Sunteți pe pagina 1din 73

PUTEREA ARMATA

ARTA MILITARA

DE LA

INTEMEIAREA

PRINCIPATITLIII VALACHIEI PENP, ACUM

3-

DE.

N. BA.I.CESCIJ.

.

,

5

BUCURESCI

MPRIMERIA STATULui HOTELUL SERBAN-VODA

-

1 8 7

2

' \

www.dacoromanica.ro

41,1

WNW MIRA

ARTA MILITARA

DE LA

INTEMEIREA PRINCIPATULUI VALAHIRI PINA ACUM.

www.dacoromanica.ro

t

PETEREA ARMATA

SI

ARTA MILITARA

DE LA

INTEMEIEREA PRICIPATULUI VALAHIEI PINA ACUM

I,E

1\1" pALCESCU .

i scoot neam RomAnese ping au fost dra-

goste in mijloeul lor, Dumnedeil Slid, aft fost ea

Deei

(Nil, cif, nu

lad

West pre

dinsil alte limbi

strAine, ce all Wilt multe vitejil, si all trAit in

bund pace.

Rada Greceanu (1707).

zaa0zo

BUCURESCI

MPRMERIA STATULUI, HOTELUL SIERBAN -VOIR

1871

www.dacoromanica.ro

6

.

blicistii de

acum

aY Europei luminate le gh-

sesc de cele mai rationale. Inteinsa "am vedea

ch drepturile sfinte ale omenirei au gäsit tot-

d'a-una aphrelori inteacesta terra, ch pärintii

cunoscut, le-ati pretuit, s'ati jert-

no§tri

le-au

. fit pentru dênsele; §i déca nu ni

le-aU

lasat

intru tOth intregimea lor, vina n'a fost a lor

ci a grelelor imprejurari

in care

s'ati aflat;

invinserä mai

cad el se luptarh viteje§te §i

multe stavili deck am avea nol a intimpina,

déca am avea inimh sh urmhm pe pasurile

lor.pérh a face un tot din amänunturile ce

se aflh r6spindite in deosebitele uvragiuri §i

documente, este o lucrare lung%

i anevoe.

Ea cere pe lUnga alte cualithp o rhbdare,

o eruditie. §i o agerime de minte ce rar se

pot intelm inteun acelq om.

Mhrturisesc ch sint departe de a lua do-

rinta'mi pentru studiile istorice ca o doyen

de talent, ch nu pot, prin urmare a pretinde

a fi istoricul terrei mele. Prin acestä mica scriere imperfecta in multe priviri am voit

i drumul ce ar trebui

a se lua spre a se scrie o istorie, incredintat

find ch curind sari

tre Romani un om, care sh aibh curagiul §i

vrednicia sh ta asuprh'§i acesta inalth sar-

numai sh arat chipul

IirOiti

se va rklica §i in-

cina. Omul acela 'ar face cea mai mare slujbh

patriei nOstre. Am preferit a lucra institutiile

ost4e§tY inaintea on caror altora, cad aceste

institutii sunt cele mai minunate ce all avut

phrintiT nostri, cad' ele all fäcut marimea

§i

in-

puterea terrei In vreme de patru vécuri,

sfer§it cad sunt convins ch terra Romanilor

www.dacoromanica.ro

.

J-7!

-- 7

_

c

de '§i" va lua veo-datä rangul

ce

i se cuvine

intre popOrele Europa acésta o va fi ea da-

tore mai mult regeneratiei vechilor

ci insti-

tutii

ostä§e§ti.

www.dacoromanica.ro

;

\

V

LISTA GRAGIURIUR

CIT ATE lisITR'ACESTlit SCRIERE.

Ineeputul invetaturilor bunnlui

i credinciosuluI Ion Negoe Ba-

sarab BB. care a invätat pe fiul sal Teodosie. Manuseris in 4.

de la ineeputul veaculul al XV.

2. Isteria OrriT romfinesel 1290-1700, de vel-logofetul Radu

Grecénu. Manuscris in 4. 1707.

3. Leatopisiltul trrii romAnesel 1290-1729 de Radu logofetc-

lul de Divan sin Mihail Ieromonahul Lupescu manuseris in folio 170.

4. Leatopiditul Ong romitneseI 1290-1688, scris de Tudocie

sin Stoian ot TuliI. Manuscris 'in 81

1747.

5. Istoria terriT romfinesei 1290-1688, acrid de Costantin CA-

C`

pitanul, Manuseris In 4. 1761.

6.

7.

Leatopisiltul terra Moldovil 1352-1591. Manuseris In folio.

Leatopisiltul terriT Moldovil 1662-1716, scris de Aesentie

Uricariul. chip izvodul liii Vasilie Dub, Tudor Damian s. a.

Manuseris In 4 1716.

8. Natalis eomitis universae Historiae

ginte ab anno 1545-1581, Venetiis 1581.

sui temporis

libri tri-

9. Conspectus Historiae auxilio cum Divino ab anno Valachiae.

reparatae saluitis 1595, citatA de Enghel, f. 106-109.

tendo. Franeofurti 1601.

10. L'ottomano di Lazaro Soranzo In Milano 1599 In 8.

11. Jacobo Gendero. Turca novas; de imperio ottomano ever-

12 Tomasi Georgic). (Protonatario Apostolieo et seeretare del

Principe Sigismondo Battori) delle guerr et Rivolgimenti del reguo

d'Ungaria e della Transilvania consuccesi d'altre parti in Ve

netia 1621 in 4.

www.dacoromanica.ro

-

40

-

13. Histories, relatio de stata Valachiae 1679-16R8, ciatA de

Enghel,

t.

1.

f. 109-117.

14.

Histoire d'Emerie, comte de Tekeli Cologne 1693.

15.

Dlugoss. Historia Polonica Franefort, 1711 in fol.

16.

Istuanfius Panonius. Historia regni Ungariae 1724, in fol.

17. Del Chiaro. Historia delle moderne rivoluzioni di Valachia.

Venezia 1718, In 4.

18. Cantemir Demetrius, Histoire de l'impire Ottoman, Paris

1743, 4 vol.

19. Bonfinius .Antonius. Rerum Hungaricarum decades. Lipsiae

1771, In fol.

20. De Raur, general. Memoires hisitoriques et geographiques

sur la Valachie. Franefort et Leipsie 1778 In 8.

21. Sulzer (Franz Joserh.) Geschichte des Transalpinischen

Daciens. Wien 1782 3 Bande in 8.

22. Bethlen (Volffang de) Historia de rebus transilvanims ci-

binii. 1783, 4 yd.

23.

Engel (Johan Christian von) Geschichte der Moldau und

Wallachei. Halle 1804, 2 BAnde in 4.

24. Fneveloredie methodioup. Art militaire, 4 vol.

25. laroela nobtrexl xeirecoyeaTixn

c Maxis, Viena 180C.

Acest uvragiu anonim se dtt ea este scris de ConstAntin Canta-

cuzino.

26. glusetvov thovvziov. Io-rcTiavis naAcct ziaxias. Viena 1819,

3 tomuri.

1

27. Stratagemes miiitaires et ruses de guerre. Paris 1626. 2 vol.

28. Bretton. La Rnssie 1813, Paris 4 vol. In 12.

29. Hammer Histoire de l'Empire ottoman, 1838. Paris 12 vol.

In 8.

30. Rocqunneourt. Cours Elementaire d'Art et d'Histoire mili-

taires

1838, 4 vol.

31. Bogalniceano Michel. Histoire de la Valachie Berlin 1837.

32. Heirsoave.

a) Al lul Plan VOdA, feciorul luT Mircea Voda, 1561. Sp. 4, b) Al luT Radu Vod, feciorul lul Mihnea VodA. 1613, Ian. 13.

c) Al lul Leon VodA, feciorul luT Stefan Tomsa. 1630, lan.

II.

d) Al luT Stefan Cantacuzino. 1714, Maiii 4.

e) Al lui Grigore Ghica II. 1733, Iulie 16.

0 Al luT Grigore Ghica III. 1751. April. 19.

Alecsandru Ipsilant. 1775 Dec,

Al lul Nicolae Mavrogeni. 1787, Mart 4.

h)

g)

i) MAturia Jul Teodor MAnahul de la sehitul

Noembre.

www.dacoromanica.ro

FrAcineniT. 1763

1.

PARTEA I.

;

1. .

De la intemeierea prineipatului pônil la

. a.ec,10-rea Domnilor fanarioti.

(1290-1716).

Barbarii a§eclêndu-se pe ruinele impärätiei

Romane, '§i puserh legile §i obiceiurile 'kr in

locul institutiilor Romane. Numirea de Ro-

man perise; lumea perduse pin&

dea nici urma acelor arte

i aducerea

aminte a unui popor ce ostaFse atatea vécuri;

civilisatia se stinsese,

i acum nu se mai ve-

i sciinte in care

sthtuserä slava Greciei i puterea Roma Arta

osta§e§ti care, dintr'un sat mic

§i institutille

Mcuserä pe Roma capitala universului, per--

i ele cu cele-l-late in micllocul intune-

sera

ricului nesciintei, ce ca ua mantä de plumb

www.dacoromanica.ro

r;

12

--

aphsa Europa. Chrtile care ar fi putut lumina lumea erail in mhnele popilor.

Inch in vécul XIV. Europa Inilitarh era lip-

sith de ori ce organisare, pedestrimea ei, cu-

nescuth sub numirea de comune ') ce alch-

tuia de niste orävani provti, fart organisare,

fart disciplinä, adunati numai In momentul

rhsboiului, schimbfindu-se in fie care compa-

nie, abia indatorindu-se la o slujbh de trei

pent la vase luni,

in puterea rhsboiului, atunci cand trebuia a

se face vr'o mivcare ,

i adesea phrasind steagul

sail a se impresura

vr'o cetate, ne find mai cu Om& de nici

o trébh in bätfilii. Puterea armatelor sta a-

tuncea numai In chlärime. Acésta era acea

vestith institutie a cavalerimei; 9 institutie fru-

m:Ss& insä contrarie tacticei ; cad acésta in-

stitutie era a voiniciei individuale, érä nu a

sciintei; cad

tactica cere mai fintlig intre-

buintarea glótelor sail puterea moralh, éra nu

,lucrarea idividualii sag puterea fissich.

