PUTEREA ARMATA

ARTA MILITARA
DE LA

INTEMEIAREA
PRINCIPATITLIII VALACHIEI PENP, ACUM
3-

DE.

N. BA.I.CESCIJ.

.,

BUCURESCI

MPRIMERIA STATULui HOTELUL SERBAN-VODA

187

'\

www.dacoromanica.ro

41,1

WNW MIRA

ARTA MILITARA
DE LA

INTEMEIREA PRINCIPATULUI VALAHIRI PINA ACUM.

t

www.dacoromanica.ro

PETEREA ARMATA
SI

ARTA MILITARA
DE LA

INTEMEIEREA PRICIPATULUI VALAHIEI PINA ACUM

I,E

1\1" pALCESCU .

Deei i scoot neam RomAnese ping au fost dra-

goste in mijloeul lor, Dumnedeil Slid, aft fost ea

(Nil, cif, nu lad West pre dinsil alte limbi

strAine, ce all Wilt multe vitejil, si all trAit in
bund pace.

Rada Greceanu (1707).

zaa0zo

BUCURESCI
MPRMERIA STATULUI, HOTELUL SIERBAN -VOIR

1871

www.dacoromanica.ro

blicistii de ..acum aY Europei luminate le ghsesc de cele mai rationale. Inteinsa "am vedea
ch drepturile sfinte ale omenirei au gsit totd'a-una aphrelori inteacesta terra, ch printii
notri le-au cunoscut, le-ati pretuit, s'ati jertfit pentru dnsele; i dca nu ni le-aU lasat

intru tOth intregimea lor, vina n'a fost a lor

ci a grelelor imprejurari in care s'ati aflat;
cad el se luptarh vitejete i invinser mai
multe stavili deck am avea nol a intimpina,
dca am avea inimh sh urmhm pe pasurile
lor.prh a face un tot din amnunturile ce
se aflh r6spindite in deosebitele uvragiuri i
documente, este o lucrare lung% i anevoe.
Ea cere pe lUnga alte cualithp o rhbdare,
o eruditie. i o agerime de minte ce rar se
pot intelm inteun acelq om.
Mhrturisesc ch sint departe de a lua dorinta'mi pentru studiile istorice ca o doyen
de talent, ch nu pot, prin urmare a pretinde
a fi istoricul terrei mele. Prin acest mica
scriere imperfecta in multe priviri am voit
numai sh arat chipul i drumul ce ar trebui
a se lua spre a se scrie o istorie, incredintat
find ch curind sari IirOiti se va rklica i intre Romani un om, care sh aibh curagiul i
vrednicia sh ta asuprh'i acesta inalth sarcina. Omul acela 'ar face cea mai mare slujbh
patriei nOstre. Am preferit a lucra institutiile
ost4etY inaintea on caror altora, cad aceste
institutii sunt cele mai minunate ce all avut
phrintiT nostri, cad' ele all fcut marimea i
puterea terrei In vreme de patru vcuri, insferit cad sunt convins ch terra Romanilor

www.dacoromanica.ro

-- 7 _
de 'i" va lua veo-dat rangul ce i se cuvine
intre popOrele Europa acsta o va fi ea datore mai mult regeneratiei vechilor ci institutii osteti.

www.dacoromanica.ro
;

LISTA GRAGIURIUR

CIT ATE lisITR'ACESTlit SCRIERE.

Ineeputul invetaturilor bunnlui i credinciosuluI Ion Negoe Ba-

sarab BB. care a invtat pe fiul sal Teodosie. Manuseris in 4.

de la ineeputul veaculul al XV.
2. Isteria OrriT romfinesel 1290-1700, de vel-logofetul Radu
Grecnu. Manuscris in 4. 1707.
3. Leatopisiltul trrii romAnesel 1290-1729 de Radu logofetclul de Divan sin Mihail Ieromonahul Lupescu manuseris in folio 170.

C`

4. Leatopiditul Ong romitneseI 1290-1688, scris de Tudocie

sin Stoian ot TuliI. Manuscris 'in 81 1747.
5. Istoria terriT romfinesei 1290-1688, acrid de Costantin CApitanul, Manuseris In 4. 1761.
6. Leatopisiltul terra Moldovil 1352-1591. Manuseris In folio.
7. Leatopisiltul terriT Moldovil 1662-1716, scris de Aesentie

Uricariul. chip izvodul liii Vasilie Dub, Tudor Damian s. a.

Manuseris In 4 1716.
8. Natalis eomitis universae Historiae sui temporis libri triginte ab anno 1545-1581, Venetiis 1581.
9. Conspectus Historiae auxilio cum Divino ab anno Valachiae.

reparatae saluitis 1595, citatA de Enghel, f. 106-109.

10. L'ottomano di Lazaro Soranzo In Milano 1599 In 8.

11. Jacobo Gendero. Turca novas; de imperio ottomano evertendo. Franeofurti 1601.
12 Tomasi Georgic). (Protonatario Apostolieo et seeretare del
Principe Sigismondo Battori) delle guerr et Rivolgimenti del reguo

d'Ungaria e della Transilvania consuccesi d'altre parti in Ve

netia 1621 in 4.

www.dacoromanica.ro

- 40

13. Histories, relatio de stata Valachiae 1679-16R8, ciatA de

Enghel, t. 1. f. 109-117.
14. Histoire d'Emerie, comte de Tekeli Cologne 1693.
15. Dlugoss. Historia Polonica Franefort, 1711 in fol.
16. Istuanfius Panonius. Historia regni Ungariae 1724, in fol.
17. Del Chiaro. Historia delle moderne rivoluzioni di Valachia.
Venezia 1718, In 4.
18. Cantemir Demetrius, Histoire de l'impire Ottoman, Paris
1743, 4 vol.
19. Bonfinius .Antonius. Rerum Hungaricarum decades. Lipsiae
1771, In fol.

20. De Raur, general. Memoires hisitoriques et geographiques

sur la Valachie. Franefort et Leipsie 1778 In 8.
21. Sulzer (Franz Joserh.) Geschichte des Transalpinischen
Daciens. Wien 1782 3 Bande in 8.
22. Bethlen (Volffang de) Historia de rebus transilvanims cibinii. 1783, 4 yd.
23. Engel (Johan Christian von) Geschichte der Moldau und
Wallachei. Halle 1804, 2 BAnde in 4.
24. Fneveloredie methodioup. Art militaire, 4 vol.
25. laroela nobtrexl xeirecoyeaTixn c Maxis, Viena 180C.
Acest uvragiu anonim se dtt ea este scris de ConstAntin Cantacuzino.

26. glusetvov thovvziov. Io-rcTiavis naAcct ziaxias. Viena 1819,

3 tomuri.
27. Stratagemes miiitaires et ruses de guerre. Paris 1626. 2 vol.

28. Bretton. La Rnssie 1813, Paris 4 vol. In 12.

29. Hammer Histoire de l'Empire ottoman, 1838. Paris 12 vol.
In 8.
30. Rocqunneourt. Cours Elementaire d'Art et d'Histoire militaires 1838, 4 vol.
31. Bogalniceano Michel. Histoire de la Valachie Berlin 1837.
32. Heirsoave.

a) Al lul Plan VOdA, feciorul luT Mircea Voda, 1561. Sp. 4,

b) Al luT Radu Vod, feciorul lul Mihnea VodA. 1613, Ian. 13.
c) Al lul Leon VodA, feciorul luT Stefan Tomsa. 1630, lan. II.
d) Al luT Stefan Cantacuzino. 1714, Maiii 4.
e) Al lui Grigore Ghica II. 1733, Iulie 16.
0 Al luT Grigore Ghica III. 1751. April. 19.
g) Alecsandru Ipsilant. 1775 Dec,
h) Al lul Nicolae Mavrogeni. 1787, Mart 4.
i) MAturia Jul Teodor MAnahul de la sehitul FrAcineniT. 1763
Noembre.

www.dacoromanica.ro

1.

PARTEA I.
;

1.

De la intemeierea prineipatului pnil la

.

a.ec,10-rea Domnilor fanarioti.

(1290-1716).

Barbarii aeclndu-se pe ruinele imprtiei

Romane, 'i puserh legile i obiceiurile 'kr in

locul institutiilor Romane. Numirea de Roman perise; lumea perduse pin& i aducerea
aminte a unui popor ce ostaFse atatea vcuri;
civilisatia se stinsese, i acum nu se mai vedea nici urma acelor arte i sciinte in care
sthtuser slava Greciei i puterea Roma Arta
i institutille ostaeti care, dintr'un sat mic
Mcuser pe Roma capitala universului, per-sera i ele cu cele-l-late in micllocul intune-

ricului nesciintei, ce ca ua mant de plumb

www.dacoromanica.ro

12

--

aphsa Europa. Chrtile care ar fi putut lumina

lumea erail in mhnele popilor.
Inch in vcul XIV. Europa Inilitarh era lipsith de ori ce organisare, pedestrimea ei, cu-

nescuth sub numirea de comune ') ce alchtuia de niste orvani provti, fart organisare,
fart disciplin, adunati numai In momentul
rhsboiului, schimbfindu-se in fie care compa-

nie, abia indatorindu-se la o slujbh de trei

pent la vase luni, i adesea phrasind steagul
in puterea rhsboiului, atunci cand trebuia a
se face vr'o mivcare , sail a se impresura

vr'o cetate, ne find mai cu Om& de nici

o trbh in btfilii. Puterea armatelor sta a-

tuncea numai In chlrime. Acsta era acea

vestith institutie a cavalerimei; 9 institutie frum:Ss& ins contrarie tacticei ; cad acsta in-

stitutie era a voiniciei individuale, r nu a

sciintei; cad tactica cere mai fintlig intrebuintarea gltelor sail puterea moralh, ra nu

,lucrarea idividualii sag puterea fissich.

A st-fel era p'acel timp starea ostavasch in

Europa, nimenea nu se &idea cum s'ar putea dobindi o mai bunh organisare , cand
Romfinii deter o desllegare acelei vestite
problemi militare, care sth in a dobndi resultaturile cele mai bune cu cheltueala cea
mai putinh; deslegare la care d'abia duph
cinci vcuri a putut ajunge Europa.

r;

1 Comunele se intocmirli, finteiii in Francis de regele Ludovic

i 'Undo II in Engletera, si

IV cel gros. De unde le adopt

Frederic Barbit, Rosie in terra NemtescA. Rocquancourt : Cons

Clementaire d'art et d'histoire militaires t. I. p. 262.
2 Idem. t. I. p. 293. Encyclopdie methodique. Art militaire j.
4. II. partie. r. 635.

www.dacoromanica.ro

13 -Romnii de la intemeierea principatului lor,

aii simtimt trebuinta ce are un stat de o armath permanent, armath care se fie gata la
ori ce minut a reimpinge pe vr6jma din ori
ce parte s'ar ivi. ET pricepurti Inca i acsta
c o asemenea armath nu se p6te privi de
cat ca o avan-garda a norodului, i c tot

'1

basul sistemel militare trebue a sta intr'o

bun& intocmire de o numer6s reserva nationalh; pentru aceaa a organisat el de la

inceput Armata, Militia, i radicarea glOte-

lor;* incht la dingf tot Romanul se nstea

cu datoria d'a fi soldat, i d'a apara statul
la vreme de nevoe,\ i cand vrAjmau1 aka
pamntul romnsc, tOt terra trebuia s fie

in arme.
Fiice ale lull Radu Negru i Mircea cel
!Aran, leginele RomnetI patru Wcurl Para
campionul crescinatatii i bulevardul Europe. Vecli o cli fatal& cand se desfiintara.... in
acea zi... terra era in mAinile fanariotilor.

luterea armata a Romemilor sta:

I. In ostaii sail slujitorii statorniciti cu Mfg.
(Armata).

II. In catane sa slujitoriT de scutel (Mi-

litia).

III. In radicarea glOtelor.

I.

ARMATA.
Armata Romnesca a fost cea d'intiiii ar- -

www.dacoromanica.ro
r-P

14
%

math' permanent in Europa. Este de creclut

ch 'ea 'i avea Inceputul de la Radu Negru,
care a pus bazul tuturor institutiilor nOstre.

tIstoria ne arath c Mircea I regula corpul

Dorobantilor care era alcatuit de mainainte. 1)
Lui Mircea dOra se dh mai cu sOma cinstea
de intemeietorul armatei Romnesti. El Malth
.

i regula edificiul inceput de cei mai de

inamte de el., El fu cel d'intliti care se infatip in Europa cu o armath permanenth si re-

gulath care sUb urmhtorii Domni ce deshviri si se mal mari.

Armata Romariscd de la inceput s'a tmpartit in cete de 1000 Omeni sub un chpitan.
Fie-care Ma se siib-imprtia in clece centuril
sub un suta in urmh iuzbaa. Fie-care cen-

turie apoi se mai impartia in clece decurii,

fie-care sub un ceta. Capul a 500 ce numia
vatav, In vremile noui ceau2) Ea se alcatuea :

1. De cetele de dorobanti sail neamul do-

robpesc, duph cum II numesc hronicarii

nostri. Ei era in num6r de 5000 crud 3) sail

If

1 Este mascot ci fare staturile acum Infloritre in Europa

cele d'intiiil Wirt permanente ae fost les compagnies d'ordonance si les tirreus Archers" alcittuite de Carol VII. regele Fran-

clot 1445 si 1448. Armata RomAnscA era drA en mult maT veche.

2 Grecenu. f. 240. Leatopisetul luT Teodosie sin Stoian f. 210

A luT Radu Lupeseu, f. 134. Hricovul lul Rada VodA cAtrit Msbasa MirceotA 1613 Ian. 13. Historica relatio de stata Vala-

chiae. 1679. 1688. Fotino t. 2. p. 205 6.

3 Ostasil fiind indatoratT sit plAtesca ore ce la capetele lor,
sA ImpArtia in cruel, si coil hetArit ea fie-care cruce sit pullOmit pe an un leusor (leonium, monde, ungurOsell de la care art
rAmas numirea let la piastru Turcesc de 40. parale). DecA eeata

era mat bogatA. se aseqa cafe unul call dol ostas1 pe cruce;
era fiind mat sitracit se punea trel, patru i maT multT. Historic&
relatio de stata Valaehiae. Acstii impArtire in cruci afi fost nu
numaT la ostasT ci si la companiile negutAtoreseT.

www.dacoromanica.ro
'I 1

55

1000 &ilea i alchtuia pedestrimea cea grea

a terra.. Fiii urma phrintilor In slujbh.. La inceput era armati cu arcuri 5i sulite. La afia-

rea prafului li-sh dete pusci i tunuri.. Capul lor

Tnurnia chpitanul cel mare sail capitanul

Dorobantilor. Fie-care- ceath de o mie Omeni

se comanda de un chpitan mai mic sail sdb.

chpitan.

