ENDOCRINOLOGIE

CURS 2

18.03.2015

SEMNE SI SIMPTOME IN AFECTIUNILE ENDOCRINOLOGICE

Insomnia (lat. Somnus imposibilitatea de a dormi).
Somnul este definit ca o stare fiziologica caracterizata prin inactivitate somatica, abolirea relativa a
constiintei cu intreruperea ciclica a starii de veghe si inlocuirea acesteia cu activitati care dau nastere in
structuri subdiacente.
Insomnia se mai defineste si ca scaderi ale timpului total de somn.
Se descriu:
1. O insomnie de adormire: imposibilitatea de a dormi la nevrotici.
2. O insomnie de trezire care se traduce prin trezirea inainte de epuizarea somnului fiziologic la
depresivi, la varstnici este perturbat ritmul veghe-somn, apare un somn diurnu de 2-3 ore, aceasta stare
sugerand un semn precoce de ateroscleroza.
Forme clinice:
- Deficit de adormire
- Trezire in mijlocul noptii
- Trezire matinala
Insomnia cunoaste mai multe cauze, una dintre ele este abuzul de alimente (cafea, ceai), de
medicamente (preparate tiroidiene si amfetamine).
Se descriu o insomnie de cauza psihogena, in caz de surmenaj, iar dupa Freud - absenta partenerului in
pat sau neputinta eliberarii de probleme.
Insomnia de cauza psihopatologica o intalnim in neuroastenii, nevroze anxioase, accese maniacodepresive, demente, intoxicatii, alcoolism.
Cauzele organice ale insomniei le identificam la cardiaci, cand este consecinta durerii sau dispneei, in
afectiuni respiratorii cand este secundara tusei, in adenomul de prostata cand se datoreaza nicturiei, in
afectiunile gastrointestinale cum ar fi hernia diafragmatica cand durerea apara dupa adormire, ulcerul
duodenal cand durerea apare la cateva ore dupa culcare, dilatatia gastrica care survine dupa mese copioase,
hipertiroidia din climaterium (menopauza) este o cauza frecventa de isomnie.
Exista asa numitele picioare fara odihna (restless legs), care genereaza insomnia, sunt fara un
eveniment cauzal si trebuie deosebite de durerile care apar in polinevrite la membrele inferioare si de tulburari
de irigatie arteriala.
Hipersomnia reprezinta tendinta de a dormi peste limitele fiziologice (hipotiroidie, encefalite,
insuficiente hepatice, abuzul de medicamente sau de cauza psihica).
Oboseala se defineste ca o stare tranzitorie caracterizata de scaderea potentialului functional al
organismului si printr-o senzatie subiectiva de epuizare.
Tipuri de oboseala: fiziologica, patologica, psihogena
Oboseala fiziologica apare dupa un surmenaj inteletual/fizic sau dupa un somn insuficient.
Oboseala patologica o intalnim in tulburari mentale, focare infectioase ascunse, boli endocrine cum ar
fi maladia Addison cand se manifesta seara, distonii neurovegetative cand oboseala este dimineata, tulburari
ale lobului temporal, intoxicatii la fumatori, alcoolici, drogati si la cei care fac abuz de tranchilizante.
Oboseala psihogena o intalnim in psihonevroze si in depresii.
In psihonevroze este cauzata de dezinteres sau de pretextul de a se sustrage dificultatii existentiale.
Oboseala o intalnim si in suferinte organice ale stomacului, inimii, articulatiilor, impotente.
Depresia se clasifica ca fiind relativa (dupa situatii traumatizante), endogena (melancolii) si depresie
simptomatica care insoteste bolile grave organice.
5-10% din populatia tarilor alpine relateaza oboseala meteosensibila.
Transpiratia vine de la latinescul spirare si inseamna a respira.

Sudoratia - secretia si trecerea la nivelul glandelor si formatiunilor tegumentare a vaporilor de apa,