A st-fel era p'acel timp starea ostavasch in

Europa, nimenea nu se &idea cum s'ar pu-

tea dobindi o mai bunh organisare

,

cand

Romfinii deterä o desllegare acelei vestite

problemi militare, care sth in a dobêndi re-

sultaturile cele mai bune cu cheltueala cea

mai putinh; deslegare la care d'abia duph

cinci vécuri a putut ajunge Europa.

1 Comunele se intocmirli,

finteiii in Francis de regele Ludovic

i 'Undo II in Engletera,

si

Rocquancourt :

Cons

IV cel gros. De unde le adopt

Frederic Barbit, Rosie in terra

NemtescA.

Clementaire d'art et d'histoire militaires t. I. p. 262.

2 Idem. t. I. p. 293. Encyclopédie methodique. Art militaire j.

4. II. partie. r. 635.

www.dacoromanica.ro

13 --

Românii de la intemeierea principatului lor,

aii simtimt trebuinta ce are un stat de o ar-

math permanentä, armath care se fie gata la

ori ce minut a reimpinge pe vr6jma§ din ori ce parte s'ar ivi. ET pricepurti Inca §i acésta

cä o asemenea armath nu se p6te privi de

cat ca o avan-garda a norodului,

§i cä tot

basul sistemel militare trebue a sta intr'o

_

'1

bun& intocmire de o numer6sä reserva na-

tionalh; pentru aceaa aü organisat el de la

inceput

Armata, Militia, §i radicarea glOte-

lor;* incht la dingf tot Romanul se nästea

cu datoria d'a fi soldat, §i d'a apara statul la vreme de nevoe,\ i cand vrAjma§u1 aka

pamêntul românsc, tOtä terra trebuia sè fie

in arme.

Fiice ale lull Radu Negru

§i Mircea

cel

!Aran, legiónele Române§tI patru Wcurl Para

campionul crescinatatii §i bulevardul

pe.

Vecli o cli fatal& cand se desfiintara

terra era in mAinile fanariotilor.

acea zi

Euro-

in

luterea armata a Romemilor sta:

I. In osta§ii sail slujitorii statorniciti cu Mfg.

(Armata).

II. In catane saü slujitoriT de scutelä (Mi-

litia).

III. In radicarea glOtelor.

I.

ARMATA.

Armata Românesca a fost cea

d'intiiii

www.dacoromanica.ro

ar-

-

r-P

6

If

1

14

%

math' permanentä in Europa. Este de creclut

ch 'ea '§i avea Inceputul de la Radu Negru,

care a pus bazul tuturor institutiilor nOstre.

tIstoria ne arath cä Mircea I regula corpul

Dorobantilor care era alcatuit de mainainte. 1)

Lui Mircea dOra se dh mai cu sOma cinstea

de intemeietorul armatei Românesti. El Mal-

th

i regula edificiul inceput de cei mai de

d'intliti

care se infa-

inamte de el., El fu cel

. tip in Europa cu o armath permanenth si re-

gulath care sUb urmhtorii Domni ce desh-

vir§i si se mal mari.

Armata Romariéscd de la inceput s'a

tm-

partit in cete de 1000 Omeni sub un chpitan.

Fie-care Ma se siib-impärtia in clece centuril

sub un suta§ in urmh iuzba§a. Fie-care cen-

turie apoi se mai impartia

in clece

decurii,

fie-care sub un ceta§. Capul a 500 ce numia

vatav, In vremile noui ceau§2) Ea se alcatuea :

1

1. De cetele de dorobanti sail neamul do-

robäpesc, duph cum II numesc hronicarii

nostri. Ei era in num6r de 5000 crud 3)

sail

1 Este

mascot

ci fare staturile acum Infloritóre in Europa

les compagnies d'ordo-

cele d'intiiil Wirt permanente ae fost

nance si les tirreus Archers" alcittuite de Carol VII. regele Fran-

clot 1445 si 1448. Armata RomAnéscA era dérA en mult maT veche.

2 Grecenu. f. 240. Leatopisetul luT Teodosie sin Stoian f. 210

A luT Radu Lupeseu, f. 134. Hricovul

basa MirceotA 1613 Ian.

lul Rada VodA cAtrit Ms-

13. Historica relatio de stata Vala-

chiae. 1679. 1688. Fotino t. 2. p. 205 6. 3 Ostasil fiind indatoratT sit plAtesca ore ce la capetele lor,

sA ImpArtia in cruel, si coil

Omit pe an un leusor (leonium, monde, ungurOsell de la care art rAmas numirea let la piastru Turcesc de 40. parale). DecA eeata

hetArit ea fie-care cruce sit pull-

call dol ostas1 pe cruce;

i maT multT. Historic&

era mat bogatA. se aseqa cafe unul

era fiind mat sitracit se punea trel, patru

relatio de stata Valaehiae. Acéstii impArtire in cruci afi fost nu

numaT la ostasT ci si la companiile negutAtoreseT.

www.dacoromanica.ro

55

1000 &ilea

a terra

i alchtuia pedestrimea cea grea

La in-

Fiii urma phrintilor In slujbh

ceput era armati cu arcuri 5i sulite. La afia-

rea prafului li-sh dete pusci

i tunuri

Capul lor

ëTnurnia chpitanul cel mare sail capitanul

Dorobantilor. Fie-care- ceath de o mie Omeni

se comanda de un chpitan mai mic sail sdb.

chpitan.

2. Chlärasii. La inceput era multi, érh in urmh s'aii imputinat din pricinä eh shrhci-

sera §i nu se putea tine, avênd multe chef-

tueli. La 1620 era 8000

érh pe la 1679

numai 6000 &merit Caput lor era Sph.tarul;

crucea lor nu se scie de chti era. )

3. Rosii de -Oil.

Eräsi chlhrime sub co-

manda Marelui Paharnic. Acest corp gat de

vestit, a tinut penh la al XVIII véc.

4. Lefegii in num6r de 1000 ómeni, alchtuia

5. Lefegii spätarrilui in numgr de 500 sub

un regiment saii cOth de pedestrime sub ch.-

pitanul de lefegii.

comarida ceausului Sphthresc.

6. Vênhtorii, in num6r de 1000, din care

_

jum6tate pedestrime,

i judiatate chlärime sub

chpitanul de Vinhtori. )

Penh la al XVI véc trebue sh fi fost numai 500 iFênatori, fiind Ch in hronici gksim p'a-

tunci numirea de Olaf de vinhtori, érh nu

de chpitan. Acesta avea mare importanth fi-

capitaliei. El se

ind inshrcinat

i cu politia

alegea dintre (cornea Insemnati. Négoe Basa-

.

1 Georgio Tomais, p. 74.

2 Histories, relatio de statat Valachiae 1679-1688.

.

3 Vein Fotino. t. 3. p. 354-7-14. Cantacuzino. f. 54-5.

.--

www.dacoromanica.ro

1:?:

1

I

ci-

16

rab era Olaf de vinatori and s'aii ales Domn

la 1513. 1) Radul Vodh Mixnea la 1620 dete

acestui chpitanu titlu turcesc de Aga. 2)

If

III

lii

1

7. ShräceiT -500

§i

scurelnicei 500. A ce§tia

ere' chlhrimea Bucurescilor sub capitanul

Sphthriei. Cei

d'intii

trebuea sh fi meritat nu-

mele ce purtau, chci crucea lor era de 4

Omeni une ori, ér alte ori

s'aii

urcat

i pênè

la 8 Omeni.

8. Lipcanii 1000 sub Marele Postelnic.

9.

Kazacii. 3)

200 pedestrme

i chlhrime

sub un)polcomnic. 4) Armele lor eraii pu§ca

§i

palopil. 5)

10. Pu§cagi 500, sub marele Arma§.

11. Aprozn 500 sub un vätaf. Sub acesta era

un ce-au§ sari locotenent, peste dInil marele

Postelnic.

12. CopiLdin cash 500. ET alchtuiah garda

din na-untru a palatului DomnescA Capul lor

era vätaful de copii.

13. Curte,MY garda

cat era:

calhreta, nu scim de

--

14 Ferentarii, un corp de pedestrime u-

§Orh. 7).

1 Istoria VerreT RomanescI de Constantin dip.

f.

Radu Lu-

pescu f. 21.

2 Fotino. t. 3. f. 488.

3 Nu trebue a socoti. vèdend numirile

,

striline de lefegil, lip-

caul, cazacT, cA acestia

era strAini.

s'aa

Hronicaril ne spun cA eT

intocmit mal tArdifi imitAndu-

era meld de terrA. Acestia

se dupA strAinT,

pill

s'a0

pAstrat en organisarea

Acest obiceifi a fost si este de obste in Vita Furopa-

4 Fotino t. 3. f. 356.

i numirea.

5 Tomasi p. 67.

6 Historica relatio de stat Valachiae 1679-1688 Fotino, t. 3

f, 357-14. Cantacuzino f. 54-5

7 Dogalniceanu. p. 152 242.

-

www.dacoromanica.ro

r

17

10,000 &ilea

grea a t6rii.

i alchtuia pedestrimea cea

Ffi .urma

phrintilor in

slujbii.

sulite.

i tunuri.

La inceput era armati cu arcuri

§i

La aflarea prafuluI ii sh dete pusci

Caput lor sh numea cdpitattul cel mare sail

cdpitanul dorobanfilor. - Fie-care céth de

ug.

mie ómeni se comanda de un ceipitan mai

mic sari sub-cdpitan.

2. edleira§ii. La inceput era multi, dra in

urrna sari imputinat din pricind a s4r4ci-

sera §i nu se putea tine, avénd multe

diet.

tueli.

