Sunteți pe pagina 1din 115

Anul III, Seria I

Morfopat - Curs 1

Capitolul 1
Tulburri de circulaie
Hiperemia
Definiie: hiperemia este cresterea cantitatii de sange dintr-un anumit segment.
Clasificare:
1. Hiperemie activ = hiperemie arterial = congestie = influx crescut de sange arterial.
2. Hiperemie pasiv = hiperemie venoas = staz = blocarea drenarii sangelui venos.

Hiperemia activ (arterial) = congestia


1) Definiie: hiperemia activa este creterea aportului de snge spre un organ sau esut.
2) Substratul anatomic: este reprezentat de dilatarea arteriolelor sau a capilarelor sau poate avea
loc prin deschiderea unor capilare inactive.
3) Mecanismul congestiei: fie neurogen, fie prin intermediul substanelor vasoactive.
4) Clasificare:
a) Hiperemia fiziologic, care nu are semnificatie de boala si apare in:
1. Peretele uterin i glanda mamar in menstruatie;
2. Muchii scheletici in efort;
3. Circulaia splanhnic in teritoriul digestiv postprandial;
4. Bufeuri n menopauz;
5. Eritem de pudoare.
b) Hiperemia patologic, care poate fi:
1. Generalizat, ca de exemplu:
a. Cresterea debitului cardiac: in hipoxie (anemii, boli pulmonare cronice);
b. Cresterea activitii metabolice: ce apare in hipertiroidism sau in febr.
2. Localizat, ca de exemplu:
a. Factori fizici (UV, cresterea temperaturii);
b. Factori mecanici dermografism;
c. Factori biologici (virusuri, bacterii, ciuperci) inflamaia;
d. Factori chimici (alcooli, acizi, baze, medicamente, mediatori chimici);
e. Intervenii terapeutice (simpatectomia lombara la persoanele cu arteriopatie
cronica lombara).
5) Anatomia patologic a congestiei:
I. Macroscopie:
a) Culoare roie aprinsa care dispare la vitropresiune; in hemoragii culoarea rosie se
pastreaza la vitropresiune;
b) Zona este cald;
c) Tumefiere uoar datorita edemului; edemul este produs de serul ajuns in interstitiu;
organul tumefiat e mai mare si are marginile rotunjite.
II. Microscopie:
a) Are loc dilatarea arteriolelor precapilare si capilare, care sunt pline cu snge.
b) Vitez crescut de circulaie a sngelui (in vivo).
c) Edem.
III. Clinic: durere pulsatil.
IV. Evoluie: hiperemia activa nu lasa sechele ci este un fenomen tranzitor (se vindeca).
Congestie capilare
alveolare + edem

Febra:
hiperemie generalizata

Creier congestie (examen)

1.

Eritem de pudoare

Anul III, Seria I

Morfopat - Curs 1

Hiperemia pasiv (venoas) = staza


1)
2)
3)
4)
5)

Definiie: creterea cantitii de snge venos dintr-un anumit teritoriu.


Substrat: dilatarea venelor, venulelor, capilarelor.
Mecanismul stazei: obstacol n drenajul venos.
Etiologie: cauze ce tin a) de lumen, b) de peretele venos sau c) cauze externe (compresiune).
Clasificare:
a) Staza local
i.
Intereseaza o ven si teritoriul drenat de aceasta un membru sau un organ.
ii.
Cauze:
a. Intraluminale: tromb sau embol.
b. Parietale: o inflamatie a peretelui venei (flebita) rezultand ingustarea lumenului.
c. Externe: compresiuni extrinseci (garou), aparat gipsat, cicatrice, tumora,
limfoganglioni mariti (adenopatie tumorala).
iii.
Efecte: apare edemul si cianoza (datorita acumularii sangelui venos).
b) Staza regional: afecteaza un trunchi venos mai multe organe.
Exemple:
I. Staza venei cave superioare:
a. Cauze: tumori mediastinale, adenopatii mediastinale (TBC, metastaze);
b. Efecte: edem si cianoza cu distributie in pelerina.
II. Staza venei porte (examen):
a. Cauze:
1. Prehepatice (intereseaza vena port): tromboza (piletromboz), inflamatie
(pileflebit), compresiuni (tumora sau adenopatie).
2. Hepatice:
i.
presinusoidale: fibroza hepatic congenital, hepatita cronic si
schistosomiaza (parazitoza).
ii.
sinusoidale: ciroza hepatic (cea mai frecvent cauz de staza
portala!!!) si fibroza perisinusoidal.
iii.
postsinusoidale: boala venoocluziv (pe vena centrolobulara).
3. Posthepatice:
 insuficiena sever a inimii drepte;
 pericardit constrictiv;
 obstrucia venelor hepatice (Sdr. Budd-Chiari);
 obstrucia VCI (venei cave inferioare).
b. Consecine: Sindrom de hipertensiune portal (triada de manifestari):
1. splenomegalie (staza in vena splenica);
2. circulaie colateral (anastomoze portosistemice):
varice esofagiene (in treimea inferioara a esofaglui) = dilatarea
venelor care se pot rupe!!! producand hemoragii mortale;
varice rectale (hemoroizi);
capul de meduz: este vizibil cu ochiul liber; se formeaza prin
dilatarea venelor periombilicale si prin repermeabilizarea
venei ombilicale.
3. ascit (lichid in cavitatea peritoneala).
c) Staza generalizat
1. cauze: insuficiena VD, insuficiena cardiac global;
2. consecine: creste presiunea n:
- VCS dilatarea venelor jugulare;
- VCI staz visceral retrograd;
- microcirculaie edeme cutanate, transsudate (lichid de edem in cavitati
preformate).
6) Morfologia stazei
I. Macroscopie:
1. staza acut/recenta: organ mare si greu, cu margini rotunjite, de culoare albastruieviolacee, din care la sectionare curge o cantitate crescuta de sange violaceu iar apoi
capsula organului se cuteaza.
2. staza cronic: culoarea devine bruna iar consistenta organului este crescuta.
2.

Anul III, Seria I

Morfopat - Curs 1

II. Microscopie:
1. staza acut: capilare sunt dilatate, pline cu snge edem;
2. staza cronic: apar microhemoragii (numar scazut de hematii datorita presiunii
intravasculare crescute); ulterior apar depozite de hemosiderina, fibroz.
Esofag
varice esofagiene (examen)

F+S (ciroza hepatica +


splenomegalie) (examen)

Ficat staza cronica (examen)

Schistosomiaza

Hemoroizi

Cianoza + edem pelerina

Staza pulmonara
Patogenez: apare atunci cand creste presiunea din atriul stang => cresterea presiunii venoase
pulmonare => capilare.
1. Staza acut
Cauze: infarctul VS (din lipsa de oxigen) => edem (rapid).
2. Staza cronic
Cauze:
- cresterea cantitatii de sange din atriul stang datorita stenozei mitrale (ingustarea
orificiului valvei mitrale); stenoza mitrala poate fi congenitala sau mai frecvent
din cauza reumatismului articular acut.
- boli care reduc debitul ventriculului stang (insuficienta VS).
Anatomie patologic:
I. Macroscopie:
1. staza acut: plaman mare, greu, cu margini rotunjite; pe sectiune are aspect umed si curge
sange violaceu.
2. staza cronic: plamanul are un aspect mai uscat, o culoare bruna si o consistenta ferma =
induraia brun a plamanului.
II. Microscopie:
a) staza acut: capilarele septale dilatate si pline cu snge edem in septe si alveole.
b) staza cronic: in septe (staza si edem), in alveole (celule cardiace):
- capilare dilatate pline cu sange;
- microhemoragii: hematiile ajunse in septe sunt degradate de macrofage iar
hemoglobina e transformata in hemosiderina de culoare bruna.
- o parte din hemosiderina este preluata de macrofagele alveolare, eliminata prin
expectoratie, in sputa identificate macrofage incarcate cu hemosiderina
(siderofage) denumite si celule cardiace.
- o parte din hemosiderina ramane in interstitiu si determina fibroza.
Consecine:
1. tulburarea difuziunii la nivel pulmonar;
2. reducerea excursiilor pulmonare => restricie ventilatorie;

3.

Anul III, Seria I

Morfopat - Curs 1

3. cresterea presiunii n artera pulmonar => cord pulmonar cronic: dilatarea VD, insuficienta
inimii stangi si ICG (insuficien cardiac global). !!! cea mai frecvent cauz a
insuficienei VD este insuficiena VS (staz pulmonar).
Plaman edem pulmonar acut (examen)

Stenoza mitrala cauza a stazei pulmonare

Edem pulmonar

Staza hepatica
Condiii de apariie: in insuficiena inimii drepte sau in insuficiena cardiac global.
Patologie
1. Macroscopie:
a. Staza hepatic acut: ficat mare, greu, cu marginile rotunjite, de culoare violacee. La
sectionare curge sange violaceu. Se observa puncte violacee pe suprafata de sectiune care
reprezinta venele centrolobulare pline cu sange, care au devenit vizibile macroscopic.
Ficatul are aspect lucios.
b. Staz hepatic cronic: aspect de ficat pestrit/ficat muscad fibroz (ciroz)
cardiac. Macroscopic, pe suprafata de sectiune se observa puncte violacee inconjurate
de un inel de culoare galbena (grasimi) care prezinta la periferie o rama caramizie de
ficat normal.
2. Microscopie
1) Staza acuta: se observa venele centrolobulare (VCL) dilatate si pline cu sange, precum si
sinusoidele din jurul VCL dilatate si pline cu sange.
2) Staza cronic:
 zona centrolobular: VCL si sinusoidele din jurul VCL sunt pline cu sange. Prin
compresiune si hipoxie determina atrofia hepatocitelor.
 zona mediolobular: in citoplasma hepatocitelor se acumuleaza grasimi (TG) datorita
hipoxiei (in HE se prezinta sub forma unor vacuole clare).
 zona periferic (periportal): se observa hepatocite normale
3. In evoluie: hepatocitele centrolobulare mor si sunt inlocuite cu tesut conjunctiv => fibroza
hepatica sau ciroza cardiaca (nu e o ciroza reala deoarece nu se formeaza noduli hepatocitari
incojurati de fibroz).
4. Aspect particular:
 necroza hemoragic central: hepatocitele din jurul VCL mor brutal.
Ficat staza cronica
(examen)

Hepatomegalie

4.

Anul III, Seria I

Morfopat - Curs 1

Staza splenica
(Splenomegalia congestiva)
Condiii de apariie:
1. Sistemice: insuficiena inimii drepte sau insuficiena cardiac global.
2. Obstrucie portal: ciroz hepatic.
3. Tromboza venei splenice.
Anatomie patologic
I. Macroscopie: tabloul general al stazei;
i.
Crestere in volum i greutate (500 g - 1 kg - 5 kg);
ii.
Capsula;
iii.
Suprafaa de seciune.
II. Microscopie:
a) Iniial: sinusoide pline cu snge;
b) Depuneri de colagen n membrana bazal a sinusoidelor care devin rigide hipersplenism.
c) Hemoragii recente i vechi se formeaza corpusculi Gamna-Gandy = noduli sidero-calcari
(Ca, Fe). In HE depozitele de Ca2+ se coloreaza in albastru.

Splenomegalie

Noduli Gamma-Gandi

Hipostaza
1) Definiie: acumularea sngelui n venele i capilarele din zonele declive.
2) Condiii de apariie: insuficiena cardiac (presiune crescut n capilare + gravitaie)
3) Localizare
a) La bolnavul mobil apare la nivelul gleznelor si gambelor;
b) La bolnavii imobilizati la pat (paralizii, cancer) apare in regiunile paravertebrale. Efecte
importante localizate in teritoriul pulmonar pentru ca acolo stagneaza sangele =>
hipoxie, mecanisme de aparare diminuate => apar boli inflamatorii, se pot dezvolta
nodulii din bronhopneumonie.

Ischemia
Definiie: ischemie = reducerea aportului de snge ntr-un teritoriu (mecanism arterial).
Condiii de apariie (atunci cand la tesut ajunge o cantitate redusa de sange):
1) Obstrucie arterial
a) factori funcionali: spasm (fenomen Raynaud, substane chimice);
b) factori lezionali: modificri ale peretelui (placa de aterom in intima arterelor),
ocluzia lumenului (prin tromb sau prin embol), sau compresiuni (garou, cicatrice,
tumora).
2) Obstrucie capilar
i.
Factori fizici: degerturi;
ii.
Ocluzie (lumenul obliterat): hematii anormale (anemia drepanocitar), fibrin (CID
sindrom de coagulare intravasculara diseminata), sau emboli (grai, gazoi);
iii.
Compresiuni: Escare = necroza ischemica a tegumentului datorita compresiunii
capilarelor dermice intre planul osos si planul patului. Escarele apar la indivizi
imobilizati la pat. Ele se localizeaza in zona occipitala, in regiunea omoplatilor, in
regiunea sacrala, pe calcaie, pe ureche, umar si maleole.
5.

Anul III, Seria I

Morfopat - Curs 1

3) Obstrucie venoas: in staze venoase prelungite care intereseaza trunchiuri venoase sau vene
unice ale unor organe, lichidul de edem comprima capilarele si sangele arterial nu poate
patrunde.
1. tromboz venoas mezenteric extins => infarct intestinal;
2. torsiunea testiculului => infarctare (infarctizare) hemoragic;
3. herniile strangulate;
4. tromboza sinusului longitudinal al durei mater => necroze hemoragice n cortexul
cerebral.
Factorii de care depind consecinele ischemiei (examen)
1. Starea general a sngelui i a aparatului cardiovascular:
a) Anemia, hipoxia;
b) Insuficiena cardiac, ocul. Agraveaza efectele ischemiei.
2. Rezistena esuturilor la hipoxie:
a. SN: neuronii (3-5 min, rezista cel mai putin), celulele gliale (rezista mai mult);
b. Miocard: 20-30 min.
c. Ficat: 20-30 min.
d. Rinichi: 30-50 min.
e. Mucoasa gastrointestinal: 6 h;
f. Muchi striai scheletici: 6-12 h;
g. Tegument: 6-12 h.
3. Tipul vascularizaiei arteriale:
i.
Sisteme duble (plamanul, ficatul);
ii.
Sisteme paralele (antebratul);
iii.
Anastomoze extinse interarteriale (teritoriul arterelor mezenterice sup., arcade).
Pentru i., ii. si iii. ischemia e mai putin grava.
iv.
Artere terminale: rinichi, creier, splin; a. central a retinei; aa. mici ale scoarei.
Ischemia in aceste teritorii determina infarct.
v.
!! Inima are ramuri dar insuficiente => ischemie severa => infarct.
4. Viteza de instalare a ischemiei:
a) Lent: efecte mai putin grave; permite dezvoltarea colateralelor.
b) Rapid: daca intereseaza vase mari determina infarct.
Fenomenul Raynaud
Escare

Escara (examen)
Dura mater tromboza sinusului sagital superior
(examen)

6.

Anul III, Seria I

Morfopat Curs 2

Efectele ischemiei:
a) Manifestri funcionale:
1. in condiii bazale: fluxul sangvin si O2 = suficiente pentru a nu produce leziuni;
2. cerine crescute durerea apare cand creste necesarul de sange:
i.
angin pectoral: ischemia cardiaca;
ii.
claudicaie intermitent: la nivelul musculaturii gambei la indivizii cu arteriopatie
cronica obstructiva a membrului inferior => apare durere la mers.
b) Producerea de leziuni tisulare
1. ischemia cu instalare lent i evoluie cronic:
a. afecteaz celule izolate;
b. colateralele asigura oxigenul necesar supravietuirii celulelor;
c. hipoxia de durata determina reducerea volumului celular (atrofie) iar unele
celule mor. Locul celulelor moarte este luat de un tesut fibros. Fenomenul de
proliferare a tesutului conjunctiv = fibroza/scleroza. Prin urmare organul
sufera o scleroatrofie (devine mic si fibros). Consecintele apar in inima
(cardioscleroza), sau la nivelul membrului inferior in arteriopatia cronica
obstructiva: muschii scheletici si pielea sunt atrofiate, pielea este rece si
uscata si fara fire de par (piciorul chel).
2. ischemia cu instalare rapid: determina necroza ischemica a celulelor = infarct (gangrena
la nivelul membrului inferior).

Hemoragia
Definiie: Hemoragie = iesirea sangelui din aparatul circulator in timpul vietii.
Clasificare dupa origine:
1. arterial: snge rou, jet ritmat de puls;
2. venoas: snge ntunecat, flux continuu;
3. capilar: punctiform sau n pnz;
4. cardiac.
Clasificare dupa mecanismul de producere:
1) Ruperea peretelui (per rhexin):
 Vaselor: in traumatisme, fractura osoasa, puseu de hipertensiune, anevrism (dilatatie
segmentara a arterelor, a inimii sau a venelor).
 Inimii: in cazul unui traumatism sau in cazul unui infarct miocardic.
2) Erodarea peretelui (per diabrosin):
vasele din patul unui ulcer gastric;
in tumori maligne: carcinomul pulmonar, gastric sau de colon.
in TBC (caracterizat prin necroza): necroza tisulara erodeaza vasele.
3) Diapedez/eritrodiapedeza (per diapedesin): explica ca mecanism hemoragiile mici de
origine capilara:
a. leziuni ale peretelui vascular: degeraturi, vasculite de vase mici;
b. anomalii plachetare;
c. defecte ale coagulrii: hipovitaminoza K, CID (coagulare intravasculara
diseminata).
CID glomerul renal

Anevrism

CID

1.

Anul III, Seria I

Morfopat Curs 2

Clasificarea topografic a hemoragiilor (examen)


I. Hemoragii externe: la suprafata organelor (ruperea arterei femurale dupa o fractura deschisa).
II. Hemoragii exteriorizate: hemoragii care se produc intr-o cavitate si care se exteriorizeaza printrun conduct:
1. gingivoragie, stomatoragie (sange la nivelul cavitatii bucale);
2. epistaxis (sange la nivelul mucoasei nazale);
3. hemoptizie (hemoragie pulmonara sau din caile respiratorii exteriorizata prin expectoratie
= sputa cu sange);
4. hematemeza = varsatura cu sange; tradeaza o hemoragie digestiva superioara (esofag,
stomac, portiunea initiala a duodenului); aspect clasic de varsatura in za de cafea,
dar poate si fi si roz.
5. melena = scaun amestecat cu sange digerat; tradeaza o hemoragie digestiva superioara;
scaunul este moale, pastos, negru, lucios (cu aspect de pacura);
6. rectoragie = sangerare la nivelul rectului (sange proaspat);
7. hematochezie = prezenta sangelui proaspat, rosu in materialele fecale (originea hemoragiei
este la nivelul colonului);
8. hematurie = prezenta de sange in urina; in caz de litiaza urinara (calculi), cistita hemoragica
(inflamatia vezicii urinare), tumori urinare;
9. menoragie = sangerare uterina in relatie cu menstruatia (cand exista flux menstrual
abundent); durata crescuta a menstruatiei;
10. metroragia = sangerare uterina fara relatie cu menstruatia; apare in premenopauza
(datorita dezechilibrelor hormonale) iar in aceasta perioada a vietii = diagnostic de
menometroragie. Metroragia apare de asemenea in tumori uterine (carcinom
endometrial).
III. Hemoragii interne: nu devin evidente la suprafata organului; apar in interiorul organului in doua
localizari: in interstitii si in cavitati preformate (pericard, peritoneu, pleura sau articulatii):
a) Hemoragii interstiiale (examen):
Hemoragii in grosimea tesuturilor tegument, mucoase, muschi, creier, ficat (organe
parenchimatoase);
In functie de dimensiuni ele pot fi:
1. peteia (1-2 mm);
2. purpura ( 2, 3 mm 1 cm);
3. echimoza (> 1cm): are contur neregulat, culoare variabila data de degradarea
hemoglobinei si dependenta de vechimea leziunii (initial rosie, ulterior violacee,
apoi verde, galbena iar in final dispare); uneori in regiune ramane o culoare
bruna datorita hemosiderinei; purpura si echimoza sunt bidimensionale.
4. hematomul: este o colectie circumscrisa de sange cu diferite localizari; hemoragii
in binoclu <= hemoragii la baza de craniu; hematomul este o hemoragie
tridimensionala.
b) Hemoragii n caviti preformate: cauzate de traumatisme, infarct miocardic rupt, disectie
(anevrism disecant) de aorta:
1. hemopericard;
2. hemotorace (hemoragie in cavitatea toracica);
3. hemoperitoneu: sange in peritoneu (sarcina extrauterina rupta, ruperea unui organ ca
splina sau ficatul);
4. hematocel: sange in vaginala testicular;
5. hematosalpinge: sange in lumenul trompei uterine (sarcina extrauterina);
6. hemartroz: hemoragie in cavitatea articulara (traumatism, punctie, la pacienti cu
hemofilie);
7. hematocolpos: sange la nivelul vaginului (la fete cu imperforatia himenului, aparut la
menarha, determina fibroza si infertilitate).

Petesii muc. gastrica

Purpura cerebrala (examen)

Echimoza

2.

Hematom Hemartroza

Anul III, Seria I

Morfopat Curs 2

Evoluia focarului hemoragic:


Hematiile sunt degradare => feritina, hemosiderina (indepartata de macrofage sau poate
ramane in tesuturi) iar hemoglobina este transformata in bilirubina si apoi in biliverdina.
Aceasta din urma ramane in parte in forma cristalina (cristale de hematoidina) in
hematoamele inchistate iar cealalta parte trece in plasma apoi este preluata de hepatocite
si excretata prin bila.
Aspecte particulare:
a. hematomul nchistat hematom de dimensiuni mari in care partea lichidiana nu
poate fi absorbita; hematomul de dimensiuni mari este delimitat de un perete de
tesut conjunctiv; in timp leziunea se transforma in chist cu perete gros care poate
contine Fe (hemosiderina), Ca2+ si un continut clar, lichidian hematom inchistat
cu siderofage.
b. nodulul siderocalcar = nodulul Gamma-Gandy: contine hemosiderina si saruri de Ca2+
+ fibroza; indica prezenta unei hemoragii anterioare.
Efectele hemoragiei
a) Generale:
i.
hemoragii unice, mici si fara urmari;
ii.
hemoragii medii sau mici repetate: determina anemie posthemoragica cronica (ulcer
gastric sau duodenal, carcinom gastric sau colonic, carcinom renal, TBC, carcinom
pulmonar);
iii.
hemoragii acute masive: determina soc hemoragic si deces.
b) Locale:
1. compresiune:
hemoragii cerebrale: creste presiunea intracraniana; un hematom subdural poate
determina atrofia prin compresiune a parenchimului cerebral;
hemopericard: determina tamponada cardiaca;
hemotorace: duce la comprimarea plamanului rezultand colabarea sau atelectazie
pulmonara => dispnee.
2. efecte particulare:
a. hemoragia cerebral mic: poate determina semne de focar (crize epileptiforme);
b. hemoragia retinian => orbire;
c. hemoragia hepatic, splenic => ruperea organului.