2. Chlrasii. La inceput era multi, rh in

urmh s'aii imputinat din pricin eh shrhcisera i nu se putea tine, avnd multe chefrh pe la 1679
tueli. La 1620 era 8000
numai 6000 &merit Caput lor era Sph.tarul;
crucea lor nu se scie de chti era. )
3. Rosii de -Oil. Ersi chlhrime sub comanda Marelui Paharnic. Acest corp gat de

vestit, a tinut penh la al XVIII vc.

4. Lefegii in num6r de 1000 meni, alchtuia
un regiment saii cOth de pedestrime sub ch.pitanul de lefegii.
5. Lefegii sptarrilui in numgr de 500 sub
comarida ceausului Sphthresc.

6. Vnhtorii, in num6r de 1000, din care

_

jum6tate pedestrime, i judiatate chlrime sub

chpitanul de Vinhtori. )
Penh la al XVI vc trebue sh fi fost numai
500 iFnatori, fiind Ch in hronici gksim p'a-

tunci numirea de Olaf de vinhtori, rh nu

de chpitan. Acesta avea mare importanth fiind inshrcinat i cu politia capitaliei. El se

alegea dintre (cornea Insemnati. Ngoe Basa.

1 Georgio Tomais, p. 74.

2 Histories, relatio de statat Valachiae 1679-1688.

3 Vein Fotino. t. 3. p. 354-7-14. Cantacuzino. f. 54-5.

1:?:
1
I

www.dacoromanica.ro

.--

ci-

16

rab era Olaf de vinatori and s'aii ales Domn

la 1513. 1) Radul Vodh Mixnea la 1620 dete
acestui chpitanu titlu turcesc de Aga. 2)
7. ShrceiT -500 i scurelnicei 500. A cetia

ere' chlhrimea Bucurescilor sub capitanul

If

Sphthriei. Cei d'intii trebuea sh fi meritat nu-

III

Omeni une ori, r alte ori s'aii urcat i pn

lii

mele ce purtau, chci crucea lor era de 4

la 8 Omeni.
8. Lipcanii 1000 sub Marele Postelnic.

9. Kazacii. 3) 200 pedestrme i chlhrime

sub un)polcomnic. 4) Armele lor eraii puca
i

palopil. 5)

10. Pucagi 500, sub marele Arma.

11. Aprozn 500 sub un vtaf. Sub acesta era
un ce-au sari locotenent, peste dInil marele
Postelnic.

12. CopiLdin cash 500. ET alchtuiah garda

din na-untru a palatului DomnescA Capul lor
era vtaful de copii.
13. Curte,MY garda calhreta, nu scim de

cat era:

--

14 Ferentarii, un corp de pedestrime u-

Orh. 7).

1 Istoria VerreT RomanescI de Constantin dip. f. Radu Lupescu f. 21.

2 Fotino. t. 3. f. 488. ,
3 Nu trebue a socoti. vdend numirile striline de lefegil, lipcaul, cazacT, cA acestia era strAini. Hronicaril ne spun cA eT
era meld de terrA. Acestia s'aa intocmit mal tArdifi imitAnduse dupA strAinT, pill s'a0 pAstrat en organisarea i numirea.
Acest obiceifi a fost si este de obste in Vita Furopa4 Fotino t. 3. f. 356.
5 Tomasi p. 67.
6 Historica relatio de stat Valachiae 1679-1688 Fotino, t. 3

f, 357-14. Cantacuzino f. 54-5

7 Dogalniceanu. p. 152 242.

www.dacoromanica.ro

17

10,000 &ilea i alchtuia pedestrimea cea

grea a t6rii. Ffi .urma phrintilor in slujbii.
La inceput era armati cu arcuri i sulite.
La aflarea prafuluI ii sh dete pusci i tunuri.
Caput lor sh numea cdpitattul cel mare sail
cdpitanul dorobanfilor. - Fie-care cth de

ug.

mie meni se comanda de un ceipitan mai

mic sari sub-cdpitan.
2. edleiraii. La inceput era multi, dra in

urrna sari imputinat din pricind a s4r4cisera i nu se putea tine, avnd multe diet.
tueli. La 1620 era 80001) ; ra pe la 1679
numai 6000 menI. Capul lor era speitarul;
crucea lor nu sh scie de clip era.2)
3. Roii de terra. Erhi chlrime sub comanda --marelui paharnic. Acest corp atat de
vestit, a Omit One' la al XVIII 'Mc.
4. Lefegii in num6r de 1000 Omeni, alch-

tuia un regiment sail cth de pedestrime

sub capitanul de lefegii.

5. Lefegii spatorului in num6r de 500, sub
comanda ceuplui spdtdresc.
6. Veniitorii in nunAr de 1000, din care
jumtate pedestrime, i jumtate chlrime

sub cdpitanul de vdneitori.3)

Pn la al XVI vc trebue s fi fost numai

500 vfingtori, fiind ch in cronici gsim p'a1

tunci numirea de ratty` de gm-Maori, rh. nu

9 Georgio Tomasi p. 74.
2) Historica relatio de stata Valachiae 1679-1688.

3) Idem Potino. t. 3. p. 354-7-14 Cantaeuzino f. 54-5.

2

www.dacoromanica.ro

18

Acesta avea mare importanth

find insrcinat i cu politia capitalei. El se
alegea dintre meni insemnati, Neagoe Basarab era viitaf de vanatori clad s'aii ales
Domn la 1513.1) Radul von Mihnea la 100
dete acestui chpitan titlu turcesc de agei.2)
de capitan.

7. &froze 500 i scutelnicei 500.

Acetia

ere' chlrimea Bucurescilor, sub ceipitanul

spdadriel. Cel d'antaiii trebue sh fi meritat
numele ce purtaii, caci crucea lor era de 4
meni une-ori, rh alte ori sal urcat i pn

"I!

la 8 Omeni.
8. Lipcanii 1000, sub marele postelnic.
9. Cazcii.3) 2000 pedestrime i chlrime
sub un polcovnic.4) Armele lor eraii pupa
i palou1.5)

10. Pu;sca;sii 500, sub marele armas.

11. Apro(,1ii. 500 sub un vataf. Subt acesta

era un ceau

sari
marele postelnic.

locotenent, peste Until

12. Copii din cath 500. ET alchtuiaii garda

din luntru a palatului Domnesc. Capul lor
era natal's?, de copii.)
1) Istoria Ord Rominese de Constantin crtp. f. 46. Radu Lupescu f. 21.
`-t) Fotino. t. 3. f. 488.
5) Nu trebue a socoti, 1,4144nd numirile strAine de Lefegii.
Lipcani, Quad, ci aeestia eraii strAint Chronicarii ne spun eg
el eraS dmeni de Ord. Acestia s'ail intocmit maT tArzifi Withduse dupg strAinT, i Ii s'au pAstrat eu organizarea i numirea.
Acest obiceRi a fost si este de obsee in loth Europa.
4) Fotino t. 3. f. 356.
.
5) Tomasi p. 67.
6) Historica relatio de stata Valaehiae 167!)-1688 Fotino, t.

37 f. 35-14. eantacuzino f. 54-5.

www.dacoromanica.ro

19

f3. Curtenii, garda calarth, nu scim de

eat era.
14. Ferentaril, un corp de ped.estrime u01.4.1)

15. Fustaya de care erati numai 100 subt

luzbas9a de fusta0. El purtaii lance.2)
16. Raiducd, clrime i pedestrime, armall cu shbii i lanci.3)

17. Clrimea shrdarului de mazili, care

se alchtuia de top boerii eiti din slujbh ce
se numea rna.zli. Acest corp era forte in-

semnati

18. Tunarii 500 cu artileria, mai Anthill

sub chpitanii dorobntesci; 611 de la 1655
sub marele armaF.')
Numrul tutulor acestor otiri trecea peste

30,000, i in vrerne de rhsboiii tot-d'a-una

se mai mhrea. Aceste ostiri ins era numai
in Romania mare; caci in Romania mica era
uh deosebith ostire a banului.6)
Banul cfirmuind singur Banatul Craiovii,
i fiind Domnului numai vasal, a trebuit s

alba u Wire a sa. Cursul istoriei Inca O.

adevercl, pentru ch ne artrt:

a). La 1508 pe nisce boeri sub banul

Parvul, i pentru aceea numitii Parvulesci

1) Cogillnieeanu. p. 132 242.

2) Historica relatio de state Valachiae.

4 Radu Lupeseu f. 177. Greenu f. 11)5.
4) Historica relatio de stata Valachiae.
6) Idem Fotino. t. 3. f. 356. .
6) C. Cantacuzino f. 56.
4.t

www.dacoromanica.ro

20
cu oftirile Craiovii, eh gonirh
si puserh Domn pe Vladuta.

pe Mihnea

b). La 1522. Barbul Banul Craiovii cu o-tirile sle gonesce pe Vlad al VIII.
c). La 1563. Boerii cu ostirile de peste Olt
se scla asupra lul Petru al II.
d). Istoria clice la inceputul biografiel lui
Mihail"' Vitzul, ca el ca Ban al Craiovii avea
uh otire deosebith.
e). La 1599. Mihaiii vitzul intrfind in
Transilvania, scrise lui Radu Buzescu i banului Udrea sh mrga i el in Transilvania
oFtirile CraioviL

f). La 1601. Boerii Buzesci cu oscirile Craiovii gonesc pe Simeon Movild.0

g). La 1630. Aga Mateiii Basarab cu Roei de peste Olt se rscla impotriva lui Leon
Voda.2) Luand in privire atat duhul rasboInic
al Oltenilor, cat i istoria care ne ardta eh

Vlad al VIII la 1522 n'aii putut a se impotrivi cu ostirile ce avea, Banului Barbu, putern incheia c otirea Banatulul era destul
de insemnat.
Arm ata Romandsca, duph cum ua arataram,

a stat in puterea el pInt la 1580. De atunci

pna la 1592, Domniile ticalse ale lui Mircea II, Petru III, Stefan II i Alecsandru III,
u desorganisara i uh imputinara. Ast-fel
Mihai Viteazul and s'a urcat pe tron afla
CoOlnicenu p. 116, 121, 130, 136, ne, 222.
5) Leatopisecul lul Tecdosie Stoian f. 89.
1)

www.dacoromanica.ro

.21

numai yeah 10,000 stag. Acest mare ehpitan implini cadrele armatei, n reform,
tin disciplin i adhogh pe Mg& cetele de
mai sus, alte doug in chlrime : Dela i
Beslii. Aceti din urmh ere" de 200 calarep
fruntag. Mihaiti dete atunci comanda acestor arme WI Stefan Petnahaci Ungurul,
om cu curaj i vrednic, clice Bethlen, sti comande nisce Omeni ce se insemnaserh prin
multe vitejii.1)

Mihai Vodh vhnd despoporarea terrei i

trebuindul soldati, a inceput a lua cu lera

Unguri, Transilvani, Poloni, t]azaci, Shrbi i
Arnhuti.

Pilda lui u urmal. i alti Domni

in urmh ; ast-fel Mateiti Basarab organist un

corp de 2000 Shrbi, Bulgari, Arnauti, numit
Seimenr), asemnat cu lanicerii Seymoungs
subt un polcovnic. Acest element strein introdus n armata Romdnesed acluse marl ne-.,
norociri.

Autorii, cOntimpurani lui Mihai, vorbesc

ast-fel de armata lui : Slujesc de soldati a-

cestui voevod gall de Romani, a chror vitejie uh cunosc bine Turcii din vremea vitzului lor capitan Dracola, multi Unguri,
Transilvani, cati-va Arnhuti, Greci, Bulgari
i Shrbi. Are putini puca1, de care se afl
in lipsh i Transilvnenii, cad aceste norde,

i mai cu sm Ungurii se bat mai voios

1

Pethlen t. 4. p. 355.
2) Greeeanu. p. 121.

www.dacoromanica.ro

52. ----

cu sabille, i chlri cu sulitele, i en mare

indrasnla arat fata la vrajmap. 01)
Armata priimea de la stapanire lfa, hran i veminte. Sub Mircea cel batran tot

soldatul primia pe cli ate dol bani rosii,

earl fac 13 parale. Mated). -Baidiab rani
lfa i u facu de 8 bani rosii ; in sfarit
N, sub urmatorii Domni ea merse crescnd

In vremea Domnilor Fanarioti. Atat

soldati1 cat i oficieril" sail boerii aveaii de
la stapanire, pe fie-care cli, mertic de carne,

pn

de pane, de grail sail de mei i de luma

narY.9)

Capetele insarcinate cu administratia i aprovizionarea otirilor eraii acestia :

Marele clucer care era cvartir-maistru cel

mare al armatei, El lua bani de la visterie

i cump6ra provizia de pane, yin, orz i fan,

trebuincise armatei. Avea sub dansul dol

cluceri Masi mici: Clucerul de arie care ingrijia de magaziile de fan i de orz, i c ucerul de pivnite care se ingrijia pentru pivnitele cu yin ale armatei. Afar d'acetia
mai avea sub dansul i jigniceri, sail magazieri din boernai.
Marele sluger era insarcinat cu aprovizionarea armatel de carne i lumanri.
Marele pitar primia proviziile de la aceti
de mai sus i le impartia pe la cete.

1) L'ottomano di Lazaro Soranzo in Milano 1599. p. 147 Jaeobo gendero: Tures Nisentos. Franeforti 1601, p. 149.
2) Fotino t. 3. p. 355.
C. Oantaeuzino f. 54.
.
.n
5

II

www.dacoromanica.ro

23
r,
,

Mare le Otrar era ingrijitor al corturilor

armatei. Avea sub (Mosul i mici ,seitrareil

Capul cel mare al armatei era: _Mande

El avea sub comanda lui imediath
pe top chlraii cum i pe lefegii, saraceil'
i scutelnicei. De la 4cetia el primia de
speller.

fie-care cruce pe an Mate un leuor (leonum)

i un car de fan, care in urmh nu s'a mai

platit in naturh, c use da un led pentru

,

dansul. Cand un oficier inainta in grad, era

dator sh-1 fach un dar. Watarul. avea mt.
tribunal osthesc, unde se judeca pricinile
ostaesci.2)

Inca din vremile cele mai vechi, obiceiul

era ca Domnul, odath intr'un an, sh fach
reviU, revist (chutare) armatei i militiei,
Atuncea se flick"' i inaltri in ranguri.3)
liniforma otirilor era asemanath parte cu
I

a Ungurilor parte cu a Polonilor, afarh de

unele cete precum dorobantii, i altii carist
purtaii vechia uniformh national, hair& vanhth i in cap chivere.4) La Pasci druia
Domnul fie-chrui osta5 uh chivrd sail baret, i uh bucath de postav pentru uniformh.$)

-roii de Ora erg invemfintap in rou.

..

1) C. Cantaeuzino p. 41-4. Fotino t. 3, f. 495, 502, 503, 508.

Historica relatio Valachiae.
.
2) Idem Fotino t. 3. p. 473.
.