La 1620 era 80001)

; éra pe la 1679

numai 6000 ómenI. Capul lor era speitarul;

crucea lor nu sh scie de clip era.2)

3. Ro§ii de terra. Erh§i chlärime sub co-

manda --marelui paharnic. Acest corp atat de

vestit, a Omit One' la al XVIII 'Mc. 4. Lefegii in num6r de 1000 Omeni, alch-

tuia un regiment sail céth de pedestrime

sub capitanul de lefegii.

5. Lefegii spatorului in num6r de 500, sub

comanda ceuplui spdtdresc.

6. Veniitorii in nunAr de 1000, din care

jumätate pedestrime, §i jumätate chlärime

sub cdpitanul de vdneitori.3)

Pênè la al XVI véc trebue s

fi fost numai

500 vfingtori, fiind ch in cronici gäsim p'a-

1 tunci numirea de ratty` de gm-Maori,

érh.

9 Georgio Tomasi p. 74.

2) Historica relatio de stata Valachiae 1679-1688.

3) Idem Potino. t. 3. p. 354-7-14 Cantaeuzino f. 54-5.

2

www.dacoromanica.ro

nu

18

de capitan.

Acesta avea mare importanth

find insärcinat §i cu politia capitalei. El se

alegea dintre ómeni insemnati, Neagoe Ba-

sarab era viitaf de vanatori clad s'aii

ales

Domn la 1513.1) Radul von Mihnea la 100

"I!

dete acestui chpitan titlu turcesc de

7. &froze 500 §i scutelnicei 500.

ere' chlärimea Bucurescilor, sub ceipitanul

agei.2)

Ace§tia

meritat

spdadriel.

Cel d'antaiii trebue sh fi

numele ce purtaii, caci crucea lor era de 4

ómeni une-ori, érh alte ori

la 8 Omeni.

sal

urcat §i pên

8. Lipcanii 1000, sub marele postelnic.

9. Caz«cii.3) 2000 pedestrime §i chlärime

eraii pupa

sub un polcovnic.4) Armele lor

§i palo§u1.5)

10. Pu;sca;sii 500, sub marele armas.

11. Apro(,1ii. 500 sub un vataf. Subt acesta

era un ceau

sari

locotenent, peste Until

marele postelnic.

12. Copii din cath 500. ET alchtuiaii garda

din läuntru a palatului Domnesc.

Capul lor

era natal's?, de copii.°)

1) Istoria Ord Rominese de Constantin crtp. f. 46. Radu Lu-

pescu f. 21.

`-t)

Fotino. t. 3. f. 488. 5) Nu trebue a socoti,

1,4144nd numirile strAine de Lefegii.

Lipcani, Quad,

ci aeestia eraii strAint Chronicarii ne spun eg

el eraS dmeni de Ord. Acestia s'ail intocmit maT tArzifi With-

duse dupg strAinT,

i Ii s'au pAstrat eu organizarea

Acest obiceRi a fost si este de obsee in loth Europa.

4)

Fotino t. 3. f. 356.

.

i numirea.

5) Tomasi p. 67.

6) Historica relatio de stata Valaehiae 167!)-1688 Fotino, t.

37 f. 35-14. eantacuzino f. 54-5.

www.dacoromanica.ro

19

f3. Curtenii, garda calaréth, nu scim de

eat era.

.

14. Ferentaril, un corp de ped.estrime u-

01.4.1)

I

15. Fustaya de care erati numai 100 subt

luzbas9a de fusta0. El purtaii lance.2)

16. Raiducd, cälärime §i pedestrime,

mall

cu

shbii §i lanci.3)

ar-

17. Cälärimea shrdarului de mazili,

care

se alchtuia de top boerii e§iti din slujbh ce

se numea rna.zli.

semnati

Acest corp era forte

in-

18. Tunarii 500 cu artileria, mai Anthill

sub chpitanii dorobäntesci; 611 de la 1655

sub marele armaF.')

Numèrul tutulor acestor o§tiri trecea peste

30,000, §i in vrerne de rhsboiii tot-d'a-una

se mai mhrea. Aceste ostiri insä era numai

in Romania mare; caci in Romania mica era

uh deosebith ostire a banului.6) Banul cfirmuind singur Banatul Craiovii,

§i fiind Domnului numai vasal, a trebuit sä

alba uä Wire a sa.

Cursul istoriei Inca O.

adeveréclä, pentru ch ne arétrt:

a). La 1508 pe nisce boeri sub banul

Parvul, §i pentru aceea numitii Parvulesci

4.t

1) Cogillnieeanu. p. 132 242.

2) Historica relatio de state Valachiae.

4

Radu Lupeseu f. 177. Greeénu f. 11)5.

4) Historica relatio de stata Valachiae.

6)

Idem Fotino. t. 3. f. 356.

.

6) C. Cantacuzino f. 56.

www.dacoromanica.ro

20

cu oftirile Craiovii, eh gonirh pe Mihnea puserh Domn pe Vladuta. b). La 1522. Barbul Banul Craiovii cu o--

si

I

tirile séle gonesce pe Vlad al VIII.

c). La 1563. Boerii cu ostirile de peste Olt

se scóla asupra lul Petru al II.

d). Istoria clice la inceputul biografiel lui

Mihail"' Vitézul, ca el ca Ban al Craiovii avea

uh o§tire deosebith.

e). La 1599.

Mihaiii vitézul intrfind

in

Transilvania, scrise lui Radu Buzescu

i ba-

nului Udrea sh mêrga §i el in

oFtirile CraioviL

Transilvania

f). La 1601. Boerii Buzesci cu oscirile Cra-

iovii

gonesc

pe Simeon Movild.0

g). La 1630. Aga Mateiii Basarab cu Ro-

ei de peste Olt se räscóla impotriva lui Leon

Voda.2) Luand in privire atat duhul rasboInic

al Oltenilor, cat

i istoria care ne ardta eh

Vlad al VIII la 1522 n'aii putut a se impo-

trivi cu ostirile ce avea, Banului Barbu, pu-

tern incheia c

o§tirea Banatulul era destul

de insemnatä.

Arm ata Romandsca, duph cum ua arataram,

a stat in puterea el pInt la 1580. De atunci

péna la 1592, Domniile ticalóse ale lui Mir-

cea II, Petru III, Stefan II §i Alecsandru

uä desorganisara

Mihaiü Viteazul and s'a urcat pe tron afla

III,

i uh imputinara.

Ast-fel

1)

CoOlnicenu p. 116, 121, 130, 136, ne, 222.

5) Leatopisecul lul Tecdosie Stoian f. 89.

www.dacoromanica.ro

.21

numai yeah 10,000 °stag.

Acest mare eh-

pitan implini cadrele armatei, nä reformä,

tin disciplinä §i adhogh pe Mg& cetele de

mai sus,

alte doug in chlärime :

Dela §i

Beslii.

Ace§ti din urmh ere" de 200 calarep

Mihaiti dete atunci comanda a-

fruntag.

cestor arme WI Stefan Petnahaci Ungurul,

om cu curaj §i vrednic, clice Bethlen, sti co-

mande nisce Omeni ce se insemnaserh prin

multe vitejii.1)

Mihaiü Vodh vhênd despoporarea terrei §i

trebuindul soldati, a inceput a lua cu lera

Unguri, Transilvani, Poloni, t]azaci, Shrbi §i

Arnhuti.

Pilda lui uä urmal. §i alti Domni

in urmh ; ast-fel Mateiti Basarab organist un

corp de 2000 Shrbi, Bulgari, Arnauti, numit Seimenr), asemänat cu lanicerii Seymoungs

subt un polcovnic.

Acest element strein in-

trodus n armata Romdnesed acluse marl ne-

norociri.

.,

Autorii, cOntimpurani lui Mihaiü, vorbesc

ast-fel de armata lui :

Slujesc de soldati a-

cestui voevod gall de Romani, a chror vi-

tejie uh cunosc bine Turcii din vremea vi-

tézului lor capitan Dracola, multi Unguri,

Transilvani, cati-va Arnhuti, Greci, Bulgari

§i Shrbi. Are putini pu§ca§1, de care se aflä

i Transilvänenii, cad aceste noróde,

in lipsh

§i mai cu sémä Ungurii se bat mai voios

Pethlen t. 4. p. 355.

2) Greeeanu. p. 121.

1

,

www.dacoromanica.ro

4

^

52.

----

cu sabille, §i chläri cu sulitele,

indrasnéla arat fata la vrajmap. 01)

i en mare

Armata priimea de la stapanire léfa, hra-

1 nä §i ve§minte. Sub Mircea cel batran tot

soldatul primia pe cli ate dol bani

earl fac 13 parale.

rosii,

Mated). -Baidiab rani

sfar§it

léfa

i uä facu de 8 bani rosii ; in

N,

sub urmatorii Domni ea merse crescénd

pên

In vremea Domnilor Fanarioti.

Atat

soldati1 cat §i oficieril" sail boerii aveaii de

la stapanire, pe fie-care cli, mertic de carne,

de pane, de grail sail de meiä §i de luma

narY.9)

Capetele insarcinate cu administratia §i a- provizionarea o§tirilor eraii acestia :

I

II

Marele clucer care era cvartir-maistru cel

mare al armatei, El lua bani de la visterie

§i cump6ra provizia de pane, yin, orz §i fan,

trebuincióse armatei. Avea sub dansul dol

cluceri Masi mici: Clucerul de arie care in-

grijia de magaziile de fan §i de orz, §i c u-

care se ingrijia pentru piv-

cerul de pivnite

nitele cu yin ale armatei. Afarä d'ace§tia

mai avea sub dansul §i jigniceri, sail maga- zieri din boerna§i.

Marele sluger era insarcinat cu aprovizio-

narea armatel de carne §i lumanäri.

Marele pitar primia proviziile de la ace§ti

de mai sus §i le impartia pe la cete.

