Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
ARTA MILITARA
DE LA
INTEMEIAREA
PRINCIPATITLIII VALACHIEI PENP, ACUM
3-
DE.
N. BA.I.CESCIJ.
.,
BUCURESCI
187
'\
www.dacoromanica.ro
41,1
WNW MIRA
ARTA MILITARA
DE LA
www.dacoromanica.ro
PETEREA ARMATA
SI
ARTA MILITARA
DE LA
1\1" pALCESCU .
zaa0zo
BUCURESCI
MPRMERIA STATULUI, HOTELUL SIERBAN -VOIR
1871
www.dacoromanica.ro
blicistii de ..acum aY Europei luminate le ghsesc de cele mai rationale. Inteinsa "am vedea
ch drepturile sfinte ale omenirei au gsit totd'a-una aphrelori inteacesta terra, ch printii
notri le-au cunoscut, le-ati pretuit, s'ati jertfit pentru dnsele; i dca nu ni le-aU lasat
www.dacoromanica.ro
-- 7 _
de 'i" va lua veo-dat rangul ce i se cuvine
intre popOrele Europa acsta o va fi ea datore mai mult regeneratiei vechilor ci institutii osteti.
www.dacoromanica.ro
;
LISTA GRAGIURIUR
C`
Manuseris In 4 1716.
8. Natalis eomitis universae Historiae sui temporis libri triginte ab anno 1545-1581, Venetiis 1581.
9. Conspectus Historiae auxilio cum Divino ab anno Valachiae.
www.dacoromanica.ro
- 40
www.dacoromanica.ro
1.
PARTEA I.
;
1.
locul institutiilor Romane. Numirea de Roman perise; lumea perduse pin& i aducerea
aminte a unui popor ce ostaFse atatea vcuri;
civilisatia se stinsese, i acum nu se mai vedea nici urma acelor arte i sciinte in care
sthtuser slava Greciei i puterea Roma Arta
i institutille ostaeti care, dintr'un sat mic
Mcuser pe Roma capitala universului, per-sera i ele cu cele-l-late in micllocul intune-
www.dacoromanica.ro
12
--
nescuth sub numirea de comune ') ce alchtuia de niste orvani provti, fart organisare,
fart disciplin, adunati numai In momentul
rhsboiului, schimbfindu-se in fie care compa-
vestith institutie a cavalerimei; 9 institutie frum:Ss& ins contrarie tacticei ; cad acsta in-
Europa, nimenea nu se &idea cum s'ar putea dobindi o mai bunh organisare , cand
Romfinii deter o desllegare acelei vestite
problemi militare, care sth in a dobndi resultaturile cele mai bune cu cheltueala cea
mai putinh; deslegare la care d'abia duph
cinci vcuri a putut ajunge Europa.
r;
www.dacoromanica.ro
aii simtimt trebuinta ce are un stat de o armath permanent, armath care se fie gata la
ori ce minut a reimpinge pe vr6jma din ori
ce parte s'ar ivi. ET pricepurti Inca i acsta
c o asemenea armath nu se p6te privi de
cat ca o avan-garda a norodului, i c tot
'1
in arme.
Fiice ale lull Radu Negru i Mircea cel
!Aran, leginele RomnetI patru Wcurl Para
campionul crescinatatii i bulevardul Europe. Vecli o cli fatal& cand se desfiintara.... in
acea zi... terra era in mAinile fanariotilor.
litia).
ARMATA.
Armata Romnesca a fost cea d'intiiii ar- -
www.dacoromanica.ro
r-P
14
%
inamte de el., El fu cel d'intliti care se infatip in Europa cu o armath permanenth si re-
clot 1445 si 1448. Armata RomAnscA era drA en mult maT veche.
era mat bogatA. se aseqa cafe unul call dol ostas1 pe cruce;
era fiind mat sitracit se punea trel, patru i maT multT. Historic&
relatio de stata Valaehiae. Acstii impArtire in cruci afi fost nu
numaT la ostasT ci si la companiile negutAtoreseT.
www.dacoromanica.ro
'I 1
55
1:?:
1
I
www.dacoromanica.ro
.--
ci-
16
If
III
lii
la 8 Omeni.