3) Neagoe W. dice p. 204: La etiutarea din toll anii, ce

este obiceili a se face oftilor i slujitorilor, bcerimea 0 cAFeteniile asteptit einste i dame."
4) Istoria Orel C. Capit. 198.
,
5) Fotino t. 3. p. 355.
.1 11'

www.dacoromanica.ro

24

Seimenii purtati cdpcan rou cu mnicile

t- despicate, in cap barete cu fundul rou scos
4 afarh la LI& parte. El, pentru uniforma lor,
1
se numti i ro5sii straini, spre a se deosebi
de roii de tra.1)
Fustaii aveati uniform& verde ca pucisa.
Copil din cash i lipcanii purtaii uniformh

leOsch".2)

'

Aceste cete purtail hainh verde, peste hai-

n incinp cu brit) rou, in cap bareth cu

fundul rou.3)

Istoria ne arth ca Costantin I. la 4654

invemnth pe chpitanii dorobantilor i Ca=

%repot' cu frengii, cu coftirii

cu atlas!)

,.

t" Ostaii aveati multe privilege sail obiceie

1

duph cum se clicea p'atunci. Unul din cele

mai insemnate era ch capetile oscirilor eraii
din drept mdularY al sfatului Domnesc $i
al obtescilor adunhri. Pupa acsta venea
scutirea de dajdii. El nu se scuta Inca de
tote dajdiile. Privilegiul scutirei complecte
la Romani '1 avg name)" robii. De la boer

pInt la monean, de 14,AmPastire, preot,

pane la oscn, top luau parte la contributiile Statuluil Istoria ne art, ch ostaiI

1) Fotino p. 436.

Sulzer t. 3. p. 262.

2) Idem.

3) Fotino t. 3. p. 438. Breton t. 3. p. 71. In aeest tom este

u stampa a unuT ostas Roman desinat la Petersburg.

t;

4) Ltopisetul luT Teodosie Stoian f. 228 i a Radulul Lupencil f. 132.

5) Cu tote efi de la Ineeput boeriT nu primed, lefe pentru
slujbele lor, , de eat dre-eare darurT de la sub-alternil lor,
u tOte eA el erati IndatoratT sA faeA ul parte insemnatA In ar-

www.dacoromanica.ro
171,
.

25

ridca mai mult ei haraci imphrhtesc; ch

Mihnea II la 1585 maxi taxa ce plate' ro0
de Ord; ca Costantin I la 1654, rand a.'i
trage favorul ostailor li plati la un haraci
deplin ; asemenea ch el erth dorobantilor i
chltirailor dijmaritul i oeritul familiilor lor,)

Ostaii, cu tote eh lfa lor era insemnaihT

dOra tot n'ar fi putut intdmpina cheltuelile

7 7. lor, dOch in vreme de rhsboiti nu le-ar fi

fost ertath prada, duph cum era ertath in

tote armatele din Europa, i dQA VilNIV %TM
de pace nu se intrebuinta ca. la Romani in

lucrri obtesci

particulare, \ precum fa-

cerea de drumuri, fntni i a t.2), pentru

care socotim ch era platiti deosebit.
In vreme de pace armata era aeclath par-

mats, si s merge, la ritsboid cu eheltula lor; dell tot plAtead

thijdiile eele mat insemnate: Ast-fel el ad plAtit in tot anul haraciul, ploconul bairamului, vdcdritul, banif calului, i oeritul

la tret ant Asemenea i monastirile. Vistieria fAeea chibzuire

dupit starea fie-cAruia cat se cuvine si plittescA. Constantin

Mavrocordat la 1741, prin aetul reformel, desfiintind multe drepturf ale boerilor If scuti de. tot de dAjdii precum i pe mAnAstirT. Mihaibi Raeovitlt in anul urmAtor, i Grigorie Ghika la
1748, stricarA multe din reform, si se hotArA ea booth i monastirile s plAtsel: ploconul, ajutorinfa, mucareru, vdcdritul
oeritul In totT "aniT. IIrmAtorif DomnT supuserA pe boerT sit pillteed}, i dijmdritul, de care IT scull in parte Grigore Ghika,

prin hrisovul de la 1751. Aprilid 19 Constantin Raeovitit it seuti

de mucareru, i Aleesandru Ipsilant la 1775 hotara ea oeritul
sill se ia numal la trot ant, dupit vechiul obieeid. Ast-fel a urmat pAnd in vremile mat de curAnd. C. Cantaeuzino f. 86, 96,
97.

Vaur f.

108,

114. 117. Hrisovul luT Grigore Ghika

1733, Iunie 16.

Hrisovul luT Stefan Cantaeuzino 1714 Maid 4.
Hrisovul lul Aleesandru Ipsilante 1775 Decembrid.
1) Greceanu f. 140.
2) Leatopisetul luT Radu Lupescu f. 132-364.

www.dacoromanica.ro
-^12111F--171,,1111
.

11

26

te in capital, parte prin judete. Dorobantil

fle garnizonul capitalei. EY da santinele
care phziati la porta din fath a curtei.
.

-----Pusta0Y phziati la prta din dos a curtii.1)

'

t Ch1iira0I erail aeclap la Ploesci, Musa,

i Gerghina i Ru0I-de-Vede.2)
Shrhceii i Scutelnicei edii in Bucuresci
fiind
chlarimea Bucuresciului.
I
Aprozil slujti ca taxidarY i implinitori de

dtorii. EY primti pentru ostendla lor un

dar in bani ce se numia plata eismelor3)
Copii din cash alchtuiaii duph cum am
clis garda din luntru a palatului Domnesc.
La ceremoniile cele marl, veitaful de copii
purta arcul i purpura Domnilor. Unul din

copii purta stgul Domnesc, care era de ma1 tase ro0e, avnd sugrAvit d'oparte pe sfantul Gheorghe, protectorul armata i de ceaalth acvila cu crucea in cioc. Duph acetia
Iveniaii toil copii din cash, investati leesce
purtand sulite lungI 0 stegulete cu prapore
de mhtase bicolore ; albastru i galben.4)
Pucaii phziati la temnite.
I
Lipcanii se intrebuintati in trimeterY cu
,

;
.r

depouri.')

..

Vniitorii se intrebuintaii la viinat, i din

I.
I

!'

.
4

.
..

1) Historiea relatio de stata Valachiae.

2) Leatopisetul hit Radu Lupeseu f. 101 i a mul Teodosie sin
Stoian f. 172. Istoria Ore Rom. de Constantin eAp. f. 179.
3)

CogAlniceanu f. 72 241.

4) Fotino t. 3. f. 318.
5) Potino t. 3. f. 354.

www.dacoromanica.ro

..

b
4

27

cele ce vAnaii se indestula mai Anthill curtea

Domnsch ; rh rhmita se vindea in thrgul

Domnesc in folosul lor i a chpitanului lor.

D'aci a venit c'acest chpitan se fie i ingrijitorul thrgului.1)
Armata RomAn era supush unCI disciplini
.

strapice. Neagoe VV. ne arth eh ostaii

care picaii in vini, se pedepsiati, i ch una
din pedepsi era degradarea; rh cei ce se

trgti din slujbh li se racea cinste trimitenduse a cash cu excort4.2) Romnii insh caV

tote natiile meridionale prea cu anevoie se

supun jugului disciplinei. Plcerea prdciunilor mai cu smh avea mare stpnire
asuprhle, nu atlita insh ca la cele-alte otiri
strhine ; chef vedem pe Mihaiii Viteazul cnd

a intrat in Moldova la 4600 a poruncit sh

impusce pe toy transilvhnenii ce se vor
prinde depradfind, in vrerne ce pe Romani
'1 ostindea numai la bhtae.3) Cu vr'o cati-va
ani mai 'nainte la 1595, Albert Kirali, gene-

ralul roman, dete uh pita de strhnicie militarh osAndind la mrte vr'o chti-va ostag,
chci aii chlcat capitulatia ce Meuse el cu
'

ceauii Mohamed i Mustafa, pentru inchinai ll

rea Brhilii.4)
In vremea Jul Mihai Vitzul duhul ost4esc

ajunse in culmea sa model de credinth

si

9 Fotino t. 3. f. 488.

2) Neagoe VV. f. 68.

"
3) Engel t. 2. f. 248.
4) Hammer t. 7. f. 229.

a
A

if

i4
I

www.dacoromanica.ro

I) 9

28

dragoste chtre capul lor, i de pietate chtre

religie ; in acele vremi s'a veclut ostaii Romani la poftirea Domnului lor de a jhrtfi partile lor de left spre a se inzestra cu satul
Costescii, MAnhstirea Bistritii, in care se adapostiserh cate-va vreme.')
Srta terii Romnesci, ca srth a ori-chrui

stat constituat spre resboiii, a fost lipith de

srta armatei. In cath vreme acst armath
a pastrat in inima sa sentimente de disciplink nphrate virtuti ale unui bun otn,
Romnii a fcut minuni. Sub Mihaiii Vitzul disciplina fu mai stranich i Romania
fu in mhrire. Duph ce insh trhdarea din
campul Torda rhni Romnilor pe eroul lor,
disciplina incepu a schdea, dimpreunh i puterea Statului care era intemeiat pe disciplina ostailor. Armata Intampin un vrhj1

(,

1) Acest4 faptii, am ghsit'o arltath, intr'un hrisov a MT Leon

Veda, de la 7138 Ianuarig 15 dat la mAnlistirea Bistritif, prin
care intaresce dania satuluT CostesciT, sat ce Mihaiii Vodh.cumpltrash, de la MosnenT drept 42,000 aspri gata, i II dltruish, monastiriT. Insh, and a cumpltrat riposatul Mihail Vodit acel
sat CostesciT dice hrisovul, a fost Intru esirea 1111 din Domnia
acesteT rY, i ail fost atuncT Intru mull& strAmtre i scfirbli

din tote pArtile, i Intru Imputinarea avutiel de keltuialA,

pentru lefile unor ostasT ce era Muni 14ngi Domnia-Sa, a Intrebat Mihail Vodit pe toff aceT ostae, vrea-vor sit lase pArtile lor de 1014 sit cumpere acel sat mai sus dis, ea sit fie pentru Dumnedeil la slants monastire i pentru pomana DomniT Site,
Ark aceT ostasl &tune! cu glas mare au dis: sit fie dupi, Ingiduinta i dup4 voia Domnil SOle, pentru dint& monastire, ca
fie de Intlirire i clilugArilor de brand i DomniT Stile Intru veenick pomenire, i ail fost pentru neoutinta Domnil Silo i pentru
stiles nevol ce a avut cu sederea la sfanta monastire cu aceT
ostasT In cfitii-va vreme.

www.dacoromanica.ro

29

ma invierunat, in Grecii ce naphdira in

I Ora indath dupa mrtea lui Mihaiti Vodh.
Tinta lor fiind a slhbi Statul Romanesc, firesce ch cele d'anteid ale lor loviri all trebuit sh ffe indreptate impotriva armatei.

iDoue-cleci ani de domnii strhine, ce all urmat

I

de la caderea de pe tron a lust Radu er

ban One la inaltarea lui Mateiti Basarab

(1611-1631), full in deajuns spre a demoralisa de tot armata.

Istoria ne-ab pastrat re'spunsul ostailor
_Roman! aire Domicil Alecsandru IV Ilia,

cand acesta 'I ruga sal apere de rhscla,

vestitului paharnic Lupul Mehedintnul : Ma-

ria ta, '1 ail clis, noi nu vom sta cu tine, ch

ai chlcat jurhmntul i ne-ai oprit lefile i
ne-ai stricat obiceele, cat am remas Arad
i n'avem nici ua arma, caci le-am vandut
pentru nevoile ce am avut de la tine Dmne,

i acum te scla de fugi, ca vrajmaii tel

s'aii apropiati Vrajmaii Domnului nu mai

4.

era atunci vrajmaii ostailor ! Demoralisatia

ostaimeT trebuia sh'i alba efectul sail. Cel

d'anteiii act al el fu revolta chlarailor de

la Manesci, Gergina, Ploesci i Ruii-de-Vede

la 1623.2) De i acsth rescla se potoli indata prin invingerea rebelilor la Mhnesci,

deed pricina ce u produsese remaind, nedisciplina ostailor merse crescand.
1) Leatopisetul luT Rada Lupeseu f. 98-9, si a luT Teodosie
Stoian f. 166.
2) Greeeanu f. '188
Constantin eilpit. f. 179.

www.dacoromanica.ro

1:11

30
Mateiti I Basarab urcandu-se pe tron se
silia a pre-intAmpina relele ce se ascepta a
isvorl din acea demoralisatie a ostailor, El
se incerch at aduce la sentimentele de disciplinh, 'I ocuph cu rhsb6e, cunoscand bine
ch gandirea la reti 'i are principul sil in
nelucrare i chutarea lenevirei este mormantul discipline. MA' greh lucru este a
introduce disciplina and duph ce odath armata a perdut'o ! De i linisci pe soldati,
drh liniscea lor era inelhtre, i prevestia
grozave fortuni. Revolta ascepta numai uh.
ocaclie ca sh isbucnsch, cu atat mai mutt&
thrie cu cat mai mult fusese comprimath.
Ocaclia se infhtih. Un grec Ginea vistier
mare, se Meuse nesuferit tern' prin tiraniile
lui. Revolta era in tote capetile. Ostaii uh.
hltrodusera in fapte. Indath duph vestita
biruinta a lui Mateih Vodh la Finta, in 17

Mali"' 1653, revolta isbucni; Seimenii strain!

deterh semnalul, i duph danii se luarh dorobantii i cele-alte. Atunci Ora chclu in cea
mai grozavh anarhie militarh, atunci. . . Irish

sh arunchm mai bine un vel asupra acelor

scene d'o amarh suvenire, care nimicir pla-

nurile patriotice ale altor Domni vrednici,

i care ail adus necurmatul rasboiii civil i
dhrhprmarea WI Oh! cad nu putem smulge din cartea istoriei nOstre aceste foi scrise
cu sange! !

El prevedea bine bunul Mateih, ca dintr'

:acsta se va strica Ora, -chid pe patul silt

www.dacoromanica.ro

31

de mrte, auzind urletele turbatilor soldati,

adresa credincioilor s61 aceste profetice
ctiVinte : De acum fratii mei sh sciti cu adevrat ch pentru faptele lor vor s fi mail
rentti asupra acestii tichlse de Ora, i va
sh cazh la mare nevoe, i vor sh phtimsch

reii i cei buni pentru cei M.o.)