L'ottomano di Lazaro Soranzo in Milano 1599. p. 147 Ja-

1)

eobo gendero: Tures Nisentos. Franeforti 1601, p. 149.

2) Fotino t. 3. p. 355.

C. Oantaeuzino f. 54.

.

.n

5

www.dacoromanica.ro

23

, Mare le Otrar era ingrijitor

al

corturilor

r,

armatei. Avea sub (Mosul §i mici ,seitrareil

Capul cel mare al armatei era: _Mande

,

speller.

El avea sub comanda lui

imediath

saraceil'

pe top chlära§ii cum §i pe lefegii,

§i scutelnicei.

De la 4ce§tia

el primia de

fie-care cruce pe an Mate un leu§or (leonum)

§i un car de fan, care in urmh nu s'a mai

platit in naturh, c use da un led pentru

dansul. Cand un oficier inainta in grad, era

dator

sh-1

fach un dar.

Watarul. avea

mt.

tribunal

osth§esc, unde se judeca pricinile

osta§esci.2)

Inca din vremile cele mai vechi, obiceiul

era ca Domnul, odath intr'un

an,

reviU,

revistä (chutare) armatei §i

sh

fach

militiei,

Atuncea se flick"' §i inaltäri in ranguri.3)

*

liniforma o§tirilor era asemanath parte cu

I a Ungurilor parte cu a Polonilor, afarh de

unele cete precum dorobantii,

§i altii carist

purtaii vechia uniformh nationalä, hair& va-

nhth §i in cap chivere.4)

La Pasci däruia

osta5 uh chivärd sail ba-

Domnul fie-chrui

retä,

i uh bucath de postav pentru uniformh.$)

-ro§ii de Ora erg inve§mfintap in ro§u.

1) C. Cantaeuzino p. 41-4. Fotino t. 3, f. 495, 502, 503, 508.

Historica relatio Valachiae.

2) Idem Fotino t. 3. p. 473.

3) Neagoe W. dice p.

.

.

.

.

.

204:

La etiutarea din toll anii,

ce

este obiceili a se face oftilor

teniile asteptit einste

i slujitorilor, bcerimea 0 cAFe-

.1

,

i dame."

4) Istoria Orel C. Capit. 198.

5) Fotino t. 3. p. 355.

11'

www.dacoromanica.ro

1

4

24

Seimenii purtati cdpcan ro§u cu mânicile

t- despicate, in cap barete cu fundul ro§u scos

El, pentru uniforma lor,

i ro5sii straini, spre a se deosebi

1 se numéti

afarh la LI& parte.

de ro§ii de téra.1)

,

Fusta§ii aveati uniform& verde ca puciósa.

t;

7

1 Copil din cash §i

' leOsch".2)

lipcanii purtaii uniformh

Aceste cete purtail hainh verde, peste hai-

1 nä incinp cu brit) ro§u, in cap bareth cu

i fundul ro§u.3)

Istoria ne aréth ca Costantin I.

,

la 4654

1 inve§mânth pe chpitanii dorobantilor

I %repot' cu frengii, cu coftirii

t"

Osta§ii aveati

§i

duph cum se clicea p'atunci.

i Ca=

cu atlas!)

multe privilege sail obiceie

Unul din cele

1 mai insemnate era ch capetile oscirilor eraii

din drept mädularY al sfatului Domnesc $i

al

ob§tescilor adunhri.

Pupa acésta venea

scutirea de dajdii.

El nu se scuta Inca de

tote dajdiile.

la Romani '1 avég name)" robii. De la boer

Privilegiul scutirei complecte

pInt la mo§nean, de 14,AmPastire, preot,

pane la oscén, top luau parte

tiile

Statuluil

la

Istoria ne arétà,

contribu-

ch osta§iI

1) Fotino p. 436.

2) Idem.

Sulzer t. 3. p. 262.

3) Fotino t. 3. p. 438. Breton t. 3. p. 71. In aeest tom este

stampa a unuT ostas Roman desinat la Petersburg.

f. 228

4) Létopisetul luT Teodosie Stoian pencil f. 132.

5)

Cu tote efi

de la Ineeput

i a Radulul Lu-

boeriT nu primed, lefe pentru

sub-alternil

lor,

slujbele lor, , de eat dre-eare darurT de la

.

,.

u tOte eA el erati IndatoratT sA faeA ul parte insemnatA In ar-

www.dacoromanica.ro

171,

25

ridcaü mai mult ei haraci imphrhtesc; ch

Mihnea II la 1585 maxi taxa ce plate' ro0

de Ord; ca Costantin I la 1654, rand a.'§i

trage favorul osta§ilor li plati la un haraci

deplin

chltira§ilor dijmaritul §i oeritul familiilor lor,°)

; asemenea ch el erth dorobantilor §i

7 7. dOra tot n'ar fi putut intdmpina

,

Osta§ii, cu tote eh léfa lor era insemnaihT

cheltuelile

lor, dOch in vreme de rhsboiti nu le-ar fi

( fost ertath prada, duph cum era ertath in

tote armatele din Europa,

i

dQA VilNIV %TM

de pace nu se intrebuinta ca. la Romani in

lucräri ob§tesci

§i

particulare, \ precum fa-

pentru

cerea de drumuri, fántâni §i a t.2),

care socotim ch eraü platiti deosebit.

In vreme de pace armata era a§eclath par-

.

I

mats, si s

la tret ant

merge, la ritsboid cu eheltuéla lor; dell tot plAtead

Asemenea

i monastirile.

i oeritul

Vistieria fAeea chibzuire

thijdiile eele mat insemnate: Ast-fel el ad plAtit in tot anul ha-

raciul, ploconul bairamului, vdcdritul, banif calului,

dupit starea fie-cAruia cat se cuvine si plittescA.

turf ale boerilor If scuti de. tot de dAjdii precum

tirT.

Mihaibi Raeovitlt in anul urmAtor,

Constantin

Mavrocordat la 1741, prin aetul reformel, desfiintind multe drep-

i pe mAnAs-

i Grigorie Ghika la

1748, stricarA multe din reform, si se hotArA ea booth

i

mo-

nastirile s

plAtésel: ploconul, ajutorinfa, mucareru, vdcdritul

oeritul In totT "aniT.

teed},

IIrmAtorif DomnT supuserA pe boerT sit pill-

i dijmdritul, de care IT scull in parte Grigore Ghika,

prin hrisovul de la 1751. Aprilid 19 Constantin Raeovitit it seuti

de mucareru,

i Aleesandru Ipsilant la 1775 hotara ea oeritul

sill se ia numal la trot ant, dupit vechiul obieeid. Ast-fel a ur-

mat pAnd in vremile mat de curAnd.

97.

Vaur f. 108,

1733, Iunie 16.

C. Cantaeuzino

f. 86, 96,

114. 117. Hrisovul luT Grigore Ghika

Hrisovul luT Stefan Cantaeuzino 1714 Maid 4.

Hrisovul lul Aleesandru Ipsilante 1775 Decembrid.

1) Greceanu f. 140.

2)

Leatopisetul luT Radu Lupescu f. 132-364.

.

www.dacoromanica.ro

-^12111F--171,,1111

11

1

26

te in capitalä, parte prin judete. Dorobantil

fleé . garnizonul capitalei.

EY da santinele

1

care phziati la porta din fath a curtei.

-----Pusta0Y phziati la pórta din dos a curtii.1)

t

Ch1iira0I erail a§eclap la Ploesci, Musa,

i Gerghina

i Ru0I-de-Vede.2)

Shrhceii §i Scutelnicei §edéii in Bucuresci

'

I

fiind chlarimea Bucuresciului.

 

.

 

Aprozil slujéti ca taxidarY §i implinitori de

détorii. EY priméti pentru ostendla lor un

dar in bani ce se numia plata eismelor3)

Copii din cash alchtuiaii duph cum am

f

clis garda din läuntru a palatului Domnesc.

La ceremoniile cele marl, veitaful de

copii

purta arcul §i purpura Domnilor.

Unul din

-

, copii purta stégul Domnesc, care era de ma- 1 tase ro0e, avénd sugrAvit d'oparte pe sfan-

tul Gheorghe, protectorul armata §i de cea-

. alth acvila cu crucea in

cioc.

Duph ace§tia

Iveniaii toil copii din cash, investati leesce

purtand sulite lungI 0 stegulete cu prapore

de mhtase bicolore ; albastru

Pu§ca§ii phziati la temnite.

I Lipcanii se intrebuintati

.r depouri.')

;

.

,

in

i galben.4)

trimeterY cu

Vâniitorii se intrebuintaii la viinat, §i din

!'

.

 

4

.

.

4

i

.

.

t

,

I. I

t

1) Historiea relatio de stata Valachiae.

2) Leatopisetul hit Radu Lupeseu

f. 101

i a mul Teodosie sin

Stoian f. 172. Istoria Ore Rom. de Constantin eAp. f. 179.

3)

CogAlniceanu f. 72 241.

4) Fotino t. 3. f. 318.

Potino t. 3. f. 354.

5)

.

.

I

.

www.dacoromanica.ro

)

b

4

27

cele ce vAnaii se indestula mai Anthill curtea

Domnésch ; érh rhmä§ita se vindea in thrgul Domnesc in folosul lor §i a chpitanului lor.

D'aci a venit c'acest chpitan se fie §i ingri-

jitorul thrgului.1)

.

.