Creier + dura mater: hematom


subdural (examen)

Creier hematom cerebral (examen)

Inima hemopericard (examen)

Hemoragie retiniana

Hemotorace

3.

Anul III, Seria I

Morfopat Curs 2

Tromboza
Definiie:
1. Tromboza = coagularea sangelui in aparatul circulator in timpul vietii rezultand un tromb.
2. Trombul = mas solid format din componente ale sngelui circulant (plachete + fibrina +
trombocite alte elemente figurate).
Secventa formarii trombilor are ca etape initiale aderarea plachetelor de matricea
extracelulara a peretelui vascular si agregarea plachetara.

Factorii favorizani ai trombozei (triada Virchow)


1. Leziunea/injuria endoteliala;
2. Flux sangvin anormal;
3. Hipercoagulabilitatea.
*nu este necesar ca acesti factori sa actioneze simultan; endoteliul este factorul esential.
I. Injuria endoteliala:
Poate determina singur tromboz;
Producerea de leziuni determina expunerea matricei extracelulare subendoteliale, de care pot
adera plachetele => tromboza;
Sufera modificari functionale: producerea crescuta de factori procoagulani sau scaderea sintezei
de factori anticoagulani.
Exemple:
a) Vase
1. artere: endoteliul poate suferii in:
i.
ateroscleroza;
ii.
stress hemodinamic (HTA);
iii.
inflamaii: arterite (poliarterita nodoasa);
iv.
factori chimici: homocisteina.
2. vene:
1) substane sclerozante (administrate in scop terapeutic);
2) factori mecanici;
3) hipoxia;
4) invazia tumorala.
3. capilare: factori fizici (frigul excesiv).
b) Inim
1) endocardul parietal: sufera modificari in caz de: infarct, inflamaii (endocardite) sau
interventii chirurgicale.
2) endocardul valvular: leziuni in endocardite: septice sau din reumatismul articular acut.
Trombi pe valvele inimii: vegetatii (endocardite septice) sau veruci (enocardite
reumatismale).
II. Modificarea fluxului sangvin (anomalii flux stagnant sau turbulent):
a) reducerea vitezei de circulaie (staza):
efecte
 modificarea fluxului laminar plachete n contact cu endoteliul;
 scade diluia factorilor procoagulani;
 scade influxul de inhibitori ai coagulrii;
 activarea celulelor endoteliale.
staza
1) generalizat: insuficiena cardiac si sindroame de hipervscozitate;
2) local:
a. vene: imobilizri, varice, anevrisme sau ocluzii proximale;
b. inim: in ventriculi: cardiomiopatie (CMP) dilatativ sau infarct miocardic
(IM); in atriul stang: stagnarea sangelui in fibrilatia ventriculara si stenoza
mitrala.

4.

Anul III, Seria I

Morfopat Curs 2

b) turbulene (in vene si la nivelul inimii):


1) la nivelul arterelor: la nivelul unei placi de aterom, anevrisme, ramificare,
ateroscleroza.
2) la nivelul inimii: in dreptul vegetatiilor valvulare;
Efecte: fluxul turbulent loveste endoteliul.
III. Hipercoagulabilitatea sngelui
Stri de hipercoagulabilitate primar (genetic) - trombofilii
Mutaia genei factorului V (factor
V Leiden)
Frecvente
Mutaia genei protrombinei

Rare
Foarte rare

Mutaia genei
metiltetrahidrofolatului
Deficit de antitrombina III
Deficit de proteina C
Deficit de proteina S
Hiperhomocisteinemie
Defecte ale fibrinolizei

- cea mai frecvent hipercoagulabilitate ereditar;


- risc crescut de tromboze la homozigoi;
- tromboze venoase recidivante (60% - purttori); nou
nscui mori.
- 1-2% din populaie;
- niveluri crescute ale protrombinei;
- risc de trei ori mai mare de tromboze venoase;
- punctiform, frecvent;
- tromboz venoas i trombembolism recurent:
adolesceni, aduli tineri.

Stri de hipercoagulabilitate secundar


Risc nalt de tromboz

Risc redus de tromboz

Repaus la pat sau imobilizri prelungite


Infarct miocardic
FiA
Leziuni tisulare (operaii, fracturi, arsuri)
Cancer sindrom Trousseau
Proteze valvulare cardiace
CID
Trombocitopenie indus de heparin
Sindrom antifosfolipidic
Hiperhomocisteinemie

Cardiomiopatie
Sindrom nefrotic
Stri hiperestrogenice (sarcin)
ACO
Siclemie
Fumat

Anatomia patologic a trombilor


Trsturi generale
Relaia trombului cu peretele vasului sau al inimii:
a. Tromb obliterant (ocluziv): pe artere medii sau mici, sau in vene.
b. Tromb parietal: pe arterele mari (aorta) sau VCI (lumen mare).
Morfologia trombilor: pot fi albi, rosii sau micsti.
1. Trombii albi
a. condiii: apar in conditii de flux rapid: artere, valvele inimii;
b. macroscopie:
 culoare alb-cenuie sau roz-palid;
 fermi, uscai;
 adereni de perete;
 cresc lent.
c. microscopie: sunt formati din plachete si reea de fibrin;
d. evoluie: tromb laminat (inim, aorta) sau tromb mixt, prin depunerea unor straturi
succesive de fibrina si hematii.
5.

Anul III, Seria I

Morfopat Curs 2

2. Trombii roii
a. condiii: apar in conditii de staz (vene: varice, in continuarea unui tromb primar alb;
atriul stang);
b. macroscopie: culoare roie-ntunecat, suprafaa neted, strlucitoare, elastici,
contracia fibrinei determina un aspect de retracie.
c. microscopie: reea de fibrin cu hematii, leucocite i plachete sangvine.
3. Trombii micti se formeaza n vene si au ca trsturi:
a. cap alb (structura de tromb alb);
b. corp cu aspect laminat;
c. coad roie (ca un tromb rosu).
Comparaie ntre tromb i cheag:
Trombul
1.
2.
3.
4.
5.
6.

apare n timpul vieii


aderent de perete
friabil (caracter laminat)
ferm
nedeformabil
mat

Coagul
dup moarte
neaderent
elastic
gelatinos
deformabil
lucios

Platelet thrombus
(intravital microscopy) x 25

Red thrombus (femoral vein)

6.

Anul III, Seria I

Morfopat Curs 2

Corelaii anatomoclinice ale trombozelor


1) Tromboza cardiac: poate interesa:
a. endocardul parietal: AS (stenoz mitral, fibrilaie) sau VS (infarct, cardiomiopatie);
b. endocardul valvular: endocardite (veruci, vegetaii) sau proteze.
Efecte: trombii se fragmenteaza dand nastere unor embolii sistemice.
2) Tromboza arterial
a) Localizare
1. aort i arterele mari (iliac, carotid comun): trombi parietali;
2. artere medii (coronare, cerebrale, femurale, mezenterice): trombi ocluzivi;
3. anevrisme.
b) Condiii favorizante: ateroscleroza, arterite, HTA sever;
c) Complicaii: obstrucii (=> ischemie); embolii.
3) Tromboza venoas
 Flebotromboza = tromboza venoasa fara inflamatie;
 Tromboflebita = tromboza cu inflamatie.
 Fenomenul trombotic => determina aparitia ulterioara a unei flebite;
 Daca exista o flebita => tromboza.
a) Tromboza venoas superficial varice.
b) Tromboza venoas profund:
Localizare:
1. La nivelul venelor profunde ale membrului inferior:
i. Factori favorizani: imobilizare prelungita, interventii chirurgicale indelungate,
staza.
ii. Origine: venele gambei porneste din sinusuri supravalvulare.
iii. Evoluie:
propagare n direcia fluxului sangvin inima dreapt;
fragmentare si mobilizare dand nastere fenomenului de trombembolie
care se opreste la nivel pulmonar (trombembolie paradoxala TEP).
iv. Clinic, tromboza venoasa:
a. are caracter ocluziv => staza: edem, cianoza;
b. durere la compresiune sau la flexia dorsal a piciorului (semnul
Homan);
2. La nivelul venelor pelviene: factori favorizani: operaii, nateri, avorturi, inflamatii
(cistite, prostatite), cancere (carcinom prostatic).
3. Pe vena port i ramurile sale mari (artera mezenteric, artera splenic).
4. Pe sinusul longitudinal superior:
a) tromboz aseptic: la sugari (exicoz) si la pacieni marantici (stare de
consumptie exagerata cancere, TBC).
b) tromboz septic: complica adesea o infectie a capului (de la nivelul fetei, de
la nivelul sinusurilor complicatie a sinuzitelor) tromboflebita venelor de
origine.
Efecte: infarctizarea emisferelor cerebrale.
5. tromboflebita migratorie = semnul Trousseau:
 carcinomul gastric sau prostatic evolueaza cu tromboflebita migratorie;
 sunt interesate plexurile venose (ex. in micul bazin).

Vena profunda a membrului inferior


tromboza (examen)

Vase (artere) tromboza organizare conjunctiva (examen)

7.

Anul III, Seria I

Morfopat Curs 2

Evoluia trombilor
1. Autoliza: trombul se opreste singur:
a. Mecanism: activarea sistemului fibrinolitic plasminogen plasmin;
b. Efecte: trombii mici, trombii mari;
c. Observaii: activatorul plasminogenului are loc in cantiti mai mari n intima venelor.
Tromboliticele completeaza acest fenomen de tromboliza.
2. Organizarea conjunctiva a trombului:
a) Desfurare: transformarea trombului intr-o cicatrice fibroasa/conjunctiva:
 Etape:
1) Primele care intervin sunt PMN neutrofile care lizeaza trombul prin enzimele pe care le
au. Urmeaza macrofagele care fagociteaza detritusurile. Macrofagele provin din
monocitele din sange prin transformare.
2) Are loc formarea capilarelor de neoformatie care invadeaza trombul. Capilarele de
neoformatie provin din inmultirea celulelor endoteliale din endoteliul adiacent intact.
Provin si din vasa vasorum celulele endoteliale migreaza si patrund in interiorul
trombului. Initial apar sub forma de cordoane solide iar apoi se tunelizeaza. Ele sunt
imperfecte deoarece nu au membrana bazala (lumen inconjurat de celule endoteliale).
3) Ulterior in tromb patrund celule conjunctive (fibroblaste si fibrocite).
 1) + 2) + 3) = Tesut de granulatie. Ulterior acesta se matureaza (dispar celulele
inflamatorii 1) ), capilarele se inchid, prolifereaza mai mult celulele conjunctive => se
transforma intr-o cicatrice fibroasa. Vindecarea prin tesut de granulatie si cicatrice
fibroasa este intalnita frecvent in patologie (vindecarea infarctului, inflamatiilor, ulcerului
si a plagilor).
 Macroscopic: tesut de granulatie = granular, de culoare rosie, sangereaza usor la atingere
(datorita capilarelor imperfecte), are aspect umed si este nedureros.
b) Efecte
Efect benefic: scade riscul de mobilizare (fixeaza trombul de perete);
Efect advers: constituie un obstacol definitiv in lumenul vasului.
3. Recanalizarea:
a. prin digestie parial a trombului;
b. prin retracie;
c. prin anastomozarea vaselor de neoformaie.
Efect: circulatia se reia la un nivel satisfacator.
4. Ramolirea (nmuierea) aseptic (puriform): are loc datorita enzimelor neutrofilelor.
Trombul devine o masa semilichida.
5. Ramolirea septic (purulent): cand trombul e colonizat cu bacterii.
6. Mobilizarea trombului (=> trombembolie).
7. Calcificarea:
a. uneori cu transformare osoasa (metaplazie);
b. in trombii venoi aparitia unui flebolit;
c. in vegetaiile valvulare.
Complicatiile trombozei:
1) ischemie (infarct);
2) embolie (consecinte diverse);
3) infectii;
4) staza si edem (=> sindrom posttrombotic);
5) inflamatii (flebita).

Tromb organizat

Tromb organizat si recanalizat

8.

Tromb calcificat

Anul III, seria I

Cursul 3
EMBOLIA

Definiie: transportul unui material anormal (embol) prin aparatul circulator.


Clasificare: n funcie de sensul de circulaie a embolului n funcie de natura embolului.
Tipuri de embolie n funcie de sensul de circulaie
1. Embolia direct:exemple: tromboz de vena profund a membrului inferior,valve, Aorta
2. Embolia paradoxal: cauze (defect de sept ventricular) DSA, DSV, PCA (persistenta
conductului arterial). Apar cand embolii sunt mici si plastici ce pot strabate circulatia
pulmonara in cazul unor emboli grasi sau gazosi
3. Embolia retrograd:embolul circula in sens opus
Exemplul clasic embolul cirucula spre vena cav inferioar din plexul venos prevertebral.
Cand presiunea abdominala creste brusc ,unda sangelui cu embolul sunt trimise inapoi (se
poate oprii in vena renala). La nivelul plexului venos prevertebral = explica metastazia
venoasa in carcinom prostatic/pulmonar.
Tipuri de embolie n funcie de natura embolului:
1. Trombembolia(TRP)
a) Trombembolia arterial
- surse - tromboza cardiac
- tromboza arterial:aorta si alte artere pe fondul aterosclerozei (Ats).
- consecine:trombul se oprese in alte organe rezultand o ischemie/infarct la nivel
miocardic, splenic, renal, cerebral, intestinal, gangrena.
b) Trombembolia venoas
surse: - venele membrelor inferioare (> 80)
- venele pelviene
- atriul drept
efecte : - trombemboliepulmonar (TEP)
 Embolie masiv:embolul are dimensiuni mari si vine de la nivelul membrului inferior si
blocheaza trunchiul arterei pulmonare unde se aseaza colac pe bifurcatia arterei
pulmonare si apare moartea subita (prin insuficien acut a VD )si apare si un spasm
coronarian reflex.
 Embolii de mrime mijlocie: Nu produc de obicei infarct decat doar atunci cand apare
afectarea circulaiei bronice.
Are loc obstrucia arteriolelor pulmonare mici terminale si apar infarcte.
 Embolii mici:Determina obstructia arteriolelor pulmonare mici si apare un infarct.
In cazul unor embolii mici repetate de produce HTA pulmonara. Zonele de necroza se
vindeca prin fibroza ce stanjeneste circulatia pulmonara.In final apare cordul pulmonar
cronic CPC(afectiune cardiaca cronica consecutiva unei afectiuni pulmonare)
2. Embolia tumoral:embolul este reprezentat de celulele tumorale si apar metastaze.
3. Embolia septic: embolul e reprezentat de microbi
origine: tromboflebit septic
vegetaii (endocardita infecioas)
consecine: abcese, infarcte septice, anevrisme micotice
(in arterele coronare/cerebrale)
4. Embolia colesterolic (ateromatoas)-embolul=placa de aterom
5. Embolia gras
Etiologie Apare in urma unor fracturi ale oaselor lungi,traumatisme extinse
ale esuturilor moi,arsuri severe,injectii intra-venoase cu substante grase.
Trsturi clinice: sindrom de embolie gras
- disfuncie respiratorie: dispnee, tahipnee.
- tulburri mentale: confuzie, delir, coma.
- peteii cutanate i conjunctivale
 Patologie
- globule de grsime n capilarele din plmni i
creier
- diagnostic: seciuni la ghea, coloraii (Sudan,
Charlach Rot).

Anul III, seria I

Cursul 3

6. Embolia gazoas
a) Embolia aerian
- Etiologie:- operaii pe cap i gt/- perfuzii/ nateri, avorturi/insuflarea trompelor
uterine/hemodializ.
- Trsturi clinice
- n inima dreapt = se acumuleaza spum n VD blocheaz
artera pulmonara(AP)
- n circulaia arterial sistemic blocheaz aa. cerebrale
Patologie- Macroscopie: inima i arterele pulmonare se deschid
sub ap iar pentru a fi letale V>100-150
b) Boala de decompresiune
Boala acuta cu formare de bule.
Bule - muchi, articulaii, esuturi periarticularedureri
Aerul se dizolva in sange ,daca scade presiunea aerul trece in gaze. Azotul formeaza bule
care se unesc determinand o embolie gazoasa.
- ischemii focale n creier, inim
- detres respiratorie,sufocare.
Boala de Cheson(boala cronica)in care apar focare multiple de necroz ischemic n oase cap femural, tibie, humerus
7. Embolia cu lichid amniotic(cheratina,celule epiteliale)
- intrarea lichidului amniotic n circulaia matern prin venele deschise ale uterului
- microscopic: modificare caracteristica CID
-clinic:-cianoz
-oc  com, deces
- CID
- detres respiratorie(dispnee)
8. Embolia medular=cu fragmente de maduva osoasa in complicatii de manevrare de
resuscitare-reperarea coastelor
9. Embolia cu corpi strini:fragmente de bumbac ,talc ,corp strain.

INFARCTUL
Definiie: necroz prin mecanism ischemic
Etiologie:cauze arteriale  in caz de tromboza/embolie. Sau mai rar prin spasm,
compresiune arteriala torsiune, rupere de vase (ruperea unei vene poate explica de
asemenea aparitia unui infarct).
Generalitoi:pot fi ALBE si ROSII
Iniial  Un proces de devitalizare cu moartea celulelor.
 Infiltrare cu snge provenit din:- vasele anastomotice
Extravazare prin pereii microvaselor locale lezate ->Apare o tumefiere si o culoare roiatic
Infarctul alb (anemic)
Condiii de apariie:in teritorii cu circulatie arteriala terminala(rinichi,splina,creier)sau in
teritorii cu colaterale reduse(inima)
Macroscopie
 iniial: slab definit, roiatic
 dup 24 ore

Anul III, seria I

Cursul 3

- form conica in cazul rinichiului,triunghiulara(varful spre hil baza spre periferie),in creier
forma sferica ,la nivelul inimii are un contur neregulat(harta geografica)
- culoare:Alb-galbui.
- demarcare:neta astfel incat la periferia zonei de infarct apare o culoare rosie ce corespune
tesutului de granulatie.
- consisten:Ferma iar la nivelul seroasei prezinta un depozit de fibrina.
In evolutie la 3-4 saptamani se transforma intr-o cicatrice retractila(alba sidefie) cu exceptia
creierului unde nu apare cicatricea
Microscopie
 6-12 ore-nu sunt schimbari .uneori pana la 24 de ore.
24 ore necroz de coagulare
 2-3 zile PMN apar la periferia zonei si lizeaza celulele moarte.
 5-7 zile macrofage(vin sa lizeze ditritusurile celulare)
 1-3 sptmni - esut de granulaie cu cap de neoformatie,cap conjunctival maturare
 > 4 sptmni cicatrice(proliferare de tesut fibros)
Infarctul (ramolismentul) cerebral
Etiologie:-tromboz (ats):bifurcaia carotidei
sistemul vertebrobazilar
- embolie artera cerebral mijlocie
Anatomie patologic
- Macroscopie:
- 0-6 ore nu sunt modificri
- 24 ore pierderea demarcaiei dintre substana alb i cenuie
- 4 zile lichefiere necroz de colicvaie
- sptmni  luni chist plin cu lichid xantoclor sau clar.
- Microscopie
- 4-6 ore necroza neuronilor(neuroni rosii,lipsa nucleilor si citoplasma intens eozinofila)
- 24 ore tumefierea axonilor, demielinizare, PMN
- 4 zile macrofage  celule xantomatoase
- sptmni  luni astrocitoz, glioz la perferia infarctului unde se produc fibre ce
delimiteaza infarctul.