Revolta nu muri cu Mateiii Vodh. Ea se

prelungi i mai cu furie inch supt urmtorul
Domn Constantin I Basarab. natal Domn
din inchisrea unde'l tinea rebelii, insciinth
pe Domnii Transilvaniei i a Moldovei sa vie

WI scape. Acetia intrnd in Ora isbira i

impinserd pe rebel! la Teljn in 4.7 timid
1655 i tra se mai linisci. Ramhita acestor
soldati revoltndu-se din noti in anul urmetor
in Bucuresci i Brhila, Constantin I trimese
osciri credincise i ii rasipi cu totul oprind
numai pucini dorobanti pe earl :ii supuse cu
chpitanii lor Agii, rh tunurile le-ail dat in
ingrijirea armaului : Mihnea III organish &hp
armata la 1658 chid s'a ridicat impotriva
portii. Nenorocita isbfindh a acetii intreprinderi, przile ce mai fAceall dorobantiT

i seimenii aduserh de a se vedea rasipip

inch odath de Mari in anii urmhtori.
Grigorie Ghica reorganish ore-ce armata

la 1672, cnd a insotit oscile Turcesci in

1

Polonia. 0E1 aU stains din tOte braslele, clice un cronicar, chlral, dorobanti, roii
1) Greceanu f. 262.- Radu Lupeseu f. 124.

www.dacoromanica.ro

32

cum i pe visternicei, sptrei, postelnicei,

vornicei, phharnicei, le-ad fcut stguri noui,

i le-ati dat tutulor sulite cu prapore, feluri

de feluri, fiesce care duph brasla lor, i ati
fcut ste frumsh, atat cat mergnd .1 filcesnd halal inaintea impratului s'ati mirat
i imphratul i. top Turcii, de oti ce avea
Grigore vodh frumse..')
Un chronicar Moldovean laud mult talentele ostesci ale lui Grigore vodh, i vitejia ce ati arhtat Romanii in aceste campanii
ale Poloniei, i mai cu smh la bhtliar- de
,

la Levenz.2)

La 1673 in tabdra de la Hotin seimenii

cercarh uh nouh revolth, Grigore Ghika WV.

cu oscile cele-alte fad supus, ati prins pe 80
din eel mai ra '1 ati bagat in butuci, i '1 aii

trimis la ocnh; rh pe cel-alti 'I aii lhsat la

stgurile lor schimbandu-le chpithniile.3)

La 1688 erban 11 Cantacuzino and umbla

sh se ridice impotriva Portii, reformh

mhri armata, urcand'o la 40,000 6meni

i
i

38 tunuri marl%) Din rhmOtile dorobantilor

intocmi un corp de 4000 talpa i cazaci,

'1 dete sub comanda Agii care de atunci

ati luat titlu de Aga de dorobanO, i s'a privit ca un general de pedestrime.4)
i

c.

J;

Istoria Ord de 0. Cap. f. 224.

2) Leatopisetul Ord MoldoveT seris de Aesentie Uricarul f.

2, 3 si 15.
3) Cost. CAT. 1. 233.

4) Cantemir t. 3. f. 480. Del Chiaro f. 137.

www.dacoromanica.ro

33

Armata atuncl sa imphrtit duph arme in

trel divizil marl: Pedestrimea tt subt Aga,
chlrimea subt Sptar i artileria sub Arma,

garda printulul era numai deosebit subt

comanda Chminarului
ThIpasiT find. duph asemnarea tlpailor
sail a tlpailor Unguresci, trebue si fi avut
armele acestora, care era : puca, ; pistolul i
sabia. El eraii invemntall cu talare roiY.')
Si in cap cu chivere.2) , ,L
;.1 CAnd tot era gata, cAnd RomAnil ere" a-

cum' s tragh sabia ca in vremea 1.111 Mthaii

vitzul, pentru sfAnta vricin a independentii

nationale, ?erban Voclii muri, i cu dnsul

i acea vrednich hothrire.
Minunata stare in care :erban \Todd adu, sese armata, flea ca i sub urmaorul Domn
,..Constantin Brncoynul, tra Itomnsch s
urmecle a ft un stat respectat in Europa.
Trel impfiray marl 11 disputa atunci alianta
1tomnilor : Impfiratul Nemii, Sultanul cu
vestitul. conte Emeric de Tekeli.3) i imphTatul Rusii Petru, cel mare.
Mafia de .1a Cerney din 21 August 1690,
cascigatii de BrAncovnu cu armata Romansch i Turcscd, fu cea din urm in care
vechile nOstre legine se 1uptarb". In mare

bIllIe rfinduit. Ad Romnii ii luar adio

de la slava militarh!

.11 iqi

1) Sulzer t. 3. I. 262,
2) Fotino t. 3, f, 436.
1;
3) Ilistoire d'Eme.rin &Ante de tekeli 1. 241.
3

Ina

www.dacoromanica.ro

'1,

L-

Constantin Brncovnu neingriji in urm

armata.
El strich multh slujitorime, thee

cronicarul, fAcndul podari prin satele lul

i ale rudelor lui.
Acest Domn cu tOte ale sle bune calithy,

nu sciu a se folosi de positia sa i a Tur-

Aliantele sle cu impratii Nemtii i

a Rusil fur% vthmtre lul i ril, cad el

ciei.
.1

nu trase sabia la vreme cad (tin minute

marl i hotrtre, duph cum zice Engel,
el n'a ciut lucra intr'un chip mare i both-

rtoriii ; duhul Jul Mihai Vitzul nu r6posase

asuprin. 02)

Fanariotii atunci intrigar, i in doi ani

capetile Brncovenilor i a Cantacuzinilor,
acele (lout familil mai puternice a tgrii, clur sub sacurea Otoman. Fanariotii atunci dobAndir tronul Romnesc.

"

If.

MILITIA, RADICAREA GLOATELOR.

Radu Negru viind In tra-Romnsa gasi aci deosebite chpitnaturi p care de i

le supuse sie1, Ur% tot le 'Astra intocmirea
lor. Ast-fel trebue sh fi fost organisarea din
, luntru a tgrii pn in vremea lul Mircea I,
I care imparti tra in judete, dnd la fie-care
1) Leatnpisetul Jul Rads! Lupescu f. 164.
2) Engel t, I. f. 379.

www.dacoromanica.ro

.,

35

numire duph riul cel. mare ce trece printr'

1 insul.

El tintind a organisa tot statul ostesce,

Iimparti judetele in cpitenii de uh mih 15meni, fie-care supt un chpitan. Acesti ehpitani aveati putere administrativh, judech1 tordsch i ostsa. in judete. La Cmpu1 Lung i Thrgovisce find orae capitale ale

Ii

Orii, chpitanul carmuitor purta titlu de dvore

,
nic.i)
a. r
CApiteniile ere'', in nuna6r de opt-spre-clece
0

1 numai in RomAnia mare, precum urmza :

In judetul Slam-Rmnic, trei capitanii :
o Focpnii, Tradista, Illansieniin. Cea d'ntiti

din aceste c'apitnii era mai: insemnath, i

se numia, ,,chpithnia cea mare a Focanului
de margine. Ea a avut in urma. i jumaate
de Tuna. Rmsa.ita din acsth chpitnie s'a

mai tinut One in vremile mai de curnd,

i s'a numit o Buciticain i tuiulei Buciuc2.)

In judetul Buzai u cApitnie a otargului

Buaului.n
In judetul Prahova capitania o Ploesciuldi 0 .

In judetul Dambovita c4pitnia o capita-

nilor Thrgoviscii.
,

In judetul lalomita trei capitanii: aLichiresci, Stelnica i oraul de !loci o.

In judetul Ilfov trei capitanii: 0 Ciociinescii,
Oltenita i Gergitan .
.
:

si

I)
2)

Cantaeuzino f. 62.
Fotino r. 3. 1. 350

www.dacoromanica.ro

.t..
f-

36

In judetul Vlascii done' capitnii : .0diboe

!.

i Daial.D

In judetul Musiel i judetul Arge

chpi-

iff I
thnia o
Campu-Lung.: .44
In judetul Oltu dou capitnii: Slatina i Uda.
:

In judetul Teleorman chpitnia .Roiilorde-Vede.

In Romania-mica carmuitor Banul, ere'
deosebite capitnii, din care cea mai insemnata era a Cernetului, i se numia ca i a
Focanului: Capitnia cea mare a Cernetului,
de margine.1) Ramaita din acst capitanie s'a tinut pane la 1830.
AcqtY 18,000, 1catane sail slujitori de
scutl .din Romania-mare, precum i cel
din Romania-mica, nu primiati lfa. ci se
scutiati de ore-care dajdii. Ei ere' organisay ostaesce, i impartig ca i armata in
centurii i decurii, i se numia mai in de'

osebi : cazaci Martaloci

i cazaci CataragI.2)

In vreme de pace ei ereati indatorati sh fach

garnisna oraelor i a targurilor i sal ph
zsca pe rand marginele (granite1e.3) In
vreme de rasboiii slujia& sub marele Spa.

1) Cantacuzino, f. 56. Historica relatio de statu Valachiae.

2) Baur f. 69.
Fotino t. 3. f. 357.
Sulzer t. 3. f. 353.
3. Paza granitilor din vechime era forte strasniefi.
Intr'un
hrisov a luT Petru VodA feciorul luT Mireea VodA din anul 7069,
Septembrifi 4 se area cA, in vremea luT PAtrascu VodA. ,,VoTeu
cu cetasiT hut, i cu alti Romani din Potel fiind pfizitorT la mar-

ginea DunfiriT ea sfi nu trcil, pribegi sal ails ffieltorl de rele,

eT Wail pfizit marginea bine dupd legea veche, 0 ail trecut
pribegT printeacel Toe, i pentru acOstfi vinfi a Tor le-afi Nat
Pfitraseu VodA treT sugubint"
erA

www.dacoromanica.ro
LIS

\1

37

tart') Uniforma lor era albastr4.9) Deosebit

d'aceste cdpItnii eraii,multe sate de catane
organisati &AO ostesce fr lf, avnd
numaI ore-care scutiri. Aceste catane din
.

sate
'

aveall cap pe ate un boer.

A st-fel

eel de sub dvornic se numiail dvornicei. :

eel' de subt splitar, .spttireiD ; eel de subt
postelnic, .postelniceP ; eel de subt vistier,
.vistiernicel; eel de subt paharnic, .phhArnicei. ; eel de subt comis, ecomiseie sc1.3)
In vreme de rsboiu erau in activitate subt
cgpitniile lor, 61,5. in vreme de pace edii
pe la casele lor cUutndu'I de lucru campuluL D'aci a venit proverbul atat de mult
cunoscut in Ora Romnsch" s,i tera Mol1

doviV)

de la armg la saph.

Acsta a fost militia sail Landverul t6rii.

La n trebuinth neapUrara, saii rand patria era in primejdie sa" chiema .rdicarea
gltelor.. Jupanii (boeril) atunci cu fecioril
.1

lor ca nisce domni feodall se redicau cu

banierile lor i slujitorii lor ca sri apere mo,sia (patria) amenintatli.") Asemenea tot nov
1) Baur f. 56.
2) Sulzer t. 3. 1. 252,
3) Cantacuzino 1. 57.

!I

(i ' .111

.'t '114110111 WM
11

Historica de statu

Fo-

tino t. 3. f. 358.
4).Organisatia petard armate a Moldova a fost asemenea ca
a 'Orel Romanesci, cu prea putina deosebire. Vedi Cantemir
descrierea Moldovel."
5) CA, boeril (trail nisce Domni feodall slujind la rilsboiii cu
eheltuiala lor, ua miirturisesce i Georgio Tomasi (cap. 3. f.
37) care fiind secretarul pritqalui Sigismund Batori a trebnit
sft canteen, bine pe Romani- st institujiile lor. iboiLT, dice el,
sono nobili difendo obligaii a proprie spese a la guerra."

www.dacoromanica.ro
-V

38

rodul era indatorat ea sh rdice in arme

subt comanda boerilor i a chpitanilor miibor.')

In nici uh Ora ca in Orile Romnesci acsth generalh armare nu s'a intfimplat mai
de multe ori. Invederat este eh cu uh a- p.
semen@ de minunath organisare ostsch,
,

Ora la trebuinth putea pune in picire i

100,000 Omeni. Nimeni drli nu se va mai

imira acum chnd va vedea in istorie pe Radul VIII la 1538, in acele vremi de dispoporare, a preghti n armath de 80,000 Omeni
spre a uh trimite in ajutorul lui Ion Zapolia

printul

Transilvaniei,

impotriva Sultanului

Suleiman!) Pe Mircea II la 1550 a intampina pe pretindentul la tron, Radu Ilie, cu

80,000 ostag i 36 tunuri.3) Pe Alecsandru
II la 1577 a merge impotriva Moldovenilor
c'o armath de 40,000 meni.4) ; Pe Mihaiit
Vitzul a intra in Moldova la 1600 cu 50,000
ostai ;')
.1
,
Ce materie durersh de gandire, Romnii
-

1
,

inch din vcul al XIV, pe and tOth Europa

era cufundath in barbarie, avea nisce institutii cu care in acele vremi ar fi ajuns WA
natie puternich in Europr, dOch unirea ar
I) Cogillniceanu I. 1. 1.241.
2) Engel t. 1. f. 215.
3) Natalis Comitis universae sni tempores libri triginta ab
.

ano 1541-1581. Venetii 1531.

4) Leatopisetul Ore Moldovil (1352-1591)1.300.
5) Coglilniceanu f. 206.

www.dacoromanica.ro

'

-ARPtqWrnc.

39

Ii domnit intre dnii! Fie ca rt4cirile p4rintilor nostri sh ne slujiasch de pita; precum virtutile lor de indemn! Fie ca s nu
uitam d'aci 'nainte, c unirea face puterea
staturilor i prin urmare fericirea lor.
1,

1. 01.11,1

'

I fill 4.. 1.

.1'

It

L'

1.

t)

M.

,
1

ARTA MILITARA Lk ROMANI

1,1

IN ACEA EPOCA.

64 I

m ue, etki a cwaNsce,

Lipsa isvbr

Cll.

de amruntul tactica ost rilor Romnesci.

Leatopisitile nOstre cuprind prea putine bii.-

gad de shah asupra acetii materii; autoril

strini i mai pucin, Neagoe Vod este singurul autor care ne d ore-care desluiri.
Este prea de creclut ca. Romnii O. nu fi
fost mai 'napoi de cat cele-alte natil Europene in arta militarh.. In al XIV , XV
i al XVI vc scOla r6sboiu1ui era in Wile
,

Dunrii de jos , Ungaria, Transilvania, Serbia,

1

Romania i Moldova. Provedinta scosese 0meni marl in aceste locuri ca sh apere cretinimea amenintat. Mircaa cel biltran ,
[On Huniad, cavalerul cel alb al Romania?)
Dan al III, Stetan cel bun i mare al Moldova Vlad Tepe, Mihaiti Vitzul, tOte aI)

' 11
0
11
1
,
ti:., : i P
( Uf
(confines
t
Ast-fel se numise Huniad de contimpuranil s

1,

III ch. XIII.

www.dacoromanica.ro
L

i0
.1

1.

ceste geniuri inalte care lupta tot-d'auna unul

impotriva a clece, trebuia sit fail ore-care

temeinice principe de arta militarti, care nu e '

alta de cht d'a invinge u putere mai

iiia
mare cu alta mai mica.
Istoricii deosebitelor nmuri laud talen-

tele, iscusinta, vitejia acestor chpitani marl i

rzhmul ce ei ati dat cretinAtAtii.. Bonfinie

dice de Dan III Dracula. CA era un brbat

inzestrat cu mare virtute i chpitan prea
Irak in ori-ce r6sboiti, care en putine otiri,
'

prin rritirinimea i intelepciunea sa si prin

inalta virtute a soldatilor sel, a sustinut
lint vre-un ajutor strAin resbOiul TurCilor
peste plirerea tutulor, care rAsboiti abia pu1("Ct top cretinii impreun st sustie, i ati
fficut athta deArtare a provintiilor sale prin
.