Armata RomAnä era supush unCI disciplini

Neagoe VV. ne aréth eh osta§ii

care picaii in vini, se pedepsiati, §i ch una

strapice.

din pedepsi era degradarea; érh cei ce se

trägéti din slujbh li se racea cinste trimiten-

duse a cash cu excort4.2) Românii insh caV

tote natiile meridionale prea cu anevoie se

Pläcerea prädä-

ciunilor mai cu sémh avea mare stäpânire

supun jugului disciplinei.

asuprhle, nu atlita insh ca la cele-alte o§tiri

strhine ;

chef vedem pe Mihaiii Viteazul când

ce se vor

a intrat in Moldova la 4600 a poruncit sh

impusce pe toy transilvhnenii

prinde depradfind, in vrerne ce pe Romani

'1 ostindea numai la bhtae.3) Cu vr'o cati-va

ani mai 'nainte la 1595, Albert Kirali, gene-

ralul roman, dete uh pita de strh§nicie mi-

litarh osAndind la mórte vr'o chti-va ostag,

chci aii

chlcat capitulatia ce Meuse el cu

ceau§ii Mohamed §i Mustafa, pentru inchina-

'

rea

Brhilii.4)

i ll

In vremea Jul Mihaiü Vitézul duhul ost4esc

1

ajunse in culmea sa model de credinth

9 Fotino t. 3. f. 488.

2) Neagoe VV. f. 68.

3) Engel t. 2. f. 248.

4) Hammer t. 7. f. 229.

"

A

a

if

i

i4

I

www.dacoromanica.ro

si

I) 9

-

28

dragoste chtre capul lor, §i de pietate chtre

religie ; in acele vremi s'a veclut osta§ii Ro-

mani la poftirea Domnului lor de a jhrtfi par-

tile

lor

de left spre a se inzestra cu satul

Costescii, MAnhstirea Bistritii, in care se ada-

postiserh cate-va vreme.') Sórta terii Românesci, ca sórth a ori-chrui

stat constituat spre resboiii, a fost lipith de sórta armatei. In cath vreme acéstä armath

a pastrat in inima sa sentimente de disci-

plink néphrate virtuti ale unui bun o§tén,

Românii aü fäcut minuni.

Sub Mihaiii Vi-

tézul disciplina fu mai stra§nich §i Romania

fu in mhrire.

Duph ce insh trhdarea din

campul Torda rhni Românilor pe eroul lor,

disciplina incepu a schdea, dimpreunh

i pu-

terea Statului care era intemeiat pe disci-

plina osta§ilor.

Armata Intampinä un vrhj-

1

(,

1) Acest4 faptii, am ghsit'o arltath, intr'un hrisov a MT Leon

Veda, de la 7138 Ianuarig 15 dat la mAnlistirea Bistritif, prin

care intaresce dania satuluT CostesciT, sat ce Mihaiii Vodh.cum-

pltrash, de la MosnenT drept 42,000 aspri gata,

i II dltruish, mo-

Vodit acel

nastiriT.

Insh, and a cumpltrat riposatul Mihail

sat CostesciT dice hrisovul, a fost Intru esirea 1111 din Domnia

acesteT

ërY,

i ail fost atuncT Intru mull& strAmtóre

i

scfirbli

din tote pArtile,

pentru lefile unor ostasT ce era Muni 14ngi Domnia-Sa, a In-

i Intru Imputinarea avutiel de keltuialA,

trebat Mihail Vodit pe toff aceT ostae, vrea-vor sit lase pAr-

tile

lor

de 1014 sit cumpere acel sat mai sus dis, ea sit fie pen-

tru Dumnedeil la slants monastire

Ark

duinta

fie de Intlirire

i pentru pomana DomniT Site,

aceT ostasl &tune! cu glas mare au dis: sit fie dupi, Ingi-

i dup4 voia Domnil SOle, pentru dint& monastire, ca

i clilugArilor de brand

i DomniT Stile Intru vee-

nick pomenire,

i ail fost pentru neoutinta Domnil Silo

i pentru

stiles nevol ce a avut cu sederea la sfanta monastire cu aceT

ostasT In cfitii-va vreme.

www.dacoromanica.ro

29

.

ma§ invier§unat,

in Grecii ce naphdira in

I Ora indath dupa mórtea lui Mihaiti Vodh.

Tinta lor fiind a slhbi Statul Romanesc,

fi-

resce ch cele d'anteid ale lor loviri all tre-

buit

sh

ffe

indreptate impotriva armatei.

iDoue-cleci ani de domnii strhine, ce

all

urmat

I de la caderea de pe tron a lust Radu §er

ban One la inaltarea

lui

Mateiti Basarab

(1611-1631), full in deajuns spre a demo-

ralisa de tot armata.

Istoria ne-ab pastrat re'spunsul

osta§ilor

_Roman! aire Domicil Alecsandru IV Ilia§,

cand acesta 'I ruga sal apere de

rhscôla,

vestitului paharnic Lupul Mehedinténul :

Ma-

ria ta, '1 ail clis, noi nu vom sta cu tine, ch

ai chlcat jurhmêntul §i ne-ai oprit

ne-ai stricat obiceele,

lefile

§i

cat am remas Arad

§i n'avem nici ua arma, caci le-am vandut

pentru nevoile ce am avut de la tine Dómne,

§i acum te scóla de fugi, ca vrajma§ii tel

s'aii

apropiati Vrajma§ii Domnului nu mai

4.

era atunci vrajma§ii osta§ilor ! Demoralisatia

osta§imeT trebuia sh'§i alba efectul sail. Cel

d'anteiii

act al el fu revolta chlara§ilor de

la Manesci, Gergina, Ploesci §i Ru§ii-de-Vede

la 1623.2) De §i acésth rescóla se potoli in-

data prin invingerea

rebelilor

la Mhnesci,

ne-

deed pricina ce uä produsese remaind,

disciplina osta§ilor merse crescand.

Leatopisetul luT Rada Lupeseu f. 98-9, si a luT Teodosie

1)

Stoian f. 166.

2) Greeeanu f. '188

Constantin eilpit. f. 179.

www.dacoromanica.ro

1:11

30

Mateiti

I Basarab urcandu-se pe tron se

silia a pre-intAmpina relele ce se ascepta a

isvorl din acea demoralisatie a osta§ilor, El

se incerch

ciplinh,

'I

aduce la sentimentele de dis-

ocuph cu rhsb6e, cunoscand bine

at

ch gandirea la reti

nelucrare

'§i

are principul sèil in

este mor-

§i chutarea lenevirei

mantul discipline.

MA' greh lucru este a

De §i linisci pe soldati,

introduce disciplina and duph ce odath ar-

mata a perdut'o !

dérh liniscea lor era in§elhtóre, §i prevestia

grozave fortuni.

Revolta ascepta numai uh.

ocaclie ca sh isbucnésch, cu atat mai mutt&

thrie

Ocaclia se infhti§h.

cu cat mai mult fusese comprimath.

Un grec Ginea vistier

mare, se Meuse nesuferit tern' prin tiraniile

Revolta era in tote capetile. Osta§ii uh.

lui.

hltrodusera in fapte.

biruinta a lui Mateih Vodh la Finta,

Indath duph vestita

in 17

Mali"' 1653, revolta isbucni; Seimenii strain!

deterh semnalul, §i duph dan§ii se luarh do-

robantii

mai grozavh anarhie militarh,

i cele-alte. Atunci Ora chclu in cea

Irish

sh arunchm mai bine un vel asupra acelor

scene d'o amarh suvenire, care nimicirä pla-

nurile patriotice ale altor Domni vrednici,

§i care ail adus necurmatul rasboiii civil §i

dhrhprmarea WI Oh! cad nu putem smul-

ge din cartea istoriei nOstre aceste foi scrise

cu sange! !

El prevedea bine bunul Mateih, ca dintr'

:acésta se va strica Ora, -chid pe patul silt

www.dacoromanica.ro

(

31

de mórte, auzind urletele turbatilor soldati,

adresa credincio§ilor s61

aceste

profetice

ctiVinte : De acum fratii mei sh sciti cu a-

devärat ch pentru faptele lor vor sä fiä mail

rentäti asupra acestii tichlóse de Ora, §i va

sh cazh la mare nevoe, §i vor sh phtimésch

reii §i cei buni pentru cei M.o.)

Revolta nu muri cu Mateiii Vodh.

Ea se

prelungi §i mai cu furie inch supt urmètorul

Domn Constantin I Basarab.

natal Domn

din inchisórea unde'l tinea rebelii, insciinth

pe Domnii Transilvaniei §i a Moldovei sa vie

- WI scape. Ace§tia intränd in Ora isbira §i

impinserd pe rebel! la Teléjän in

4.7

timid

1655 §i téra se mai linisci. Ramh§ita acestor

soldati revoltându-se din noti in anul urmetor

in Bucuresci §i Brhila, Constantin I trimese

osciri credincióse §i ii rasipi cu totul oprind

numai pucini dorobanti pe earl :ii supuse cu

chpitanii lor Agii, érh tunurile le-ail

dat in

ingrijirea arma§ului : Mihnea III organish &hp

armata la 1658 chid

portii.

prinderi,

ridicat impotriva

ace§tii intre-

präzile ce mai fAceall dorobantiT

s'a

Nenorocita isbfindh a

§i seimenii aduserh de a se vedea rasipip inch odath de Mari in anii urmhtori.

Grigorie Ghica reorganish ore-ce armata

la 1672, când a insotit oscile Turcesci in

1 Polonia. 0E1 aU stains din tOte braslele, cli-

- ce un cronicar,

chlära§l,

dorobanti,

ro§ii

1) Greceanu f. 262.- Radu Lupeseu f. 124.

www.dacoromanica.ro

32

cum §i pe visternicei, spätärei, postelnicei,

vornicei, phharnicei,

le-ad

fäcut stéguri noui,

§i le-ati dat tutulor sulite cu prapore, feluri

de feluri, fiesce care duph brasla lor, fäcut óste frumósh, atat cat mergénd §.1

cesnd halal inaintea impäratului s'ati mirat imphratul §i. top Turcii, de o§ti ce avea

§i ati

fil-

§i

Grigore vodh frumóse ')

Un chronicar Moldovean laudä mult talen-

tele ostä§esci ale lui Grigore vodh,

,

i

vite-

jia ce ati arhtat Romanii in aceste campanii

ale Poloniei, §i mai cu sémh la

la Levenz.2)

bhtäliar- de

La 1673 in tabdra de la Hotin seimenii

cercarh uh nouh revolth, Grigore Ghika

cu oscile cele-alte

WV.

fad

supus, ati prins pe 80

din eel mai ra '1 ati bagat in butuci, §i '1 aii

trimis la ocnh; érh pe cel-alti 'I aii lhsat la

stégurile lor schimbandu-le chpithniile.3) La 1688 §erban 11 Cantacuzino and umbla

sh se

ridice impotriva Portii, reformh

§i

mhri armata, urcand'o la 40,000 6meni

§i

38 tunuri marl%) Din rhmäOtile dorobantilor

i cazaci,

intocmi un corp de 4000 talpa

§i

'1 dete sub comanda Agii care de atunci

ati luat titlu de Aga de dorobanO, §i s'a pri-

vit ca un general de pedestrime.4)

c.