Infarctele roii
- secundare perfuziei teritoriului lezat
- colaterale
- liza materialului ocluziv
Infarctul rou (hemoragic)
Condiii de apariie
 organe cu circulaie dubl sau anastomotic ex:pulmonar sau intestinal
 esuturi laxe
 restabilirea fluxului dup o obstrucie arterial i necroz anterioare(infarct cerebral rosu)
 ocluzie venoas (torsiune ovarian, testicol)
 esuturi cu staz venoas prealabi

Anul III, seria I

Cursul 3

1. Infarctul pulmonar
 Condiii de apariie
- TEP(embolie mica/medie cand sufera circulatia bronsica)-datorat unei tromboze
pulmonare primare (boli cardiace, pulmonare)
 Macroscopie
- localizare:de obicei la baza plamanului
- numr:multiplu,unilateral.
- form:conica,triunghiulara
- culoare: roie initial,ca apoi in timp sa devina brun
- consisten:ferma
- pleura adiacenta prezinta fibrina pe suprafata.
- cicatrice:in timp se tranforma in cicatrice fibroasa alba sidefie.
 Microscopie
- necroz hemoragic complet
- hemoragii alveolare=mor numai celulele fara distrugerea septelor,este o leziune reversibila
2. Boala ischemic a intestinului
Intestinul subire, gros sau ambele.
Patogenez
Ocluzie arterial cu :- tromboz: artera mezenterica superioara
- embolie: ramuri ale arterei mezenterice superioare
Tromboz venoas
Ischemie neocluziv: scderea debitului cardiac
Patologie
>> durere la 30 min. postprandial angin intestinal
a) infarctul mucoasei i al submucoasei:
- durere abdominal i diaree sangvinolent
b) infarctul transmural:
- caracter segmentar afectand toate straturile.
- delimitare: net n ocluziile arteriale, difuz n cele venoase
- macroscopie:forma cilindrica/triunghi daca este interesat si mezenterul.
Culoare rosie violacee.Pe seroasa depozite de fibrina si petesii.La deschiderea
intestinului continutul ansei este sangvinolent,mucoasa este rosie.
- microscopie:necroza transmurala +hematii.
- evoluie:poate apare o complicatie cu perforare de intestin=peritonita+abces.
c) ischemia cronic:
- ulceraii, inflamaie i fibroz >>stricturi segmentare

Anul III, seria I

Cursul 3

COAGULAREA INTRAVASCULAR DISEMINAT (CID)


Definiie:
- stare trombohemoragic acut, subacut sau cronic,dar nu este o boala primara.
- complicaie a diferitelor boli asociate cu activarea extins a trombinei
Etiologie:
1.Accidente obstetricale
dezlipire prematur de placent
embolie cu lichid amniotic
ft mort reinut
avort septic
eclampsie
2. Infecii bacteriemii,viremii,micoze,parazitoze
3. Cancere carcinoame: pancreas, plmn, prostat, stomac, mamar,leucemii
4. Leziuni tisulare extinse>>Arsuri,traumatisme
5. Hemoliza intravascular>>transfuzii
6. Boli vasculare>hemangiom gigant
>anevrism aortic
>vasculite
> proteze vasculare
7. oc
8. Boli hepatice: insuficiena hepatic acut
PATOGENEZA CID
Ageni etiologici
activarea coagulrii(calea intrinsec- extrinsec)
CID
consumul
factorilor coagulrii (V,VIII, X, Fbg, Tr) hemoragie ocluzie vascular prin microtrombi
de fibrin ischemie
anemie hemolitic microangiopatic
activarea plasminei
fibrinolizprodui de degradare ai fibrinei inhibarea coagulrii  hemoragie
Proteoliza factorilor coagulrii hemoragie
Corelatii anatomoclinice
I. Modificri ischemice:
creier: microinfarcte convulsii, com
hipofiz: necroz hipofizar postpartum sindrom Sheehan(insuficienta endocrina multipla)
plmni: sindrom de detres respiratorie de tip adult(b. membranelor hialine vezi semio)
tract gastrointestinal: ulcere acute hemoragii
rinichi: necroz bilateral a corticalei IRA (insuficienta renala acuta)
II. Diatez hemoragic
q - peteii, echimoze cutanate
- hemoragie cerebral
- sindrom Waterhouse-Friderichsen-hemoragia glandelor suprarenale ce complica
meningica cu meningococ.
- hematurie
Microscopie:microtromboze/micronecroze/microhemoragii
OCUL
Definiie: stare patologic grav caracterizat prin scderea dramatic a perfuziei tisulare, cu
instalarea unei hipoxii severe ce determin leziuni celulare
reversibile/ireversibile
Patogenez:
1. oc hipovolemic
mecanism: scaderea masiv a volumului sangvin prin pierdere de
lichid
a) extern
b) intern: creterea permeabilitii vasculare/vasodilataie
2. oc cardiogen: IM(infarct miocardic) extins, miocardit, TR, TEP,
tamponad
3. oc septic: endotoxine eliberate de bacteriile gram-negative

Anul III, seria I

Cursul 3

oc compensat (reversibil)
Vascularizatia periferic (muchi, piele, es. adipos, viscere)>> flux sanguin n inim, creier
oc decompensat (ireveresibil)Injuria celular hipoxic declaneaz un cerc vicios >>
reducerea perfuziei i accentuarea hipoxiei celularedeces
Anatomie patologic
Plmn: sindrom de detres respiratorie
Inim: necroze subendocardice; peteii
Rinichi: necroz tubular acut IRA rinichi de soc si exista contrast intre corticala
palida si medulara rosie.
Ficat: leziuni hipoxice n zona 3,colestaz, proliferare ductular, colangit (oc septic)
Pancreas: necroze focale PANH
TGI: peteii, eroziuni, ulcere acute  enteropatie ischemic
Creier: leziuni ischemice n cortical (cumpna apelor)
Hipofiz: hemoragii, necroz sdr. Sheehan
Suprarenala: hemoragii  Sdr. Waterhouse-Friderichsen ,necroz
Microscopie:microtromboze/micronecroze/microhemoragii
EDEMUL
Definiie: acumulare excesiv de lichid n spaiul extracelular
Clasificare n funcie de:
- extindere
Local:sau Generalizat( viscere i tegument)
-aspecte particulare- hidropizia: seroase
- anasarca: cs + viscere + caviti(in insuficienta cardiaca globala)
- condiii de apariie
inflamator = exsudat=cantitate crescuta de proteine ce coaguleaza datorita continutului de
fibrinogen si mai contine celule mezoteliale.
neinflamator = transsudat=proteinele putine .cel mezoteliale rare,nu coaguleaza pentru ca nu
contine fibrinogen.
Patogenez:
- Factori care tind s elimine lichidul din vase
creterea presiunii hidrostatice intravasculare
creterea presiunii coloid-osmotice extravasculare
- Factori care tind s rein lichidul n vase
presiunea coloid-osmotic a plasmei
permeabilitatea selectiv a endoteliului
tensiunea tisular din esutul interstiial
Tipuri anatomoclinice de edeme
Edemul local:
Edemul inflamator acut
Edemul venos
Edemul limfatic
Reacii imune: urticaria, angioedemul (edem Quincke)
Edemul generalizat:
1. Edemul cardiac
- Etiologie: IVD, IC congestiv
-Patogenez
- creterea presiunii hidrostatice venoase
- reducerea debitului cardiac hipoperfuzie renal activarea axei reninangiotensinaldosteronretenie renal de sodiu i ap
- trsturi clinice edem cianotic
2. Edemul renal
- Edemul nefritic
- patogenez: scade filtrarea glomerulara
- Edemul nefrotic
- patogenez

Anul III, seria I

Cursul 3

- proteinurie
- retenia excesiv a sodiului de ctre tubii renali
3. Edemul hepatic
4. Edemul nutriional
EDEMUL PULMONAR
Definiie: creterea cantitii de lichid interstiiu i n alveole
1) Edemul pulmonar hemodinamic
Patogenez
- cresterea presiunii hidrostatice venoase i capilare n plmni
- cauze:insuficienta ventriculara stanga(poate duce la un infarct miocardic
acut),hipervolemie,obstructia venelor pulmonare.
Scaderea presiunii coloid osmotice (hipoalbuninemie,sindrom nefrotic,boli hepatice)
Microscopie:interstitiul,septele largite(edem+staza),in alveole se gaseste o pelicula omogena
palid eozinofila.(transudat-lichid de edem)+bule de aer.
- edem interstiial: Rx: liniile Kerley B
- edem alveolar
Macroscopie:pamanii sunt mari ,grei ,globulosi ,margini rotunjite ,subcrepitatii.
La sectiune se scurge lichid spumos,(e format din lichid de edem +bule de
aer)culoare alb-rozata.In cazuri severe aceasta spuma este prezenta si in caile
respiratorii.Uneori se produc si mici hemoragii.
Clinic- dispnee, tuse, expectoraie spumoasa rozata
- scad schimburilor gazoase hipoxie, hipercapnie
2. Edemul datorat lezrii capilarelor septale i celulelor alveolare
Localizat-n pneumonii bacteriene i virale
 Difuz-n sindromul de detres respiratorie de tip adult

EDEMUL CEREBRAL
Generaliti
- Periculos: se desfoar ntr-un spaiu nchis ,in creier nu exista limfatice.
Clasificare:
a) Edem vasogenic
acumulare de lichid mai ales n substana alb
 condiii clinice de apariie:traumatisme,tumori,abcese,encefalite,ramolisment
patogenez:- creterea permeabilitii vasculare
- proliferarea de neocapilare
b) Edem citotoxic
intereseaz substana cenuie
 patogenez- ischemie
- substane toxice care interfereaz cu funcia pompei de sodiu
c) Edem interstiial (hidrocefalic)
n hidrocefalie
 intereseaz substana alb periventricular
Anatomie patologic
Macroscopie-creier mare,greu ,santuri ingustate si circumvolutiuni turte

Anul III, seria I

Cursul 3

Pe suprafete de sectiune ,substanta nervoasa are aspect umed ,stralucid.vasele se


congestioneaza,ventriculii comprimati iar consistenta creierului este redusa.
Microscopie:se observa un halou clar in jurul neuronilor si al celulelor gliale.Spatiul
Wirchow-Robin largit.,uneori vasele sunt pline cu sange.
Clinic-prezinta semne de hipertensiune intra-craniana (HTIC)care se manifesta prin:
vrsturi in jet ,puternice ,fara greata.
dezorientare,cefalee,durere,
convulsii,coma,moarte
Complicaii: hernieri ale substantei nervoase.Cel mai frecvent apare hernierea amigdalelor
cerebeloase prin marea gaura occipitala,care comprima bulbul rezultand decesul pacientului
Aici are loc un edem cerebral cu angajarea emisferelor cerebrale pe sub cortul cerebelului.

Anul III,seria 1

Cursul 4

TULBURRILE CIRCULAIEI LIMFATICE


EDEMUL LIMFATIC
Patogenez:in interstitiu apare o cantitate redusa de proteine care este preluata de vase limfatice.
Daca drenajul este afectat,proteinele raman in interstitiu rezultant un proces de fibroza.
Edemul limfatic e palid ,ferm ,datorat fibrozei,cu semnul godeului pozitiv.
Condiii de apariie:
1.Limfedem secundar: produs prin obstrucii iar cauzele sunt urmatoarele:
- chirurgia radical a cancerului mamar (Halsted)cu indepartarea limfoganglionilor si rezulta un
edem al membrului superior=brat gros chirurgical.Pe acest fond dupa ani de zile poate sa
apara un angiosarcom-tumora vasculara maligna (sindrom Stewart-Treves)
-fibroza post-iradiere
-obstructia limfaticelor in tumori maligne ,cu emboli tumorali determina :blocarea limfaticelor
mici ale dermului cu aparitia unui limfedem cutanatcu aspect de coaja de portocala-si este
caracteristic cancerului mamar ca si semn clinic .Si limfoganglionii de drenaj sunt blocati cu celule
tumorale rezultand edemul.
-Filarioza=boala parazitara (specifica zonelor tropicale)ce intereseaza dezvoltarea vaselor
limfatice,si determina aparitia unui limfedem la nivelul membrului superior si la nivelul organelor
genitale externe(scrot,vulva).Tegumentul e ingrosat,hiperkeratotic cu fisuri,in asamblu seamana cu
pielea de elefant si de aceea poarta numele si de Elefantiaza. filariaza:nematozi (Wuchereria
Bancrofti, Brugia malayi, Brugia timori)

Membru superior-limfedem+angiosarcom
examen
Membre inferioarelimfedem-examen

2. Limfedem primar apare cu lipsa limfaticelor sau defecte structurale ale lor.
- boala Milroy-prezenta edemului de la nastere sau in primii ani (AD)
-limfedem precoce manifestat la tineri mai mici de 35 ani
-limfedem tardiv-la indivizii peste 35 de ani .Localizarea la membrele
inferioare de cele mai multe ori .
LIMFORAGIA=iesirea limfei din vasele mari.
1. Chilotoracele
 Definiie:Acumularea n cavitatea pleural a unui lichid lptos(chil), care
conine grsimi emulsificate, ca rezultat al obstruciei limfatice,plamanul apare
mic si colabat.
Condiii de apariie
- tumori maligne ale mediastinului, ex. limfoame
- secionare traumatic
- intervenie pe inim
- infestaii cu nematozi
2. Chilopericardul=prezenta limfei in cavitatea pericardica
Condiii de apariie
- comunicare ntre ductul toracic i cavitatea pericardic secundar obstruciei limfatice prin
- tumori/infecii

Anul III,seria 1

Cursul 4

3. Ascita chiloas- prezenta limfei in peritoneu


 Condiii de apariie:obstrucia, ruperea ductului toracic/prezenta limfei in peritoneu.
CAPITOLUL II
TULBURRI DE METABOLISM (DISTROFII) partea I
RSPUNSURI CELULARE LA STRESS I LA AGRESIUNI
Celula normal:
- Funcie i structur relativ constante, datorit:
Determinrii genetice a programelor: metabolice de difereniere de specializare
Constrngerilor exercitate de celulele vecine
Disponibilitii substraturilor metabolice
- Rspunde la solicitri fiziologice, meninnd o stare stabil = homeostazie
Stressuri i stimuli patologici modificri adaptative celulare (fiziologice, morfologice):
- achiziia unei noi stri celulare: stabil, dar modificat: pstrarea viabilitii
modularea funciei ca rspuns la stimuli
Ex.: creterea nr. de celule (hiperplazie)
creterea volumului celular (hipertrofie)
reducerea volumului i a funciei (atrofie)
modificarea diferenierii (metaplazie)
Dac- limitele rspunsului adaptativ fa de un stimul sunt depite sau
- celula este supus unui agent sau stress injurios
urmeaz o succesiune de evenimecnte reunite sub termenul de injurie celular
Injuria celular: reversibil pn la un punct
Dac stimulul persist sau este sever de la debut injurie ireversibil moartea celular
!!! Adaptarea, injuria reversibil i moartea celular: stadii progresive de degradare funcional i
structural a celulelor
MODIFICRI ADAPTATIVE ALE CRETERII I DIFERENIERII CELULELOR
Metabolice
- fr modificri structurale decelabile
Structurale
- creterea dimensiunii celulelor - hipertrofie
- creterea numrului de celule - hiperplazie
- reducerea dimensiunii celulelor - atrofie
- modificarea morfologiei celulare - metaplazie
MODIFICRI ADAPTATIVE STRUCTURALE
HIPERTROFIA
Definiie: Creterea volumului, greutii i funciei unui esut/organ datorit creterii volumului
celulelor sale componente(si contin mai multe organite celulare)
- Intereseaz celule ce nu se mai pot divide dup natere:miocardul,tesut muscular neted si striat.
- Uneori nsoete hiperplazia(ex.uterul in sarcina)
A)Hipertrofia muscular
Patogenez multifactorial:-celule satelite
-sistemul imun
-factori de cretere (IGF-I:insulin-like growth factor tip 1)
- hormoni
Modificri structurale:
: numrul de filamente de actin, miozin,miofibrilele si volumul
sarcoplasmei
Microscopie: nuclei mari,celule voluminoase
a) Hipertrofia fiziologic
Uterul gravid
- histologie:fibra musculara se mareste de 5 ori si se lungeste de 10 ori .
- mecanism:estrogeni care se leaga de receptorul de estrogen de pe fibra musculara
Miocardul sarcin, sportivi

Anul III,seria 1

Cursul 4

Muchiul striat scheletic


- Microscopie: creterea suprafeei de seciune a fibrei musculare
b) Hipertrofia n condiii patologice
B) Hipertrofia miocardului
Ageni declanatori:
- mecanici (ntinderea fibrei musculare)
- trofici:factori de crestere polipeptidici: IGF-1
-ageni vasoactivi: angiotensina II, agoniti -adrenergici
Mecanisme
- inducerea unor gene care stimuleaz sinteza proteinelor
- modificarea proteinelor contractile din forma adult n forme embrionar, fetal
- re-expresia unor gene fetale pe suprafaa celulelor hipertrofiate
Anatomie patologic:
a)Microscopie:fibrele miocardice marite
Nuclei voluminosi hipercromi
b)Macroscopie: inima crescut n volum, greutate crescut
-Hipertrofia ventriculului stang :in Hta sistemica
-stenoza(ingustarea orificiului aortic)
-insuficienta aortica
Hipertrofia ventriculului drept:HTA pulmonara
-stenoza arterei pulmonare
-insuficienta tricuspidiana
-insuficienta arterei pulmonare.
Modele ale hipertrofiei miocardice
- 1. hipertrofia de presiune (concentric):
-se datoreaza solicitarilor de presiune
-volumul inimii poate sa nu fie aparent crescut
-miocard ingrosat si cavitate ventriculara ingustata
-greutatea inimii creste in functie de cauza ce a determinat hipertrofie
-inima creste de la 300g la 600g sau 800g chiar pana la 1000g in insuficienta aortica
-2. hipertrofia de volum (excentric) cntrirea inimii pentru a face diagnostic diferenial cu
dilatarea!!! Inima e mult marita dar si cavitatile sunt marite.
Ex.Ventriculul stang in hipertrofia de volum(inima contine mai mult sange,inima se dilata de mai
multe ori.
Evoluie: insuficien cardiac
- modificri degenerative ale fibrelor: liza i pierderea miofibrilelor
- moartea miocitelor: prin necroz sau apoptoz locul lor e luat de fibroza
Cauze:
- limitarea aportului sangvin(atunci cand capilarele nu se dezvolta in paralel cu fibrele
musculare=creste distanta pe care o strabate O2 de la vad la celulefibrele mai indepartate de vas
sunt supuse hipoxiei )si rezulta atrofie/moarte celulara si fibroza.
- capacitate oxidativ limitat a mitocondriilor care nu cresc in acelasi timp cu miofibrilele.
- modificri ale sintezei proteice
- modificri ale citoscheletului
Dar in principal hipertrofia miocardului.
Hipertrofia muchilor netezi
vezica urinarMusculara vezicii urinare se hipertrofiaza in conditiile in care apare un obstacol pe
uretra.Factori care determina sunt :stenoza postinflamatorie,tuberculoza,fibroza
postiradiere.La barbati hipertrofia benigna de prostata.Apare vezica de lupta cu o
mucoasa mai evidenta si cu musculara mai ingrosata.
tract digestiv in segmentele supraiacente unui obstacol.Ca exemplu e hipertrofia
esofagului in caz stenoza postiradiere sau stenoza postcaustica a esofagului,si in cazul

Anul III,seria 1

Cursul 4

unei tumori obstructive .Un alt caz este cel de hipertrofie stomacului in caz de stenoza pilorica ,de
ulcer vindecat sau in cazul unui tumori maligne .Obstructia peretelui intestinal prin tuberculoza sau
tumora care blocheaza lumenul .
Hipertrofia ficatului dupa administrarea de fenobarbital.(se dezvolta RE)
artere musculare-hipertrofia mediei arterelor mijlocii la pacientii cu HTA.

Inima-hipertrofie miocardica-Examen

HIPERPLAZIA
Definiie: Creterea volumului, greutii i funciei unui esut/organ datorit creterii numrului
celulelor sale componente.Intereseaza celule care isi pastreaza capacitatea de divizare dupa
nastere(celule labile).Ex.celule epiteliale hematoformatoare.
! hiperplazia i hipertrofia pot fi observate concomitent
Trsturi
- iniiat de factori de cretere
- persist ct este aplicat stimulul
- nceteaz sub aciunea unor factori inhibitori ai creterii
- dg. diferenial:cu tumorile- acestea au autonomie
Mecanisme:
- producerii locale de factori de cretere (FC)
- nivelurilor receptorilor pentru FC (RFC) pe suprafaa celulelor
- activarea unor ci de semnalizare intracelulare particulare
Consecine:
- producerea de factori de transcripie activarea unor gene care: - codific FC, RFC
- regleaz ciclul celular proliferare celular
1. Hiperplazia fiziologic
a) hormonal:
epiteliul glandei mamare: pubertate, sarcin, lactaie
glandele i stroma endometrial(endometrul se hiperplaziaza)Uneori se poate pleca de la un cancer.
tiroida: pubertate, sarcin
b) compensatorie: ficatul (dup hepatectomie parial)
c) mduva osoas (poliglobulie): altitudine
2. Hiperplazia patologic
a) epitelii de acoperire
-epiderm, mucoasa gingival: iritaii cronice
-TGI(tract gastro-intestinal): caracter regenerativ:a mucoaselor distruse de eroziuni, ulceraii
-pielea, mucoasele scuamoasein infectia cu virusul virusuri papilloma(condiloame acuminate sau in
veruci )
b) mduva osoas i esuturile limfoide
hiperplazie eritroid:in hipoxie, hemoragii, hemolize
hiperplazia seriei mieloide:in infecii piogene(cu formare de puroi)
hiperplazia sistemului fagocitar mononuclear (SFM) i a esutului limfoid: infecii
cronice,splenomegalie.
c) esut conjunctiv

Anul III,seria 1

Cursul 4

fibroblaste, vase: vindecare


d) hiperplazia hormonal
1. hiperplazia glandelor endocrine
difuz
focal
- tiroida (b. Basedow-Graves) hipertiroidism
- paratiroide hiperparatioridism
- csr (corticosuprarenala)- hiperaldosteronism primar (sd. Conn)
- hipercorticism (sd. Cushing)
- sindrom adrenogenital
- pancreas - insulele Langerhans hiperinsulinism
2. hiperplazia n organele int ale glandelor endocrine
- prostata-sub actiunea hormonilor androgeni
- glanda mamar*: hiperplazie epitelial ductal,sau ginecomastie la barbati .
- endometrul*: hiperplazie glandular
*: hiperplazia glandei mamare i a endometrului apare ca urmare a unei stimulri
estrogenice prelungite i poate conduce la apariia de tumori maligne n aceste organe:
malignizare (de ex., carcinom mamar, adenocarcinom endometrial)

Prostata+vezica urinarahiperplazie nodulara de


prostata+vezica de lupta
Examen

ATROFIA
a)Definiie: Reducerea volumului, greutii i funciei unui esut/organ, ca urmare a reducerii
volumului numrului de celule componente.
b)Clasificare:
1. Atrofia fiziologic (involuia)
Rolul apoptozei!
Exemple:
viaa embrionar:dispar notocordul, ductul tireoglos, pungi branhiale.
nou-nscut: ductul arterial, vasele ombilicale
adolescen: timusul, formaiunile limfoide ale inelului Waldayer(amigdalele)
menopauz: organele genitale interne
senescen: atrofie generalizat
2. Atrofia patologic cauze :
 inactivitate:atrofie musculara in cazul aplicarii unui aparat gipsat .Osteoporoza la indivizii
 imobilizati la pat.Atrofie ventriculara stanga in cazul unei stenoze mitrale.
 ischemie(scleroatrofie):ex:la nivelul membrelor inferioare in arteriopatia cronica oblitaranta,in
creier,rinichi,miocard,datorita aterosclerozei.
 - compresiune  hidronefroz-atrofia parenchimul renal(blocarea fluxului urinar prin cu
acumularea urinii in pelvisul renal->urina comprima vasele si contribuie la atrofie)
 hidrocefalie(atrofia parenchimului cerebral ca urmare a unei acumulari de
lichid cefalorahidian in exces-in ventriculi)
 hematom subdural
 meningiom(tumora benigna a durei mater)

Anul III,seria 1

Cursul 4

 malnutriie: iniial: mobilizarea HC(hidrati de carbon), lipide apoi proteinele emaciere,


caexie,atrepsie.Cauze ar fi un cancer ,tuberculoza,lipsa de aport proteic malabsorbtie.
 denervare
Boli ale neuronului motor: poliomielit, scleroza lateral amiotrofic.
Ale nervilor: neuropatii periferice, traumatisme.
 insuficien endocrin
insuficiena hipofizar (ex. Sindrom Sheehan): - TSH  atrofia tiroidei
- ACTH  a. CSR
- FSH a. ovarelor
- h. ovarieni  a. endometrului
castrarea la brbai
- glande sexuale secundare (atrofia veziculelor seminale, prostatei)
 autoimun - gastrit atrofica din boala lui Biermer, sau suprarenalita autoimuna,ce poate
determina boala Addison.
 EDEM generalizat in casexie ,prin malnutritie.
c)Mecanismele atrofiei:
- Dezechilibru intre sinteza si degradarea proteic.
- Interventia unor sisteme proteolitice celulare.:Se creaza un nou echilibru intre volumul celular si
nivelul redus al aportului sangvin.
- lizozomii: distrug proteine extracelulare, componente celulare
- calea ubiquitin-proteazom: proteine din citosol i nucleare
d)Consecine: se stabilete un nou echilibru ntre:
- volumul celular
- nivelul redus al: aportului sangvin, nutriiei,stimulilor trofici
! celulele sunt viabile
e)Anatomie patologic
Microscopie:
- celule mici
- reducerea componentelor celulare (mitocondrii, miofilamente, RE) corpusculi reziduali: granule de
lipofuscin atrofie brun
Macroscopie
- volum, greutate redusa
- forma e patrata.
-suprafata e neteda
- culoarea: atrofie brun(si apare la nivelul creierului ,ficat,rinichi,miocard sau in senescenta)
- masa celular pierdut: nlocuit cu esut adipos, fibros.
La sportivii de performanta odata ce renunta la sport ,tesutul muscular este inlocuit de tesut
adipos.Inlocuirea celulara mai poate fi observata in pseudohipertrofia musculara striata sau distrofii
musculare.
Diagnosticul diferenial al atrofiei:
- hipoplazia-oraganul e mai mic de la nastere
- fibroza/scleroza-oraganul e mai mic datorita proliferarii de tesut conjunctiv.
Forma organului e modificata pentru ca tesutul conjunctiv retracta.

