamentelor eu grad mare de neechilibrare a Ccomponenteloraflate in mieare de rotate gi cu ‘uraja nominal mich, se ulizeazi ‘postamentele metalice cu detoninglobat (cain . figura 46.18). Aceste siseme de izolare sunt Fg, 4.6.19 Postament structural penta cearacterizate deo distribu uniforms a gretii ‘sonarea ventilator pe izolatoritantivibratili individual, deo coborire a centrului de grtate al echipamea- {ului (ev consecinf aupra restei sablti statce gi dinamice gi de ocrestere gradu de izolare la fecvenfe scizute Postamentul metalic se liveazi cu bare de rigidizare longitudinale (lonjeroane) si transvesale(nervuri) din 150 in 150 de mm, iat betonal se tara la locul de amplasre a postamentul Postamentele cu limitatori sunt utilizate entra montarea echipamentelor pe scoperigul unei clini (ein figura 46.19), cum ar fi unitijle de transport ser, echipamentele de reffigeras,venilatoarele de evacuare. Aceste postamenteau ati exigente sporte de izlare la vibra (datoritsexbilititi ma ridcate a acoperigulu), cts exgente ‘Suplimentare ce ined ioe la vn, plaie, inghet a zoatorilor individual i stablitatea la actiunile arodinamice datoratesuprafetclor mari expuse 4.624, Poet um sie declare iri cont In alegre naan coh a ioitror ania posamntlor de tase, pci nares tpl inte er conde cond ct! pn eed ner onetr es caret Impede tantra uc ial nivel de vibra del ehpument ete suc citi, a st ses, a alae lego webue ah e Hosea de uric 8) covexnile lactic hea fac pin termed nor conduct Nex crest fai hg! pein tpn deplete bes echt 3) conecten fron oaiparetl ze ivi tebe ts fd pin nimi nor fart Reibe su arate celine metal, Jack ‘teat cra nu ete postive webu fe elt la vibra prin ited tor abet de sapere cua din ‘Shstomer ao distant cate cul sh depts 9m. Ne seo abel mete ale oer a Fig. 4.6.20 Lepicuraconductelor dao u conecto fexibil18 MONITORUL OFICIAL AL ROMANE, PARTEA 812 0/201 2013 ‘9 conductele trebuie ie conetate la ventilatoare sau la camerele plenum ri ntermedial tor fesituri special tratate Gmpregnate) cu lungimes minima de dous ori distana dinte ‘conduct si ventlatoricamera plenum (figura 4.6.20). Acolo unde ventiatcarele de foarte mare presiune (axial, cenrifugale) se conecteazi la conducte, trebuie st se insaleze disportve eu cur metaloe de limite & deplasrilorexcesive. Daci nu este posbilutlizarea jesiturilor special trate, conducteletrcbuie sf fie izolte In vibra prin itermediulizolatorior de suspendare montaj la maxim 15 m de deschiderea la care este concctaté conducta (figura 46.21). Aces /| faolator se recomanda pentma toate conductele in care presumes o Satied este mai mare de 500 kPa, precum si Ia conductle de Sectiuni mar i uo vitezd a aerului mai mare de 10 mvs. Nu se Fig. 4621 Conduct montata Talosesc ambele metode de iolare aconducteor la vibra eta cu izlator de urtunurile exible si fevile fabricate din eauclue butit suspendare sau cele cu inserie din fesiturd metalied sunt uilizate fecvent pe traseu tevilor pentru reducerea vibrapilor i, desi nu asiquet o protecfe complets la teansmiterea zgomotului yi vibrailor dea lungul conductelor, permit ea echipamentele izolate la vibra 8 se mist relatv liber fai de conducteleconectate Ia aestea. In plus, ‘uburile Nexibile mai au si rolul de compensare a nealiierilor minore side evitare a deforma fei sub sarc a vlilizaes furunurlor flexible trebuie si se ini seama ce umiteacle secomand 8) eficiena utilis ca iolator de vibra scade odata cu eestereaprsiuni uidului; ») Iungimilefurunolui sunt de regula de 6-10 ori diametul acestia (Figura 4.6.22) simu

S-ar putea să vă placă și

• Schema Termostat Electronic Wireless

  

  Document32 pagini

  Schema Termostat Electronic Wireless

  PuscaIoana

  Încă nu există evaluări
• M Glad To Support and Volunteer For This Conference

  

  Document4 pagini

  M Glad To Support and Volunteer For This Conference

  Marcus

  Încă nu există evaluări
• Anthony Parsons and Gemma Savio

  

  Document2 pagini

  Anthony Parsons and Gemma Savio

  Marcus

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Profile Z PDF

  

  Document2 pagini

  Profile Z PDF

  leonteadrian

  Încă nu există evaluări
• Constructii Beton Armat

  

  Document4 pagini

  Constructii Beton Armat

  Marcus

  Încă nu există evaluări
• Limba Daneză

  

  Document1 pagină

  Limba Daneză

  Marcus

  Încă nu există evaluări
• Standarde

  

  Document1 pagină

  Standarde

  Marcus

  Încă nu există evaluări
• Bradley Charles Cooper

  

  Document1 pagină

  Bradley Charles Cooper

  Marcus

  Încă nu există evaluări
• Opera Antumă

  