J;

,

Istoria Ord de 0. Cap. f. 224.

2) Leatopisetul Ord MoldoveT seris de Aesentie Uricarul f.

2, 3 si 15.

3) Cost. CAT. 1. 233.

4) Cantemir t. 3. f. 480. Del Chiaro f. 137.

www.dacoromanica.ro

-

33

Armata atuncl sa imphrtit duph arme in

trel divizil marl: Pedestrimea tótä subt Aga,

chlärimea subt Spätar §i artileria sub Arma§,

garda printulul era numai deosebitä subt

comanda Chminarului

find. duph asemänarea tälpa§ilor

sail a tólpa§ilor Unguresci, trebue si fi avut armele acestora, care era : pu§ca, ; pistolul §i

sabia. El eraii inve§mântall cu talare ro§iY.')

Si in cap cu chivere.2)

ThIpasiT

,

,L

;.1

CAnd tot era gata, cAnd RomAnil ere" a-

2

cum' sà tragh sabia ca in vremea 1.111 Mthaii

vitézul,

pentru sfAnta vricinä a independentii

nationale, ?erban Voclii muri, §i cu dânsul

i acea vrednich hothrire.

Minunata stare in care :erban \Todd adu- , sese armata, flea ca §i sub urmaorul Domn

,

Constantin

Brâncoyénul, téra Itomânésch sä

Europa.

urmecle a ft un stat respectat in

Trel impfiray marl 1§1 disputa atunci alianta

1tomânilor :

Impfiratul Nemii, Sultanul

cu

imph-

vestitul. conte Emeric de Tekeli.3) §i

Tatul Rusii Petru, cel mare.

.

Mafia de .1a Cerney din 21 August 1690, cascigatii de BrAncovénu cu armata Roma-

nésch §i Turcéscd, fu cea din urmä in care

In mare

bIllIe rfinduitä. Ad Românii ii luarä adio

vechile nOstre legióne

se

1uptarb".

de la slava militarh!

.11 iqi

1) Sulzer t. 3. I. 262,

2) Fotino t. 3, f, 436.

3)

Ilistoire d'Eme.rin &Ante de tekeli 1. 241.

1;

3 Ina

www.dacoromanica.ro

'1,

.1

L-

Constantin Bráncovénu neingriji in urmä

lui.

El strich multh slujitorime, thee

cronicarul, fAcêndul podari prin satele lul

§i ale rudelor

armata.

Acest Domn cu tOte ale séle bune

calithy,

nu sciu a se folosi de positia sa §i a Tur-

ciei.

Aliantele séle cu impäratii Nemtii

i

§i

a Rusil fur% väthmätóre lul

ril, cad el

nu trase sabia

marl §i hotärâtóre, duph cum zice

la vreme cad

(tin

minute

Engel,

el n'a §ciut lucra intr'un chip mare §i both-

râtoriii ; duhul Jul Mihaiü Vitézul nu r6posase

asuprin. 02)

Fanariotii atunci intrigarä, §i in doi ani

capetile Brâncovenilor

§i a

Cantacuzinilor,

acele (lout familil mai puternice a tgrii, cä-

çlurä sub sacurea Otomanä.

Fanariotii a-

tunci dobAndirä tronul Românesc.

"

If.

MILITIA, RADICAREA GLOATELOR.

Radu Negru viind In téra-Românésa ga-

si aci deosebite chpitänaturi pé care de §i

le supuse sie§1, Ur% tot le 'Astra intocmirea

lor. Ast-fel trebue sh fi fost organisarea din

, läuntru a tgrii pênè in vremea lul Mircea I,

I care imparti téra in judete, dând la fie-care

1) Leatnpisetul Jul Rads! Lupescu f. 164.

2) Engel t,

I.

f. 379.

.,

www.dacoromanica.ro

35

1 numire duph riul cel. mare ce trece printr'

1 insul.

El tintind a organisa tot statul ostä§esce,

Iimparti judetele in cäpitenii de uh mih

15-

meni, fie-care supt un chpitan.

pitani aveati putere administrativh, judech-

Acesti

eh-

Ii

1 tordsch §i ostä§ésa. in judete.

1 Lung §i Thrgovisce find ora§e capitale ale

Orii, chpitanul carmuitor purta titlu de dvor-

La Câmpu-

nic.i)

,

0

e

a. r

CApiteniile ere'', in nuna6r de opt-spre-clece

1 numai in RomAnia mare, precum urméza :

In

judetul Slam-Rámnic,

trei capitanii :

o Focpnii, Tradista, Illansieniin. Cea d'ântéiti

din aceste c'apitänii era mai: insemnath,

se numia, ,,chpithnia cea mare a Foc§anului

§i

de margine. Ea a avut in urma. §i jumaate

de Tuna. Rämsa.§ita din acésth chpitänie s'a

mai tinut One in vremile mai de curând,

§i s'a numit o Bucitica§in

§i tuiulei Buciuc2.)

In judetul Buzai uä cApitänie a otargului

Buaului.n In judetul Prahova capitania o Ploesciuldi 0 .

- In judetul Dambovita c4pitänia

o capita-

nilor Thrgoviscii.

, In judetul lalomita trei capitanii:

resci, Stelnica

i ora§ul de !loci o.

aLichi-

In judetul Ilfov trei capitanii:

Oltenita §i Gergitan .

.

:

0 Ciociinescii,

c

si

I)

2)

Cantaeuzino f. 62.

Fotino r.

3.

1. 350

www.dacoromanica.ro

.t

f-

s

36

!.

In judetul Vlascii done' capitänii :

.0diboe

§i Daial.D

In judetul Musiel

i judetul Arge

thnia o

Campu-Lung.:

.44

chpi-

iff I

: In judetul Oltu douè capitänii: Slatina §i Uda.

In judetul Teleorman chpitänia .Ro§iilor-

de-Vede.

' In Romania-mica carmuitor Banul, ere'

deosebite capitänii, din care cea mai insem-

nata

era a Cernetului, §i se numia ca

i a

Foc§anului: Capitänia cea mare a Cernetului,

de margine.1)

Rama§ita din acéstä capita-

slujitori

§i

ci

de

cel

se

nie s'a tinut pane la 1830.

AcqtY 18,000,

1catane sail

scutélä .din Romania-mare, precum

din Romania-mica, nu primiati léfa.

scutiati de ore-care dajdii.

Ei ere' organi-

say osta§esce,

§i impartig ca §i armata in

centurii

osebi : cazaci Martaloci

§i decurii, §i se numia mai in de-

i cazaci CataragI.2)

In vreme de pace ei ereati indatorati sh fach garnisóna ora§elor §i a targurilor §i sal ph

zésca pe rand marginele

(granite1e.3)

In

vreme de rasboiii slujia& sub marele Spa-

.

.

1) Cantacuzino, f. 56. Historica relatio de statu Valachiae.

2) Baur f. 69.

Fotino t. 3. f. 357.

Sulzer t. 3. f. 353.

Intr'un

3. Paza granitilor din vechime era forte strasniefi.

hrisov a luT Petru VodA feciorul luT Mireea VodA din anul 7069, Septembrifi 4 se area cA, in vremea luT PAtrascu VodA. ,,VoTeu

LIS

cu cetasiT hut,

i cu alti Romani din Potel fiind pfizitorT la mar-

ginea DunfiriT ea sfi nu trécil, pribegi sal ails ffieltorl de rele,

erA

eT Wail pfizit marginea bine dupd legea veche,

i pentru acOstfi vinfi a Tor

0

pribegT printeacel Toe,

Pfitraseu VodA treT sugubint"

ail

trecut

le-afi Nat

www.dacoromanica.ro

\ 1

,

37

tart') Uniforma lor era albastr4.9)

Deosebit

d'aceste cdpItänii eraii,multe sate de catane

organisati &AO ostä§esce färä léfä,

numaI ore-care scutiri.

având

Aceste catane din

.

sate

aveall cap pe ate un boer.

se numiail

A st-fel

' eel de sub dvornic

dvornicei. :

eel' de subt splitar, .spättireiD ;

postelnic, .postelniceP

eel de subt

; eel de subt vistier,

ecomiseie

sc1.3)

.vistiernicel; eel de subt paharnic, .phhAr-

nicei. ; eel de subt comis,

In vreme de räsboiu erau in activitate subt

cgpitäniile lor, 61,5. in vreme de pace §edéii

pe la casele lor cUutându'§I de lucru cam-

a venit proverbul atat de mult

puluL

D'aci

1

cunoscut in Ora Românésch" s,i

tera Mol-

doviV)

de la armg la saph.

Acésta a fost militia sail Landverul

t6rii.

La nä trebuinth neapUrara, saii rand pa-

tria era in primejdie sa" chiema .rädicarea

Jupanii (boeril) atunci cu fecioril

.1

glótelor

lor ca nisce domni feodall se redicau cu

banierile lor i slujitorii lor ca sri apere mo-

,sia (patria) amenintatli.") Asemenea tot no-

v

! I

(i ' .111

.'t

'114110111 WM

11

1) Baur f. 56.

2) Sulzer t. 3. 1. 252,

3) Cantacuzino 1. 57.

Fo-

4).Organisatia petard armate a Moldova a fost asemenea ca

Historica de statu

tino t. 3. f. 358.