Anul III, Seria I

Morfopat - Curs 5

Metaplazia
Definiie: nlocuirea unui tip de esut matur cu un alt tip de esut matur; noul tesut este normal
morfologic dar este plasat gresit.
Trsturi generale:
 nu are loc ntre celule difereniate terminal;
 sursa: celule su (stem), celule mezenchimale nedifereniate;
 produsul poate fi o linie celular normal (dar plasat greit).
Clasificarea metaplaziei:
1. Metaplazia epitelial (examen)
a) metaplazia scuamoas: linia noua celulara este o linie scuamoasa
Bronsie metaplazie pavimentoasa a
(pavimentoasa)
epiteliului bronsic (examen)
1. bronii (la nivelul mucoasei) unde metaplazia inlocuieste
epiteliul cilindric pseudostratificat al arborelui bronsic. O agresiune poate distruge celulele (care
nu sunt foarte rezistente) => organul se adapteaza printr-un epiteliu mai rezistent (ex: fumatul,
pulberile exunerea la praf, sau in bronsita cronica). Avantajul metaplaziei este ca noul epiteliu
este mai rezistent, dar nu este ciliat, nu indeparteaza particule, mucoasa este uscata deoarece nu
produce mucus, si se poate transforma intr-un carcinom scuamos (=> transformari
precanceroase -> cancer).
2. vezica urinar: noul epiteliu inlocuieste uroteliul (epiteliu tranzitional); apare in iritatii cronice
=> litiaza vezicala si parazitoze (schistosomiaza); pot sa se complice cu metaplazie scuamoasa.
3. vezicula biliar: apare in cazul litiazei, calculii irita mucoasa.
4. colul uterin: metaplazia epiteliului cilindric al endocolului; poate fi punct de plcecare pentru un
carcinom scuamos.
5. ductele excretoare: ale unor glande tapetate cu epiteliu cilindric
sau cubic; in conditiile unei litiaze => calculi -> irita ductele
glandelor salivare, pancreatice, biliare.
6. n tumori: adenoacantom; unele adenocarcinoame pot prezenta
focare de metaplazie scuamoasa => tumora = adenocarcinom.
b) metaplazia glandular
a) esofag: metaplazia cilindrica de tip intestinal a mucoasei
esofagiene (epteliu pavimentos stratificat) => se numeste esofag
Metaplazie scuamoasa
Barrett. Aceasta metaplazie apare in treimea inferioara a
esofagului. Factori favorizanti: refluxul acid +/- biliar gastroesofagian, reflux duodenogastric.
b) stomac (mucoasa gastrica): se produce o metaplazie intestinala a mucoasei gastrice, fie de tipul
intestinului subtire, fie de tipul colonului. Aceasta metlaplazie apare in gastrite cronice si poate
fi punctul de plecare al unui adenocarcinom gastric de tip intestinal.
c) uroteliu (mucoasa vezicii urinare): metaplazie glandular: epiteliu
de tip intestinal (intereseaz asa numitele cuiburi von Brnn =
cuiburi de uroteliu herniate n lamina propria ca urmare a
cistitelor cronice). Uneori aceste cuiburi pot sa se metaplazieze
intestinal si pot explica aparitia unui adenocarcinom vezical.
2. Metaplazia n esuturi conjunctive
metaplazia osoas: apare tesut osos in zone neobisnuite
1. mbtrnire: osificarea articulatiilor condrocostale;
2. plgi chirurgicale: in cicatricile vechi ale acestor plagi;
Metaplazie intestinala: stomac
3. plci aterosclerotice calcificate;
4. valve calcificate (ale inimii);
5. gu nodular;
6. focare de necroza cazeoasa din TBC;
7. miozit osificant;
8. n tumori.
3. Metaplazia mezoteliilor
a) metaplazia scuamoas: epiteliu pavimentos unistratificat
(peritoneu, pleura);
Metaplazie scuamoasa: prostata
b) metaplazia glandular: cu epiteliu scuamos stratificat
!!! La fel ca alte procese adaptative, metaplazia este reversibil, dac se suprim cauza care a iniiat-o.
1.

Anul III, Seria I

Morfopat - Curs 5

Leziuni celulare si moartea celulara


Generalitati
Cauzele leziunilor celulare (agresiuni)
a) Hipoxia - cea mai frecvent
b) Factori fizici: caldura, frigul, radiatiile ionizante.
c) Factori chimici, medicamente;
d) Factori infecioi;
e) Reacii imune;
f) Anomalii genetice;
g) Dezechilibre nutriionale.
Toate pot produce leziuni celulare.
Mecanismele leziunilor celulare: modificari la nivelul organitelor sau a membranelor:
1) Scderea ATP;
2) Lezarea mitocondriilor;
3) Influx intracelular de calciu i pierderea homeostaziei calciului;
4) Stressul oxidativ (acumularea de radicali liberi ai oxigenului);
5) Defecte ale permeabilitii membranare.
Clasificarea leziunilor celulare:
1. reversibile (subletale);
2. ireversibile.

1. Leziuni celulare reversibile (subletale)


a. Intumescena celular (degenerescena hidropic): se acumuleaza apa.
b. Steatoza (transformarea, degenerescena, distrofia gras): incarcare cu grasimi.

a) Intumescenta celulara
(degenerescena, distrofia hidropic)
! Este prima manifestare n aproape toate formele de agresiune asupra celulelor
Etiologie: hipoxie, factori chimici, infecioi
Patogenez: dereglarea mecanismelor care controleaz volumul celular:
 cresterea permeabilitii membranei celulare fa de sodiu;
 afectarea direct a pompei de sodiu;
 sintezei de ATP,
influx celular de Na+ i H2O si eflux de K+.
!!! Consecin: tumefierea celulei ca urmare a ncrcrii cu ap.
Anatomie patologic
Organe frecvent afectate: ficat, inim (miocard), rinichi.
Macroscopie: organele sunt crescute in greutate si volum si sunt mai palide (aspect macroscopic
general de carne fiart culoare palida, cenusie);
Microscopie electronic
 Tumefierea celulei
 Membrana celular: se pot observa excrescene si deformarea microvililor
 RE: tumefierea ribozomilor (voluminosi), disocierea polizomilor monozomi sintezei
proteice.
 Mitocondrii: tumefiere, densiti amorfe.
 Nucleu: in stadii grave aglomerarea n bulgri a cromatinei.
Microscopie optic + me
Degenerescen:
 granular: celula prezinta nucleu central si citoplasma cu numerose granulatii eozinofile (sunt
mitocondrii modificate).
 vacuolar: in care nucleul e central iar in citoplasma se observa vacuole albe sau clare.
 clar: se mai numeste si degenerescenta balonizanta, forma cea mai severa, citoplasma clara
in intregime. Apare in unele forme de hepatita acuta virala.
2.

Anul III, Seria I

Morfopat - Curs 5

b) Steatoza
(degenerescena, ncrcarea, transformarea, distrofia gras)
Definiie: acumularea anormal a trigliceridelor (TG) n celulele parenchimatoase
Generaliti:
afecteaza celulele implicate n meabolismul lipidic sau dependente de metabolismul lipidic
(hepatocit, celula miocardic, celule tubulare renale).
metode de identificare:
 H-E: vacuole clare (albe) n citoplasm;
 seciuni la ghea (coloratii speciale):
a) Sudan III
b) Sudan IV
c) Oil red O
d) Scharlach rot
e) Tetraoxid de osmiu
Steatoza hepatica
Definiie: acumularea anormal a TG n hepatocite.
Histologie normal: n RE, mitocondrii, peroxizomi.
Condiii de apariie:
1. etanol
2. diabet
3. obezitate
4. malnutriie
5. hipoxie
6. virusuri
7. substante toxice
! Steatoz alcoolic/nonalcoolic foarte frecventa.
Anatomie patologic:
Ficat distrofie grasa (steatoza) Scharlach rot - examen
 Macroscopie:
ficat marit in volum si greutate (4-6 kg in anumite conditii);
culoare galbena;
consistenta moale;
la sectionare se observa stelute de grasime pe cutit;
aspect general de ficat de gasca indopata.
 Microscopie: modele:
Steatoz (examen):
1. macrovezicular
2. microvezicular
1. Steatoza hepatic macrovezicular
Etiologie:
1. Etanol
2. Diabet zaharat
3. Obezitate
4. Caexie
5. Substane chimice
6. Boala inflamatoare a intestinului
7. Boli metabolice ereditare
Ficat distrofie grasa (steatoza) examen
Anatomie patologic:
a) Macroscopie (vezi partea introductiva);
b) Microscopie:
 ME: globule delimitate de membrane (lipozomi)
 MO: vacuole lipidice in citoplasma -> acumularea se face treptat, initial vacuole mici in
citoplasma (steatoza macroveziculara este initial microveziculara), nucleul situat central,
ulterior vacuolele se unesc si formeaza o vacuola sau o picatura mai mare care lasa nucleul
central. Treptat valcuola creste si deplaseaza nucleul spre periferie, ca apoi sa devina mare,
globuloasa, citoplasma ocupata in intregime si nucelul la periferie => nucleul dispare,
3.

Anul III, Seria I

Morfopat - Curs 5

membrana celulara se rupe si trigliceridele ajung in spatiul extracelular; uneori picaturi de


grasime care se unesc si formeaza chiste grase/grasoase. Uneori in jurul acestora se
acumuleaza celule inflamatorii => situatia se numeste lipogranulom.
c) Evoluie: steatoza poate fi reversibila daca indepartam cauza si daca nu au aparut modificari
nucleare. Daca etiologia persista se ajunge la o faza severa steatohepatit, car e este revcersibila
daca se suprima cauzele, dar daca agresiunea continua hepatocitele distruse vor fi inlocuite prin
tesut fibros, se produce o regenerare nodulara a ficatului => ciroza hepatica (interstitiala).
2. Steatoza hepatic microvezicular
Acumularea de trigliceride se face sub forma unor vacuole sau vezicule mici, care lasa nucleul in
pozitia centrala.
Etiologie:
Sarcin;
Salicilai, Tetraciclin;
Sindromul Reye (encefalopatie acut neinflamatorie).
a) vrst- 5-14 ani (6-7);
b) context + clinic + patologie + evolutie: administrare de aspirina la copii intr-o boala virala cu
febra; dupa cateva zile dezvolta encefalopatie, varsaturi, semne neurologice, coma, deces;
la autopsie se remarca un edem cerebral important, ficat marit cu statoza microveziculara
si acumulare de TG in celulele tubulare renale. Rata mare de deces; supravietuitorii ramn
cu sechele neurologice.
Steatoza cardiaca
1. Inima tigrat: caracteristica in hipoxiile moderate, anemii
cronice. Macroscopic: inima are aspect tigrat; se observa benzi
brune roscate, miocard normal alternand cu benzi galbui (ca un
tigru) => acumulare de TG in citoplasma fibrelor miocardice.
2. Interesarea uniform a miocardului: inima galbuie, aspect de
frunza vesteda. Apare in hipoxie sever sau in difterie (datorita
exotoxinei difterice) sau in febra tifoida.
Steatoza renala
Localizare: celulele tubilor contori proximali la pacienii cu
sindrom nefrotic.

Inima tigrata

2. Moartea celulara
Definiie: ncetarea funciilor celulare.
Poate trece prin faze intermediare.
Modaliti:
1. apoptoz (suicid);
2. necroz (moarte accidental; crim).

Apoptoza
Moarte celular programat:
sunt implicate dou procese patologice:
i. un program care realizeaz moartea celular (suicidul);
ii. un program care declaneaz programul morii celulare.
Condiii de apariie a apoptozei
A. Fiziologice
a) Embriogenez:
poate interveni la formarea lumenelor, a unor organe cavitare. Defectul apoptozei duce la
atrezie (lipsa lumenului).
separarea degetelor; defectul de apoptoza duce la sindactilie.
b) Involuie hormono-dependent: organele genitale in menopauza.
c) Meninerea constant a populaiior de celule proliferative.
4.

Anul III, Seria I

Morfopat - Curs 5

d) Postinflamator, sfritul reaciilor imune.


e) Eliminarea limfocitelor auto-reactive, ajung sa fie recunoscute ca straine celulelor proprii.
f) Moartea celular indus de Li T citotoxice: celule infectate viral sau tumorale => mor prin
apoptoza.
B. Patologice
1. Alterri nereparabile ale ADN (dup radio sau chimioterapie).
2. Boli virale: hepatit (hepatocitul apoptotic = corpuscul Councilman), AIDS/SIDA (Li T CD4+
helper).
3. Atrofia parenchimului dup obstrucii ale ductelor (pancreas, parotid, rinichi).
4. Tumori: incercand sa cotrabalanseze multiplicarea celulelor.
5. Boli neurodegenerative: neuronii mor prin apoptoza in boala Alzheimer, boala Parkinson.
Morfologia celulei apoptotice
a) dimensiuni celulare reduse;
b) pierderea specializrilor, jonciunilor de suprafa;
c) citoplasm: dens, organite condensate (normale!);
d) membrane celulare integre (iniial);
e) nucleu:
cromatin condensat sub membrana nuclear (form de inel, semilun);
picnoz (se micsoreaza fenomen numit picnoza);
fragmentare (cariorex): scindare internucleozomal a cromozomilor.
f) nmuguriri ale suprafeei celulare, apoi fragmentarea celulei corpi apoptotici:
 delimitai de membran;
 formai din citoplasm cu organite intacte fragmente nucleare.
Procesul dureaz cteva minute!
Corpii apoptotici
o fagocitai de:
 celulele adiacente (ex. celule mezangiale, celulele stelate hepatice, celulele endoteliale);
 fagocitele locale distrugere.
o exfoliai degenereaz extracelular.
Bazele biochimice ale apoptozei
Clivarea proteinelor: caspaze;
Scindarea ADN: endonucleaze;
Recunoaterea de ctre fagocite: fosfatidilserin.
Mecanisme
Iniiere: semnale sosite pe dou ci:
o extrinsec (iniiat de receptorii morii celulare): TNF 1, proteina Fas
o intrinsec (mitocondrial): creterea permeabilitii mitocondriale eliberarea moleculelor
proapoptotice n citoplasm.
Execuie:
 caspaze (cysteine-aspartic acid proteases).
 cascad: activarea promotorilor + inactivarea inhibitorilor apoptozei.
Reglare
a) Gene inhibitoare: Bcl-2, Bcl-xL, Bclw
b) Gene promotoare: Bax, Bak, Bok;
p53
Trsturile apoptozei (vs necroz)
(examen)

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

Indus de stimuli fiziologici/patologici;


Intereseaz celule izolate;
Necesit expresia unor gene;
Dependent de energie (necesit ATP);
Membran celular intact;
Celula se contract i se fragmenteaz;
Nu determin inflamaie;
Nu este urmat de fibroz.
Celula hepatica apoptotica

5.

Anul III, Seria I

Morfopat - Curs 5

Moartea celulara accidentala

circumstane patologice: agresiuni celulare;


leziuni ireversibile.

Necroza
Definiie: modificrile morfologice care urmeaz morii celulare ntr-un esut/organism viu.
(difereniere de moarte celulelor ntr-un organism mort sau ntr-un esut/organ extras din organism:
putrefacie)
Aceste modificri sunt consecina urmtoarelor procese:
a. denaturarea proteinelor intracelulare.
b. digestia enzimatic a celulei: enzime lizozomale:
 proprii (autoliz);
 ale neutrofilelor, macrofagelor (heteroliz).
Modificrile se instaleaz n cteva ore!!! (ex. infarct)
Morfologia celulei necrotice :
Modificri incipiente
tumefierea celulei;
citoplasma:
 eozinofilie crescut: pierderea ARN + legarea crescuta a eozinei de proteinele denaturate;
 aspect sticlos: pierderea glicogenului
 microscopie electronica: discontinuiti ale membranelor + organite modificate.
nucleul:
 clivare ntmpltoare a ADN;
 3 modele de degradare nuclear:
1. picnoz: mic, intens bazofil- hipercrom datorita condensarii ADN.
2. cariorex: fragmentarea nucleului.
3. carioliz: reducerea bazofiliei (nucleul/fragmentele nucleare dispar in 1-2 zile, se
topesc) ca urmare a aciunii DN-azei.
!!! picnoza i cariorexa sunt modificri nulceare ntlnite i n apoptoz, spre deosebire de
carioliz, care este caracteristic necrozei.
 dispariie complet: 1-2 zile.
Modificri tardive
a. necroz celular complet: fr nucleu + contur celular pstrat.
b. morfologia ulterioar depinde de predominana unuia dintre procesele urmtoare:
 denaturarea proteinelor necroza de coagulare (infarcte albe);
 digestia enzimatic necroza de lichefiere.
c. evoluie:
1. digestia i fragmentarea celulelor necrotice.
2. fagocitarea detritusurilor: macrofage.
3. evenimente secundare: calcificare, fibroz.
Trsturile necrozei (vs apoptoz):
1. Indus de stimuli patologici;
2. Intereseaz grupuri de celule;
3. Nu necesit expresia unor gene;
4. Nu necesit energie (scderea ATP);
5. Membran celular lezat;
6. Celula se tumefiaz (oncoz) liz.
7. Determin inflamaie;
8. Urmat de fibroz: inflamaia persitent =>
leziuni tisulare locale ireversibile (cicatrici,
caviti). In tuberculoza leziunile se mai
numesc caverne.
Focal cytoplasmic necrosis

6.

Anul III, Seria I

Morfopat - Curs 5

Tipuri de necroza:
Necroza de coagulare
Etiologie:
1. ischemia infarcte albe, cu exceptia ramolismentului cerebral.
2. toxine bacteriene: stafilococul are o coagulaza; de exemplu abces inflamatie purulenta
circumscrisa; stafilococul aureu => abces.
3. substane chimice: acizi.
Mecanism: denaturarea proteinelor - structurale i enzimatice => blocarea proteolizei celulei.
Macroscopie: esut opac, palid ferm (consistenta variabila).
Microscopie:
 nucleul sufera pignoza: cariorexa + carioliza.
 citoplasma hipereozinofila (foarte rosie).
 conturul celular, arhitectura: iniial sunt pstrate 1-2 zile (aspect coagulat, ngheat); ulterior:
dezintegrare (auto i heteroliz) zon devine amorf, acelular si eozinofil (acidofil)
omogena. Apoi: apare infiltrat inflamator cu PMN neutrofile si macrofage fagocitoz =>
 reparare (esut de granulaie vindecare prin fibroza => cicatrice fibroas);
 vindecare prin regenerare ( daca necroza intereseaza celulele capabile de diviziune
epiteliale);
!!! Proteinele eliberate din celulele moarte pot fi dozate n snge (utile pentru diagnostic):
a) miocard: CK-MB (izoforma MB), LDH1;
b) hepatocit: alanin - aminotransferaza (ALT, ALAT);
c) muchi striat scheletic: CK-MM (izoforma MM);
d) pancreas exocrin: amilaza.

Splina/ splina/ muschi, necroza de coagulare

7.

Anul III, Seria I

Morfopat - Curs 5

Necroza de lichefiere
Etiologie:
1. ischemie infarctul (ramolismentul) cerebral
o neuronii conin hidrolaze;
o predomin substanele lipidice.
2. bacterii: atrag neutrofile hidrolaze lichefiere.
3. substane chimice: baze (NaOH).
Mecanism: digestie complet a celulelor moarte.
Macroscopie: esut transformat ntr-o mas vscoas (semilichide).
Necroza gras
(steatonecroza, citosteatonecroza)
Nu este un model specific de necroz ci se refera la necroza tesutului adipos (adipocitelor).
Clasificare:
1. Enzimatic
2. Traumatic
1. Necroza gras enzimatic: intalnita n pancreatita acut necrotico-hemoragic (PANH).
Mecanism: activarea intrapancreatic a proenzimelor pancreatice autodigestia pancreasului.
Efecte:
o tripsina necroza acinilor (necroz de coagulare);
o elastaza distrugerea pereilor vasculari hemoragii;
o lipaza necroza adipocitelor (din jurul pancreasului, mezenter, perete abdominal, dintre lobulii
pancreatici, la obezi).
o trigliceridele sunt scindate n:
 glicerol se resoarbe;
 acizi grai liberi se combin cu ionii cu calciu spunuri.

8.

Morfopat Curs 6

Anul III, Seria I

Macroscopic: pete de culoare alba, cretoasa (pete de ceara) ce se gasesc pe suprafata


pancreasului, la nivelul mezenterului, pe peretele abdominal si in grasimea din torace.
Microscopic: adipocitele necrozate (moarte) ce se prezinta sub forma unor umbre celulare
(lipsite de nucleu si delimitate de membrana); in stadiul initial citoplasma poate lua un aspect
opac, ulterior se dezintegreaza => masa omogena palid eozinofila, apoi capata aspectul
carcteristic de necroza grasa albastra (bazofila) din cauza Ca2+. La periferia ariei de necroza
apar celulele imfamatorii: PMN neurofile, macrofage (care se transforma in celule
xantomatoase), ulterior limfocite si plasmocite.
Necroza grasa = citosteatonecroza = steatonecroza

Pancreas citosteatonecroza (examen)


Pancreas Citosteatonecroza (examen)

2. Necroza grasa traumatica


Localizare: oriunde apare tesut grasos mai abundent (coapse, mamele);
Necroza grasa a mamelei:
Apare de obicei la femei adulte sau in varsta, la persoane cu tesut grasos mai reprezentat, in portiunea
cetrala a mamelei sau portiunea centrala dispusa la traumatisme (subareolar).
a. Macroscopic:
a. Initial hemoragie si o distrugere a adipocitelor datorita traumatismului.
b. Ulterior zona traumatizata sufera proces de demarcare => tumora galbena-cenusie/ rosiatica
(datorita hemoragei):
- uneori apare o degenearere chistica centrala care contine un lichid uleios sau grasime
necrotica;
- in timp in peretele chistului pot aparea calcificari;
- in final leziunea se transforma intr-o cicatrice fibroasa calcificari.
b. Microscopic:
a. Initial: hemoragie, degradarea adipocitelor;
b. Ulterior: vor aparea PMN neutrofile, macrofage sau histiocite cu doua aspecte diferite:
xantomatoase si siderofage (care fagociteaza hemosiderina).
- colesterolul precipita si formeaza cristale de colesterol care suscita o reactie inflamatorie cu
celule gigante multinucleate de corpi straini.
- hemosiderina (poate fi si libera in tesuturi);
- limfocite, plasmocite.
c. Tardiv: fibroza si calcificare.
c. Clinic: In zona care a suferit traumatismul ramane un nodul ferm, imprecis delimitat, care poate sa
retracte tegumetnul/mamelonul => confuzie cu un cancer mamar la mamografie. La mamografie:
densitate neregulata cu zone de clacificare => confuzie cu un cancer mamar. Semnifcatia leziunii: nu
este cancer, nu se transforma in cancer, poate fi confundata cu un cancer clinic/mamografic, si
poate atrage atentia asupra unui cancer.