8. Lipcanii 1000 sub Marele Postelnic.
palopil. 5)
cat era:
--
Orh. 7).
www.dacoromanica.ro
17
ug.
urrna sari imputinat din pricind a s4r4cisera i nu se putea tine, avnd multe diet.
tueli. La 1620 era 80001) ; ra pe la 1679
numai 6000 menI. Capul lor era speitarul;
crucea lor nu sh scie de clip era.2)
3. Roii de terra. Erhi chlrime sub comanda --marelui paharnic. Acest corp atat de
vestit, a Omit One' la al XVIII 'Mc.
4. Lefegii in num6r de 1000 Omeni, alch-
www.dacoromanica.ro
18
Acetia
"I!
la 8 Omeni.
8. Lipcanii 1000, sub marele postelnic.
9. Cazcii.3) 2000 pedestrime i chlrime
sub un polcovnic.4) Armele lor eraii pupa
i palou1.5)
era un ceau
sari
marele postelnic.
www.dacoromanica.ro
19
semnati
www.dacoromanica.ro
20
cu oftirile Craiovii, eh gonirh
si puserh Domn pe Vladuta.
pe Mihnea
b). La 1522. Barbul Banul Craiovii cu o-tirile sle gonesce pe Vlad al VIII.
c). La 1563. Boerii cu ostirile de peste Olt
se scla asupra lul Petru al II.
d). Istoria clice la inceputul biografiel lui
Mihail"' Vitzul, ca el ca Ban al Craiovii avea
uh otire deosebith.
e). La 1599. Mihaiii vitzul intrfind in
Transilvania, scrise lui Radu Buzescu i banului Udrea sh mrga i el in Transilvania
oFtirile CraioviL
g). La 1630. Aga Mateiii Basarab cu Roei de peste Olt se rscla impotriva lui Leon
Voda.2) Luand in privire atat duhul rasboInic
al Oltenilor, cat i istoria care ne ardta eh
Vlad al VIII la 1522 n'aii putut a se impotrivi cu ostirile ce avea, Banului Barbu, putern incheia c otirea Banatulul era destul
de insemnat.
Arm ata Romandsca, duph cum ua arataram,
www.dacoromanica.ro
.21
numai yeah 10,000 stag. Acest mare ehpitan implini cadrele armatei, n reform,
tin disciplin i adhogh pe Mg& cetele de
mai sus, alte doug in chlrime : Dela i
Beslii. Aceti din urmh ere" de 200 calarep
fruntag. Mihaiti dete atunci comanda acestor arme WI Stefan Petnahaci Ungurul,
om cu curaj i vrednic, clice Bethlen, sti comande nisce Omeni ce se insemnaserh prin
multe vitejii.1)
cestui voevod gall de Romani, a chror vitejie uh cunosc bine Turcii din vremea vitzului lor capitan Dracola, multi Unguri,
Transilvani, cati-va Arnhuti, Greci, Bulgari
i Shrbi. Are putini puca1, de care se afl
in lipsh i Transilvnenii, cad aceste norde,
Pethlen t. 4. p. 355.
2) Greeeanu. p. 121.
www.dacoromanica.ro
52. ----
pn
1) L'ottomano di Lazaro Soranzo in Milano 1599. p. 147 Jaeobo gendero: Tures Nisentos. Franeforti 1601, p. 149.
2) Fotino t. 3. p. 355.
C. Oantaeuzino f. 54.
.
.n
5
II
www.dacoromanica.ro
23
r,
,
..
www.dacoromanica.ro
24
leOsch".2)
'
fundul rou.3)
cu atlas!)
,.
1) Fotino p. 436.
Sulzer t. 3. p. 262.
2) Idem.
t;
www.dacoromanica.ro
171,
.
25
lucrri obtesci
Mavrocordat la 1741, prin aetul reformel, desfiintind multe drepturf ale boerilor If scuti de. tot de dAjdii precum i pe mAnAstirT. Mihaibi Raeovitlt in anul urmAtor, i Grigorie Ghika la
1748, stricarA multe din reform, si se hotArA ea booth i monastirile s plAtsel: ploconul, ajutorinfa, mucareru, vdcdritul
oeritul In totT "aniT. IIrmAtorif DomnT supuserA pe boerT sit pillteed}, i dijmdritul, de care IT scull in parte Grigore Ghika,
Vaur f.
108,
www.dacoromanica.ro
-^12111F--171,,1111
.