,

a 'Orel Romanesci, cu prea putina deosebire.

Vedi Cantemir

descrierea Moldovel."

5) CA, boeril

(trail nisce Domni feodall slujind la rilsboiii cu

i Georgio Tomasi (cap. 3.

f.

a trebnit

lor. iboiLT, dice el,

eheltuiala lor, ua miirturisesce

37) care fiind secretarul pritqalui Sigismund Batori

sft canteen, bine pe Romani- st

institujiile

sono nobili difendo obligaii a proprie spese a la guerra."

www.dacoromanica.ro

-V

P

38

rodul era indatorat ea sh rädice in arme

subt comanda boerilor §i a chpitanilor mii-

bor.')

In nici uh Ora ca in Orile Românesci a-

césth generalh armare nu s'a intfimplat mai

de multe ori.

, Invederat este eh cu uh a-

semen@ de minunath organisare ostä§ésch,

Ora la trebuinth putea pune in picióre §i

100,000 Omeni.

Nimeni dérli nu se va mai

imira acum chnd va vedea in istorie pe Ra-

dul VIII la 1538, in acele vremi de dispopo-

p.

rare, a preghti nä armath de 80,000 Omeni

spre a uh trimite in ajutorul lui Ion Zapolia

printul

Transilvaniei,

impotriva Sultanului

Suleiman!) Pe Mircea II la 1550 a intam-

pina pe pretindentul la tron, Radu Ilie,

cu

i 36 tunuri.3) Pe Alecsandru

80,000 ostag

II la 1577 a merge impotriva Moldovenilor c'o armath de 40,000 ómeni.4) ; Pe Mihaiit

Vitézul a intra in Moldova la 1600 cu 50,000

osta§i ;')

-

.1

,

Ce materie durerósh de gandire, Românii

inch din vécul al XIV, pe and tOth Europa era cufundath in barbarie, avea nisce insti-

tutii cu care in acele vremi ar fi ajuns WA
1

puternich in Europr, dOch unirea ar

, natie

I) Cogillniceanu I.

1. 1.241.

2) Engel t.

3) Natalis Comitis universae sni tempores

1.

f. 215.

.

libri

ano 1541-1581. Venetii 1531. 4) Leatopisetul Ore Moldovil (1352-1591)1.300.

5) Coglilniceanu f. 206.

triginta ab

'

)

www.dacoromanica.ro

39

Ii domnit intre dân§ii! Fie ca rät4cirile p4-

rintilor nostri sh ne slujiasch de pita; pre-

cum virtutile lor de indemn! Fie ca sä nu

uitam d'aci 'nainte, cä unirea face puterea

staturilor §i prin urmare fericirea lor.

,

1,

1. 01.11,1

I fill 4

1.

1.

'

M.

.1'

t)

It

I

L'

1

,

I ARTA MILITARA Lk ROMANI

. IN ACEA EPOCA.

64

1,1

I

(

Lipsa isvbr

m ue, etki a cwaNsce,

Cll.

de amäruntul tactica ost rilor Românesci.

Leatopisitile nOstre cuprind prea putine bii.-

gad de shah asupra ace§tii materii; autoril

sträini §i mai pucin, Neagoe Vodä este sin-

gurul autor care ne dä ore-care deslu§iri.

Este prea de creclut ca. Românii O. nu fi

fost mai 'napoi de cat cele-alte natil Euro-

pene in

arta

militarh

In

al XIV ,

XV

,

§i al XVI vëc scOla r6sboiu1ui era in Wile

Dunärii de jos , Ungaria, Transilvania, Serbia,

1 Romania §i Moldova. Provedinta scosese 0-

meni marl in aceste locuri ca sh apere cre-

§tinimea

amenintatä.

Mircaa

cel

biltran ,

[On Huniad, cavalerul cel alb al Romania?)

Dan al III,
1

Stetan cel bun §i mare al Mol-

tOte

a-

dova Vlad Tepe§, Mihaiti Vitézul,

i

1,

'

11

d

0

11

1

,

ti:.,

:

I) Ast-fel se numise Huniad de contimpuranil s

III ch. XIII.

i

P

( Uf

(confines t

www.dacoromanica.ro

1.

)

i

f

i0

.1

ceste geniuri inalte care lupta tot-d'auna unul

impotriva a clece, trebuia sit fail ore-care

temeinice principe de arta militarti, care nu e

alta

de

cht

:

d'a

invinge

u

mare cu alta mai mica.

putere mai

iiia

'

Istoricii deosebitelor némuri laudä talen-

tele, iscusinta, vitejia acestor chpitani marl §i

Bonfinie

rézhmul ce ei ati dat cre§tinAtAtii

dice de Dan III Dracula. CA era un bärbat

'

inzestrat cu mare virtute

i

chpitan prea

Irak in ori-ce r6sboiti, care en putine o§tiri,

'

1

prin rritirinimea §i intelepciunea sa .

si

prin

sustinut

inalta

lint

vre-un ajutor strAin resbOiul TurCilor

peste plirerea tutulor, care rAsboiti abia pu-

virtute

a

soldatilor

sel,

a

1("Ct top

cre§tinii impreunä st sustie,

i

ati

fficut athta de§Artare a provintiilor sale prin

necurmatele resb6e, Mat abia art reMes 6-

meni ca sit lucreze campurile.1) Msgr., istoric Polon, contimpuran lui Ste-

3:1I

fan

cel bun al Moldovei descriind faptele

strAlucite ale acestui print, se pornesce d'un

nobil entusiasm §i strigh:

0 brirbat, vred-

nice de mirare! cu nimic mai pre jos de

cat generalii Eroici de carii noi atat ne mi-

:

ram, care in vremile nostre, dintre top printii

lumil mai 'ntéiti al raportat u

de insemnath asupra Turcilor.

biruintä atilt

Tu e§ti cel

mai vrednie duph judecata mea, chruia se

cuvine sA i

I

iii

se dea domnia §i

I

1) Bonlinius decade III lib. 6. p. 471.

comanda

MIL d

a

III

www.dacoromanica.ro

41

tótli.

.

lumea §i mai aleS vrednicia de gene-

I.

ral improtiva Turcilor duph invoiala,

rarea 'ti decretul tutulor cee§tinilor,

pe cei-alp imphrati ,i printi catolici

'

both-

llisAnd

sh se

thvAléscä in lenevire, desfranliri sari in re's- Me ciVile.0

,

Li'

,,

.

lawn? lie, istoric. Ungur clice

de acela0 :

1

u Post-a Stefan in tOtA viata sa un om prea

insemnat pentru §tiinta disciplinei

militare

§i pentru faptele re'sboinice cele slAvite; caci

dintre toy vrAjmasii cu carii s'a luat la arme

a e§it biruitor c'o virtute si c'o vitejie vred-

1

nicä de mirare, sc1.2)

.1

In sfarsit Engel dice de Mihaiii Vitezul.:

(4 SA 1.t)

i

44

el 4

aruncam drage tiori pe morméntul unui print

Roman care interesezA istoria lumei ;

a lucrat,

si

puternic a -lucrat spre a im-

branci barbaria turcésch despre cele-altek

plirti ale Europii.3)

.- Sh nu ne pail acum cu mirare déch, des-

' pre unele parti a arter militare, vorn vedea

ca Romanii aveati mult mai bune prinCipe,

de cAt await pe vremea de atunci NeTntii.

, Francezii §i Anglezii. Armele RornAnilor atat ofensive cAt §i de- 1 fensive, erati cele obicinuite p'atunci : arcu,

i lancea, sulita, securea, sabia, palosul, mAciuca

1 haina de fer, scutul, pavAza scl. In re'sbOele

.

.

1)

Dlugoss, Historia regui Poloniae lib. XIII.

2) Istuanfius panonius, Historia regni Hungariae lib. IV. 3) Engel t. I. f. 268.

www.dacoromanica.ro

-

7

/77\

6

;

1

a,

T,

3

42

nationale se .slujiaii §,i cu cósele. Duph afla-

rea prafului se slujirh cu puscile §i tunurile.

Intrebuintarea acestor arme se urea la sfar-

§itul vécului al XIV; Romanii iubiail prea pu-

tin aceste arme, §i se slujiail mai bucuros

cu sabia §i sulita, mai cu sémh chlärimea

lor din care o mica parte numai primi ar-

mele cu foc.1) Ast-fel chlhrimea Romanésch incepu a se deshvar§i, in vreme ce chlhrimea

Europe adoptand armele cu foc se departh

de menirea ei,

cu arma alba, érh nu in pu§carire, §i se in-

carea sth in iubire §i lupta

tarzie multh vreme deshvar§irea ei.

c. ,

Socotesc ch chlärimea la Romani trebue

sh fi fost de dou6 feluri : grea

i ?Ora, fiind

eh adesea irk pe cronicari a face deosebire intre chlärimea ce se bhtea in linie §i 4 go-

nacii cu caii u§ori

earl]: se intrebuintail spre

genii.

a lumina mar§ul o§tirilor §i a lua in

pe _vrajma§1.

Chlarimea u§órh avea cat midi d'ai Ora

sprinteni §i iuti ca fulgerul, ei shriaii in fuga

mare parae, ripe §i 'Irk

a se teme de

vajma§i, ii da hart din tote phrtile arkan-

du-se §i fhcandu-se nevhcluti la tot minutu1.2)

Nu este adevärat duph cum ail clis unii,

ch Romanii avOit mai multh chlhrime de cat

pedestrime. De §i firea natiel §i positia t6rii

2

;i

;

1) Leatopisetul lui Radii Laposeit

Stoian

. 208.

CogkInieenu f. H5.

4

I.

116

.

www.dacoromanica.ro

i .a mY 'Poildosie

'1;

[,::3

^

43

care e mai mult campie poveluia pe Ro-

mani mai mult spre calhrime de cat spre

pedestrime ; insh simtind imnortanta pede-

strimei, tot-d'anna acésta a fost mai nume-

t rOsh in armata bor. Georgio Tomasi, märtu- risesce §i el eh Romanii avéti mai multh pe-

re"

I

destrime de cat chlärime.1)

/

Pedestrimea, acésth armh

.