Necroza fibrinoida
Termen descriptiv: se refera la modul in care arata in HE.
1. Fibrinoid = material acidofil asemanator fibrinei, prezent in peretii vaselor de sange si in
tesuturile conjunctive in conditii patologice si prezent in mod normal in placenta la termen.
1.

Anul III, Seria I

Morfopat Curs 6

2. Necroza fibrinoida = modificari ale colagenului asociate cu necroza si/sau inflamatia in care
fibrele de colagen se coloreaza asemanotor fibrinei (intens eozinofil cu aspect fibrilar).
Patogeneza:
a) tumefierea colagenului;
b) precipitarea colagenului;
c) insudarea (necroza fibrinoida): componenete plasmatice patrund in teritoriile lezate, inflamator
sau neinflamator (piele, mucoase, peretii vaselor) si dau fibrelor de colagen tumefiat un aspect
asmanator fibrinei (in ulcer sau in vasculite).
Conditii de aparitei a necrozei fibrinoide:
1. hipersensibilitate de tip III: in vase mici;
2. in vasculite: poliarterita nodoasa;
3. artrita reumatoida: necroza reumatoida = parte componenta a nodulului reumatoid;
4. reumatismul articular acut (RAA): parte componeta a noduluilui Aschoff (sau nodulul reumatismal);
5. Lupus eritematos sistemic: necroza fibrinoida in capilare glomerulare;
6. in HTA maligna: necroza fibrinoida apare in peretele arteriolelor;
7. in ulcerul cronic peptic (UGD).

Necroza cazeoasa
Necroza cazeoasa este asociata cu tuberculoza.
Macroscopic: zona necrozata are o culoare alba-cenusie sau alb-galbuie,
un aspect grasos faramicios (asemantor cu cazeina/branza).
Microscopic: este o necroza completa, granulara, eozinofila.

N. cazeoasa

Necroza gomoasa:
Necroza gomoasa apare in goma sifilitica.
Macroscopic: initial are consistenta cauciucata si este de culoare cenusiugalbuie; in timp se transforma intr-o masa fluida ca un sirop mai vascos.
Microscopic: este o necroza eozinofila, incompleta.

N. fibrinoasa

N. cazeoasa

N. gomoasa

N. gomoasa

Gangrena
Definitie: Gangrena = termen chirurgical care descrie diferite tipuri de necroza. Poate fi de mai multe
tipuri: 1) gangrena uscata; 2) gangrena umeda; 3) gangrena gazoasa.

1. Gangrena uscata
A. Definitie: Gangrena uscata = este o necroza produsa prin mecanism ischemic.
B. Etiologie: De obicei prin lezare arteriala a arterelor de calibru mediu (tromboza, embolie,
ateroscleroza, arterita => trombangeita obliteranta = inflamatie + tromb ce intereseaza vene si
artere).
C. Localizare: la nivelul extremitatilor (cel mai frecvent la nivelul piciorului).
D. Clinic:
 Debut: intotdeauna distal, de la nivelul falangelor distale.
 Evolutie: se extinde lent, proximal pana ajunge intr-o zona in care circulatia arteriala este
satisfacatoare.
2.

Anul III, Seria I

Morfopat Curs 6

E. Macroscopic: initial pielea este rece palida; ulterior devine negricioasa usacata, deshidratata;
regiunea este mai redusa decat regiunea sanatoasa de care este bine delimitata printr-un sant de
demarcare; are aspect general de mumificare.
F. Evolutia naturala: poate merge spre autoamputatie, sau se poate suprainfecta si se transfoma
intr-o gangrena umeda.

2. Gangrena umeda
Definite: Gangrena umeda = este o necroza tisulara simpla suprainfectata.
Etioloige: Staphylococcus epidermidis, Enterobacter, Klebsiella, streptococi anaerobi.
Localizare: arii colonizate cu bacterii saprofite.
Necroza initiala:
a. Ischemica: tromboza, volvulus (rasucire);
b. Infalmatorie: apendicita, colecistita.
E. Clinic/Macroscopic: debut intamplator, evolutie rapida, delimitarea imprecisa; zona este
tumefiata si are o consistenta moale cu o culoare negricioasa-albastruie si miros fetid (de
putrefactie).
F. Microscopic: se observa liza fibrelor musculare si reactie inflamatorie cu PMN neutrofile.
G. Exemple:
1. noma: stomatita gangrenoasa;
2. gangrena intestinala: infarct intestinal;
3. apendicita, colecistita gangrenoasa;
4. gangrena pulmonara;
5. gangrena vulvara;
6. gangrena scrotala Fournier (consecinta unei infarctari venoase superficiale)
7. gangrena puerperala intereseaza uterul (dupa avorturi sau nasteri septice);
8. gangrena sinergica postoperatorie Meleney (drenarea unui abces profund, peritoneal sau
toracic, cu extinderea necrozei la tegument).

A.
B.
C.
D.

3. Gangrena gazoasa
A. Specific: Fermenteaza glucidele din tesuturi rezultand H2O si CO2.
B. Etiologie: bacterii (Clostridium perfringens, Clostridium septicum, etc).
C. Conditii de instalare:
1) in plagi zdrobite cu margini anfractuoase, comtaminate cu corpi straini;
2) dupa amputatii in teritorii bogate in tesut adipos;
3) dupa fracturi deschise contaminate cu corpi straini (pamant, bacterii).
D. Patogenez:
a. toxina hematii, plachete, miocite, teaca nervilor.
b. colagenaze, hialuronidaz degradeaz matricea extracelulara invazivitate.
E. Clinic:
pielea: are aspect patat, cenusie-negricioasa, zona de necroza, hemoragie, tumefiata, la palpare se
simt crepitaii (bule de gaz); are un miros de putrefactie; la sectionare se scurge un exudat serosangvinolent.
muschii sunt lichefiati.
F. Microscopic: necroza extinsa; numar redus de neutrofile; progreseaza in ore.

G. uscata

G. umeda (examen)

3.

G. gazoasa

Anul III, Seria I

Morfopat Curs 6

Acumulari intracelulare
Acumularile intracelulare sunt o manifestare a modificrilor metabolice celulare.
Substana acumulat poate fi:
1. un constituent celular normal acumulat n exces (ap, lipide, proteine, carbohidrai);
2. o substan anormal exogen (pulberi minerale) sau endogen (produs al unei sinteze anormale
sau a unui metabolism anormal);
3. un pigment.
Acumulrile pot fi:
a. tranzitorii/permanente;
b. intracitoplasmatice/intranucleare.

1. Acumulari intracelulare de lipide


Lipide simple:
1) trigliceride;
2) colesterol si esteri ai colesterolului.
Lipide complexe

Colesterol si esteri ai colesterolului (examen)


Utilizare: sinteza de membrane celulare.
Depuneri:
a) intracelulare:
1. in macrofage constituind celula xantomatoasa;
2. identificare: HE; Reactiv Schultz;
3. aspecte:
a) celula xantomatoasa: mare cu nucleu central si cu citoplasma cu vacuole clare, mici,
palid eozinofile si spumoase - in HE; in coloratia Schultz citoplasma are picaturi de
culoare rosie;
b) celula Touton: mare, multinucleata, nuclei cu o dispozitie particulara in jurul unei zone
de citoplasma eozinofila iar la periferia celulei citoplasma are un aspect spumos.
b) extracelulare: colesterolul precipita si formeaza cristale care in HE sunt necolorate, ca niste ace,
pozitive la coloratiile pentru grasimi. Prezenta lor determina o inflamatie granulomatoasa cu
celule gigantice multinucleate de corpi straini.
Clasificarea depunerilor
1. depuneri locale:
a) in tesuturile inflamate (colecistita, pneumonie, pielonefrita xantomatoasa);
b) in tesuturile neinflamate (in mucoasa vezicii biliare => colesteroloza; la periferia unui
ramolisment cerebral; unele tumori carcinomul renal cu celule clare, histiocitomul fibros
benign; xantelasma placi de culoare galbena in unghiul intern al ochiului).
2. depuneri generalizate:
a. ateroscleroza: intima arterelor mari/medii;
b. hiperlipoproteinemii: uneori acumularile de colesterol formeaza mase pseudotumorale
denumite xantoame:
1. eruptiv (noduli mici de culoare rosie, rosie-galbuie pe tegument);
2. tuberos (noduli galbeni periarticulari);
3. plan (palme) arie de culoare galbuie.

Xantelasma (examen)

Ateroscleroza

4.

Ateroscleroza aortica

Anul III, Seria I

Morfopat Curs 6

Boala Wolman:
A. Este o boala autozomal recesiva;
B. Se manifesta printr-un deficit de lipaza acida lizozomala rezultand o acumulare de esteri de
colesterol si TG (trigliceride) in celulele SFM (sistemul fagocitar mononuclear).
C. Clinic: apare la sugari si se manifesta cu:
1. dificultati la supt;
2. hepatosplenomegalie;
3. calcifierea suprarenalelor;
4. moartea survine sub un an!
Boala Nieman-Pick tip C
Este o boala autosomal recesiva. Afecteaza gena NPC-1. Se manifesta print-o acumulare de colesterol in
viscere si SNC

Lipidele Complexe

Acumulrile lipidelor complexe fac parte din grupul bolilor cu acumulri lizozomale (sfingolipiozele
si sulfatidozele = boli cu acumulare lizozomala).
Deficit enzimatic ereditar => distensia lizozomilor prin acumularea progresiva a substantei =>
leziuni celulare ireversibile.
Peste 40 boli genetice.
BOALA

ENZIMA DEFICITAR

METABOLIII MAJORI CARE


SE ACUMULEAZ

Sfingolipidoze
Gangliozidoza GM1(Boala Landing, Morquio
tip B)
 Tipul 1-infantil, generalizat
 Tipul 2-juvenil
Boala Tay-Sachs
Boala Sandhoff
Gangliozidoza GM2, varianta AB
Gangliozidoza GM2

Leucodistrofia metacromatic
Deficit multiplu de sulfataz
Boala Krabbe
Boala Fabry
Boala Gaucher
Boala Niemann-Pick: tipurile A i B
MPZ I H (Hurler)
MPZ II (Hunter)

Boala cu incluzii celulare (ML II) i


polidistrofia pseudo-Hurler

Tipul 1 - boala von Gierke


Tipul 2 - boala Pompe

Gangliozidul GM 1, oligozaharide ce conin


galactoz

-galactozidaza
- hexaminidaza
- hexaminidaza
Proteina activatoare a gangliozidului
Sulfatidoze
Arilsulfataza A
Arilsulfatazele A, B, C; steroid sulfataza;
iduronat sulfataza; heparan N-sulfataza
Galactozilceramidaza
-galactozidaza A
Glucocerebrozidaz
Sfingomielinaz
Mucopolizaharidoze (MPZ)
-L-Iduronidaza
L-Iduronosulfat sulfataza
Mucolipidoze (ML)
Deficit de enzime fosforilante, eseniale
pentru formarea markerului de recunoatere
(MR) a manozo-6-fosfatului; hidrolazele
acide crora le lipsete MR nu pot fi
direcionate spre lizozomi i sunt secretate
extracelular
Glicogenoze
G6P-aza
-1,4-Glucozidaza (glucozidaza lizozomal)
Alte boli ale carbohidraiulor compleci

Fucozidoza

-Fucozidaza

Manozidoz

-Manozidaz

Aspartilglicozaminuria

Aspartilglicosamin-amid hidrolaza

Boala Wolman
Deficitul de fosfataz acid

Alte boli cu acumulare lizozomal


Lipaza acid
Fosfataza acid lizozomal

5.

Gangliozidul GM2
Gangliozidul GM2, globozid
Gangliozidul GM2
Sulfatid
Arilsulfatazele A, B, C; steroid sulfataza;
iduronat sulfataza; heparan N-sulfataza
Galactocerebrozid
Ceramid-trihexozid
Glucocerebrozid
Sfingomielin
Dermatan sulfat, heparan sulfat

Mucopolizaharid, glicolipid

Glicogen
Glicogen
Sfingolipide i fragmente de glicoproteine ce
conin fucoz
Oligozaharide ce conin manoz
Aspartil-2-deoxy-2- cetamidoglicozilamin

Esteri de colesterol, trigliceride


Esteri fosfat

Anul III, Seria I

Morfopat Curs 6

Sfingolipidozele (gangliozidozele)
A. Forme:
A. Gangliozidoze GM1: rare;
B. Gangliozidoza GM2: boala Tay-Sachs.
 AR; purttori: 1:30 - evrei Ashkenazi (gena HEXA, cr. 15).
 Patogenez: deficit de hexaminidaz A acumulare de gangliozide.
B. Anatomie patologic: depunere pluriorganic (creier, miocard, ficat, splin); depuneri n: neuroni, celule
ganglionare, SFM (! SNC, SN autonom, retin);
Microscopie: celule balonizate, cu vacuole (gangliozide crescute n lizozomi) pozitive la coloraii pentru grsimi.
Tipuri de boal: infantil - cel mai frecvent, juvenil, adult.
C. Clinic, evoluie: n funcie de tip:
1. infantil: debut la 6 luni dup natere (neuronii destini de acumularea gangliozidelor); retardare
psihomotorie, orbire, surditate, disfagie, atrofie muscular, paralizii, deces la 4-5 ani.
2. juvenil: foarte rar, debut la 2-10 ani; disfuncii - cognitiv, motorie, disartrie, disfagie, ataxie, spasticitate;
deces la 5-15 ani.
3. adult/cu debut tardiv: rar, debut la 20-30 de ani; ataxie, deteriorare neurologic progresiv, manifestri
psihice: psihoz de tip schizofrenie, epilepsie.
D. Diagnostic:
a. testare genetic:
- prinii (sfat genetic);
- produsul de concepie: amniocentez.
b. dozarea hexaminidazei A serice (tehnica PCR);
c. examen oftalmologic:
 pata roie pe retin (fovea normal, roie, nconjurat de retin palid din cauza acumulrilor de
gangliozidele n celulele ganglionare);
 nespecific: pata roie-cireie (cherry spot) este prezent i n alte boli neurometabolice.

Sulfatidozele
Boala Gaucher (examen)
Este cea mai frecventa boala cu depunere lizozomala. AR; evrei Ashkenazi - 1 : 15 (tipul I).
A. Patogeneza: defect de glucocerebrozidaza; acumulare de glucozilceramida in celulele SFM.
Glucocerebrozidele: membrana leucocitelor, hematiilor senescente.
B. Clinic: organomegalie (ficat, splina, rinichi, creier, muschi striati, limfoganglioni); anemie, leziuni
osoase (dureri, fracturi); tulburari neurologice.
C. Anatomie patologica:
Microscopie: celula Gaucher (macrofag rezident: celule Kupffer, macrofag alveolar mare; nucleu
excentric; citoplasma palida; fibrilara (hartie botita); PAS +.
D. Corelatii anatomoclinice:
1. Ficat: blocheaza sinusoidele =>compresiune => atrofie hepatocitara, HTP (hipertensiune
portala);
2. Splina: hipersplenism: anemie, trombositopenie, leucopenie.
3. Maduva osoasa: dureri osoase, fracturi spontane.La nivel osos: femurul distal care este largit are
aspect de balon Erlenmeyer.
4. Creier: in formele neuropatice => celule Gaucher in spatiile Wirchof-Robin, in parenchim.
E. Forme clinice:
a) Tipul I: la adult non-neuropatic.
 cea mai frecventa forma;
 debut la adult: splenomegalie (10 kg) => pancitopenie; manifestari osoase.
b) Tipul II: infantil = acut neuropatic.
 debut in primul an de viata;
 deces la 2 ani;
c) Tipul III juvenil subacut neuropatic.

Celule Gaucher
Megacariocit (cu glucocerebrozide)

6.

Boala Gaucher

Anul III, Seria I

Morfopat Curs 6

Boala Nieman- Pick


A. Transmitere AR; frecven crescut la evreii Ashkenazi;
B. Patogenez: deficit de sfingomielinaz (11p15.1-15.4) acumulare de sfingomielin: ficat, splin, creier
(Macrofage).
a) tipul A - activitate enzimatic absent;
b) tipul B activitate enzimatic redus (10% );
C. Anatomie patologic:
a. Microscop optic: celula - macrofag spumos; citoplasma: vacuole uniforme - sfingomielin i colesterol.
b. Microscop electronic: spirale laminare, concentrice n lizozomi.
D. Corelaii clinico-patologice:
1. Splin: splenomegalie;
2. Ficat: celulele Kupffer i hepatocite hepatomegalie;
3. Limfoganglioni: mrii;
4. Mduva osoas;
5. Creier:atrofie sever; neuronii balonizai pierdere demielinizare; n din cazurile tip A pat
roie pe retin.
a. Tipul A: acut neuronopatic: debut precoce (cteva luni); hepatosplenomegalie; neurodegenerare
progresiv; deces 3 ani.
b. Tipul B: visceral: debut n copilria timpurie, adult; hepatosplenomegalie; infecii respiratorii recidivante;
fr modificri neurologice; supravieuire adult.

2. Mucopolizaharidozele
A. Definitie: Mucopolizaharidozele sunt boli cu deficit genetic al enzimelor lizozomale implicate in
degradarea MPZ.
B. Variante:
1. MPZ I-VII: AR;
2. sindrom Hunter: X-linkat.
C. Clinic: hepatosplenomegalie, anomalii scheletice, leziuni valvulare, depozite subendoteliale arteriale - n
coronare, leziuni cerebrale.
D. Anatomie patologic: acumulare de MPZ n: fagocitele mononucleare (ex. celulele Kupffer), celulele
endoteliale, neuroni, hepatocite, fibroblaste, PMN.
Microscopie: celule balonizate, citoplasm clar (vacuole mici, PAS+).
MPZ I: Sindromul (Boala) Hurler
a. Trsturi clinice: piticism, trsturi faciale grosolane, hipotelorism, macroglosie, opacifierea corneei,
redoare articular, retardare mintal, anomalii scheletice.
b. Prognostic: deces < 10 ani.

3. Acumulari intracelulare de glicogen


A. Evidentierea glicogenului:
 in HE apare sub forma de vacuole clare in citoplasma;
 coloratii speciale: PAS si carmin Best (ambele ca picaturi rosii in citoplasma).
B. Modificari cantitative ale glicogenului:
a) Variatii localizate:
1. endometru: in faza secretorie incipienta glicogen crescut;
2. hipoxia neonatala: scade glicogenul din ficat, palmani si miocard;
3. infarct miocardic: depleia glicogenului din fibrele miocardice n primele 30-60 de minute.
4. acantoza glicogenica: mucoasa esofagului glicogen in
citoplasma celulei epiteliale (macroscopic: pe mucoase
apar placi de culoare alba; microscopic: epiteliul
pavimentos este ingrosat, celulele au citoplasma clara).
5. tumori (carcinom renal cu celule clare; seminom
tumora maligna la nivelul testiculului).
b) Depuneri pluriorganice de glicogen
1. hiperglicemie prelungita (adiministrare de glucoza,
DZ):
Glicogen carmin Best
a) acumulare in hepatocite;
7.

Anul III, Seria I

Morfopat Curs 6

b) celulelte tubilor contori plroximali leziunea Armanni-Ebstein;


c) celulele beta pancereatice;
d) celulele miocardice.
2. corticoterapia: hepatocite, fibre musculare sctriate; creste gluconeogeneza.
3. in glicogenize ereditare.
C. Macroscopic: Organul ale carui celule sunt incarcate cu glicogen este mai mare, mai palid si are o
consistenta usor crescuta.
Glicogenozele
1.

Definiie: grup de sindroame genetice caracterizate printr-un defect metabolic al sintezei sau al
catabolismului glicogenului. 11 forme; 9 cu afectare muscular, 2 fr (I,IV). Transmitere: AR (excepie tipul
VIII - X-linkat).
2. Clasificare: n funcie de enzima deficitar:
i.
tipul hepatic - boala von Gierke (I): acumulare n ficat, hipoglicemie;
ii.
tipul miopatic - boala McArdle (V), tipul VII: acumulare n muchi, crampe musculare dup efort,
nu crete lactatul sanguin dup efort (blocarea glicolizei).
iii.
tipuri variabile - boala Pompe (II): acumulare pluriorganic, deces precoce.
Boala von Gierke (tipul I)
a) Biochimic: deficiena G6P-azei (17q21).
b) Clinic: convulsii (hipoglicemiei), xantoame cutanate (hipertrigliceridemie), gut (niveluri crescute ale acidului
uric), hepatosplenomegalie (glicogen), renomegalie (glicogen), retardarea creterii (mecanisme multiple).
c) Laborator: hipoglicemie, hipertrigliceridemie, hiperuricemie.
d) Anatomie patologic:
i. Macroscopie: ficat, rinichi; organe palide, ferme, mari.
ii. Microscopie: ncrcare cu glicogen; hepatocite: citoplasma, nucleu; rinichi: celulele tubilor din cortical.
Boala Pompe (tipul II) (glicogenoza generalizat)
i. Biochimic deficit de maltaz acid (mutaii ale genei GAA - 17q25.2-q25.3) acumulare de glicogen
nedegradat n lizozomii unor celule;
ii. Clinic: debut la sugari: cardiomegalie masiv, hipotonie muscular, insuficien cardiorespiratorie deces
n 1-2 ani; varianta juvenil i adult: prognostic mai bun; predomin afectarea muscular (miopatie
cronic).
iii. Anatomie patologic:
 Microscopie: vacuole cu glicogen n lizozomi:
hepatocite citoplasm (vacuole mari, aspect dantelat);
fibre musculare (striate, cardiace, netede);
limfocite.
Boala Andersen (tipul IV)
 Biochimic: deficit de amiloglucan-transferaz acumulare de amilopectin; foarte rar.
 Depuneri: ficat, inim, muchi, SN.
 Evoluie: deces la 2-4 ani (ciroz hepatic).
Boala McArdle (tipul V)
Biochimic: deficit de fosforilaz muscular (gena PYGM, 11q13);
Caracteristic: acumularea glicogenului n muchii scheletici - blocarea glicolizei;
Clinic: debut la adolesceni sau aduli tineri: crampe dureroase la efort + mioglobinurie insuficien
renal.