11
26
'
copii purta stgul Domnesc, care era de ma1 tase ro0e, avnd sugrAvit d'oparte pe sfantul Gheorghe, protectorul armata i de ceaalth acvila cu crucea in cioc. Duph acetia
Iveniaii toil copii din cash, investati leesce
purtand sulite lungI 0 stegulete cu prapore
de mhtase bicolore ; albastru i galben.4)
Pucaii phziati la temnite.
I
Lipcanii se intrebuintati in trimeterY cu
,
;
.r
depouri.')
..
I.
I
!'
.
4
.
..
CogAlniceanu f. 72 241.
4) Fotino t. 3. f. 318.
5) Potino t. 3. f. 354.
www.dacoromanica.ro
..
b
4
27
trgti din slujbh li se racea cinste trimitenduse a cash cu excort4.2) Romnii insh caV
ralul roman, dete uh pita de strhnicie militarh osAndind la mrte vr'o chti-va ostag,
chci aii chlcat capitulatia ce Meuse el cu
'
si
9 Fotino t. 3. f. 488.
a
A
if
i4
I
www.dacoromanica.ro
I) 9
28
(,
www.dacoromanica.ro
29
4.
www.dacoromanica.ro
1:11
30
Mateiti I Basarab urcandu-se pe tron se
silia a pre-intAmpina relele ce se ascepta a
isvorl din acea demoralisatie a ostailor, El
se incerch at aduce la sentimentele de disciplinh, 'I ocuph cu rhsb6e, cunoscand bine
ch gandirea la reti 'i are principul sil in
nelucrare i chutarea lenevirei este mormantul discipline. MA' greh lucru este a
introduce disciplina and duph ce odath armata a perdut'o ! De i linisci pe soldati,
drh liniscea lor era inelhtre, i prevestia
grozave fortuni. Revolta ascepta numai uh.
ocaclie ca sh isbucnsch, cu atat mai mutt&
thrie cu cat mai mult fusese comprimath.
Ocaclia se infhtih. Un grec Ginea vistier
mare, se Meuse nesuferit tern' prin tiraniile
lui. Revolta era in tote capetile. Ostaii uh.
hltrodusera in fapte. Indath duph vestita
biruinta a lui Mateih Vodh la Finta, in 17
www.dacoromanica.ro
31
Polonia. 0E1 aU stains din tOte braslele, clice un cronicar, chlral, dorobanti, roii
1) Greceanu f. 262.- Radu Lupeseu f. 124.
www.dacoromanica.ro
32
la Levenz.2)
i
i
c.
J;
www.dacoromanica.ro
33
.11 iqi
1) Sulzer t. 3. I. 262,
2) Fotino t. 3, f, 436.
1;
3) Ilistoire d'Eme.rin &Ante de tekeli 1. 241.
3
Ina
www.dacoromanica.ro
'1,
L-
ciei.
.1
"
If.
www.dacoromanica.ro
.,
35
1 insul.
Ii
nilor Thrgoviscii.
,
si
I)
2)
Cantaeuzino f. 62.
Fotino r. 3. 1. 350
www.dacoromanica.ro
.t..
f-
36
!.
i Daial.D
chpi-
iff I
thnia o
Campu-Lung.: .44
In judetul Oltu dou capitnii: Slatina i Uda.
:
i cazaci CataragI.2)
www.dacoromanica.ro
LIS
\1
37
sate
'
A st-fel
doviV)
de la armg la saph.
banierile lor i slujitorii lor ca sri apere mo,sia (patria) amenintatli.") Asemenea tot nov
1) Baur f. 56.
2) Sulzer t. 3. 1. 252,
3) Cantacuzino 1. 57.
!I
(i ' .111
.'t '114110111 WM
11
Historica de statu
Fo-
tino t. 3. f. 358.
4).Organisatia petard armate a Moldova a fost asemenea ca
a 'Orel Romanesci, cu prea putina deosebire. Vedi Cantemir
descrierea Moldovel."
5) CA, boeril (trail nisce Domni feodall slujind la rilsboiii cu
eheltuiala lor, ua miirturisesce i Georgio Tomasi (cap. 3. f.