'

11.1116.-

necurmatele resb6e, Mat abia art reMes 6meni ca sit lucreze campurile.1) 3:1I
Msgr., istoric Polon, contimpuran lui Stefan cel bun al Moldovei descriind faptele
strAlucite ale acestui print, se pornesce d'un :
nobil entusiasm i strigh: 0 brirbat, vred-

nice de mirare! cu nimic mai pre jos de

cat generalii Eroici de carii noi atat ne miram, care in vremile nostre, dintre top printii
lumil mai 'ntiti al raportat u biruint atilt
de insemnath asupra Turcilor. Tu eti cel
mai vrednie duph judecata mea, chruia se
cuvine sA i se dea domnia i comanda a
I

iii

1) Bonlinius decade III lib. 6. p. 471.

MIL d.. III

www.dacoromanica.ro

41
.

I.

lumea i mai aleS vrednicia de general 'improtiva Turcilor duph invoiala, bothrarea 'ti decretul tutulor ceetinilor, llisAnd
pe cei-alp imphrati ,i printi catolici sh se
thvAlsc in lenevire, desfranliri sari in re's, Li'
,,
Me ciVile.0
lawn? lie, istoric. Ungur clice de acela0 :
u Post-a Stefan in tOtA viata sa un om prea
insemnat pentru tiinta disciplinei militare
ttli.

i pentru faptele re'sboinice cele slAvite; caci

dintre toy vrAjmasii cu carii s'a luat la arme

a eit biruitor c'o virtute si c'o vitejie vred.1

nic de mirare, sc1.2)
In sfarsit Engel dice de Mihaiii Vitezul.:

(4 SA 1.t)

aruncam drage tiori pe mormntul unui print 44

Roman care interesezA istoria lumei ; i el 4
a lucrat, si puternic a -lucrat spre a im-

branci barbaria turcsch despre cele-altek

plirti ale Europii.3)

.-

Sh nu ne pail acum cu mirare dch, des' pre unele parti a arter militare, vorn vedea
ca Romanii aveati mult mai bune prinCipe,
de cAt await pe vremea de atunci NeTntii.
Francezii i Anglezii.
.
Armele RornAnilor atat ofensive cAt i de1 fensive, erati cele obicinuite p'atunci : arcu,
i lancea, sulita, securea, sabia, palosul, mAciuca
1 haina de fer, scutul, pavAza scl. In re'sbOele
,

T,

Dlugoss, Historia regui Poloniae lib. XIII.

2) Istuanfius panonius, Historia regni Hungariae lib. IV.
3) Engel t. I. f. 268.
1)

www.dacoromanica.ro
-

a,

42

nationale se .slujiaii ,i cu csele. Duph aflarea prafului se slujirh cu puscile i tunurile.

Intrebuintarea acestor arme se urea la sfaritul vcului al XIV; Romanii iubiail prea pu-

tin aceste arme, i se slujiail mai bucuros

cu sabia i sulita, mai cu smh chlrimea
lor din care o mica parte numai primi armele cu foc.1) Ast-fel chlhrimea Romansch
incepu a se deshvari, in vreme ce chlhrimea

Europe adoptand armele cu foc se departh

de menirea ei, carea sth in iubire i lupta
cu arma alba, rh nu in pucarire, i se intarzie multh vreme deshvarirea ei.
c. ,
Socotesc ch chlrimea la Romani trebue
sh fi fost de dou6 feluri : grea i ?Ora, fiind

eh adesea irk pe cronicari a face deosebire

intre chlrimea ce se bhtea in linie i 4 gonacii cu caii uori

earl]: se intrebuintail spre

a lumina marul otirilor i a lua in

genii.

pe _vrajma1.

..

Chlarimea urh avea cat midi d'ai Ora

sprinteni i iuti ca fulgerul, ei shriaii in fuga

mare parae, ripe i 'Irk a se teme de

vajmai, ii da hart din tote phrtile arkan-

du-se i fhcandu-se nevhcluti la tot minutu1.2)

Nu este adevrat duph cum ail clis unii,

ch Romanii avOit mai multh chlhrime de cat

pedestrime. De i firea natiel i positia t6rii
1) Leatopisetul lui Radii Laposeit I.

116

i .a mY 'Poildosie

Stoian . 208.

CogkInieenu f. H5.

;i

www.dacoromanica.ro

'1;

[,::3

43

care e mai mult campie poveluia pe Romani mai mult spre calhrime de cat spre

pedestrime ; insh simtind imnortanta pedestrimei, tot-d'anna acsta a fost mai numet rOsh in armata bor. Georgio Tomasi, mrturisesce i el eh Romanii avti mai multh pe4..
I destrime de cat chlrime.1)
Pedestrimea, acsth armh a btkliilor, I,
re" dup. cum a numit'o Napoleon, era despre- P-s
tuit in Europa, Zaiid Romnir simtira importa* ei i organisarh pedestrimea lor.

Ea era armath cu sung i se rkatiniA. in

1 .falange.2) sari glte inland. de unde a yeI nit i expresia a se ingloti otirile . ce aa
de des se intalnesce in scriitorii notri cei
1

vechi. Cronica ne arath eh : la 1448 in . campii Righin (Cosova) unde Huniad cu Ungurii
i cu Rornanii a inut uh White crunth cu
sultanul Amurat, pedestrimea Romansch i
Ungursch impresurath din tote 'Aline de ch-

lhrimea Turcsch .sta frumos ca un zid de

patrI tare ; era turcii, adaogh cronicarul,
vzand aceasta incepurh a face meteuguri ;

clad se loviail cu cretinii ei indath da dosul ; deci cretinii ii gonia,

,5i'i

strica multi din cretini.3)

,,,

strica m'reyza,

rh turcii se intorcea i. LAO a se tocmi

t
1) Tomasi I. 74.
Natalis comitis tudversae Historiae sui teInporu libri triginta, ab anno 1545-1881. Radulphus ublinplanitem veni: . -snit
copias ii duas phalanges .divisit."
3) Leatopisetul luY Teodosie sin Stoian f. 39 si 40.
1

2)

www.dacoromanica.ro

44.

Cele d'antiii bucti d'artilerie numite in

I Europa Bombarde, la Romani se numiati
Balimezuri. Aceste 'find prea marl duph obiceiul d'atunci cand s'ati facut altele mai
midi, s'aii dat acestora numirea de tunuri
spre a se deosebi de cele marl carora s'aii
-941.1Jiton
pastrat vechia numire.1)
Artileria la Romani a fost mult mai in

?'

--

bun stare de cat la cele mai multe nmuri.

L'aceste, tunurile find prea marl, capetele
nu puteafi nici nu tiati a le schimba positia d'finteib, i ' ast-fel de multe ori ajungti
a fi nefolositre in Whiff ; pentru aceea in

Europa scrip mult artileria i incepu a sh

intrebuinta mai cu srna. in isbirea i apararea cetatilor ; era in batalii (labia figura
eke doue, trei tunuri. Ast-fel a urmat One

0-

in vcul al M.') Tunurile Romaneti eraii

mai midi') de aceea eraii mai mobile i

se natal trage tot folosul dintr'insele. Pu.

tine pilde pte gsi cine-va in analele ostaeti de uri isprava mai buna, de cat aceea
ce dobandi Mihaiii Vitzul, la Mafia de la
Calugreni (1595, August 13.) El aeza doe
tunuri in aa bun positie cat prapadi tta
aripa drpth a armatei turceti. Fapta este
vrednich de ttri aducerea aminte !
I) Leatopisetul hit Radu Lupescu f. 204.
i
2) Rocquaneourt t. I. f. :344-0.
3) In planurile din cartes luT Georgic Tomasi se vgd tunurile
RomtinetI i Moldoveneqti titrate
de dot cal, In vreme
ce cele fmpitrittWT sunt terete de patru caT.
.

.1

www.dacoromanica.ro

45
1 t' Putine

idei strategice a trebuit sh fi avut

Romanii, din pricina ch Wail avut teatruri

marl de lucrri. Romanii n'ati iubit r6sboiul
de ,.cuprinderi (la guerre de conquettes) ;
numai sub Mircea i Mihaiii Vitzul ei ait

--

fost concheranti. Misiunea lor era sh apere

1
4 tra i crestinhtatea ; cele .mai multe a lor
re'sb6e au fost defensive in politick de si
ofensive osthseste. ET s'aii rsboit mai mult
in Ora lor, in Bulgaria, Transilvania si Moldova, si intr'aceste numai Mircea i Mihaiii
1
s'aii intins mai departe.

Nvlirea insh a lui Mihaiii Nitzul in Tran-

silvania la 1599 ne infatiszh un plan strategic, bine combinat mai d'inainte. Rsboiul
defensiv socotindu'l ca ua parte a strategiei
sail a politiceT, re'sboiultn s'aii adus la cea
mai mare perfectie de RomanI ; Ora avnd
inch Wary destule muntse i padurse ajuta mult uh aphrare national. De ate orr
un vrhjmas puternic nvlia in Ora, top locuitorii campiilor pustiati orasele i satele,
si se strangti cu turmele si bucatele lor la
munti, a caror intrare era aparath atat prin
naturh cat si prin fortificatii. Batranii, muerile si copii se odihnti in munti, ra junii L.
luau armele, se format' in cete .i da harth 0
vrajmailor. Armata, te'rei sta ascunsh in
,

I,

paduri, ferindush d'a se msura in batalie

generala cu glotele vrajmailor, multumindu-se a'i Mini, a'i taea liniile de comunicatie, a'i coprinde proviziile, a'i aduce prin
-I

fi

www.dacoromanica.ro

s 46
i a'l sili sh phrhssch tera
Med de ispravh, sai a'l trage in locuri grele
i necunoscute de dansul, unde plhtia scump

urrnare fmete,

indrsniala ce a avut d'a chlca i.hmantul

Komi 'these. Cu acest chip Ora sawn in maI
multe randuri de ordele Unguresci i Turce5ti, ce o ameninta sh o cotropsch.
Chipul cu care se lupta Romanii, 11 vhz asemenea cu chipul cu care Tit-Liv ne arath
eh se luptaii Romanii. Este de crezut ca
traditia sh ne fi phstrat arta militarh a stillmo5i1or nostri. Organizatia armatei pe cat
o cunscem i desprtirile ei in cete, cen,

i decurii, sint curat Romane.

Neagoe Voevod in cartea sa, capul , des-

turn'

pre randuiala rabelor 9 ne arath cum se

luptair Romanii:

Vraad sh e51 la r6sboiii im-

protiva vrjrna5ilor, dice el fintdia, sh randue5ti Omeni sprinteni i indrasneti, U cum

este obiceiul, rh duph a doua sh vie tabhra
cea mare, insh sh nu fie departe una de alta, ci aprpe, pentru eh de se va intampla
yre-o primejdie, strejei d'antiiir sh vie O.'

se amestece in cea de a doua, rh de se

.

va vedea ch. i a doua se biruete de vrhjmag, s pth ajunge ca sh vie sh se amestece in tabhra cea mare, ch strja cea d'anthin i cea d'a doua este inima a tth Ostea,

ce trebue sh se fersch forte tare sh nu

cazh in primejdie pricinuind sphimantare ta-

beret celei marl, eh find strhjile thria otirilor de va vedea tabhra strjile nebiruite

ii

www.dacoromanica.ro

--- 47

se va indhrzi i cu aceea veti birui pe vrhjmaii vostri.01) Comparatiile fie-care acestea

cu aceea ce zice Tit-Liv in c. VIII. s. 9 i

vey vedea asemhnarea. '
'1. Trebue insh a insemna ch Neagoe voevod
Ise slujasce cu clicerile : (istreaja, tabr, cea-

th., ca sh esprime aceea ce in clioa de asthcli numim ulinie de Willie ; aa la fata

192, el clice : cta lintkia i a doua, i cta
cea mare, in loc de strj antia i a doa
i dabra cea mare.*
Mai la vale, adaogh,Neagoe voevod. Ql.,,a

rsboiul hhrtuita; sprintenimea sh nu siTi

inainte sh dea harth, ch nu sunt de nici un
folos ci inch infricozh ostile ce numai sh
se adune top in frunte..2)
-. La fata 488 Neagoe voevod dh liului sell
o lectie de politich militarh, zicandul: ch
biruindu-se de vrhjmai, sh nu sh afarh din
Ora ci sh zh pre hotare in locuri ascunse
unde vor li prietini d'ai lui, pentru eh vrhj-

maul nu sh va putea tine mult in Ora, ci

se va intrce, rh pre Domnul ce va fi adus

il va lhsa fhrh oti, atunci sh pornsch asupeal cu ste.

1 ' Dup'aceea il povhtuesce ch, ca un general
nu trebue sh se espue la bathlie i sh nu
stea unde va fi temeiul otilor i r6sboiu1ui,
ca vrhjmaul acolo isi va indrepta tunurile,
1

Neagoe vcevod f. 186.