4. Acumulari intracelulare de proteine


Hialinoza intracelulara (examen)
Hialin = termen descriptiv care se refera la un mareial proteic care in HE are un aspect intens eozinofil,
omogen, sticlos (hialos, gr.: sticlos).
Exemple de hialinoze:
1. Acumulare in celulele epiteliale ale tubilor contorti proximali la indivizii cu proteinurie.
2. In hepatocite acesti corpuscului apar sub forma corpusculilor Mallory, denumiti si hialin
alcoolic (mai ales la indivizi care consuma frecvent alcool, cronic, dar apar si la cei cu
steatohepatita nonalcoolica, boala Wilson, ciroza biliar primar, sindroamele colestatice
cronice, carcinomul hepatocelular, hiperplazia nodular focal) . Sunt situati de regula in
vecinatatea nucleului, au o forma neregulata cu aspect de franghie. Substrat = filamente de
precheratina.
8.

Anul III, Seria I

Morfopat Curs 6

3. Corpusculii Russell sunt globule hialine in citoplasma plasmiocitelor in inflamatii cronice (de
exemplu in rinosclerom). Substratul = acumulare de imunglobuline (Ig).
4. Corpusculii Dutcher sunt globule hialine in nucelul pasmocitelor (in inflamatii cronice dar
mai ales in limfoame); substratul Ig.
5. Corpusculii Lewy in citoplasma neuronilor la pacienti cu boala Parkinson;
6. Globulele de alfa 1 antitripsina acumulate in citoplasma hepatocitelor la pacietii cu deficit
de alfa 1 antitripsina.
Corpusculul

Localizare

Substrat

Boala

Picturi de
reabsorbie
proteic

Citoplasma celulelor epiteliale


ale tubilor contori proximali

Proteine reabsorbite

Proteinurie

Corpuscul
Mallory

Citoplasma hepatocitelor, n
vecintatea nucleilor

Filamente intermediare de cheratin


(prekeratin) - component a
citoscheletului

Consum cronic de alcool, steatohepatita


nonalcoolic, boala Wilson, ciroza biliar
primar, sindroamele colestatice cronice,
arcinomul hepatocelular, hiperplazia
nodular focal

Corpuscul
Russell

Citoplasma plasmocitelor (n
reticulul endoplasmatic)

Imunoglobuline

Inflamaii cronice (rinosclerom,


Limfoame plasmocitare (mielom
multiplu)

n realitate sunt pseudoincluzii


(invaginaii intranucleare ale
citoplasmei, rezultate din cumularea
imunoglobulinelor n cisternele
perinucleare)
Alfa-sinuclein alte proteine
(ubiquitin, proteina
neurofilamentelor).
Corpusculul Lewy pare a reprezenta un
agresom (acumulare de proteine
incomplet degradate)

Corpuscul
Dutcher

Nucleul plasmocitelor maligne

Corpuscul Lewy

Citoplasma neuronilor din


creier (substana neagr,
nucleul bazal Meynert etc.)

Globulele de 1antitripsin

Citoplasma hepatocitelor
Citoplasma celulelor tumorale

1-antitripsin

Globule hialine

Citoplasma celulelor tumorale

Hematii?

Corpusculi Mallory (sus) steatoza hepatica

Mielom multiplu, MALT-om,


Macroglobulinemia Waldenstrom

Boala Parkinson
Demena cu corpusculi Lewy
Bola Alzheimer varianta cu corpusculi
Lewy
Sindromul Hallervorden-Spatz
Deficit de 1-antitripsin
Carcinom hepatocelular, carcinom
pancreatic, tumori cu celule germinale etc.
Sarcom Kaposi

Corpusculi Russell

Corpusculi Dutcher maduva osoasa

5. Acumulari intracelulare de pigmenti


A. Tulburarile pigmentului melanic
Melanocitele sunt situate in tegument (in stratul bazal printre celulele bazale = 1 melanociot la 5
celule bazale); au origine in creasta neulara de unde migreeaza in timpul dezvoltarii in sediile definitive.
Biologie: melanina se formeaz n melanocite: oxidarea tirozinei n dihidroxifenilalanin (DOPA) sub
aciunea tirozinazei:
 sinteza: n melanozomi;
 transfer n: cheratinocite, celulele corticalei firului de pr.

9.

Anul III, Seria I

Morfopat Curs 6

Tulburari cu minus de mealnina (hipomelanoze)


Hipomelanoze congenitale
A. Albinismul
1. Albinismul oculocutanat = transmitere AR, intereseaza gena tirozionazei cu inactivarea acesteia.
Melanocitele sunt prezente dar nepigmentate. Clinic: pacienti cu piele si par albe cu aspect
laptos, pupile rosii; prezinta fotofobie, tulb de vedere si leziuni cutantate (cheratoza actinica sau
cancere cutanate - carcinom spinocelular sau bazocelular).
2. Albinismul ocular: se transmite legat de cromozomul X si manifestrile intereseaza doar ochiul.
3. Piebaldismul (albinism partial) transmitere AD; se constata absenta melanocitelor datorita unui
defect al migrarii (gena care codifica migrarea), prezente de la nastere, nu se modifica si au o
pozitie caracteristica pe suprafata ventrala si pe linia mediana.
B. Sindromul Chediak-Higashi: boala AR.
Patogeneza: anomali ale granulelor lizozomale din diverse celule (melanocite, neutrofile, fibroblase).
Consecinte: functia neutrofilelor este deficitara => copii fac infectii cu Streptococcus piogenes.
Clinic: piele galbuie, par blond, sau irisul mai palid, infectii.

Albinism oculocutanat

Neutrofile sindrom Chediak-Higashi

Albinism ocular (transparenta irisului,


hiperpigmentarea retinei)

Piebaldism

10.

Anul III, Seria I

Morfopat Curs 7

Hipomelanoze dobandite
A. Vitiligo
1. Clinic:
a. Apare la adultii tineri (debut in jurul varstei de 20 ani);
b. Leziuni evolutive (de tip baldism);
c. Fetele extensoare ale extremitatilor dar si pielea fetei, a gatului; are pliuri;
d. Tendinta de a se dispune periorificial;
e. Arii depigmentate bine delimitate cu un contur neregulat de harta geografica uneori
preznetand la periferie un halou de culoare rosie sau hiperpigmentat;
f. Pilozitate pastrata.
2. Microscopic: disparitia melanocitelor.
3. Patogeneza: multifactoriala:
a) autoimuna:
asocierea cu alte boili autoimune asociata cu tiroidita Hashimoto, boala BasedowGraves, DZ de tip 1, anemia Biermer/pernicioasa.
Li T CD8+ citotoxice in pielea din jurul leziunii;
autoanticorpi impotriva melaocitelor.
b) factori gentici ?;
c) factori de mediu ?.
B. Postinflamatorii: sarcoidoza cutanata, lepra.
C. Depigmentari chimice: hidrochinone, fenoli.
Vitiligo

Vitiligo

Lepra

Tulburari cu plus de melanina (hipermelanoze)


Hipermelanoze circumscrise
1. Efelide:
a) Clinic: macule de dimensiuni mici pe tegumentele expuse la soare cu o culoare bruna deschisa.
b) Micorscopic: hiperpigmentarea celulelor din stratul bazal.
2. Lenticinele solare (lentigo actinic):
a. Clinic: peste 40 de ani (lentigo senil); leziuni multiple: macule de culoare bruna pe fata dorsala
a mainilor sau la nivelul fetei, expunerea prelungita la soare.
3. Sindromul Albright: triada:
1. displazie fibrosa poliostotica unilaterala;
2. pubertate precoce la fetite;
3. pete melanice (de obicei unilaterale, de aceeasi parete cu leziunile osoase).
4. Neurofibromatoza:
I. Tipul I = neurofibromatoza von Reklinghausen: pete caf-au-lait pe tegument - macule cu
diametrul de cativa centimetri de culoare bruna palida localizate de regula atipic (in zone neexpuse
la soare pliuri axilare, inghinale). Noduli pigmentai ai irisului (noduli Lisch). Neurofibromatoza
von Reklinghausen nu este numai o hiperpigmentate ci si cresterea numarului de melanocite.
II. Tipul II: schwannoame bilaterale ale n. acustic, meningioame; pete caf-au-lait.
Microscopie: hiperpigmentarea celulelor din stratul bazal; hiperplazia melanocitelor.
5. Sidromul Peutz-Jeghers:
 boala AD;
 polipi multipli ai tractului gastro-intestinal.
 aparitia de macule brune situate perioral dar si la nivelul mucosei bucale, fata dorsala a degetelor.
1.

Anul III, Seria I

Morfopat Curs 7

6. Cloasma/melasma (masca gravidica):


Hiperpigmentatia faciala simetrica (regiunea temporala, pometii, barbia, dar si linia alba
abdominala, mamelon si areolele mamare, organele genitale externe);
1) Cloasma termen pentru hiperpigmentarea din timpul sacinii;
2) Melasma termen pentru hiperpigmentarile care nu au legatura cu sarcina dar au legatura
cu anticonceptionalele.
Microscopic: cresterea numarului melanocitelor din stratul bazal.
7. Nevii:
a. Nevi = tumori benigne ale melanocitelor;
b. Microscopic: proliferari melanocitare.
8. Hipermelanoze postinflamatoare:
1) lupus eritemeatos;
2) lichen plan;
3) eruptii medicamentoase.
Efelide (examen)

Tegument nev dermal (intradermic) (examen)

Neurofibromatoza I

Vitiligo actinic

Sidromul Peutz-Jeghers

Sindrom Albright

Cloasma

Systemic lupus erythematosus

Hipermelanoze difuze
1. Boala Addison (insuficienta CSR):
Etiologie: descrisa initial in tuberculoza; azi suprarenalite autoimune, dar si in tumori metastatice.
Patogeneza: feedback: creste ACTH si MSH (molecula precursoare comuna).
Clinic: hiperpigmentatie generalizata ce intereseaza si tegumentele si mucoasele, in zonele expuse la
soare; astenie si hTA (hipotensiune arteriala); pete pigmentare pe mucoasa bucal.
2. Argirie: intoxicatie cu Ag;
3. Hemocromatoza;
4. Porfiria cutanea tarda acumulare de porfirine;
5. Intoxicatia cu arsen;
6. Insuficienta hepatica cronica.

Boala Addison

Argirie

Porfiria cutanea tarda

2.

Intoxicatie cu arsen

Anul III, Seria I

Morfopat Curs 7

B. Acumulari de fier
(tulburari ale metabolismului fierului)
A. Generalitati:
A) Fier functional: in hemoglobina, mioglobina, enzime care contin Fe.
B) Fier de rezerva:
1. Feritina = complex apoferitina-fier; solubile si deci nu pote fi vizualizata in microscopia
optica.
2. Hemosiderina: agregate de micelii de feritina, in supraincarcari cu Fe:
 forma de depozitare mai stabila;
 in HE apare sub forma de granule de culoare galben-aurie;
 in albastru de Prusia (coloratie Perls): albastra-verzuie
(fericianura de K).
B. Absorbtia fierului:
Fierul este abosrbit in duoden;
Balanta Fe: se realizeaza mai ales prin reglarea absorbtiei.
C. Transportul fierului: in plasma (pe transferina: saturare 33%); elibereaza
Fe celulelor.
Ficat: hemosiderina (Perls)

Depuneri localizate de fier


1.
2.
3.
4.

Hematoame;
Plamanul de staza cronica (celule cardiace);
Infarctele rosii;
Tumori histiocitomul fibros benign;

5. Hemosideroza pulmonara esentiala (examen): apare la copii si adulti tineri:


A. Patogeneza: necunoscuta, hemoragii repetate interstitiale si alveolare;
B. Macroscopic: arii ferme de culoare rosie-bruna;
C. Microscopic: initial: hemoragi interstiale si intraalveolare => hemosiderina libera si in macrofage,
in septe si alveole; ulterior: fibroza interstitiala.
D. Clinic: tuse, hemoptizie, scadere in greutate, anemie;
E. Evolutie: imprevizibila: ameliorare sau progresie spre fibroza pulmonara => hipertensiune
pulmonara => cord pulmonar cronic.

Depuneri generalizate de fier


1. Hemosideroza/hemocromatoza secundara/ereditara:
A. Etiologie:
1) Supraincarcare parenterala cu Fe: transfuzii, fier injectabil;
2) Absorbtie crescuta de Fe:
a. hepatopatii conice: ciroza alcoolica, porfiria cutanea tarda;
b. exces de fier alimentar;
c. boli congenitale (atransferinemia);
d. anemii (talasemia majora, anemia sideroblastica si alte anemii cu eritropoieza infecienta).
3) Surse: dieta, sange transfuzat, absorbtie crescuta, hemoliza intravasculara.
B. Patologie: initial pigmentul se depune in fagocitele mononucleare iar in stadiile tardive apare
depunere in celulele parenchimatoase.
2. Hemocromatoza primara: eterogena;
A. Transmitere: AR - 6p gena HFE (Vikingi);
B. Incidenta: heterozigoti 1:10, homozigoti 1:220, bolnavi 1:400. Boala manifesta: B:F = 5-7:1 (pana
la varsta menopauzei femeile sunt protejate prin pierderea ciclica de sange).
C. Patogeneza:
1. defect primar in absorbtia intestinala a fierului;
2. supraincarcare => cantitatea totala in organism este peste 50 g - 1/3 in ficat  in mod
normal 26 g Fe in organism.
3. toxicitatea fierului: peroxidarea lipidelor, stimularea formarii de colagen, interactiune
directa cu ADN.
3.

Anul III, Seria I

Morfopat Curs 7

D. Clinic: pacientii prezinta ciroza micronodulara, diabet zaharat si pigmentatie cutanata; asociem
diabetul cu hiperpigmentatia rezultand celalalt nume diabet bronzat;
E. Patologie:
1. Ficatul:
a) Macroscopic:
a. initial marit, cu o culoare bruna omogena (intereseaza toate
hepatocitele);
b. ulterior devine ferm si in cazurile avansate se produce ciroza hepatica
 aspect micronodular (noduli bruni dati de hepatocite cu
hemosiderina, inconjurati de benzi cenusi de tesut fibros).
b) Microscopic:
a. initial acumularea are loc in hepatocite si in vecinatatea spatiului port
iar apoi in intregul lobul;
b. in stadiile avansate se depune si in celulele Kupffer.
Pancreas normal
c) Complicatii: carcinomul hepatocelular (HCC) apare de 200 ori mai
frecvent la indivizii cu hemocromatoza.
2. Pancreasul:
a) Macroscopic: ferm, ruginiu-brun, crescut in volum; ulterior devine mai
ferm si contractat (micsorat) datorita fibrozei;
b) Microscopic: fibroza care intereseaza difuz organul; reducerea numarului
de acini si de insule Langerhans (afecteaza mult pancreasul endocrin)
=> explica diabetul zaharat.
3. Inima:
c) Macroscopic: marita, culoare bruna.
d) Microscopic: acumulare de hemosiderina in fibrele miocardice + fibroza
Pancreas ruginiu
interstitiala;
e) Clinic: tulburari de ritm, cardiomiopatie restrictiva (un perete al inimii
este mai rigid si nu lasa inima sa se dilate; restrictia poate fii
determinata de o ingrosare a miocardului).
4. Piele: pigmentata: melanina + Fe in fibroblastele si macrofage dermice.
5. Glande endocrine:
f) depunerile de Fe au loc in principal in hipofiza si determina aparitiei unei
insuficiente endocrine multiple => gonadotrofine => atrofie testiculara,
amenoree.
g) tiroida, paratiroide si suprarenale .
6. Articulatii: artropatie (seamana cu cea din guta) => pseudoguta (depozite de
Hemocromatoza
hemosiderina si de calciu). Tratamentul bolii = flebotomie, chelatori.

Hepatocite- Hemocromatoza

Ficat Hemocromatoza

Pancreas - hemocromatoza

C. Acumulari de cupru
Definitie: acumulare de niveluri toxice de cupru in ficat, creier si ochi.
Metabolismul cuprului: de obicei absorbit in stomac, duoden  legat de albumina  preluat de ficat
 legat de ceruloplasmina  eliminat in bila  trece in plasma.

4.

Anul III, Seria I

Morfopat Curs 7

Boala Wilson
A. Transmitere: AR gena ATP7b - cromozomul 13q;
B. Patogeneza: excretie biliara deficitara  acumulare de Cu in ficat  efect toxic. In jurul varstei de 5
ani Cu nelegat de ceruloplasmina trece in circulatie producand hemoliza si modificari patologice in :
creier, cornee, rinichi, oase, articulatii, paratiroide.
C. Patologie:
1. Ficat:
a) steatoza macroveziculara (cu prezenta de cropusculi Mallory).
b) tablou de hepatita acuta;
c) realizeaza hepatita cronica;
d) ciroza micronodulara (uneori cu debut din copilarie)  care in timp se transforma intr-o
ciroza macronodulara;
e) necroza hepatica masiva.
2. Creier:
a) Cu se depune in ganglionii bazali, la nivelul putamenului  atrofie.
b) tulburari neuropsihice;
c) incoordonarea miscarilor;
d) tremuraturi, spasticicate;
e) tulburari de comportament.
3. Ochii: inel Kayser-Fleischer: galben brun, la periferia irisului (Cu in membrana Descement).
D. Tratament cu agenti chelatori D-penicilamina.

Ficat Boala Wilson

Ficat Cupru

Corpi bazali Cupru (Wilson)

Inel Kayser-Fleischer

D. Tulburarile metabolismului bilirubinei


Bilirubina = este produs final al degradarii hemului. Cea mai mare parte provine din distrugerea
hematiilor senescente n SFM (splina, ficat, maduva osoasa). Bilirubina serica circula legata de albumina,
apoi este prelucrata in ficat (preluata si conjugata cu acid glucuronic RE: UDP-glucuroniltransferaza).
Dupa conjugare bilirubina este excretata in canaliculul biliar (bila).
 Definitii:
1. Hiperbilirubinemie: nivel crescut al bilirubinei serice peste 1 mg/dl. Forme: conjugata sau
neconjugata.
2. Icter: coloratia in galben a tegumentului
si a mucoaselor care se produce cand
bilirubina circulanta depaseste 2-2.5
mg/dl. Forme: conjugata, neconjugata.
 Etiopatogeneza icterelor: dezechilibru
producere clearance (eliminare).
Mecanisme: creste producerea, scade
preluarea, scade conjugarea, scade excretia,
sau scade fluxul biliar (intra/ extrahepatic).
 Hiperbilirubinemie predominant:
a) neconjugat: producerea, preluarea,
conjugarea.
b) conjugat: excreia, fluxul biliar.
 Clasificarea icterelor: prehepatic, hepatic
si posthepatic. In termeni de conjugare:
conjugata si neconjugata.
5.

Anul III, Seria I

Morfopat Curs 7

Icterul prehepatic
a) Patogeneza: se datoreaza unei produceri excesive de bilirubina:

Hemoliz: anemii hemolitice;


Resorbie: hemoragii interne (digestive, hematoame);
Eritropoiez ineficient: anemie pernicioas, talasemie.

b) Laborator: creste bilirubina neconjugata.


c) Consecinte: adulti, nou nascuti (vezi handout).
Icterul Neonatal:
1. Mecanisme: producere crescuta de bilirubina (liza eritrocitelor
fetale), conjugare scazuta sau excretie scazuta.
i.
Icter fiziologic: intre ziua 2-3 si 2 saptamani.
ii.
Icter nefiziologc: inainte de 24h depasind 10 zile (21 zile la
prematuri):
a. incompatibilitati: ABO, Rh;
b. deficite enzimatice.
2. Icter nuclear: hiperbilirubinemie (peste 20-30 mg/dl) cu depunerea
bilirubinei in nucleii bazali care la autopsie au o culuare galbena aurie. Microscopic nu se poate
evidentia. Evolutie: supravietuitorii pot ramane cu sechele neurologice.

Icterul hepatic sau hepatocelular


A. Reducerea preluarii hepatice: leziuni hepatocelulare, medicamente
(rifampicin), nou-nscui;
B. Reducerea conjugarii hepatice:
1. icterul fiziologic al nou nascutului;
2. boli cu leziuni hepatocelulare: hepatita, ciroza;
3. Sindroamele Gilbert, Crigler-Najjar.
Sindromul Gilbert (examen)
1) Hiperbilirubinemie neconjugata, cauza ereditara cea mai frecventa (5%
din populatie); transmitere AD.
2) Patogeneza: reducerea activitatii UDP-GT.
3) Clinic: perioade lungi asimptomatice, cu perioade de oboseala,
slabiciune si episoade de icter declansate de efort fizic, menstruatie,
inanitie, deshidratare.
4) Laborator: in aceste perioade - hiperbilirubinemie neconjugata usoara.
Sindrom Gilbert





frecvent (5-10%);
AD;
patogenez: scade activitatea GT;
clinic:
1) asimptomatic;
2) oboseal, slbiciune;
3) episoade de icter declanate de efort fizic, inaniie.
laborator: hiperbilirubinemie neconjugat uoar

Sindrom Crigler Najjar

Sindrom Crigler-Najjar
Tipul I- rar
 AR;
 patogenez: absena GT;
 clinic: moarte n adolescen: encefalopatie acumularea
bilirubinei neconjugate n SNC.
Tipul II
 AD cu penetran variabil;
 patogenez: scadere variabil a GT;
 clinic + laborator: afectare cerebral i bilirubinemia
neconjugat mai reduse.

C. Reducerea transportului intracelular


a. leziuni hepatocelulare;
b. medicamente (clorpromazina);
c. sindrom Dubin-Johnson (examen):
d. sindrom Rotor (examen):
Icter (examen)

6.

Anul III, Seria I

Morfopat Curs 7
Sindrom Dubin-Johnson

Transmitere:
Patogenez:
Laborator:
Clinic:
Debut:
Macroscopie:
Microscopie:

Sindrom Rotor

AR
defect al transportului bilirubinei conjugate din hepatocit n canalicul
creste bilirubina conjugat seric
asimptomatic/icter fluctuent
adult tnr
copilrie
ficat pigmentat (negru, cenuiu )
ficat nepigmentat
pigment granular brun (lipofuscin) n
hepatocite nepigmentate
hepatocite

Icterul obstructiv (mecanic)


Hiperbilirubinemie conjugata.
Colestaza (blocarea excretiei biliare) caracterizata prin icter, prurit, aparitia de xantoame cutanate si
cresterea fosfatazei alcaline serice.
Colestaza: a) intrahepatica; b) extrahepatica.
a) Colestaza intrahepatic
1. Cauze frecvente: hepatit viral, medicamente (ACO, steroizi, paracetamol), hepatit ciroz alcoolic.
2. Cauze mai rare: ciroz biliar primar, colangita sclerozant primar, hepatit cronic ciroz, atrezie
biliar intrahepatic, metastaze, sarcin, septicemie.
b) Colestaza extrahepatic: obstrucii ale ductului biliar comun.
1. Cauze frecvente: calculi, cancer pancreatic/periampular.
2. Cauze mai rare: stenoze postinflamatorii, colangit sclerozant, carcinom, chist de duct biliar comun,
boal pancreatic benign, adenopatie.