37) care fiind secretarul pritqalui Sigismund Batori a trebnit
sft canteen, bine pe Romani- st institujiile lor. iboiLT, dice el,
sono nobili difendo obligaii a proprie spese a la guerra."
www.dacoromanica.ro
-V
38
In nici uh Ora ca in Orile Romnesci acsth generalh armare nu s'a intfimplat mai
de multe ori. Invederat este eh cu uh a- p.
semen@ de minunath organisare ostsch,
,
printul
Transilvaniei,
impotriva Sultanului
1
,
www.dacoromanica.ro
'
-ARPtqWrnc.
39
Ii domnit intre dnii! Fie ca rt4cirile p4rintilor nostri sh ne slujiasch de pita; precum virtutile lor de indemn! Fie ca s nu
uitam d'aci 'nainte, c unirea face puterea
staturilor i prin urmare fericirea lor.
1,
1. 01.11,1
'
I fill 4.. 1.
.1'
It
L'
1.
t)
M.
,
1
1,1
IN ACEA EPOCA.
64 I
Lipsa isvbr
Cll.
Romania i Moldova. Provedinta scosese 0meni marl in aceste locuri ca sh apere cretinimea amenintat. Mircaa cel biltran ,
[On Huniad, cavalerul cel alb al Romania?)
Dan al III, Stetan cel bun i mare al Moldova Vlad Tepe, Mihaiti Vitzul, tOte aI)
' 11
0
11
1
,
ti:., : i P
( Uf
(confines
t
Ast-fel se numise Huniad de contimpuranil s
1,
www.dacoromanica.ro
L
i0
.1
1.
iiia
mare cu alta mai mica.
Istoricii deosebitelor nmuri laud talen-
'
11.1116.-
necurmatele resb6e, Mat abia art reMes 6meni ca sit lucreze campurile.1) 3:1I
Msgr., istoric Polon, contimpuran lui Stefan cel bun al Moldovei descriind faptele
strAlucite ale acestui print, se pornesce d'un :
nobil entusiasm i strigh: 0 brirbat, vred-
cat generalii Eroici de carii noi atat ne miram, care in vremile nostre, dintre top printii
lumil mai 'ntiti al raportat u biruint atilt
de insemnath asupra Turcilor. Tu eti cel
mai vrednie duph judecata mea, chruia se
cuvine sA i se dea domnia i comanda a
I
iii
www.dacoromanica.ro
41
.
I.
lumea i mai aleS vrednicia de general 'improtiva Turcilor duph invoiala, bothrarea 'ti decretul tutulor ceetinilor, llisAnd
pe cei-alp imphrati ,i printi catolici sh se
thvAlsc in lenevire, desfranliri sari in re's, Li'
,,
Me ciVile.0
lawn? lie, istoric. Ungur clice de acela0 :
u Post-a Stefan in tOtA viata sa un om prea
insemnat pentru tiinta disciplinei militare
ttli.
(4 SA 1.t)
.-
Sh nu ne pail acum cu mirare dch, des' pre unele parti a arter militare, vorn vedea
ca Romanii aveati mult mai bune prinCipe,
de cAt await pe vremea de atunci NeTntii.
Francezii i Anglezii.
.
Armele RornAnilor atat ofensive cAt i de1 fensive, erati cele obicinuite p'atunci : arcu,
i lancea, sulita, securea, sabia, palosul, mAciuca
1 haina de fer, scutul, pavAza scl. In re'sbOele
,
T,
www.dacoromanica.ro
-
a,
42
genii.
pe _vrajma1.
..
116
i .a mY 'Poildosie
Stoian . 208.
CogkInieenu f. H5.
;i
www.dacoromanica.ro
'1;
[,::3
43
care e mai mult campie poveluia pe Romani mai mult spre calhrime de cat spre
pedestrime ; insh simtind imnortanta pedestrimei, tot-d'anna acsta a fost mai numet rOsh in armata bor. Georgio Tomasi, mrturisesce i el eh Romanii avti mai multh pe4..
I destrime de cat chlrime.1)
Pedestrimea, acsth armh a btkliilor, I,
re" dup. cum a numit'o Napoleon, era despre- P-s
tuit in Europa, Zaiid Romnir simtira importa* ei i organisarh pedestrimea lor.
1 .falange.2) sari glte inland. de unde a yeI nit i expresia a se ingloti otirile . ce aa
de des se intalnesce in scriitorii notri cei
1
vechi. Cronica ne arath eh : la 1448 in . campii Righin (Cosova) unde Huniad cu Ungurii
i cu Rornanii a inut uh White crunth cu
sultanul Amurat, pedestrimea Romansch i
Ungursch impresurath din tote 'Aline de ch-
,5i'i
,,,
strica m'reyza,
2)
www.dacoromanica.ro
44.