:

4

a bätkliilor, I,

dup. cum a numit'o Napoleon, era despre-

tuitä in Europa, Zaiid Românir simtira im-

porta* ei

i organisarh pedestrimea lor.

se rkatiniA.

in

I Ea era armath cu sung §i

1 .falange.2) sari glóte inland. de unde a ye-

I nit §i expresia

a se ingloti o§tirile

.

ce a§a

de des se intalnesce in scriitorii no§tri cei

P-s

.

vechi. Cronica ne arath eh : la 1448 in . cam-

1 pii Righin (Cosova) unde Huniad cu Ungurii

§i cu Rornanii aü

inut uh White crunth cu

sultanul Amurat, pedestrimea Romanésch §i

Ungurésch impresurath din tote 'Aline de ch-

lhrimea Turcésch .sta frumos ca un zid de

patrI tare ; era turcii,

adaogh cronicarul,

väzand aceasta incepurh a face me§te§uguri ;

clad se loviail cu cre§tinii ei indath da do-

sul ; deci cre§tinii ii gonia,

érh turcii se intorcea

,5i'§i

strica m'reyza,

i. LAO a se tocmi

strica multi din cre§tini.3)

,,,

1) Tomasi I. 74. Natalis comitis tudversae Historiae sui teInporu

2)

t

1

libri tri-

ginta, ab anno 1545-1881. Radulphus ublinplanitem veni:

copias ii duas phalanges .divisit."

3) Leatopisetul luY Teodosie sin Stoian f. 39 si 40.

snit

.

-

www.dacoromanica.ro

.

?'

;

I

44.

--

Cele d'antêiii bucäti d'artilerie numite in

I Europa Bombarde, la Romani se numiati

Balimezuri.

Aceste 'find prea marl duph o-

biceiul d'atunci cand s'ati facut altele mai

dat acestora numirea de tunuri

midi, s'aii

spre a se deosebi de cele marl carora s'aii

pastrat vechia numire.1)

Artileria

-941.1Jiton

in

la Romani a fost mult mai

bunä stare de cat la cele mai multe némuri.

L'aceste, tunurile find prea marl, capetele

nu puteafi nici nu §tiati a le schimba posi-

ast-fel de multe ori ajungéti

a fi nefolositóre in Whiff ; pentru aceea in

tia d'finteib,

i

'

Europa scrip mult artileria §i incepu a sh

intrebuinta mai cu sérna. in isbirea §i

apa-

figura

§i

rarea cetatilor ; era in batalii (labia

eke doue, trei tunuri. Ast-fel a urmat One

in vécul al M.') Tunurile Romane§ti eraii

mai midi') de aceea

se natal trage

eraii mai mobile

. tot folosul dintr'insele. Pu-

in

analele os-

tine pilde póte gäsi cine-va

ta§e§ti de uri isprava mai buna, de cat aceea

ce dobandi Mihaiii Vitézul, la Mafia de la

Calugäreni (1595, August 13.) El a§eza doe

tunuri in a§a bunä positie

cat prapadi tóta

aripa drépth a armatei turce§ti. Fapta este

0-

vrednich de tótri aducerea aminte !

I) Leatopisetul hit Radu Lupescu f. 204.

2) Rocquaneourt t. I. f.

3) In planurile din cartes luT Georgic Tomasi se vgd tunurile

In vreme

.

i

.

:344-0.

Romtine§tI

i

Moldoveneqti titrate

de dot cal,

ce cele fmpitrittWT sunt terete de patru caT.

www.dacoromanica.ro

.1

45

1 t'

Putine idei strategice a trebuit sh fi avut

Romanii, din

pricina ch Wail avut teatruri

marl de lucräri. Romanii n'ati iubit r6sboiul

i de ,.cuprinderi (la guerre de . conquettes) ;

numai sub Mircea §i Mihaiii Vitézul

,

ei

ait

i fost concheranti. Misiunea lor era sh apere

4 1 téra §i crestinhtatea ; cele .mai multe a lor

re'sb6e

au fost defensive in politick de si

,

ofensive osthseste. ET s'aii rèsboit mai mult in Ora lor, in Bulgaria, Transilvania si Mol-

dova, si intr'aceste numai Mircea §i

Mihaiii

1 s'aii intins mai departe.

--

.

f

, Nävälirea insh a lui Mihaiii Nitézul in Tran-

silvania la 1599 ne infatisézh un plan

tegic, bine combinat mai d'inainte. Rèsboiul

defensiv socotindu'l ca ua parte a strategiei

stra-

sail a politiceT,

re'sboiultn s'aii adus la cea

mai mare perfectie de RomanI ; Ora avènd

inch Wary destule muntóse §i paduróse a-

juta mult uh aphrare nationalä.

De ate orr

un vrhjmas puternic nävälia in Ora, top lo-

cuitorii campiilor pustiati orasele §i

,

satele,

si se strangéti cu turmele si bucatele lor la

munti, a caror intrare era aparath atat prin

naturh cat si prin fortificatii. Batranii, mue-

rile si copii se odihnéti in munti, éra junii

,

luau armele, se format' in cete .§i da harth

vrajma§ilor.

Armata

, te'rei . sta ascunsh in

I, paduri, ferindush d'a se mèsura in batalie

generala cu glotele vrajma§ilor, multumin-

de comuni-

catie, a'i coprinde proviziile, a'i aduce prin

du-se a'i Mini, a'i taea liniile

-I

www.dacoromanica.ro

L.

0

fi

s 46

urrnare fómete,

i a'l sili sh phrhsésch tera

Med de ispravh, sai a'l trage in locuri grele

§i

necunoscute de dansul, unde plhtia scump

indräsniala ce a avut d'a chlca i.hmantul

Komi 'these. Cu acest chip Ora sawn in maI

multe randuri de ordele Unguresci

ce5ti, ce o ameninta sh o cotropésch.

i

Tur-

Chipul cu care se lupta Romanii, 11 vhz a-

semenea cu chipul cu care Tit-Liv ne arath

,

eh se luptaii Romanii.

Este de crezut ca

traditia sh ne fi phstrat arta militarh a still-

mo5i1or nostri.

Organizatia armatei pe cat

o cunóscem

turn'

i

despärtirile ei in cete,

i decurii, sint curat Romane.

cen-

Neagoe Voevod in cartea sa, capul

,

des-

pre randuiala rabóelor 9 ne arath cum se

luptair Romanii:

a Vraad sh e51 la r6sboiii im-

protiva vrãjrna5ilor, dice el fintdia, sh ran- due5ti Omeni sprinteni §i indrasneti, U cum este obiceiul, érh duph a doua sh vie tabhra

cea mare, insh sh nu fie departe una de al-

ta, ci aprópe, pentru eh de se va intampla

yre-o primejdie, strejei

d'antéiiir

sh vie

O.'

se amestece in cea de a doua, érh de se

va vedea ch. §i a doua se birue§te de vrhj-

póth ajunge ca sh vie sh se ames-

tece in tabhra cea mare, ch stréja cea d'an-

. mag, s

thin

i cea d'a doua este inima a tóth Ostea,

ce trebue sh se ferésch forte tare sh nu

9

ii

cazh in primejdie pricinuind sphimantare ta-

beret celei marl, eh find strhjile thria o§ti-

rilor de va vedea tabhra sträjile

nebiruite

www.dacoromanica.ro

1

---

47

se va indhrzi §i cu aceea veti birui pe vrhj-

ma§ii vostri.01) Comparatiile fie-care acestea

cu aceea ce zice Tit-Liv in

c.

VIII.

s.

9

§i

vey vedea asemhnarea.

'

'1.

Trebue insh a insemna ch Neagoe voevod

Ise slujasce cu clicerile :

(istreaja, tabärä, cea-

th., ca sh esprime aceea ce in clioa de as-

thcli numim ulinie de Willie ;

a§a

la

192, el clice : céta lintkia §i a doua,

fata

i céta

cea mare, in loc de stréjà antéia §i a doa

§i dabära cea mare.*

1

Mai la vale, adaogh,Neagoe voevod. Ql.,,a

ésiTi

räsboiul hhrtuita; sprintenimea sh nu

inainte sh dea harth, ch nu sunt de nici un

folos ci inch infrico§ézh ostile ce numai sh

se adune top in frunte 2)

La fata 488 Neagoe voevod dh liului sell

-.

o lectie de politich militarh, zicandul: ch

biruindu-se de vrhjma§i, sh nu ésh afarh din

Ora ci sh §ézh pre hotare in locuri ascunse

unde vor li prietini d'ai lui, pentru eh vrhj-

ma§ul nu sh va putea tine mult in Ora, ci

se va intórce, érh pre Domnul ce va fi adus

il va lhsa fhrh o§ti, atunci sh pornésch asu-

peal cu óste.

'

Dup'aceea il povhtuesce ch, ca un general

sh nu

nu trebue sh se espue la bathlie §i

stea unde va fi temeiul o§tilor §i r6sboiu1ui,

ca vrhjma§ul acolo isi va indrepta tunurile,

Neagoe vcevod f. 186. 2) Neagoe voevod f. 186.

1

www.dacoromanica.ro

48

ci cu apazitorii

trupului say sä se

,

asecle

,i9§-

.

intre a doua si a treia céth, d'aläturea

tilor, §i

d'acolo sh caute la re'sboill.')

In sfarsit Neagoe voevod povatueste ce

.,

, masuri trebue a lua la rhsplatiri, cum trebue

sh se pomenésch sufietele

re'sboiti

toil

i sh

celor morti in

pe la sfintele biserici, ca sa vada

se indemne.

Cum nu trebue sh

i

rasplatesch numai pe boeri, sail pe rudeniile

lui, sati pe cel ce-i vor fi dat mita ca sh'i

laude.

Ci