Icter hepatic

Sindrom Dubin Johnson

Ficat - colestaza

Acumulari extracelulare
1. Acumulari de mucus
Mucus: secretat de celule specializate epiteliale (glande salivare, Brnner) sau de epitelii de acoperire
(mucoasa intestinala sau respiratorie).
A. Evidentiere:
 HE palid albastrui;
 PAS, mucicarmin rosu-violet;
 albastru alcian albastru.
B. Acumulari de mucus (secretie excesiva):
1. Mucus intracelular: 1) in celulele mucinoase normale in cadrul unor inflamatii cronice (bronsita,
astm bronsic); 2) in celule tumorale (adenocarcinom) in care mucusul intracelular impinge
nucleul la periferie si celula seamana cu un adipocit sau cu un inel cu pecete (una dintre cele
mai severe forme de adenocercinom).
2. Acumulare interstitiala de mucus:
1) mucocelul buzei (buza inferioara la indivizi in varsta): consecinta unor traumatisme repetate
care determina distructii ale ductelor glandelor salivare urmate de fibroza care determina
7.

Anul III, Seria I

Morfopat Curs 7

oprirea eliminarii mucusului la suprafata; el se acumuleaza retrograd in ductul restant si in


glanda care devin dilatate chistic si pot fi observate macroscopic. Macroscopic: vezicula de
dimensiuni mici (sub 1 cm) translucida si usor albastruie.
2) adenocarcinoame mucosecretante (adenocarcinoame mucinoase sau coloide) in care
mucusul produs de cleulele tumorale diseca tesuturile si formeaza niste lacuri de mucus in
care plutesc celule tumorale izolate sau fragmente de glande.
3. Acumulare in cavitati:
1) mucocelul: vezicular (acumulare de mucus in colecist), apendicular (mucusul se acumuleaza
in lumenul apendicelui); cauze: obstructii (calcul,
tumora).
2) tumori ovariene: chistadenom sau
chistadenocarcinom ovarian mucinos.
3) in cavitatea peritoneala (pseudomixom peritoneal):
poate proveni dintr-un mucocel rupt (de regula
apendicular) sau in cazul unei tumori ovariente
mucosectretante rupte. Macroscopic: cavitatea
peritoneala contine un material translucid filant
sau gelatinos.
4. Acumularea mucusului in ducte dilatate: in ductele
pancreatice, in ductele biliare, in bronsii (in cadrul
Pancreas: fibroza chisitica (mucus)
fibrozei chistice/mucoviscidoze).

Bronsie: mucus intracelular

Bronsie: mucus extracelular

Bronsiectazie

2. Tulburarile metabolismului calciului


Calcificarea patologica
A. Morfologie
I. Macroscopic modele:
1. platosa (ca un scut): ex. la nivelul pericardului in pericardita constrictiva; la nivelul pleurei
in inflamatii cronice;
2. coaja de ou (alb, friabil): aorta cu ateroscleroza;
3. pietre: calculi care contin calciu, dar si in unele tumori (leiomiomul uterin).
4. nisip: corpi psamomatosi.
II. Microscopic:
1. HE: depozitele de calciu se coloreaza in albastru;
2. coloratia von Kossa: calciul se coloreaza in negru;
3. depozite intracelulare/extracelulare;
4. in evolutie: se pot transforma in tesut osos, sau pot lua o configuratie lamelata concentrica
(corpi psamomatosi).
B. Forme:
a) calcificare distrofica;
b) calcificare metastatica.
A) Calcificare distrofica: acumulre de saruri de calciu in tesuturi degenerate sau necrozate in
conditiile unei calcemi normale.
Patogeneza:
8.

Anul III, Seria I

Morfopat Curs 7

 initiere = nucleatie: intracelular (in mitrocondrii) sau extracelular (in vezicule delimitate de
membrane provenite din celule degenerate);
 propagatie.
Exemple:
1) in tesuri necrotice:
1. necroza de cazeificare din necroza;
2. in jurul unor paraziti inchistati sau morti (chistul hidataic, trichineloza);
3. in fiocarele de necroza grasa;
4. in hematoame vechi;
5. in toxoplasmoza.
2) in tesuturi degenerate:
1. pe fondul unor fibroze cicatriceale dense (nodulul silicotic);
2. tesuturi degenerate senil (valvele inimii, cartilajele condrocostale);
3. tumori:
 in carcinomul mamar;
 corpii psanomatosi din meningiom/din carcinomul papilar al tiroidei/din
carcinomul seros ovarian (corpii psanomatosi pot fi decelati in metastazele
carcinomului tiroidian sau ovarian);
 in leiomiomul uterin.
4. placi de aterom;
5. scleroza calcificanta a mediei/mediocarcinoza (boala Monckeberg): in care se produce o
calcificare distrofica a mediei arterelor.
3) calcinoze idiopatice: calcinoza tumorala in care depozitele de calciu produc placi sau noduli
localizati la nivelul scrotului sau tegumentului.
B) Calcificarea metastatica = depunere de saruri de calciu in tesuturi sanatoase in conditii de
hipercalcemie; calciul in exces este luat din oase si depus in diverse tesuturi, fenomen numit halistereza
(metastaza din titlu).
Conditii de aparitie: hipercalcemie:
a) secretie crescuta de PTH: favorizeaza resorbia osoasa: tumora paratiroidiana, fie in caz de
hiperplazie; sau o substanta PTH-like.
b) distrucitii osoase :
tumori ale maduvei osoase (mielom multiplu, leucemii);
metastaze osoase;
boala Paget;
imobilizari prelungite.
c) hipervitaminoza D:
intoxicatie;
sensibilitate la vitamina D (sindrom Williams hipercalcemia idiopatica a copliariei).
d) intrarenal: retentie de fostat => hiperparatiroidism secundar.
Patologie
a) rinichi: nefrocalinoza (in interstitiu, lumenul tubilor uriniferi);
b) plaman: incrusteaza septele alveolare;
c) mucoasa gastrica: in peretii glandelor fundice;
d) vasele sangvine coronare; dar si in interstitiul miocardului.

Arterioscleroza (boala Monckeberg)

Plaman: incrustarea septelor alveolare

9.

Nefrocalioza interstitiala

Anul III, Seria I

Morfopat cursul 8

3. Litiaza:
Definitie: depunerea unor mase de precipitat dintr-o secretie in lumenul unui conduct.

Calculii
Patogeneza:
1. cresterea continutului de cristaloizi din secretia respectiva;
2. nucleu de precipitare (celule descuamate, mucus, fibrina, paraziti, microbi sau un calcul primar);
3. staza: favorizeaza cresterea concentratiei de cristaloizi si favorizeaza si infectiile.
Patologie:

1. Calculii biliari (litiaza biliara)


1. calculii colesterolici + calculii micsti = 80%;
2. cel mai frecvent la nivelul colecistului.
A. Calculii colesterolici si calculii micsti din colesterol si pigmenti:
Patogeneza: metabolici; exces de colesterol sau deficit de acizi biliari in bila. Colecist litiaza (examen)
1. rotunzi sau ovalari;
2. palizi-galbui;
3. suprafata externa dura, fin granualara;
4. sectiune: aspect starlucitor, cristalin, radiar;
5. radiotransparenti.
(vezi practic)
B. Calculii micsti: metabolici:
 solitari/multiplii;
 fatetati sau multiformi;
 pe sectiune au aspect statifiat: inele concentrice galbene, brune negricioase, albe.
 radiotransparenti.
C. Calculii pigmentari:
1. Negrii:
 Patogeneza: in hemolize cronice; neelucidata
 multiformi, fatetati;
 neregulati, numerosi;
 <1cm;
 Sectine: suprafata sticloasa;
 Compozitie: bilirubinat de calciu, polimeri de bilirubina, saruri de calciu si mucina.
2. Bruni: in colangite bacteriene (inflamatia ductelor biliare = colangita)
 sfaramiciosi, ovalari/cilindrici, spongiosi, laminati;
 compozitie: bilirubinat de calciu, colesterol-sapunuri.
Complicatiile litiazei biliare (examen)
a) inflamatii: colecistita (poate fi severa derterminad perforatii => peritonita biliara), peritonita,
colangita (inflamatia cailor biliare extra/intrahepatice), abcese hepatice (complicatie a colangitei);
b) obstructie: colica (durere spastica datorita dilatarii bruste a calilor biliare), icter, mucocel
vezicular (acumulare de mucus: bila irita mucuasa si stimuleaza producerea de mucus, in timp
pigmentii biliari se resorb iar colecistul ramane cu un continut mucinos), alteori tot in obstructii
cronice continutul vezicii este sticlos, transparent (hidrocolecist), empiem (colecist plin cu puroi);
c) ileus biliar (ileus = obstructia tractului intestinal; un calcul voluminos poate patrunde intr-o ansa
intestinala, prin aderente ale intestinului la colecist, si se va bloca la valvula ileo-celcala
determinand ileus);
d) pancreatita (cronica sau acuta);
e) carcinom vezicular (tumora maligna a veziculei biliare).

Calcul de colesterol

Calcul mixt (colesterol- pigment)

1.

Calculi
pigmentari (negri)

Calculi pigmentari

Anul III, Seria I

Morfopat cursul 8

2. Calculii urinari (litiaza urinara)


Localizare:
1) pelvis frecvent;
2) ureter mai rar;
3) vezica rar.
Patologie:
a) Calculi de calciu: oxalat, fosfat, combinatie;
1. Oxalat:
i.
duri, mici, multiformi;
ii.
bruni negriciosi (datorita hemoragiilor asociate);
iii.
radioopaci;
2. Fosfat :
i.
friabili, mici (5-10 mm);
ii.
cenusii-albiciosi;
iii.
radioopaci.
b) Calculi de fosfati amoniaco-magnezieni:
- infectii cu bacterii care cliveaza ureea < ureaza (Proteus);
- sfaramiciosi;
- ramicficati, 3-5 cm, pot umple pelvisul si caliciile -> mulaj;
- palizi galbui;
- radiotransparenti.
c) Calculii de urati:
- moi sau duri (3-5 cm);
- galbeni bruni;
- radiotransparenti.
d) Calculi de cistita:
- rari;
- cristalini, galben-verzui;
- aspect radiar;
- 3-5 cm;
- radiotransparenti.
Compicatiile litiazei urinare:
1. hidronefroza;
2. pielonefrita (inflamatia pelvisului si interstitiului renal);
3. hematurie;
4. colica.
3. Calculi salivari
- mai vrecvent in submandibulara;
- fosfat si carbonat de calciu;
- consecinte.
4. Calculi pancreatici (pancreatita cronica, consum intens de alcool).

Renal pelvic stone

Vezica urinara litiaza (examen)

2.

Vezica urinara + prostata (HPN a


prostatei+ litiaza vesicala) - examen

Anul III, Seria I

Morfopat cursul 8

4. Patologia matricei extracelulare


Structura MEC:
a) proteine structurale fibroase: colageni, elastine;
b) glicoproteine de adeziune;
c) proteoglicani si acid hialuronic; PG = grup eterogen de molecule (sambure proteic,
glicozaminoglicani = mucopolizaharide acide).

Patologia proteoglicanilor
1. Depolimerizarea mucoploizaharidelor:
- in inflamatii bacteriene (Clostridiunum velchi, Cl. perfigens; Streptococcus sp.).
- efect: matricea extracelulara capata o consistenta
lichida.
2. Acumulare excesiva de proteoglicani: degenerescenta mixoida
(mucoida, mixomatoasa)
Frecventa
Patogeneza: modalitate de reactie a tesuturilor
mezenchimale fata de un stress local (adesea mecanic):
- apoptoza celulelor conjunctive;
- defecte ale formarii complexelor colagenpreoteoglicani;
- sinteza crescuta de proteoglicani;
Mucoid degeneration of aorta
- efect: transformarea tesutului conjuncitv intro substanta mucoida sau gelatinoasa -> tesuturi mai putin rezistente -> slabire,
rupere.
Microscopic: aspect mixoid; tesutul modificat seamana cu gelatina Warthon care este un tesut
mixomatos (mixoid); tesutul conjunctiv este mai lax, fibroblastele capata un apsect stelat si
sunt distantate dispuse pe un fond palid bazofil.
Exemple:
a) mixedem: secretie crescuta de GAG:
1. mixedem pretibial: boala Basedow-Graves.
2. generalizat: in hipotiroidism cand tegumentele sunt mai groase, pliurile sunt mai
sterse, etc.
b) prolapsul valvei mitrale;
c) necroza chistica a mediei aortei: care poate sa apara:
1. in sindromul Marfan (tineri);
2. in HTA cronica (barbatii in varsta).
d) pseudochist sinovial: ganglion (cea mai frecventa leziune tumorala de parti moi la
nivelul mainii: tendoane, articualtii, in vecinatatea acestora regiunea degetelor,
articulatia pumnului); nodul mic; la sectionare contine material relativ vascos;
pseudochist = deoarece nu are tapet epitelial.
e) degenerescenta mixoida a meniscului (ex. la sportivi);
f) in tumori conjunctive si nervoase.
Mitral valve prolapse

Mucoid degeneration of meniscus

3.

Anul III, Seria I

Morfopat cursul 8

Patologia colagenului
Colagen de tip I: piele, tendoane, oase, dentina: rezistentat la intindere (tensiune);
Colagen de tip II: cartilaj hialin: elasticitate la compresiune;
Colagen de tip III: piele, aorta, uter: alunecarea tesuturilor.
Atrofia
- senescenta;
- dupa administrare prelungita de glucocorticoizi.
B. Leziuni productive: fibroza si scleroza (examen)
I. Definitii:
Fibroza = cresterea cantitatii de colagen/tesut fibros; continut anormal de fibre de coalgen
pe unitatea de volum dintr-un tesut;
Scleroza = indurarea unui tesut sau organ afectat de fibroza.
II. Etiopatogeneza:
c. inflamati, traumatisme, staza prelungita;
d. expresia crescuta a unor factori de crestere -> proliferarea si stimularea fibroblastelor si a
miofibroblastelor -> sinteza crescuta de colagen accentuarea legarii incrucisate a
fibrelor de colagen;
e. indurarea si retractia organului.
III. Exemple:
a) scleorza sistemica progresiva: sclerodermie + afectare viscerala;
b) fibroza retroperitoneala (boala Ormond) -> inglobeaza uneori ureterele determinand
hidronefroza;
c) proliferari fibroase pseudotumorale: cheloidul si cicatricea hipertrofica, fasciita nodulara,
fibromatozele;
d) fibroze postinflamatorii (hepatita cronica, etc);
e) fibroza postradioterapie;
f) in cazul vindecarii: trecand prin faza intermediara de tesut de granulatie;
g) scleroatrofia (fibroza din atrofia cronica).
IV. Clasificarea topografica a fibrozei:
1) sistematizata (ingroasa trama conjunctiva a unui organ pneumonii interstitiale cronice);
2) incapsulanta (ingroasa capsula unor organe sau delimiteaza unele leziuni chistul hidatic,
abces vechi, hematom);
3) mutilanta/disecanta (ciroza hepatica, nodulii silicotici);

A.

Tegument cheloid (examen)


Ehrels-Danlos tip I

Defecte moleculare ale colagenului


a) Sindromul Ehlers-Danlos
I. Grup eterogen clinic i genetic 14 variante
II. AD, AR, X- linkat
III. Patogenez: defecte structurale sau de sintez ale colagenului
IV. Clinic
1. trsturi comune
a) piele
b) hipermobilitate articular
c) echimoze cutanate, hemoragii prelungite (plgi), hemoragii GI
4.

Anul III, Seria I

Morfopat cursul 8

2. trsturi particulare
d) rupere spontan: artere mari, intestin, uter gravid (EDS IV)
e) cifoscolioz sever, orbire, ruperea aortei (EDS VI)
f) boli periodontale severe (EDS VIII)
g) diverticuli vezicali, anomalii scheletice (EDS IX)
b) Osteogeneza imperfect
I. Grup de boli ereditare
II. Transmitere: de obicei AD
III. Patogenez: defecte ale sintezei colagenului de tip I: mutaii ale genelor care codific lanurile 1 i 2 ale
moleculei de colagen.
IV. Clinic: fragilitate osoas.
V. Forme clinice
a) tipul I - mutaie dobndit: fracturi post-natale; sclerotice albastre; dentinogeneza imperfect;
tulburri de auz; laxitate articular.
b) tipul II
a) moarte intrauterin sau imediat dup natere
b) anomalii scheletice: fracturi multiple
c) tipul III
variant deformant progresiv
retardarea creterii
fracturi multiple
defecte dentare
pierderea auzului
d) tipul IV
 fragilitate moderat a scheletului
 talie mic

Patologia fibrelor elastice


1. Elastopatiile dengenerative

Sindrom Marfan

1.1. Elastopatii degenerative ereditare


A. Sindromul Marfan
a) cel mai frecvent grup de boli ale tesutului conjunctiv;
b) AD cu expresivitate inalta;
c) 1/3 din cazuri = mutatii sporadice;
d) Patogenenza: gena FBN1 (15q21.1) codifica fibrilina; fibrilina microfibrile tropoelastina
fibre elastice.
e) Patologie:
1. Anomalii scheletice:
 statura inalta mai ales pe seama membrelor inferioare;
 sunt gracili, subtiri;
 extremitatile sunt lungi si subtiri (arahnodactilie);
 craniu alungit si ingust (dolicocefalie);
 torace deformat: infundat (pectus excavatum) sau proeminent (pectus carinatus);
 articulatii hipermobile (luxatii, subluxatii);
 coloana vertebrala este deformata (cifoza, lordoza, scolioza).
2. Anomalii oculare: luxatia sau subluxatia cristalinului (unilaterala sau bilaterala si poate
duce la tulburari de vedere; cand sunt bilaterale sunt sugestive pentru diagnostic).
3. Anomalii cardiovasculare:
 prolaps de valva mitrala
 dilatarea inelului aortic
 necroza chistica a mediei aortei (anevrism disecant al aortei, hematom disecant).
Patogeneza: degenrescenta si fragmetarea structurii elastice ale mediei aortei cu
aparitia unor spatii chistice (cu acumulare de mucopolizaharide) => slabirea
rezistentei peretelui aortic => o ruptura a intimei permite sangelui sa intre in
grosimea mediei aortei; acesta poate sa disece planurile, uneori chiar retrograd
spre sacul pericardic (=> hemopericard); poate sa se reintoarca in lumen printr-o
bresa; sau poate ramane in perete = coaguleaza => hematom disecant; sau poate
iesi din vas => hemoragie fatala.
4. Ectazia durei mater: regiunea lombosacrata.
5.

Anul III, Seria I

Morfopat cursul 8

B. Pseudoxantoma elasticum
AR, AD
Clinic:
a) Piele: papule glbui; micro: fibre elastice ngroate, calcificri.
b) Vase: coronare, rinichi.
C. Cutis laxa
a) Grup de boli ereditare;
b) Patogenez: defect al legrii ncruciate a fibrelor elastice;
c) Clinic: piele lax emfizem pulmonar, diverticuli ai TGI, hernii.
1.2. Elastopatii degenerative dobndite
a) Vergeturile
micro: dispariia armturii elastice a tegumentelor -> degenerescena i atrofia fibrelor de colagen din derm.
Clinic
b) Elastoza senil (actinic)

2. Elastopatii productive
a) Fibroelastoza endocardului: ingrosarea exagerata a endocardului datorita unei proliferari de
tesut fibros si fibre elastice; poate fi congenitala (endocard ingrosat, opac, ca un portelan) =>
cardiomiopatii restrictive, sau dobandita idiopatic sau dupa infarct miocardic.
b) Elastoza artertiala: ingrosarea intimei arterelor (sindromul carcinoid).
Fibroelastoza endocardului

Fibroelastoza intimei

5. Hialinoza extracelulara
Hialin = substante proteice cu structura diferita care in HE se coloreaza rosu; sticlos, omogen, de obicei
PAS +. Exista mai multe tipuri de hialin: 1) hilain conjunctiv; 2) hialin vascular;3) hialin cu origine
hematogena sau plasmatica.

1. Hialinul conjunctiv
Hialinizare: transformarea (hialinizarea) colagenului care devine omogen, acelular, fara fibre vizibile,
eozinofil si PAS +.
Macroscopic: placi sau mase alb opace, sidefii, cu o consitenta ferma elastica.
Exemple:
a) corpii albicans;
b) capsula unor organe (splenica, Glisson);
c) peritonita incapsulanta (ansele intestinale sunt mai aglomerate si retractate spre coloana);
d) pleurezii cronice;
e) focare vechi de TBC pulmonara;
f) nodulii silicotici;
g) insulele Langerhans n diabet
h) leiomiomul uterin.

2. Hialinul vascular





Arteriolele (ingrosand peretele acestora arterioloscleroza);


Cauze: HTA benigna, DZ;
Localizare: mai ales cele de la nivelul rinichilor;
Substrat: proteine plasmatice insudate in grosimea peretelui; material de membrana bazala; exces de
matrice extracelulara.
6.

Anul III, Seria I

Morfopat cursul 8

3. Hialinul cu origine plasmatica


 trombii hialini;
 cilindrii hialini (in tubii uriniferi in proteinurii importante);
 membrane hialine (in boala membranelor hialine/sindrom de detresa respiratorie a nou -nascutului;
sau in sindromul de detresa respiratorie de tip adult in cadrul CID, soc, comlicatii ale unor
pneumonii interstitiale virale).

Plaman membrane hialine

Plaman tromb hialin


Rinichi soc (rosu=hialin)

6. Amiloidoza
A. Definitie: nu este entitate distincta; grup de boli care au in comun depozitarea extracelulara a unor
proteine anormale insolubile cu structura asemanatoare care determina leziuni tisulare.
B. Exista 15 forme de proteine amiloide distincte biochimic; 3 mai frecvente: amiloidul AL, amiloidul
AA, amiloidul A.
C. Structura
a) componeta fibirara: variabila
 formeaza cea mai amre parte a depozitleor
(95%);
 deriva dintr-o varietate de precursori proteici;
 ME:
a. filamete neramificate;
b. lungime variabila;
c. grosime: 7,5-10nm;
d. plisare beta-incrucisata -> fixeaza
colorantul rosu Congo si ii da o
birefringenta verde la examinarea in
Ficat amiloidoza (Rosu Congo)
lumina polarizata.
b) componeta nefibrilara (componenta P pentagon)
comuna:
 identica cu SAP (serum amyloid P)
glicoproteina normala circulanta produsa de
ficat;
 ME structura pentagonala.
c) + alte glicoproteine.
D. Caracteristicile generale ale amiloidului:
1. insolubil;
2. nu poate fi fagocitat;
3. nu are proprietati antigenice;
4. nu esta degradat enzimatic;
5. se depune strict extracelular;
Ficat amiloidoza (Rosu Congo)

7.