?'
--
intrebuinta mai cu srna. in isbirea i apararea cetatilor ; era in batalii (labia figura
eke doue, trei tunuri. Ast-fel a urmat One
0-
tine pilde pte gsi cine-va in analele ostaeti de uri isprava mai buna, de cat aceea
ce dobandi Mihaiii Vitzul, la Mafia de la
Calugreni (1595, August 13.) El aeza doe
tunuri in aa bun positie cat prapadi tta
aripa drpth a armatei turceti. Fapta este
vrednich de ttri aducerea aminte !
I) Leatopisetul hit Radu Lupescu f. 204.
i
2) Rocquaneourt t. I. f. :344-0.
3) In planurile din cartes luT Georgic Tomasi se vgd tunurile
RomtinetI i Moldoveneqti titrate
de dot cal, In vreme
ce cele fmpitrittWT sunt terete de patru caT.
.
.1
www.dacoromanica.ro
45
1 t' Putine
--
silvania la 1599 ne infatiszh un plan strategic, bine combinat mai d'inainte. Rsboiul
defensiv socotindu'l ca ua parte a strategiei
sail a politiceT, re'sboiultn s'aii adus la cea
mai mare perfectie de RomanI ; Ora avnd
inch Wary destule muntse i padurse ajuta mult uh aphrare national. De ate orr
un vrhjmas puternic nvlia in Ora, top locuitorii campiilor pustiati orasele i satele,
si se strangti cu turmele si bucatele lor la
munti, a caror intrare era aparath atat prin
naturh cat si prin fortificatii. Batranii, muerile si copii se odihnti in munti, ra junii L.
luau armele, se format' in cete .i da harth 0
vrajmailor. Armata, te'rei sta ascunsh in
,
I,
fi
www.dacoromanica.ro
s 46
i a'l sili sh phrhssch tera
Med de ispravh, sai a'l trage in locuri grele
i necunoscute de dansul, unde plhtia scump
urrnare fmete,
turn'
va vedea ch. i a doua se biruete de vrhjmag, s pth ajunge ca sh vie sh se amestece in tabhra cea mare, ch strja cea d'anthin i cea d'a doua este inima a tth Ostea,
beret celei marl, eh find strhjile thria otirilor de va vedea tabhra strjile nebiruite
ii
www.dacoromanica.ro
--- 47
www.dacoromanica.ro
48
re'sboiti
dach e vrednic i harnic i'i va phstra dregatoria cu cinste, ba mai bun 'ti este siiracul cu cinste, de cat boerul cu ocara..
i.., Ased area otirilor in granduiala bhthliel.,
.
11
Roii de terr, cazacii, haiducii, cl. La reservh arab capitanii miilor i militiile bcierilor. Acsth aeclare la r6sboiti nu era totd'auna statornich ; nu numai positia locului
.i iscusinta generalului, dar chiar i firea armelor ii silia s'o modifice, duph cum istoria
ne arata inteatatea intamplari.
Istoria ne d forte putine relatil despre
rinduiala btliilor. . Din cele ce avem ni
si invederdza : eh mai multe Wain, -era mai
,
),
www.dacoromanica.ro
49
dete frontului sea spre a'i ascunde maimicimea numerica. 4 .Prin atacul la vreme ce
el facu celor-alte randuri, cand vaclu pe cel
d'antditi In neorfinduiala. Tote aceste intocmiri ale lui Radu, 11 facu sa triumfeze
de rivalul shii.')
Batillia de la Calugareni
este cea mai stralucita dovda despre vitejia i sciinta militara a romanilor. Generalul
cel mai istet al veacului de acum n'ar putea
face nisce dispositil mai bune, de cat acele
ce facu Mihaia Vitzul. Cu 16,000 luptatori,
Vezi deserierea mesa! batalii In Natalis Comitis univer
sae Historiae sui temporis; libri triginta ab anno 1645-1581.
4-
www.dacoromanica.ro
50
1) Engel t.
1.
f. 236.
Hammer t. 2. 604.
Cooilniceanu
f. 151.
www.dacoromanica.ro
51
serh, and Mihaii isbutesce al ralia, nvhlesce cu iutla asupra Transilvhnenilor birui-
,.