bioxid de carbon, saruri si a unor substante anorganice care alcatuiesc impreuna sudoarea. (sudoare excesiva
in stari gripale, afectiuni hepatorenale si deshidratari in transpiratie insuficienta).
Sughitul spasm clonic al diafragmului care pricenuieste o brusca inspiratie de aer, cu vibrarea
corzilor vocale, producand un sunet caracteristic, urmat de inchiderea spastica a glotei.
Se descriu un sughit epidemic, de origine virala cu o forma rudimentara a encefalitei epidemice
exteriorizata printr-un sughit infectios, transmisibil la cei din jur.
Se intalneste in bolile grave si dupa interventii chirurgicale.
Originea declansatoare a sughitului poate fi periferica sau centrala.
Declansarea periferica apare in excitatia mucoasei gastrice, dilatatie gastrica, excitatii ale pleurei,
peritoneului, pericardului, mediastinului, diafragmului.
Declansarea centrala o intalnim in starile uremice, in encefalite.
Setea este expresia diminuarii secretiei salivare si a deshidratarii intracelulare.
Poate apare in cursul unei pierderi citrice sau ca o polidipsie primitiva.
Excitarea centrilor hipotalamici ai setei, atrage atentia asupra unor boli cu deshidratare de origine
extrarenala sau renala.
Deshidratarea extrarenala o intalnim in: transpiratii profuze, varsaturi, diaree, hemoragii mari,
evacuarea unor colectii din cavitati, in toate aceste cazuri dpdv clinic se evalueaza obligatoriu si cantitatea de
urina eliminata de bolanv.
Deshidratarea renla apare in poliurie cu urini hipertone sau poliurie cu urini hipotone.
Deshidratarea cu poliurie cu urini hipertone o intalnim in: aportul salin excesiv, in Dz (glucoza este
solvita in urina), in hipercalcemie, in hiperparotiroidismul primar, dupa insuficienta renala acuta, in poliuriile
de necesitate din afectiunile cronice renale.
Deshidratarea cu poliurie cu urini hipotone: tulburari e retrorezorbtiei apei in tuburile contorte distale,
tulburari psihigene cum ar fi dipsomania la nevrotici, abuz de medicamente si alcool, diabet insipid (polidispie
nocturna), din meliturii (lactozurii, fructozurii, galactozurii).
Inapetenta este lipsa poftei de mancare.
Apetitul este expresia starii de sanatate, diminuarea apare in boli generale (anemia pernicioasa,
feripriva, uremie, boala Addison, boala diabetica, hipercalcemie, afectiuni hepatice ca lupus, ciroza, ficat de
staza, in cancerul pancreatic in gastrite acute, cancer gastric, intoxicatii cu digitale si foarte frecvent e de
cauza psihogena.
Varsaturile act reflex prin care continutul stomacului este expulzat violent pe gura.
Poate fi de origine centrala sau periferica.
Originea centrala e cerebrala, iar cea periferica e viscerala.
Pot fi:
- Acide alcatuite in totalitate din suc gastric,
- Alimentare cu alimente nedigerate
- Bilioasa cu continut bilios
- Fecaloida alimente transformate prin digestie peptica si bacteriana
- De sarcina in trim I si poate avea tendinta la permanentizare in sarcina sau intoleranta alimentara.
Apare in afectiuni esofagiene (diverticuli, stenoze), gastrice (gastrite, ulcer, stenoza pilorica), de
vezicule bilire (pancreatite cronice), la nevrotici, in intoxicatii uremice si digitalie, in debutul bolii Addison, in
HT intracraniana, in sindromul Meniere, in abdomenul acut cand varsaturile se intrerup brusc, simptom
frecvent in debutul bolilor infectioase.
CURS 3
Reflecta patologia diverselor organe.
Pot avea originea in esofag daca acesta are diverticulita sau stenoza.

25.03.2015

Pot apare in afectiunile veziculei biliare, in pancreatitele cronice, intoxicatii cu digitale si uremie,
boala Addison la debutul ei, in sindromul Meniere si consta in otoscleroza urechii cu senzatie de ameteala, in
HT craniana data de edem sau tumori, in abdomenul acut varsaturile se instaleaza brusc, cu dureri difuze
abdominale si cu abdomen de lemn.
Frecvent unele boli infectioase se insotesc de varsaturi si putem intalni si la nevrotici aceste varsaturi.
Diareea este o golire anormala a continutului intestinal caracterizat prin scaune frecvent mai mult sau
mai putin moi.
Cauzele:
- Infectii cu germeni cunoscuti din bolile infectioase
- Modificari anatomice difuze ale peretelui intestinal fara germeni cunoscuti ca in enterite, colite si
colite ulceroase. In leziunile circumscrise ale peretelui intestinal: TBC, cancer, gonoree, sifilis,
leita terminala, actinomicoza
- Avem diaree in dispepsiile de putrefactie, putem avea diaree de origine gastrogena, diaree din
tulburarile pancreatice
- Hipertiroidie, insuficienta suprarenala sau boala Addison, insuficienta parotiroidiana, diabet si
carcinoidul
- Hipertensiune cu ascita
- Se cunoaste o diaree anafilactica , neurogena, apare diaree in modificarile toxice ale peretelui
intestinal, uremii, infectii grave, intoxicatii cu mercur, arsenic si antibiotice.
- Apare diaree in helmitiaze (paraziti intestinali), in diverse enteropatii exudative, in febra tifoida,
infectii cu salmonelee, dizenterii bacteriana, holera, enterocolita stafilococica (dupa administrarea
de AB), enterocolite de origine virala (poliomielita) si infectii cu virusul cocs A si B, enteritele
micotice (antraxul intestinal), in trichineloze si in tumori neinsulino dependent pancreatice.
Constipatia este o stare patologica in care scaunele intervin la intervale neregulate. Putem vorbi de
constipatie cand intervalul dintre 2 evacuari este mai mare de 24 h. Aspect scaun: tari, uscate, fragmentate,
uneori lichide in constipatii severe cand se produce o modificare in rectosigmoid.
Fiziologie:
- De origine mecanica prin obstacol pe traiectul intestinal (cancer, stenoze, bride)
- Retinerea fecalelor pe traiecte dilatate si alungite
- Ileusul paralitic si tulburari ale actului defecatorii
- Obstacole mecanice cele mai frecvente: cancerul de colon (cecum si colon descendent evoluand cu
diaree)
Simptomatologie:
- Dureri imprecise cu senzatii de apasare
- Uneori dureri colicayive
- Daca durerea este in flancul stang abdominal trebuie sa excludem fenomene subocluzive
- De obicei sediul durerii ne indica si sediul tumorii
- Balonari asimetrice
- Contractii peristaltice le intalnim in faze avansate
Diagnosticul diferential se face cu hemoroizii, sangerari in cancerul de colon care se preced scaunelor,
in hemoragii in schimb succede scaunului.
Diagnosticul se pune pe triada: constipatie-hemoroizi-dureri abdominale vagi, radiologic prin
colonoscopie clasica sau virtuala.
Diverticulita: constipatia este mai putin pronuntata, dureri vagi, meteorism, greturi, varsaturi, oprirea
gazelor, scuan cu mucus si sange. Tumorile inflamatorii de origine diversa pot produce simptome
asemenatoare.
Megacolonul colon alungit si largit, simptom principal constipatia. Boala consta in obstructia
intestinului gros, instalare in primele zile dupa nastere a nou nascutului cu marirea progresiva a abdomenului.
Apare rar la adult.