  Document1 pagină

  Opera Antumă

  Marcus

  Încă nu există evaluări
• Scaun Otto

  

  Document1 pagină

  Scaun Otto

  Marcus

  Încă nu există evaluări
• Scari Elicoidale

  

  Document1 pagină

  Scari Elicoidale

  Marcus

  Încă nu există evaluări
• Neville Chamberlain

  

  Document1 pagină

  Neville Chamberlain

  Marcus

  Încă nu există evaluări
• Catalog MIJLOACE FIXE Si Durata Normala de Amortizare

  

  Document28 pagini

  Catalog MIJLOACE FIXE Si Durata Normala de Amortizare

  Anonymous 4MLEo9TVQ

  100% (2)
• Incercarea Cu Placa

  

  Document14 pagini

  Incercarea Cu Placa

  Marcus

  Încă nu există evaluări
• 1.mathcad - Procente de Armare Minime&Maxime

  

  Document13 pagini

  1.mathcad - Procente de Armare Minime&Maxime

  thug0n

  100% (1)
• Tabla Cutata

  

  Document2 pagini

  Tabla Cutata

  Constantin Dimitriu

  Încă nu există evaluări
• Apele Meteorice

  

  Document1 pagină

  Apele Meteorice

  Marcus

  Încă nu există evaluări
• Incarcari Dinamice

  

  Document52 pagini

  Incarcari Dinamice

  Marcus

  100% (2)
• Procedura de Receptie 145

  

  Document6 pagini

  Procedura de Receptie 145

  Aurel Ivancu

  Încă nu există evaluări
• Plansee Din Beton

  

  Document11 pagini

  Plansee Din Beton

  Marcus

  Încă nu există evaluări
• Dimensiunea Minima A Unui Stalp

  

  Document1 pagină

  Dimensiunea Minima A Unui Stalp

  Marcus

  Încă nu există evaluări
• Calcul Fundatie - Utilaj

  

  Document2 pagini

  Calcul Fundatie - Utilaj

  Marcus

  Încă nu există evaluări
• Experienta Similara Lucrari

  

  Document2 pagini

  Experienta Similara Lucrari

  Marcus

  Încă nu există evaluări
• Stas10107-2-92 - Plansee Curente Din Placi Si Grinzi Din BA Si BP

  

  Document34 pagini

  Stas10107-2-92 - Plansee Curente Din Placi Si Grinzi Din BA Si BP

  ballagabi

  Încă nu există evaluări
• Af

  

  Document9 pagini

  Af

  Marcus

  Încă nu există evaluări
• LEGE NR 50

  

  Document5 pagini

  LEGE NR 50

  Marcus

  Încă nu există evaluări
• Cercetarea Geofizică A Terenului Prin Metode Seismice

  

  Document41 pagini

  Cercetarea Geofizică A Terenului Prin Metode Seismice

  Marcus

  Încă nu există evaluări
• Rezervoare Beton

  

  Document9 pagini

  Rezervoare Beton

  brawnie84

  Încă nu există evaluări
• Manualul de Sanitare 2010

  

  Document558 pagini

  Manualul de Sanitare 2010

  LeonardSergiu

  Încă nu există evaluări
• Reabilitare Bloc Din Panouri Beton PDF

  

  Document28 pagini

  Reabilitare Bloc Din Panouri Beton PDF

  Marcus

  Încă nu există evaluări
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  De la Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (5782)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  De la Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (890)
• Yes Please

  

  De la Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (1888)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  De la Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (98)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  De la Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (474)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  De la Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (537)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  De la Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (265)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  De la Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Evaluare: 3.5 din 5 stele

  3.5/5 (399)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  De la Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (838)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  De la Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (587)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  De la Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Evaluare: 3.5 din 5 stele

  3.5/5 (231)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  De la Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (271)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  De la Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (234)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  De la Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (72)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  De la Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (45)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  De la Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (344)
• Fear: Trump in the White House

  

  De la Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Evaluare: 3.5 din 5 stele

  3.5/5 (738)
• Steve Jobs

  

  De la Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (806)
• Principles: Life and Work

  

  De la Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (599)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  De la Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (440)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  De la Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Evaluare: 3.5 din 5 stele

  3.5/5 (137)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  De la Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Evaluare: 3.5 din 5 stele

  3.5/5 (2219)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  De la Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brene Brown

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (1090)
• Bad Feminist: Essays

  

  De la Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (1015)
• John Adams

  

  De la Everand

  John Adams

  David McCullough

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (2409)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  De la Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (1711)
• The Outsider: A Novel

  

  De la Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (1800)
• Brooklyn: A Novel

  

  De la Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Tóibín

  Evaluare: 3.5 din 5 stele

  3.5/5 (1937)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  De la Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (789)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  De la Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (4609)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  De la Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (119)
• The Woman in Cabin 10

  

  De la Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Evaluare: 3.5 din 5 stele

  3.5/5 (2322)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  De la Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (4193)
• Wolf Hall: A Novel

  

  De la Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (3811)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  De la Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (2099)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  De la Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Evaluare: 3.5 din 5 stele

  3.5/5 (791)
• Little Women

  

  De la Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (104)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  De la Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (1103)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  De la Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (1929)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  De la Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (821)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  De la Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Evaluare: 3.5 din 5 stele

  3.5/5 (104)