2) Neagoe voevod f. 186.

www.dacoromanica.ro

48

ci cu apazitorii trupului say s se asecle

intre a doua si a treia cth, d'alturea ,i9tilor, i d'acolo sh caute la re'sboill.')
.
.,
In sfarsit Neagoe voevod povatueste ce
masuri trebue a lua la rhsplatiri, cum trebue
sh se pomensch sufietele celor morti in
,

pe la sfintele biserici, ca sa vada

toil i sh se indemne. Cum nu trebue sh

re'sboiti

rasplatesch numai pe boeri, sail pe rudeniile

lui, sati pe cel ce-i vor fi dat mita ca sh'i

laude. Ci i pre sarac (nenobil), dice el,

dach e vrednic i harnic i'i va phstra dregatoria cu cinste, ba mai bun 'ti este siiracul cu cinste, de cat boerul cu ocara..
i.., Ased area otirilor in granduiala bhthliel.,
.

era ast-fel : pedestrimea precum: dorobantii,

Lefegii, VinAtorii, Seimenii, a la mijloc,) (centru) ; la corpu din drpta sail aripa drpth,
sh aeza Caldrasii, Shrceii, Scutelnicil. La

corpu din stanga sati aripa din stanga :

11

Roii de terr, cazacii, haiducii, cl. La reservh arab capitanii miilor i militiile bcierilor. Acsth aeclare la r6sboiti nu era totd'auna statornich ; nu numai positia locului
.i iscusinta generalului, dar chiar i firea armelor ii silia s'o modifice, duph cum istoria
ne arata inteatatea intamplari.
Istoria ne d forte putine relatil despre
rinduiala btliilor. . Din cele ce avem ni
si invederdza : eh mai multe Wain, -era mai
,

),

1) Neagoe voevod f. 190.

www.dacoromanica.ro

49

cu alma ale lui Mihai Vitzul, erban I i

Mateia I, sunt metodice, ca dranduiala ohlieS s'a intrebuintat mai des, ra la .batalia
de la Dudeti (1631) sa. Intrebuinta nranr
duiala concava : eh Romanii cunoscusera din
vreme importanta positiilor fireci la rsboiti,
cum i Intrebuintarea reservelor. Sa, dovedim clisele nstre printr'o aruncatura de
ochia asupra unei batalii.
Batalia de la MneftY (1550), intre Radii)

Ilia i Mircea al III, este cea mai veche

despre care istoria ne-a pastrat daturi. Ea

se deosibect : I. Prin nepotrivirea puterilor

ambelor lir
(Mircea avea 80,000 ostai,

n vreme ce Radul abia avea 12,000). 2

Prin Intocmirea a della falange ce Radul
facu din arma lul. 3. Prin intinderea ce el

dete frontului sea spre a'i ascunde maimicimea numerica. 4 .Prin atacul la vreme ce
el facu celor-alte randuri, cand vaclu pe cel
d'antditi In neorfinduiala. Tote aceste intocmiri ale lui Radu, 11 facu sa triumfeze
de rivalul shii.')
Batillia de la Calugareni

(1595 Aug. 13)

este cea mai stralucita dovda despre vitejia i sciinta militara a romanilor. Generalul
cel mai istet al veacului de acum n'ar putea
face nisce dispositil mai bune, de cat acele
ce facu Mihaia Vitzul. Cu 16,000 luptatori,
Vezi deserierea mesa! batalii In Natalis Comitis univer
sae Historiae sui temporis; libri triginta ab anno 1645-1581.
4-

www.dacoromanica.ro

50

el invinse u armath de 200,000 meni. Intr'acsth vestith bhthlie insemnhm dispositiile

urmtre : I. Mihaiii trage pe vizirul Sinan
pap intr'un lot strimt, unde acesta nu-i putea pune impotrivh de cat 12,000 lupthtori,
i prin urmare tth glta armatei '1 fu nefoloitre. 2. Vedem pe al nostri nvlind
asupra turcilor, a fi reimping, a se ralia i
a nhvli de isnvh. Singurh numai acsth
impregiurare dovedesce uh arth, i uh arta.
inaintath. 3. Mihaiti aclh 2 tunuri in ap
bunh

positie in cat prhpdere tth aripa

drpth a armatei turcesci: 4. Minunata isbire

ce vitzul- chpitan Kocea, cu mai pucin de
400 calhreti, flicu asupra armateI turcesci
luhnd'o pe la spate i rschirnd'o. In vreme

ce Mihaiti o isbia in front')

Turcii, dice un autor vechiti descriind

acsth bhthlie, se luptah ajutorati de multime

0 de nuttier, romanii de thrie i indrsnialh.
(Turci pugnabant adjuti multitudine et numero, Valachi fortitudine et audacia).2)
La Mthlia de la Sibiu (1599 Octom. 28),
vedem pe Mihairi a da rhnduelii sle de IAtithe uh positie oblich ; atacul se fhcu numai
asupra aripei sthnge i centrului. Romanii la

Inceputil perdusera Mafia 0 se rhschira1.

1) Engel t.

1.

f. 236.

Hammer t. 2. 604.

Cooilniceanu

f. 151.

2.) Conspectus Historiae Valachiae auxilio cum divino ab anno

reparatae: salutes 1595.

www.dacoromanica.ro

51

serh, and Mihaii isbutesce al ralia, nvhlesce cu iutla asupra Transilvhnenilor birui-

,.

tori, i le smulge biruinta. Acst blithe e

cea d'Antai( unde istoria pomenesce de Intrebuintarea reservelor. Transilvhnenii nu
sciurh a o intrebuinta p'a lor la vreme, de
teeea le sap. biruinta. Mihaiti se folosi mai
bine d'alui.')
'
La ,,bhthlia de la Mirislo. (1600 Sept. 8),
vedem pe Mihai a'i acoperi flancurile, wclndu-si armata intre riul Marus i un del.
El avu nesocotinth d'a phrsi acst minunath positie, i de a lua in gout pe transilvhneni, earl se trhseshrh pe Dees; ast-fel el
chzu in cursa cel-o intinsese generalul Basta
;i perdu acsth btlie insemnath, cea d'AnMill in care fu biruit.9)
La (1 bhthlia de la Toroszlo (1601 August
.2), armata romnsch i imphrhtsch era a;Oath Intel& positie forte build pe un deal.
Sigismund Battori, cu o arinath de dua ori
mai mare, era special pe alt deal oposit; u
chmpie deosibia ambele armate. Mihai sta.'
In nelucrare i ascOpth ca vr6;ma;ul sh vie
sh'l lovsch. Child acesta se coboria pe munfe, Mihaiti 11 trhsnesce cu artileria sa. Neoranduiala vrjmaului creschnd in trecerea
lui prin ampie, Mihai i Basta se folosesc
1)

Bethlen

198-4*.

t. 4. f. 384. i urmittrele.

Cogiilniceanu facia

2) Cogilniceanu f. 211. Enget t. I. f. 261.

www.dacoromanica.ro

52

d'acest minut priincios i fae o isbire atat

de iute in cat i omra 10,000 6meni, in
vreme ce el nu perdura de cat 300. Acst

fu cea mai din urm biruinta a Eroului i

una din cele stralucite.1)
La U btlia de la Petersdorfn. (1611 MHO.
12), transilvnenii isbira centru armatei n6s-

tre. Pedestrimea nstra putin numersa se

sparge curand, batalia era pierduth, and
erban I, numai cu ajutorul calarimei, reintocmi lupta i chscigh u biruinta stralucita.2)
La ,,batalia de la DudesciD. (1631 Octom.

26), Roii de Ora, earl erall in aripa stanga,

isbiti de Wail se deschisera i 'I luarh in mijloc. Lupta se apta atunci grozav in aripa
stanga. Ea se comunich in urm a. la pedes-

trimele din centru. De cinci ori pedestrimea

romandsch fu reimpinsa de pedestrimea moldoveana i de cinci ori ea navali de isnva.
In acst btlie ca i in cele mai multe, pe-

destrimea s'a luptat improtiva pedestrimer

i chlrimea imp rotiva calarimei. 3)

Taberile ingradite (les camps rtranchs),

erti cunoscute de romani Inca din veacu

al XV. La batalia de la Kosova vedem pe

Xuniad a'i ingradi tabara. Ingrdirile se fa9

Memoires Chronologiques pour servir a l'histoire univpr-

selle de l'Europe, depuis 1600 jusqu'en 1716. t.

2) Cogillnieeanu f. 268.

8) Fotino t. 2. f. 172-4.

www.dacoromanica.ro

1. f. 16.

't

53

ceati cand cu .anturi and cu care legate i

umplute cu phmnt.
Isbirea i apararea iietior era in aceea-I

stare de pruncie ca i in tth Europa.

La 1595, vedem lush otirea romnsch
i transilvanh a se purta la impresurarea Targovestil duph ore-care principuri fcnd i

anturi acoperite (foss& couverts), spre a

se apropia de ziduri. 1)
Cetatile Orrei eraii : Giurgiu, Braila, oraul

de Floci, Thrgovistea, Bucurescii, cetatea

Negru-Vodh, Poenarii zidith de Tepe Voda,
Domaica.9) Teleafla i CrAciuna. Acsth din

urn& o luarh moldovenii dimpreunh cu judetul Putna la 1473. 3)

La 1544 turcil coprinserh BrAila, Turnu i
Giurgiu pe care le tinura pen la 1830. .?
.

La 1659 Georghe Ghica I, din porunca Sultanului, drtimh tOte cetatile.

Afarh de cetatile de mai sus, mai era(' multe

alte cettui care apara intrrile muntior

vadurile Dunrii. Iluinele acestor .cettui se

1)

CogAlniceanu f. 157. G. Tomasi in cartea sa are un ta-

broil care aratil armia crestinsett soSind inaintea TAr-

AestA cetate este in facia planulta pe deal;

crestinit yin de la nord-est, i ad i asedat tat baterie care
puqckesce eetatea, Tureil fug spre ritarit, unde se Girl
tunurile i bagagiurile lAsate de ddnqil. Avant-garda cIlIAAtli a erestinilor se vede In luptit cu arier-garda tureilor.
OstasiT romAnT ea si eel transilvani se vAd purtAnd came
govesteT.

cu pone marT; cAlitretiT port euirase.

2) Engel t. I. C164.

3) Leatopisetul, terel Moldovil (1352-1599. f. 138).

www.dacoromanica.ro

4-

54.

vlid inch i in cliva de astcli p'alocurea. ')

Ortianii ere" insrcinati cu apararea cettilor2), de aceea nici n'a progresat mult
acsta ramurh a artei militare. Muntil i stufsele pduri ereatt cetatile favorite ale Romfinuluii, i el scia bine sh le apere pe acele.
Acsta a fost arta militar i intocmirea
puterel armate la romni. Despre bunhtatea
acestei intocmiri, vitejia i sciinta romnilor

pot mrturisi 76 de campanil, din earl 19

impotriva turcilor, 15 impotriva moldovenilor, 43 impotriva transilvanenilor, 15 civile,
6 impotriva polonezilor, 5 impotriva ungurilor, 4 improtiva bulgarilor i impotriva grecilor, 1 impotriva cazacilor. In aceste campaint s'afi dat mai mult de 80 btlii rhnduite,

de care in 75 armata romilnscg, a fost

1) Afeirg, din multe ruined de retail care dupg materialul lor

se vgd a fi clAdite din vremea Romanilor, sunt multe altele
ce se vild a fi maT noel, asa:
La Rgsboeni pe hotar din susul satuluT PorceseiT din drpta
JiuluT. se afig si acum nit cetlitue.
Altit cetlitue se atilt din jos de satul Bgrleseil d'astAnga apit.
Alta erg. in dreptul satuluT BrAdesciT d'astAnga Jiu
La casa albit tang& Kliciulesei d'astAnga apiT se ail& mine ;
asemenea si la satul Kremene Sud Gorzi, la gura Balasului in
Jilt, la satul RecariT d'astAnga JiuluT, la satul Muerenil Intro
Olte i maT sunt ritsipurT de nit cetate pe care titraniT o nu.

mese: cetatea mueril".

Pe Niajlov de la vale de satul Krevedia s'a gsit nit zidire
ruinatii ce Orsini! numesc cetatea feteT."
Pe apa ArgesuluT in Plain! ArifuluT MITA aeest rig Ong as-

tg-dT sent zidirT de cetate, ee se dice a fi a lot Neagoe Voivod. Alt relator se mai glisesc la Orvenca i Bozoreanca in
jude(ul Teleorman, i altele.
2) Cogillniceanu f. 243.

www.dacoromanica.ro
!..

55

partea principal, & In 5 ca aliat, i mai

multe lupte deosebite.
Genera hi cei mai vestiti ce ati comandat
armatele romnesci, afar% de Domnii Mircea

I, Dan III, Vlad Tepq, Radu de la Afumati,

Mihaiii Viteazul, erban I i Mateiti I; ati fost:
Dan nepotul lift Mireea, Zavisie Negru, Radu
'

Buzescu, Banu Mihalcea, Banul Manta, Farca, Albert Kyrali, Banul Udrea, Baba Novak,
George Race i altii.

www.dacoromanica.ro
(

ii

PARTEA II.
I.

Puterea armata de la aegarea Domnilor lanariot, pinit la Rep lament.

1716-1832.)
pioa de 10 Februarie 1716 fu o cli de doliti pentru Romani ; in acea cli Nicolae Mavrocordat, cel d'antiii Domn fanariot, se
1
.

urea pe slvitul tron ilustrat de Basarabi.

Fanariotul pricepu bine a puterea Ro-

manilor era in institutiile lor ; de aceea nici

nu intfirOie a shpa acele institutii, spre a pregati nmului sel o lungh domnire. El aecl
temeliile sistemei ce trebue a se substitua
in locul constitutii nstre, lasand la urmetoril sei, insrcinarea de a le desvolta i a

www.dacoromanica.ro
:

57

le consfinti. Dovadh despre acsta ne (IA

insup Constantin Mavrocordat, clicnd in actul reformei de la 1741, ch : uLa acsth reformh el a urmat inv6thturilor phrintelui sal
Nicolae voevod."
Inch in cel d'iinteiti an a domnirei sale,
Nicolae Mavrocordat imputing mult armata
i militia. Dupd dansul Costantin Mavrocor-

dat la 1739 desfiinth de tot vechia organi- )

sare militar a WI Din armat el WWI'

nurnai 120 tlpali i alti atali cazaci, la care

le pltia elite trei lei Ile ln.nA; '6, oe va1

1-alp ostal" ii desfiinth de tot, supuindul in
randul dajnicilor de obt. Garda lui o
I alchtui de vr'o cAte-va sute de turd i arI nauti: De asemenea strich pe stenii numiti I
sptrei, postelnica vistiernicei, phhrnicei,
scl, cum i cpitniile de pe la judete, land.
i cfirmuirea judetelor din Tana chpitanilor I
i dnd'o ispravnicilor. Din militie el opri
numaY 1620 de slujitorY, pentru slujbele din
luntru.')
Acesta stricare a armatelor, clice generalul 'Bauer, inceputh de tathl, i savarith
de fiul, slhbi de tot statul ; nu nurnai ch ea
.

grbi covarirea projectelor Porta Maui('

tara Romansch in capricia el, Mil temere
de contraclicere sail de revolth, dar ea es- I
puse inch tara la supararile turcilor i mai I
1)

Bauer f. 69

zino f. 57, 63.

Fotino t. 3 f. 489, 352, 358.

Cantacu-

CogAlnicnu f. 331.

www.dacoromanica.ro

.)