Dolicocolonul intestin gros alungit fara sa fie largit. Constipatie cronica, diagnosticul se pune prin
radiografie.
Constipatia spastica este data de tulburari de tranzit situate deasupra plicii sigmoidiene. Fecalele nu
ajung in sigmoid si nu exercita efect stimulant.
Cauzele constipatiei spastice cronice:
- Disckinezii ale colonului
- Vagotomii
- Frecvent la fetele intre 15-18 ani (saptamana de absenta a scaunului)
Constipatia depinde de calatorii si de caracterul alimentatiei.
Asistam la o constipatie trecatoare care insoteste:
- Colica renala, biliara, insuficienta cardiaca, ciroza cu ascita, bolile stomacului, peritonitele, boala
Parkinson, ateroscleroza, intoxicatii cu plumb si morfina.
Colonul iritabil (distonie neurovegetativa)
Simptomatologie:
- Dureri difuze cu caracter de colica, intepatura, sau apasare, peristaltism cu meteorism exagerat,
tulburari dispeptice (plenitudine postoperatorie, flatulenta, greata, constipatie alternand cu diaree,
scaunele din perioada de constipatie au aspect de bile mici fecale de capra, sau de creion si
alterneaza cu diareea apoasa sau scaune neformate).
- Scaunele sunt insotite de eliminarea unei cantitati mari de mucus, uneori insotite de sange daca
colonul iritabil este asociat cu hemoroizii.
- Examen clini: stare generala buna, hemoleucograma normala (daca nu are hemoroizi). In fosa
iliaca stanga se palpeaza colonul sub forma unui cordon.
Diagnosticul se pune rectoscopic cand mucoasa rectului este congestionat si acoperit de mucus.
Radiologic cand intalnim spasme pe tot traiectul colonului.
Cauzele colonului iritabil sunt psihice, alergice, toxice, tulburari functionale hepatice si pancreatice,
frecvent se insotesc de diverticulita.
CURS 4

01.04.2015

Tulburari cardio-respiratorii
Palpitatiile sunt perceperea suparatoare a batailor inimii (normale, accelerate, neregulate), datorate
unei hipersensibilizari de moment (emotii, surmenaj), unor reflexe viscerale (aerogastroholice sau afectiuni
pulmonare), unor dispendocrinii, intoxicatii (tabagism) sau afectiuni cardiace cu si fara tulburari de ritm.
Ametelile sau vertijul se defineste ca o senzatie de flasa deplasare a propriei persoane sau a obiectelor
din jur, asociata cu imposibilitatea aprecierii exacte a pozitiei corpului in spatiu si cu o stare psihica de rau ce
poate ajunge pana la anxietate.
Tipuri:
- Auricular: din sindromul Meniere (afectiune datorata otosclerozei)
- Laringian: apare in ictusul laringeal
- Mental: insotit de anxietate (teama fara obiect)
- Actokinetic survine la deplasarea rapida a obiectelor sau peisajului prin fata ochilor.
Dispneea reprezinta o tulburare respiratorie de origien pulmonara, cardiaca, anemica, nervoasa,
caracterizata subiectiv prin sete de aer si obiectiv prin tulburarea ritmului sau amplitudinii frecventei
respiratorii.
Tipuri:
- De tip cardiac se datoreaza unei tulburari hemodinamica cu circulatie pulmonara deficitara
- Cerebrala datorata alterarii functionalitatii centrilor repsiratorii (tulburari nervoase nevrotice si in
leziuni vasculare toxice sau infectioase)
- De decubit caracteristica prin insuficienta cordului stang si apare in pozitia culcat a bolanvului