Bethlen
198-4*.
t. 4. f. 384. i urmittrele.
Cogiilniceanu facia
www.dacoromanica.ro
52
2) Cogillnieeanu f. 268.
8) Fotino t. 2. f. 172-4.
www.dacoromanica.ro
1. f. 16.
't
53
2) Engel t. I. C164.
www.dacoromanica.ro
4-
54.
tg-dT sent zidirT de cetate, ee se dice a fi a lot Neagoe Voivod. Alt relator se mai glisesc la Orvenca i Bozoreanca in
jude(ul Teleorman, i altele.
2) Cogillniceanu f. 243.
www.dacoromanica.ro
!..
55
Buzescu, Banu Mihalcea, Banul Manta, Farca, Albert Kyrali, Banul Udrea, Baba Novak,
George Race i altii.
www.dacoromanica.ro
(
ii
PARTEA II.
I.
1716-1832.)
pioa de 10 Februarie 1716 fu o cli de doliti pentru Romani ; in acea cli Nicolae Mavrocordat, cel d'antiii Domn fanariot, se
1
.
www.dacoromanica.ro
:
57
Bauer f. 69
Cantacu-
CogAlnicnu f. 331.
www.dacoromanica.ro
.)
58
cordat intru cat a coprins dispositii regui lamentare i de un interes mai secundar,
1 s'a prima i s'a intdrit de obtsca aduA1 nare ; ra desfiintarea puterei armate n'a
incuviintat'o nici un Roman, de aceea nici
eh se afl trecuth in actul de reform.
1
osta Roman, din vremea eand Carol al XII se bAtea In PoIonia cu Polonezil si RusiT. La 1706 un elpitan Roman slujind
In armata regeluT Carol XII, apropiindu-se de un ores al PolonieT prin care trebuia sit trea, afil cu durere el trupele taruluT shit aeolo forte numerOse. Cum lu acstit ORM& Iasi
In unlit tnduplecii, pe un Sved ce-I IntovArAsia sa, se
lase sit'l lege, II dnee legat cot la cot la garda orasuluT spuind
eit este si el din armata RusOsca i el In drumul luT a earls
vr'o et141-va SvezT, pe care 'I ail tiliat oprind numaT pe aeesta
ee 'I vAd, pe care-1 educe la colonelul sell.
Acesta fabull se
pe aT
www.dacoromanica.ro
59
Ir
biruintA,
'1-afi
.,scl.
www.dacoromanica.ro
!,1
k
i.
--le
60
tilor.
0
www.dacoromanica.ro
/
61
gti la randul de aptaman, platiati sptarului sail agii o leith. Ei erdii n cea mai
2) Baur f. 81-87.
:f1
www.dacoromanica.ro
,
62
lui imediatfi.
1
I
ki
III
i
1
i) Sulzer t. 3 p. 258.
2) Hrisovul luT Mavrogene pentru breasla spAtArieT
Marge 4
www.dacoromanica.ro
1.
1787
'eTt:
63
N.
i'
,
!
i
1
!'!
dorith.
00tirea permanenth
sub nepotrivitele
numiri de ostreaja pnintensch i militie phmnCensch s'a alchtuit la 1830 de du6 arme:
www.dacoromanica.ro
-- 64
A'
1
.1
1 calaret.
la 1843 se reduserfi pe jumtate, i se deter& drag in administratia colonelilor de pedestrime. Acum o incercare de un an de
clile a lost destul, spre a Errata ch chlhrimea
nu pOte merge bine, de cat avand administrarea el deosebita.
La 1843, spre a se Implini-reductia fficuth
www.dacoromanica.ro
65
5
fr
www.dacoromanica.ro
66
14
c).:
pentru cele 10 (Jile ce se and in slujbh intrait lunh; (*earn primesc ate tin len S jumaate pe di, i tistil 100 lei pe lima. Capitatia i lfa lor care la inceput se platia
din casa reservel Vistieriel, de la 1834 se
platesce din cutiile satelor. Acst n'A sura
a fost pricina cea mai de capitenie din care
a saracit i s'a inglotit in datoril acele cutil,
in cat ast-cli numal sunt in stare a intampina cheltuelele lor cele mai neapiirate.