58

1 cu sm a locuitorilor din vecintatea Dunrii,

1 vrjmaii el cei mai ne'mphcati. ET atunci

fcea necurmat preumblri prin Ora scotand

,

daruri de la Domn, depradand pe sraci,

fAcesndu-se in acea vreme stapani pe tot co-

mertul, caci numai (Teal brate armate ca

sh pedepssca aceste Rill de leg1.1)
Este de insemnat ch, reforma lui Mavro-

cordat intru cat a coprins dispositii regui lamentare i de un interes mai secundar,
1 s'a prima i s'a intdrit de obtsca aduA1 nare ; ra desfiintarea puterei armate n'a
incuviintat'o nici un Roman, de aceea nici
eh se afl trecuth in actul de reform.
1

Le phsa greti Romanilor sub fanarioti, le

'Asa cu mult mai greri caci nu Elva nici o
carier spre a'i desvolta talentele lor ost-

eci; de aceea de cate ori vr'un capitan

mare se ivia in Europa, Romanii alergail cu

glta ,sub stgurile lui. Ast-fel multi romani
se deosebir in armata lui Carol XII, regele
Sveciei9) ; Ast-fel mai in urma multi Romani
slujiaii in armata lui Frideric-cel-mare, re1) Bauer.

2) Analele ostAsesel ne-all pastrat o faptrt, Indrasnta a unlit

osta Roman, din vremea eand Carol al XII se bAtea In PoIonia cu Polonezil si RusiT. La 1706 un elpitan Roman slujind
In armata regeluT Carol XII, apropiindu-se de un ores al PolonieT prin care trebuia sit trea, afil cu durere el trupele taruluT shit aeolo forte numerOse. Cum lu acstit ORM& Iasi
In unlit tnduplecii, pe un Sved ce-I IntovArAsia sa, se
lase sit'l lege, II dnee legat cot la cot la garda orasuluT spuind
eit este si el din armata RusOsca i el In drumul luT a earls
vr'o et141-va SvezT, pe care 'I ail tiliat oprind numaT pe aeesta
ee 'I vAd, pe care-1 educe la colonelul sell.
Acesta fabull se
pe aT

www.dacoromanica.ro

59

gele Prusiet intre care Radul Cocrh ce era

Hotnot i Tudor din BogdanetY.1)
Alecsandru Ipsilant, singurul Domn fanariot, chruia suntem datori recunocinth pentru imbunhthtirile ce a fAcut, reorganish la -

4775 vechile l'inh.ite din armath, mai a-

Ir

; dhogind i alp slujitori.2)

P'atunci puterea armath se deosebia in

:

slujitoti din nhuntru i slujitori din afarh.,,

Cei d'ntesib era :
100 Lefegii sub un apitan.
100 Lefegii sub vel-cu.

400 Seimeni, sub bwbulubaa.

50 Catane sub un capitan.
100 Pompieri sub doi chpitani.
400 Scutelnici. sub 8 chpitani de margine
50 Poterap, sub un cannon.

primeste prea bine.

RusiT serbzA in tote chipurile acea mica
i biruitorul se strecOrA binisor dupit ce 's1 a flout tote
observatiile trebuinchise. Impregiurarea acOsta indArzeste pe soldatiT luT, el se pune in capul lor, s'apropie de oras, intrA fArk
stavilit glows pe vrAjmasi betT i imprAstiati, i dupit ce a

biruintA,

trent sub aseutitul sabiel pe top cap

'1-afi

esit inainte, esit

flit% a fi gonit prin pOrta din potrivA : (stratagemes militaire et

rinses de guerre, Paris t. 2. p. 225).

1) Intre hristivele monastireT Arnota am gAsit o mArturie din

anul 7271. (1763) care incepe asa :
EA Teodor monahul de la schitul PrAgineni care pe mirenie
m'am chemat Tudor din satul BogdAnestil episcopieT, adeverez
cu acestA scrisOre a mea, datA la mina sfintieT sale pArinteluT
Stefan egumenul sfinteT monastiri Arcota si la tot soborul sfintel monastiri, preeum sit se stie cit fiind en in asmiritii, catanA

ImpreunA cu alti tovarAsT, i fAcndu-se in Ora acesta pace,

noT am mers in Ora Brandiburgului fiind acolo rAsmiritA i impreunAndu-mA en roan Radu CocoarA ce an fost Hotnot, 'Ini-ad

spus cit fiind el aid in terA,

2)

.,scl.

Hrisovul luT Alecsandru Ipsilant 1776 Decembrie.

www.dacoromanica.ro

!,1

k
i.

--le

60

Aceti toti eraii sub sptarul ; , r sub

aga era :
120 ThIpa,, sub chpitanul dorobantilor.
(120 Cazaci, sub polcovnicul Bucurecilor:
120 Cazaci sub polcovnicul Targovetei.
120 Slujitori sub stgul Aga.
,
500 Slujitori cu trei-cleci cpitanI.
Slujitorii din afar& era in num6r de 3144
sub 78 capitanl. ET ca i mai 'nainte era sub
comanda sphtarului, i strejuiati marginile.
Cele 78 capitnii era. urmatrele :

In judetul Slam-Rmnicul 8 chpithnii : Foe-

anii, Graditea, Mnsinenii, Ramnicul, Comisea, Vartecoi, Belciugata, Untursa.

In judetul Buzel, IA chpitnie a tArgului:
Buz6u.

In judetul Scuenii 3 capitAnii : Mrginenii,

Gheghenii i slujitoril judetului.

In judetul Prahova, o apitnie a Ploe-

tilor.

In judetul Ialomita, 6 capitnii: Lichiretii,

Stelnica, oraul de Floc)", Garbova, Slobozia
i. Padurea judetului.
In judetul Ilfovul, 7 chpitnii : Ciocanetii,
Oltenita, Gergita, Podul Pitarului, CfipAcenii,
Obilestii, Padurea Judetului.
In judetul Dmbovita, 3 chpitnii : cazacii
Targovetei, Floretii i Blenii.
In judetul V1a5ca, 8 chpitnii : Od.iboe,
Daia, Qetii, Clugrenii, Baciu, podu Wmnel, Capalegu si Puciul Talpii
fn judetul Teleorman, 6 cApitnii : Marta.

0
www.dacoromanica.ro
/

61

logii judetului, Zmicea, Ru 0i de Vede, Balacii, Camansul i Cioctinetii Bordii.

In judetul Mucel, 2 capitnii: Calietii
Slujitorii judetului.

In judetul Arge, 4 capitanii : Lovi0ea

Pitetii, Vanatorii i Padurea judetului.
In judetul Oltul, 7 capitanii : Slatina, Uda,

erbane0ii. Masa, Gurguiul, Catanile Slatine! i Slujitorii.

In judetul Romanati, 4 apitgnii : Cara-

calm Saluzu, Podu Balu, Catanile Calraqilor.

In judetul Valcea, 4 capitanii : Slujitorii

Ramnicului , Vanatorii, Catanele Poterii pi

Catanele Marcu.

In judetul Doljiii, 3 capitanii : -doh ale Poterei i una a Slujitorilor Judetului.

In judetul Gorjiii, 4 capitanii : a Slujitorilor,

a Meciltiilor, a Vanatorilor i a Haiducilor

predati.
In judetul Mehedinti, 7 capitanii : a Plaiului, Cernetil, Calafatu, Giamlanita, Bogoci,
Bodita:0 slujitorii judetului.')
Toff slujitorii, atat din nauntru cat i din
afara slujia cu saptamana. Cei carii nu mer-

gti la randul de aptaman, platiati sptarului sail agii o leith. Ei erdii n cea mai

prsta stare, i nici nu merita a se numi

osta1.2)

Pe arnauti, Ipsilant 'i-a luat sub comanda

Cantacuzino f. 320-326.

2) Baur f. 81-87.

:f1

www.dacoromanica.ro
,

62

lui imediatfi.

El a armat mai Antiii pe os-

tap cu pupi cu baionete, pe care le a adus '.

de la Viena prin un preot Italian.1)
Chpeteniile din afarh se mai inmultirh in
urm, i se intocmi i ate o polcovnicie de
fie-care judet.

La 1787 Nicolae Petre Mavrogheni then

Iore-care Imbunhthtie In Wire hothrnd i
lefile slujbailor, i precurmnd abuzurile cese Introdusesera.2)
Atunci acei slujitori se deosebirh in rh,
sboiul cu Nemtii, i mai cu sm in luptele
.
de la Sinaia i. Cozia.
Duph Mavrogheni i aceste inceputuri de
o armath scaclurh mult. Dorinta romnilor
.

d'a avea o armath regulath in piciOre nu se

putea invinge ; ast-fel la 1802, el 'i cerurh
de Domn pe Constantin Ipsilant, numai cad
acesta le-ah fhgaduit c va intocmi vechea
organisare militara. Fanariotul vhclndu-se
Domn 'i ult fagaduinta.
In sfArit anul 1821 veni. Atunci in Ora
se manifesth una din acele michrl" energice
care arht junetea popOrelor, i dorinta lor
.de propire. Duhul nationalitatii se dqtepth
i Romnii scuturar jugul fanariotic, ce un
vo Intreg IT apash. Grigorie Ghika puse te.

1
I

ki

III

i
1

' melie armatei Romneci, organisAnd trupul

.de panduri. Acqti panduri dimpreunh cu
.

i) Sulzer t. 3 p. 258.
2) Hrisovul luT Mavrogene pentru breasla spAtArieT
Marge 4

www.dacoromanica.ro
1.

1787

'eTt:

63

volontiril se deosebird forte mult in rsboiul

din urmh al Ruilor i mai cu smh la BMletT, Cir, Schela-Cladovii i Calafat.

Puterea armath sub regulament.

In sfarit veni clioa cnd se resturnh reforma fanariotich, i redobandirhm o parte

din vechile nOstre institutii.
1 Regulamentul recunoscu cele trei parti, al- i
chtuitOre unei bune organishrT osthecT : arf, math, militie i rfidicarea gltelor ; aplica-

N.

i'

,
!

i
1

rea Ms ce a fcut, nu pOte aduce isprava

!'!

dorith.
00tirea permanenth
sub nepotrivitele
numiri de ostreaja pnintensch i militie phmnCensch s'a alchtuit la 1830 de du6 arme:

pedestrime i chlhrime. Ea se imparti in trei

regimente, fie-care de dou6 bataliOne i dou
escadreme.

Batalionul se alchtuesce de patru compacompania ae doug plotoane i plotonul

de ase despartiri.
Escadronul se alchtuesce de patru plotoPuri, i plotonul- de ase despartiri.
Batalionul i escadronul ca unitati de putere coprindea la inceput : cel d'imthill 586
Omeni, i cel d'al doilea 190 OmenT cu ofi,
(
cihri impreunh.
niT,

www.dacoromanica.ro

-- 64

A'

0tirea se comanda en chef de marele

spAtar, ajutorat de un stat-major.
Strngerea ostailor se face prin conscriptie i intrare de buna-voie. Invoirea de
a pune nm in loc, ast m6sura demoralisatore armatelor, este autorisath de legiuiri.
Conscriii, dupa legiuire, trebue sa se traga
cu sorti. Acsta mntuitre m6sura p6n6 acum Inca nu s'a indeplinit.
Nimeni nu se pte primi in slujba de cat
in virsta de 20 p6n6 la 30 ani.
Privilegiurile cinurilor de jos, sunt : ca familia soldatului sh fie scutith de dajdie cath
vreme va sluji el; rrt slujind trei termini,

atunci dobandesce dreptul acesta de scutire pe viata.

Imbrchmintea soldatului, dupa trecerea
din slujba, ramane a lui, precum i calul la

1
.1

1 calaret.

Cinurile de sus n'aii alt privilegiti de cat,

ca slujind trei ani intr'un rang, sa aiba, eind din slujbh, drept la un rang mai sus.
0tirea a incercat 6re-care prefaceri de

la alchtuirea el pn acum, escadrOnele carl

la 1835 se unisera inteun regiment deosebit,

la 1843 se reduserfi pe jumtate, i se deter& drag in administratia colonelilor de pedestrime. Acum o incercare de un an de
clile a lost destul, spre a Errata ch chlhrimea
nu pOte merge bine, de cat avand administrarea el deosebita.
La 1843, spre a se Implini-reductia fficuth

www.dacoromanica.ro

65

in chIhrirne, vi in cordon*" rhvi se marl

num6ru1 soldatilor de pedestrime, vi bata-

lionul ajunsh se fie de 800 meni afarh de

oficihri.
i
1

La 1844, se mai adhogi uh atreia armh :

artileria, alchtuith panh acum de vase tunuri.

Acsth armh n'a primit Inca uh organisare

hothrhtre. Asemene se legiui a se intocmi
vi u companie de pompieri.
Efectivul ovtirei acum este peste tot vi in
complect de 5608 meni, din care: 4869 cinuri de jos in pedestrime i 574 in chlhrime,
'426 oberi-ofiteri in pedestrime vi 20 in chlrime, vi in ambe arme 18 stabi-ofiteri.
De vi n'ar putea cine-va invinovti acsth
Wire in privinta manuirei armelor vi a evolutiilor, dar este inch primitre de multe imbunlitatiri. Aa instructia oficerilor ce e neingrijith, duhul osthesc eel lipsesce, cer
uh mare luare aminte a chrmuirei. Intocmirea unel foi osthvesci care sh se dea in mana oficihrilor, rh mai cu smh intocmirea
unei scle ostvesci speciale in care sh se
formeze atat oficihrii pentru chte-trele arme,
cat vi un trup de ingineri, sunt de neaphrata trebuinta. Acsth sclh ar costa putin
in privinta minunatelor folOse ce ar aduce.
Militie . Institutiile chrora se cuvine nu' mirea de mai*, la noi sunt: jandarmii vi.
cordavii cu potecaii."
Trupul chlaret de jandarmi, . carora s'a
1
dat vechia numire de dorobanti, s'a intoc.

5
fr

www.dacoromanica.ro

66

mit la 1832. Insrcinarea acestui trup este

s implinescd slujbe Ing partea administrativ, si spre a sluji de reservii oscirel asigurAnd liniscea obscsch de bantuirile fitcator lor de rele. ;.,,, ')B 1.6 til
oI
i
Dorobantii se impart in cilprhrii de 10
meni. TreI de aceste chprarii slujesc necurmat pe lngh sub-ciirmuitorii judetelor.
Numerul lor este intreit i fie-care se and in
slujbal cede 10 pe pe lima, afara de intamplari estra-ordinare.
;'
; ii 1 )
P.)
Asupra dorobantilor de pe lfing cdrinuiri
se orlindues'ce un tist care se alege de carmuitorul judetului d'impreun CU proprietarii, locuitorii ai acelui judet, i se intaresce
Bliii /.
de Sfatul administrativ.
Casele dorobantilor se scutes de capitatie
si recrutatie. El primesc lrt un len pe cli
11:,!