De efort: comuna tuturor formelor de insuficienta cardiaca

Expiratorie: expiratie prelungita datorita scaderii elasticitatii pulmonare (emfizem) sau
permeabilitatii bronsice (astm, bronsita)
- Inspiratorie: inspiratie prelungita sau stanjenita datorita stramtarii calibrului pulmonar
- Laringiana: scaderea calibrului laringelui
- Paroxistica nocturna: in insuficienta cordului stang
- Pulmonara anostica provocata de tulburarea ventilatiei pulmonare ale distabilizarii sau difuziunii
gazelor
- De repaus: afectiuni cardiace grave
- Traheala: compresia sau obstructia traheei
- Vesperala: se exacerbeaza treptat spre seara (insuficienta cordului stang si se datoreaza cresterii
debitului cardiac pe parcursul zile)
Tulburari ale aparatului genital
Pubertatea este o perioada a ontogenezei (13-16 baieti; 12-14 ani fete), reprezinta accelerarea
dezvoltarii fizice, sexuale, psihice astefl incat reproducerea devine posibila.
- De tip andoid este o pubertate anormala descrisa la fetite cu manifestari de virilizare si care se
intalneste in tumorile ovariene sau in tumorile corticosuprarenalei
- Pubertatea mica (5-7 ani): cresterea si stimularea diferentierii
- Precoce: in generak disarmonica care apare precoce si care se datoreaza leziunilor gonadice sau
diencefalo hipofizare
Tulburari menstruale (in fiecare luna)
Menstra scurgere fiziologica de sange pe cale vaginala p[rovenidn din uter, avand caracter periodic
(aprox. 4 sapt), durata 2-6 zile si limitele ritmului normal 28-32 zile
Menstruatia patologica devine anormala prin cantitatea fluxului menstrual (abundent sau redus); durata
sub 2 zile, mai mare de 7 zile; prin fenomene patologice insotitoare cum ar fi dureri, tulburari digestive,
nervoase.
Menstruatia retrograda a carei eliminare se face prin trompe in cavitatea peritoneala.
Modificari ale vocii si tulburari de vedere
Tulburarile vocii se definesc ca un fenomen complex rezultat din modificarile sunetului primar emis
de laringe in cavitatile rezoniere ale faringelui, nasosinusale.
Vocea bitonala (paralizia recurentiala unilaterala si la persoanele cu noduli ale corzilor vocale) si
consta in emisia concomitenta a 2 tonuri de tonalitati diferite, prin interferente vibratorii ale celor 2 corzi
vocale.
Vocea esofagiana: emisia vocala a lanringotomizatilor (extripare), noi glote vocale la nivelul
esofagului.
Vocea infantila: tulburarea vocii la adultii de sex masculin, normal dezvoltat la care vocea prezinta un
registru de falset.
Vocea eunucoida (lemnoasa): sindrom de insuficienta testiculara care prezinta 2 variatii pubertar si
tardiv, si o distrofie genitoovariana (hipoovaria pubelara insuficienta de maturatie ovariana la pubertate
urmare de insuficienta dezvoltarii tractului genital si a caracterelor sexuale genitale feminine).
Sclerofonie: voce aspra, timbru dur (leziuni sifilitice laringofaringiene)
Vocea stinsa: de intensitate scazuta (debili, astenici, tuberculosi)
Vocea surda (netimbrata): hipertrofia amigdaliana
Vocea de tarcovnic: nazalizarea vocii
In mixedem: raguseala cu tonalitate scazuta
In boala Addison voce slaba
Tulburari de vedere: constau din reprezentarea in scoarta cerebrala prin intermediul analizorului optic
a imaginii obiective ale lumii exterioare.
Vederea poate fi alternanta: alterare ochi in actul vederii

Binoculara: se folosesc ambii ochi

Cantitativa: suficienta pentur a distinge lumina de intuneric
Indirecta: realizata prin periferia retinei
Oscilanta: obiectel vazute par sa se miste inainte-inapoi
Panoramica: fara relief
Scotopica: in conditiile de luminozitate sczuta
Scurta: buna numai in apropiere
Tridimensionala in relief
Diplopia: vedere dubla