Dorobantii sunt indatorati s slujsch 04,iMa armati i investati intend uniformil cu
,
.1*
www.dacoromanica.ro
67
--
at. '1)91
rilor.
ii
www.dacoromanica.ro
SI-
68
rea dorobantilor.
Numa.ul cordonailor i a potecailor se
urea la 1842 la 39,859 familii; la 1843 s'a
fcut uh reductie de veuh cate-va sate marl
departe de margine.
Acsth institutie bunh In principiti, insh
laugh dnii, i prin lirmare sh uureze sarcina otirei ; dar sub administratia trecuth,
de top, silise pe chrmuirea trecuth a ffighdui al va desflinta; dent in deert asceptart atata vreme, chci este in srta tutulor
chrmuirilor vicise a fhghdui multe i a face
putine, a stingheri ori ce prophire, a aphsa
i a impila poporul, in loc de a'l realta, realtandu-se i ele impreunh cu dnsul.
In sfarit principiul rad ichrei gltelor" se
recunoscu in dispositiile proectului nort din
www.dacoromanica.ro
69 -anul 1832 care thee: ch la intamplare de ivire de talhari, shtenii sh se rhdice cu totii
ca sh'i gonsch peal '1 vor prinde sail ii
vor ucide. Nedeprinderea locuitorilor cu armete face acsth mimed mai mult ilusrh;
III
I ii c It e e r e.
Am qclut organisarea osth'sca cea veche,
www.dacoromanica.ro
1,
70
bun aplica(ie.
Mrirea ogireY numal ch.' nu ne-ar putea
folosi nimic, ci Inch ar fi o nenorocire pentru Stat. Ogirile permanente aii indoitul
defect d'a Ii prea costisitre i d'a rhpi Card
erta a tine in piciOre o qtire atat de numersh pe cat am avea trebuinth. Thai
speranta nstr este dar in organisarea reservelor nationale.
www.dacoromanica.ro
74
torire d'a sluji, push asupra tutulor cetatenilor. A semenea fac i tineril carii se hothrase pentru alth cariera. Peste trei ani acetia tree in Landveri ca ofiteri.
Termenul slujbei este de 3 ani. Oamenii
din armata de linie dupa ce au slujit 3 anY,
se mai tin de armati doi ani, i se numrd
in reserva de ressboiii (Kriegsreserve.) In
,
l/
www.dacoromanica.ro
72
25-32 ant
Oamenii din Landvera de 1-iul ban se adunh de doh orl pe an pentru esercifiurl :
ti
,)
www.dacoromanica.ro
-
61
78
[[
IA
Vedi pentru ma multi deslusire serierea generaluluI Caraman: Essai sur l'organisation Militaire de la Pruse. Paris
1831.
www.dacoromanica.ro
1
'
;
r
74
Ea ar fi:
A declara ca tot Romfinul frd esceptie
se nate cu datoria d'a fi soldat al patriei,
de la 20-60 ani. A csth glta a populatie
s'ar imphrti in trei categorit
Cea dIntelti s'ar alchtui de meni de la
imparti cu otirea strjile deosebitelor posturi. CeI de pe margini ar imphrti aseme'nea cu otirea strhjuirea hotarelor. La trebuint estraordinarh ea ar putea fi purtath
in
nintate.
vor aduna mai rar i nu vor putea fi purtay la trebuinth de cat in ocolul judetului lor.
vor ingriji : pentru politia satului i implinirea poruncior staphnirei. Aceste glide s'ar
imphrti in legine i cohorte.
Nj
www.dacoromanica.ro
75
Polosurile ce am dobandi adoptand o asemenea organisare ar fi nepretuite: 1. Viata, averea i linitea cethtenilor i a Statului ar fi ocrotite de bantuitile uneltirilor de
ril i a ntivlirilox de care am putea fi amerintati. 2. Num6rul otirei ar putea a se
reT atatea brate ce '1 sunt rhpite. 3. Num6rul dorobantilor s'ar putea inch imputina oprindu-se numai o a treia parte pentru slujba administrativ. & Poporul din tote clasele ar catiga mult moralicete, cad introducand placerea armelor mai cu sm intre
tineriT oraelor, i obcinuindul la o viata
militarh i activh vom goni lucsul i desfranrile care degenerza. caracterurile, inmoae
www.dacoromanica.ro
A
.
1#1.
"
;
.1
76
www.dacoromanica.ro
cum-