14

c).:

pentru cele 10 (Jile ce se and in slujbh intrait lunh; (*earn primesc ate tin len S jumaate pe di, i tistil 100 lei pe lima. Capitatia i lfa lor care la inceput se platia
din casa reservel Vistieriel, de la 1834 se
platesce din cutiile satelor. Acst n'A sura
a fost pricina cea mai de capitenie din care
a saracit i s'a inglotit in datoril acele cutil,
in cat ast-cli numal sunt in stare a intampina cheltuelele lor cele mai neapiirate.
Dorobantii sunt indatorati s slujsch 04,iMa armati i investati intend uniformil cu
,

cheltuiala lor. il, tuei- A., ;, infigj hi

Numerul dorobantilor din tOte judetele

.1*

www.dacoromanica.ro

67

--

Principatului este acum de 4,362. EY ar putea alchtui ostirei uh reservh minunatd, i ar

fi putut implini scopul intocmirei lor, daca

s'ar fi indeplinit buna dispositie a art. 11

si 13 a legiuirei de la 1831 si a art. 4 si
9 a legiuirei de la 1831, coprinzsatre: ca
acesti dorobanti sh se alg mai cu preferire dintre suldatii esiti din slujba, s se deprincia neincetat la arme, si sti le aibh bine
ingrijite, pentru care sh li se fach revisie de

dua ori pe an de un trmis inteadins

ministerului din luntru. '

Mint?.
,,Cordonai i potecasii" s'ati intocmit la
1831 spre a striijui, sub privigherea ostirei,

piketurile i potecele ce se anti intre puncturile de distante strajuite de ostire, care

sunt mai cu skid carantinele i cantrele vh-

Top stenii dajnici de pe margine, in

stare de a purta arme, de la vrst de 20 ani
mil.

pent la 50, sunt datori de se intocmesc in

cete de cate sase Omeni, si fie-care cth
slujeste pe rand ate uh sfiptmilna..

Strajuirea unul piket se chi la-120 familii.

Indatoririle satelor ce sunt insrcinate cu
paza until punct sunt:
." 1. D'a avea tot-d'a-una patru &Deaf inar-

mati spre paza acelui punct i ate duoi

v1asi cu imbriicamintea i hrana de la sine.
2. D'a avea luntrele trebuinciose pantru

plutirea pe Dunare, cum si de a clhdi ca-

sele trebuincise spre adapostirea strajuito-

at. '1)91

rilor.

ii

www.dacoromanica.ro
SI-

68

Privilegiurile cordonailor ca i a poteca

ilor sunt : scutirea de recrutatie i de da-

rea dorobantilor.
Numa.ul cordonailor i a potecailor se
urea la 1842 la 39,859 familii; la 1843 s'a
fcut uh reductie de veuh cate-va sate marl
departe de margine.
Acsth institutie bunh In principiti, insh

r aplicath, a avut un efect cu total d'improtivh de ceea ce se ascepta. Sh las ea stenii

nu s'aii deprins la mhnuirea armelor i la
slujba osthsch, ca sa p6th ast-fel a nu mai

avea trebuinth sh aibh necurmat ostai pe

laugh dnii, i prin lirmare sh uureze sarcina otirei ; dar sub administratia trecuth,

a ajuns intr'o stare ap de bang, in cat

dreptatea cere a nu se mai intarziea radicarea acestei grele sarcini d'asupr-le. U

organisare mai bunk ra, mai cu sm intocmirea unui trup de oficieri grhniceri, ar

fi putut de mai 'nainte schpa i phstra a-

csth institutie, care ar fi marit atat de mult

mijlcele nstre ostamti. Acest adeve'r simtit

de top, silise pe chrmuirea trecuth a ffighdui al va desflinta; dent in deert asceptart atata vreme, chci este in srta tutulor
chrmuirilor vicise a fhghdui multe i a face
putine, a stingheri ori ce prophire, a aphsa
i a impila poporul, in loc de a'l realta, realtandu-se i ele impreunh cu dnsul.
In sfarit principiul rad ichrei gltelor" se
recunoscu in dispositiile proectului nort din

www.dacoromanica.ro

69 -anul 1832 care thee: ch la intamplare de ivire de talhari, shtenii sh se rhdice cu totii
ca sh'i gonsch peal '1 vor prinde sail ii
vor ucide. Nedeprinderea locuitorilor cu armete face acsth mimed mai mult ilusrh;

0 de multe ori un judet intreg in picire

nu pte face nimic la cinci; se thlhari bine

inarmati.

III

I ii c It e e r e.
Am qclut organisarea osth'sca cea veche,

am qclut i pe cea nou. Este invederat ch

acsta nu pte implini telul el, ce este, d'a
ne da u bund aprare nationala; ch otirea,
care maT nici odata nu e complecta 1) Illsp6ndith in Iota Ora, n'ar putea intimpina o
isbire iute i fr de veste ; eh dorobantii
ast-fel cum sunt, nu pot sluji de reserv nationalh; c tinerea unui aa mare lima, de
dorobanti este inch prea impovrtre locuitorilor ; eh institutia cordonailor i pote-

cailor e perduth 0 nu se mai pte indrepta

0 a aduce vre-un folos.
Trebue ore sh
perdem din vedere ch starea orientului se
face din ce in ce mai nesigurh i mai ne-

1) Ostirea i town are lipsit de 836 alma Ong la complect;

la acest num& sit se mat adaogli eel bolnavl al carom tanner
e destul de insemnat, eel slobozitY eu vole, si se vor gAsi forte

putini sub sited.

www.dacoromanica.ro

1,

70

odihnitre, i ch o slabh barierd ne desparte

de dinsul ? In starea acsth slabh in care

ne aflm, nu suntem ore in primejdie ca vr'o
chte-va mite de pasvanti: s ne fach dr4i a a
puca drumul pribegiel? 0 asemene stare Ore e

.de dorit ? Si cat n'am fi de vinovati de nu

am prevede'o din vreme spre a o lecui?
Este dOrit de neaphrath trebuinta a purcede cat mai in grabh spre o reformare a
organisatiei nOstre osthesti, o reformare
care sa ne chizhlusch mai bune temeiuri

de aphrare. Spre acsta nu e trebuinta a

face inoire deosebith in legiuirea ce avern.

Principiile fundamentale sunt recunoscute de

regulament, n'avem de cat sale dam o mai

bun aplica(ie.
Mrirea ogireY numal ch.' nu ne-ar putea
folosi nimic, ci Inch ar fi o nenorocire pentru Stat. Ogirile permanente aii indoitul
defect d'a Ii prea costisitre i d'a rhpi Card

kilos atatea brate agriculture i industrieY.

Pe langa acsta mijiOcele nOstre nu ne ar

erta a tine in piciOre o qtire atat de numersh pe cat am avea trebuinth. Thai
speranta nstr este dar in organisarea reservelor nationale.

Puterea Statulu'i nu st in armata activh

ci in reservele nationale ; acest adev6r acum

este in de obte simtit, i tOte puterile Europe VI' ail organisat reservele lor. Franta
gardele nationale; Austria Prusia i tOth Ger.11t,

www.dacoromanica.ro

74

mania, Landvera ; Svetia, Landvera i armata

indelta i Rusia, coloniile militare.

Din tote sistemele militare ce ecsist, in

dioa de adi, in Europa, cea mai Nina i
mai rationala e a Prusiei.
Puterea armath in Prusia se imparte :
1. In armata de linie.
.13'1JV Wahl
2. In Landvera de Antiul ban.
3. In Landvera de al doilea ban.
4. In Landsturm sail radicarea glOtelor.
In Prusia este lege generala ca tot Prusianul fait exceptie trebue sh .slujscii sail
in armath saii in Landver. Niminea nu pte
dobAndi vre-o slujbh de nu'i va fi pltit
mai antiii acOsth datorie.
,

Armata de linie se alchtuege; 1-iii. din re-

crutatia facut in fie-care an dintre tinerii

de la 2O-25 ani; al 2-lea. din volintiril ce se pri-

mese i la 17 anY; al 3-lea. de alti volintiri

carii slujesc numai un an cand cer voie cit
se vor arma i echipa cu cheltuOla lor. AcOstii clash coprinde mai in deosebi pe tineril de familie care ail stare i chrora se
cla ast-fel inlesnire de a se plati de inda-

torire d'a sluji, push asupra tutulor cetatenilor. A semenea fac i tineril carii se hothrase pentru alth cariera. Peste trei ani acetia tree in Landveri ca ofiteri.
Termenul slujbei este de 3 ani. Oamenii
din armata de linie dupa ce au slujit 3 anY,
se mai tin de armati doi ani, i se numrd
in reserva de ressboiii (Kriegsreserve.) In
,

l/

www.dacoromanica.ro

72

vreme de resboiti el sint hothrall sh intre

indath in corpurile lor spre a le complecta.
Duph trecerea acestor dol anY, el infra in
Landvera de 1-iul ban, unde se fin pita vor
veni in virsth de 32 ant
Bazul institutiilor militare ale Prusiel este
Landvera.

Landvera de 1-iul ban este hothrfith hi

vreme de resboiii. a ajutora armata activh
sail in OM sail afar ; in vreme de pace
fie-care de la casa sa, afar& de vremea
consfiintith esercitiurilor.

Landvera de 1-iul ban se alchtuete de

tineril de la 20-25 ani, care nu slujesc in armath, i de tth populatia de la

tof

25-32 ant

Oamenii din Landvera de 1-iul ban se adunh de doh orl pe an pentru esercifiurl :

primhvara i tmna ; cele &Anthill tin 8 tile,

cele d'al doilea trei Apthmant

Landvera de al doilea ban se alchtuete
de top meniI eifl din armata activ sail
din Landvera de 1-iul ban, coprinOnd tth
populatia de la 32-39 ant Ea este menith
in vreme de resboiii a ocupa cethfile, sari
duph imprejurri a inthri armata. Flind-ch
dmenii care o alchtuesc au slujit in armath
sari in Landvera de 1-iul ban, ea nu se eserszh de cat in cete mid pe la casele sale
i prea rar se adunh.
,

Landsturmul ecsisth numal cu numele, i

e chemat numal la o intamplare de o nava-

ti

,)

www.dacoromanica.ro
-

61

78

lire estraordinarii. El se a1chtue.5te de tog

menii care nu snt copring in armath i

Landvera pinh in virst de 50 ani, i de
tineri de 17 ani, in stare sh porte arme. In
vreme de pace Landsturmul pOte a se in-

[[

trebuinta in ore-care imprejurri, pentru pastrarea linitei din nauntru, el se formg

atuncea in companii oreneti in orae, i
companii teraneti in trh.
Unitatea de putere a Landverei este batalionul. Ocolurile (Creise) sunt ast-fel impartite C9 sh dea un batalion i un escadron i sub-ocolurile o companie. In vreme
de pace statul plAtete WA in regimentele
de Landvera, numal la Statul-maior fie-chrui batalion de 1-iul ban ; i la fie-care corapanie de 1-iul ban, un feldvebel, un magazieri i doi sub-ofiteri. In fie-care escadron
de 1-iul ban un ofiter, un vahtmaistru i treT
sub-ofiteri. Cei d'al duoilea ban nu primesc
nicY o lIfE. Ofiterii Landverului de 1-iul
ban in timpul de esercitiuri, primesc Wk.
Oamenii din Landvera nu pastrecla uniforma la el. Hainele, armele, i ele-alte se
depun la locul de capetenie a fie-chilli ocol,
tot batalionul avand o magazie deosebit.t)

IA

Indrsnesc a spune aid idea fundamen-

tal& a unei organising osteti, care s'ar cu-

veni mai bine nou, care avem numai o

Vedi pentru ma multi deslusire serierea generaluluI Caraman: Essai sur l'organisation Militaire de la Pruse. Paris
1831.

www.dacoromanica.ro
1

'

;
r

74

tinth defensiv. 0 supuiii meditatiilor menilor cunoscritori spre a desvolta i a o

deskvari.

Ea ar fi:
A declara ca tot Romfinul frd esceptie
se nate cu datoria d'a fi soldat al patriei,
de la 20-60 ani. A csth glta a populatie
s'ar imphrti in trei categorit
Cea dIntelti s'ar alchtui de meni de la

20-30 ani. In timpul de pace ar face in

orae slujba de gardd nationalh, adich ar

imparti cu otirea strjile deosebitelor posturi. CeI de pe margini ar imphrti aseme'nea cu otirea strhjuirea hotarelor. La trebuint estraordinarh ea ar putea fi purtath
in

tot intinsul pre la tote punturile ame-

nintate.

A doua categorie s'ar alchtui de meni

.

de la 30-45 ant Ace5tia vor fi intocmai

ca Landvera de al doilea ban In Prusia: se

vor aduna mai rar i nu vor putea fi purtay la trebuinth de cat in ocolul judetului lor.

A treia categorie ar coprinde pe cei be"-

trni de la 45-60 ani. EI nu vOr putea a

se mipa din satul lor in lipsa celor-aly

vor ingriji : pentru politia satului i implinirea poruncior staphnirei. Aceste glide s'ar
imphrti in legine i cohorte.

In toti anii s'ar face in fie-care judet e-

sersicii: primhvara o shptmnd i tmna doh.

!

Nj

0tirea va da in ocolul ce ocuph, ofiteri i

www.dacoromanica.ro

75

sub-oficeri invAtatorY; aceci unindu-se cu

sub-oficerii i soldatii e0tY din slujba din
care se Old in tote satele, ar face ca invtatura

sh fie cu inlesnire i grabnich. In timpul acelor adunri fie-,care va priimi indestularea

i lfa gradului slit duph tariful otirei. Spre
a se acoperi acele cheltuell, sptarul ar slo-

bozi (ar congedia) in toy anil cu voe pe

la casele lor un num6r hothrat de sub-ofiteri

i solday, pe ate patru sail se luni.

Uniforma n'ar fi neaparat.

Polosurile ce am dobandi adoptand o asemenea organisare ar fi nepretuite: 1. Viata, averea i linitea cethtenilor i a Statului ar fi ocrotite de bantuitile uneltirilor de
ril i a ntivlirilox de care am putea fi amerintati. 2. Num6rul otirei ar putea a se

micpra mult i am avea atat o economie

mare de banI, cat i s'ar intrce agricultu-

reT atatea brate ce '1 sunt rhpite. 3. Num6rul dorobantilor s'ar putea inch imputina oprindu-se numai o a treia parte pentru slujba administrativ. & Poporul din tote clasele ar catiga mult moralicete, cad introducand placerea armelor mai cu sm intre
tineriT oraelor, i obcinuindul la o viata
militarh i activh vom goni lucsul i desfranrile care degenerza. caracterurile, inmoae

curagiurile i pregatesc robirea poprelor.

5. Agricultura nOstrh ar chtiga Inca, cad
esperiinta de tote clilele i istoria ne arath
pe natiile militare a fi i cele mai munci-

www.dacoromanica.ro
A
.
1#1.

"

;
.1

76

tore. In sarit sh nu uIt5m i v41ul politic,

ch o natie r6sboInich i unit, ori cat de
mica va fi, n'a fost nici odath biruith i nici
ch va fi; i ma cu sm sa luhm aminte
acea macsim a political rhsboiului, c un
stat chiar d'a duoa mOnO, pOte ajunge arbitru cumpanei politica, cand va sci a arun-

ca la vreme u greutate Intr'acea

parka."

www.dacoromanica.ro

cum-