Anul III, Seria I

Morfopat cursul 8

Sindroame clinice in amiloidoza


Categoria clinicopatologic

Proteina fibrilar
major

Boli asociate

Proteina precursoare
nrudit chimic

Amiloidoza sistemic (generalizat)


Amiloidoza sistemic (generalizat)
Amiloidoza sistemic reactiv (A. secundar)
Amiloidoza asociat
hemodializei
Amiloidoza ereditar
Febra familial mediteranean
Neuropatii amiloidozice familiale (cteva tipuri)
Amiloidoza senil sistemic
Amiloidoza localizat
Cerebral senil
Carcinom medular al Tiroidei
Insulele Langerhans
Endocrin
Amiloidoza atrial izolat
Boli prionice

Mielom multiplu
Alte proliferri monoclonale
ale Li B
Inflamaii
Cronice

AL

Lanuri uoare ale Igg


(mai ales )

AA

SAA

IRC

A2 m

2-microglobulin

AA
ATTR
ATTR

SAA
Transtiretin
Transtiretin

B. Alzheimer
DZ tip II

A
A Cal
AIAPP

APP
Calcitonin
Polipeptid amiloid insular

AANF

Factor natriuretic atrial

Diferite boli prionice ale


SNC

Protein prionic plisat


greit (PrPsc)

Proteina prionic normal


PrP

Amiloidoze sistemice
1. Amiloidoza AL (imunoglobulinica monoclonala, primara)
a) cea mai frecventa forma;
b) asocieri: discrazii ale liniilor limfocitare B:
 mielom multiplu;
 limfoame imunoblasitce;
 gamopatiile monoclonale benigne justifica amiloidoza primara (nivel sangvin anormal
al unei proteine, depistat prin electroforeza).
c) distributie sistemica inima, rinichi, tract gastrointestinal, nervii periferici, piele, limba;
d) biochimic: lanturile usoare ale Ig (Light); mai frecvent lanturile lambda.
2. Amiloidoza AA (reactiva, secundara)
a) asocieri: boli ce produc un raspuns sustinut de faza acuta:
 inflamatii cronice: frecvent neinfectioase (artrita reumatoida, spondilita anchilozanta,
lupus eritematos sistemic, bola Cohn); mai rar infectioase microbiene: TBC,
bronsiectazie, osteomielita cronica; droguri!!!
 tumori maligne (boala Hodgkin, carcinom cu celule renale).
b) distributie sistemica: rinichi, ficat, splina, limfoganglioni, tiroida, etc.
c) biochimic: proteina amiloida A (AA): deriva din precursorul circulant SAA - reactant de faz
acut produs de hepatocite.
3. Amiloidoza asociata cu dializa
a) 5 ani;
b) localizare: sinovie, articulatii, teci tendinoase -> sindrom de tunel carpian.
c) biochimic:
 2-microglobulina;
 polipeptida componenta a complexului major de histocompatibilitate clasa I.
 prezenta pe suprafata celulelor nucleate i n majoritatea fluidelor biologice (inclusiv
urin, lichid sinovial) sinovial); circul sub form de monomer nelegat n spaiul
extracelular i polimerizeaz n esuturi depozite de amiloid.
d) n condiiile unei funcii renale normale: 2 microglobulina este filtrat n glomeruli i
catbolizat n tubii proximali;
e) n insuficiena renal: sintez crescut i eliberare crescute de 2 microglobulin (valori de 1060 de ori mai mari dect cele normale!); nu trece prin membranele de dializ.
4. Amiloidoza ereditar sistemic
a) rar
b) exemple:
8.

Anul III, Seria I

Morfopat cursul 8

1. polineuropatiile familiale amiloidice: AD; biochimic: transtiretin.


2. febra familial mediteranean: AR; biochimic: proteine fibrilare de tip AA; clinic: febr + episoade
recidivante de serozit.
Amiloidoze localizate
 intereseaz un singur organ/ esut;
 depozite vizibile: microscopic; macroscopic: noduli (ex: laringe, plmn, piele, vezic urinar, limb).
1. Amiloidoza endocrin
1. carcinomul medular al tiroidei: origine n celulele C; biochimic: un fragment de procalcitonin;
2. insulinoame pancreatice;
3. feocromocitom;
4. carcinom nedifereniat gastric;
5. DZ II.
2. Amiloidoza senil
a) Sistemic- > 70 de ani; distribuie: mai ales cardiac; ventriculi: transtiretin; atrii: factor natriuretic
atrial;
b) Cerebral: b. Alzheimer: protein ( -amiloid)- gena: cr 21; depunere: parenchim + vase.

Trasaturile anatomopatologice ale amilodozei


Generalitati:
- depunere extracelulara, de-a lundul retelei stromale sau in membranele bazale;
- efecte:
 se adauga un material interstitial avascular => organe mai mari, sunt palide, ferme, au un aspect
ceros;
 amiloidul comprima celulele si detremina atrofie de compresiune;
 se depune in membranele bazale si peretele vaselor de sange.
Identificare:
A. Scintigrafie in vivo cu serumalbumin P uman marcat cu I131 : identifica depozitele si permite
cuantificarea amiloidului.
B. In tesuturi:
1) Microscopic:
 HE: rosu = eozinofile;
 Rosu Congo: rosu caramiziu care examinat in lumina polarizata capata o birefringenta
verde crud (apple green); coloratia Rosu Congo poate fi fals +, de aceea se examineaza
in lumina polarizata;
 Tioflavina T: fluorescenta (UV);
 Imunohistochimic: Anticorpi specifici: confirmare + clasificare.
2) ME: structura fibrilara.
3) Macroscopic: initial crescut in volum, difuz, ferm, palid/ceros, cu suprafata neteda; ulterior
organul devine contractat cu suprafata granulara. In suspiciune de amiloidoza se badijoneaza
suprafata de sectiune cu Lugol (contine Iod) iar daca sunt depozite de amiloid se coloreaza in
brun. Ulterior se adauga acid sulfuric si culoarea bruna vireaza intr-o culoare albastra.
Diagnostic: biopsie: renala, hepatica, rectala, gingivala, prin aspirat din tesutul celular subcutanat
(perete abdominal).
Amiloidoza renala
A. Macroscopic:
 initial mare palid, alb, ceros, cu suprafata neteda;
 ulterior: contractat cu suprafata granulara.
B. Microscopic:
1. Glomerul: acumulare in nefron la nivelul mezangiului -> ulterior in membrana bazala ->
podocite.
2. Tubi: MB => ingustarea lumenului -> atrofie;
3. Vase: artere, arteriole -> lumenul se ingusteaza => fibroza interstitiala;
C. Clinic: inital functia renala este pastrata; in stadii avansate: insuficienta renala bilaterala terminala
(la 2 ani => deces).
9.

Anul III, Seria I

Morfopat cursul 8

Amiloidoza splenica
Macroscopic: splenomegalie importata dar poate fi si inaparenta.
Modele:
1. Splina slaninoasa (difuza) depunere in stroma pulpei rosii (in sinusoide) predominat;
Macroscopic: are aspect omogen, palid rozata.
2. Splina sago depunerea se face in pulpa alba (peretele arteriolei penicilate si foliculii limfoizi);
Macroscopic: strict localizat, noduli de culoare alba.
Amiloidoza hepatica
Macroscopic: inaparenta sau hepatomegalie;
Microscopic: depuneri in spartiile Disse -> extindere -> atrofia hepatocitelor, blocarea sinusoidelor.
Amiloidoza cardiaca
Cardiomegalie
Depunere :
1. intre fibre -> CMP restrictiva;
2. valve;
3. endocard;
4. sub epicard;
5. artere coronare majore si mici (cauza de ischemie).
Amiloidoza TGI
- depuneri la orice nivel
- iniial vasele apoi n submucoas, musculoas, subseroas, ggl
- tulburri de motilitate i absorbie constipaie/ diaree malabsorbie
Alte localizri
- Tractul respirator: interesare focal sau difuz
- Nervii periferici: n formele neuropatice familiale
- Glandele endocrine: suprarenala, tiroida i hipofiza
- Depuneri localizate: n orice teritoriu

Prognostic
Amiloidoza sistemica:
1. Amiloidoza primara: sever 2 ani (AL); cea mai grava: in mielom multiplu.
2. A secundara: mai bun.

Amiloidoza renala

Splina lardacee

Amiloidoza renala

Splina Sago

Amiloidoza splenica

10.

Amiloidoza limbii

Anul III, Seria I

Morfopat Curs 9

7. Acumulari de lipide in tesutul adipos


A) Acumulari localizate
Infiltratia grasa (lipomatoza)
Definitie: prezenta de tesut adipos matur in teritorii care nu contin in mod obisnuit grasime.
Conditii de aparitie:
1. Atrofie (involutie)
 pseudohipertrofie: muschi scheletici (distrofia musculara progresiva); pancreas (boli hepatice
cronice?)
 timus maduva osoasa limfoganglioni
2. Organe neatrofice
a) inima: VD subepicardic, sub musculatura, putandu-se extinde producand tulburari de ritm
daca intereaseaza septul ventricular.
b) pancreas obezitate, DZ.

B) Acumulari regionale
1) Steatopigie constitutionala (la rasa neagra);
2) Boala Cushing: cocoasa de bizon;
3) Boala Madelung (lipomatoza simetrica benigna): la barbati mai frecvent, asociat cu consumul de
alcool (in regiunea parotidiana, la nivelul gatului si al umerilor).
4) Boala Dercum (adipoza dureroasa) mai des la femei dupa menopauza, periarticular (in special
genunchi), la nivelul coapselor, feselor.
5) Lipodistrofia asociata HIV in cadrul terapiei antiretrovirale: redistributie a tesultui adipos (fata si
tesuturile sunt emaciate, grasimea se depune la nivelul abdomenului).

C) Acumulari generalizate
Obezitatea
Definitie: creterea masei de esut adipos: acumulare generalizata, exagerata de trigliceride in tesutul
adipos.
Obezitate: IMC>30 (BMI): G(kg)/H2 (m2).
Clasificare: central (visceral), periferic.
Complicatii medicale asociate obezitatii:
1. Gastrointestinale: litiaza biliara, pancreatite, hernie abdominal, incarcare grasa hepatica
nonalcoolica (steatoza, steatohepatita, ciroza), reflux GE.
2. Endocrine/metabolice: sindrom metabolic, insulinorezisten, scderea toleranei la glucoz, DZ
tip II, dislipidemie, sindrom de ovar polichistic.
3. Cardiovasculare: HTA, ateroscleroza (CI), IC
congestiv, tulburri de ritm, HT pulmonar,
AVC ischemic, staz venoas, tromboz venoas
profund (TVP), TEP, varice.
4. Respiratorii: funcie pulmonar anormal, astm,
apnee in somn, sindrom de hipoventilatie obez (s.
Pickwick).
5. Musculosheletice: osteoartita, gut, dureri ale
coloanei dorso-lombare.
6. Ginecologice: menstre anormale, infertilitate.
7. Genitourinare: incontinen urinar de efort.
8. Oftalmologice: cataract.
9. Neurologice: HTIC idiopatic.
10. Cancere: esofag, colon, VB, prostat, mamar,
Dietary liver steatosis
endometrial, cervical, renal.
11. Postoperatorii: atelectazie, pneumonie, TVP,
TEP.
1.

Anul III, Seria I

Morfopat Curs 9

8. Distrofiile cheratinice
A. Hipercheratoza (cheratoza)
Exagerare a stratului de cheratina
Echivalente macroscopice: tegument (clavus=batatura); mucoase (determina
o ingrosare opaca a mucoasei = leucoplazie = placa/pata alba pe o mucoasa
care nu poate fi indepartata prin razuire).
B. Ortocheratoza (fara nuclei in stratul de cheratina): ichtioza.
C. Paracheratoza (prezenta nucleilor in stratul de cheratina)
Limba leucoplazie paroasa (examen)
 normala la nivelul mucoaselor;
 strat granular absent;
 nuclei in stratul de cheratina;
 ex: inflamatii, psoriazis, carcinoame.
D. Discheratoza: prezenta cheratinei in locuri
anormale (celulele stratului Malpighian in
profunzimea lui, in insule tumorale).
a) Discheratoza benigna: in context celular linistit:
ex: discheratoza intraepiteliala benigna
ereditara; boli dermatologice (leziuni buloase
unele forme de pemfigus).
b) Discheratoza maligna:
- contextul
Epiteliu pavimentos stratificat hipercheratoza (examen)
- ex. carcinoame in situ si invazie.

Cap. 3
Inflamatia
Generalitati
Definitie: reactie nespecifica de aparare a
organismului indreptata impotriva unui agent
inflamator (numit si flogogen) cu scopul de al indeparta.
Nomenclatura: -ita = inflamatie (exceptii: pleurezie,
pneumonie).
Etiologie:
1. factori mecanici: traumatisme;
2. factori fizici: caldura/frig, radiatii;
3. factori chimici: acizi, saruri;
4. factori biologici: bacterii, virsui, prioni.
5. reactii imune;
6. necroza tisulara.
Eelmente componete ale inflamatiei:
1. reactie vasculara;
2. reactie celulara.
Tesuturi si celule implicate in inflamatie:
a) Lichidul si proteinele plasmatice;
b) Celulele circulate: neutrofile, eozinofile,
bazofile, monocite, limfocite, trombocite;
c) Vasele sangvine;
d) Tesutul conjunctiv
 celule: mastocite perivasculare, fibroblaste, macrofage, limfocite rezidente;
 matricea extracelulara: proteine fibroase structurale (colagen, elastina), glicoproteine
de adeziune (fibronectin, laminin, colagen nefibrilar, tenascin...), proteoglicani.
2.

Anul III, Seria I

Morfopat Curs 9

Clasificarea inflamatiilor in functie de durata de evolutie


1. Inflamatia acuta
a) instalare rapida (secunde, minute);
b) durata scurta (ore, zile, saptamani);
c) domina o reactie vasculara: congestie si consecutiv exsudare (ser si proteine);
d) extravazarea leucocitelor neutrofile;
e) ! reactia exsudativa este intotdeauna acuta.
2. Inflamatia cronica
durata mai lunga;
necroza tisulara;
model proliferativ:
1. celule inflamatorii: limfocite si macrofage;
2. fibroza;
3. proliferare vasculara.
Trasaturile clinice ale inflamatiei (macroscopic)
1. roseata: data de hiperemia locala;
2. caldura: hiperemie;
3. tumefiere: exudat;
4. durere: iritarea terminatiilor nervoase de mediatorii chimic, presiunea data de lichidul de
edem;
5. impotenta functionala: datorita edemului si a durerii.

3.

Anul III, Seria I

Morfopat Curs 9

Modificari anatomopatologice ale inflamatiei


1. Alterative: degenerescenta si moartea celulara;
2. Exudative: vasodilatatie, edem, numar redus de celule inflamatorii;
3. Proliferative: celule proprii (virtusurile Papilloma: negi/verucii celule epiteliale scuamoase),
celule inflamatorii, fibroza, proliferare vasculara .
Aceste modificari sunt prezente in toate formele de inflamatie dar predomina in functie de tipul
inflamtiei:
 inflamatie aculta modificari exudative;
 inflamatie cronica modificari proliferative.

Inflamatia acuta
Componentele inflamatiei acute (ale exudatiei):
I. modificari vasculare: microcirculatia;
II. modificari celulare: celule care apar in focarul inflamator (mai ales neutrofile)
I. Modificarile vasculare
1. Vasoconstrictie:
 inconstanta, tranzitorie (secunde);
 arteriole;
 mediata de mecanisme neurogene,
mediatori chimici.
2. Vasodialtatie: la cateva minute dupa
vasoconstricite;
 histamina, NO;
 initial arteriolele;
 apoi deschiderea sfincterelor precapilare
sau a unor paturi capilare noi => creste
presiunea hidrostatica de filtrare =
transsudarea lichidului (edem).
3. Staza: dupa cateva minute (15-30 min
cateva ore); dureaza cateva ore; determina
dilatarea arteriolelor si a capilarelor si
constictie venulara.
Consecinte:
a) creste presiunea de filtrare + permeabilitatea
vasculara
b) extravazarea lichidului si a proteinelor
plasmatice (exsudat)
c) creste vascozitatea sangelui
d) scade viteza fluxului
e) redistribuirea elementelor figurate
f) obstructia microvaselor
g) modificari degenerative/ necroza tisulara.
II. Evenimente celulare
Leucocitele (neutrofilele)
1. Rectrutarea
a) marginatia
b) rostigolirea (selectine)
c) pavimetarea
d) aderanta (slelectine, ICAM-1)
e) diapedeza: la nivelul jonciunilor intercelulare (integrine, PECAM-CD31),
aderarea la MEC (integrine, CD44);

2. Activarea
3. Migrarea chemotactism (C5a, leucotriene, citokine: IL-1, TNF), fibrin.
4. Fagocitoza.
4.

Anul III, Seria I

Morfopat Curs 9

Forme anatomoclinice ale inflamatiei acute:


a) Exudative:
1. seroasa
2. seromucoasa
3. fibrinoasa
4. purulenta
5. hemoragica
b) gangrenoasa;
c) necrotizanta;
d) limfoplasmocitara.

1. Inflamatia seroasa
Inflamatie acuta exudativa, in care exsudatul este un lichid serocitrin format din apa, electroliti si
o cantitate redusa de proteine +/- celule inflamatoare.
Etiologie:
reatii de hipersensibilitate;
factori biologici: virusuri, bacterii (la debut);
factori fizici si chimici (arsura).
Aspecte particulare:
poate reprezenta stadiul initial al altor forme de inflamatie;
reactie colaterala in jurul unui focar de alta natura.
Tegument bula (examen)
Localizari particulare
a) Tegument
1. Angioedemul (edemul Quinke): edem tegumentar in zone cu tesuturi laxe (fata pometi si
pleoape); mucoase respiratorii (edem glotic), mucoase digestive (diaree).
2. Urticaria: reactie alergica
Patogeneza: degranulare localizata a
mastociteleor => edem;
Clinic/Macroscopic: papule
pruriginoase, palide sau eritematoase;
Microscopic: edem, fara afectarea
epidermului.
3. Dermatie veziculoase si buloase
 Etiologie
factori chimici, fizici, virusuri
(herpetice):
boli primare (dermatologice)
 Anatomie patologica: secventa:
 Macroscopic: virusuri herpetice:
initial macula eriteamtoasa ->
Epiteliu pavimentos stratificat vezicula dermo-epidermica (examen)
papula -> vezicula -> sparge =>
(examen)
eroziune: crusta pe tegumet => vindecare fara cicatrice.
 Microscopic: hiperemie, lichid de edem, spongioza, acantoliza (ruperea desmozomilor) =>
spatiu.
 Vezicula: la jonctiunea dintre epiderm si derm (vezicula dermo-epidermica) sau in
grosimea epiteliului (intraepidermica) => evolutie spre vindecare.
b) Mucoase (catarul seros)
 Etiologie: virusuri/bacterii debut
 Localizari: rinita, laringita, traheobronsita.
 Macroscopic:
mucoasa nazala rosie, tumefiata, obstructie.
pe suprafata mucoasei se gaseste un lichid serocitrin.
 Microscopic: congestie, edem, numar redus de celule inflamatorii (limfocite), leziuni ale celulelor
epiteliale.
 Evolutie: de regula autolimitanta; in cazul inflamatilor bacteriene exudatul seros se transforma
intr-un exudat seromucos => exudat mucopurulent => purulent.
5.

Anul III, Seria I

Morfopat Curs 9

c) Seroase
Etiologie: HS
Localizare: pleura, pericard, peritoneu;
Macroscopic:cavitatea contine un lichid serocitrin; seroasa prezinta congestie si edem.
Microscopic: congestie, edem, numar redus de celule inflamatorii (limfocite), celule mezoteliale
distrofice (sau moarte).
Consecinte clinice: depind de cantitatea de lichid si de localizare:
a) pericardita seroasa: poate determina tamponada.
b) pleurezie seroasa: colabare pulmonara.
c) artita seroasa: reducere a mobilitatii articulare.
Evolutie: autolimitanta.
d) Organe parenchimatoase
Etiologie: inflamatii virale;
Localizare:
1. hepatita (distensia capsulei);
2. nefrita interstitiala acuta;
3. miocardita;
4. alveolita serosa;
Plaman - hidrotorace (examen)
5. encefalita seroasa.

2) Inflamatia seromucoasa
Apare pe fondul unei infalamtii seroase; mucos = cataral.
 ex. rinita catarala acuta;
 substrat: iritarea celulelor mucoase din epiteliu si a glandelor mucoasei care produc o cantitate
crescuta de mucus contribuind la un aspect particular al exsudatului: filant, albicios.

3) Inflamatia fibrinoasa
Definitie: inflamatie acuta exsudativa al carei exsudat este reprezentat de fibrina.
Fibrina = fibrinogen coagulat (insolubil); fibrina extravazata.
Tradeaza o agresiue mai puternica ce determina o permeabilitate vasculara crescuta.
In spatiul extravascular fibrina formeaza filamete, pseudomembrane, retea care are o culare albicioasa
cenusie.
Etiologie:
factori infectiosi: virusuri, bacterii;
factori fizici: radiatii;
factori chimici;
metaboliti toxici (uremia);
ischemia.
Localizri particulare
a) Seroase
1. Pleurezia (pleurita) fibrinoasa
Etiologie: pneumonie lobara, in vecinatatea unor abcese pulmonare, TBC, in vecinatatea unui
infarct.
Macroscopic: seroasa prezinta congestie si edem. Pe suprafata foitelor pleurale (mai ales pe
viscerala) se gasesc depozite filamentoase de culoare alba-cenusie.
Microscopie: congestie, edem (nu asa de evidente); filamente de fibrina (rosii); celule
inflamatorii, celule mezoteliale.
Clinic:durere ritmata de respiratie (frecatura pleurala); in evolutie se poate aduga un exudat
seros => sero-fibrinoasa.
Vezi si evolutia inflamatiei fibrinoase in general.
6.

Anul III, Seria I

Morfopat Curs 9

2. Pericardita fibrinoasa
Etiologie: RAA; LES, infarct miocardic, TBC, infectii cu v. Coxackie si in uremie
Macroscopic: pe suprafata
pericardului se observa filamete albe
cenusii de fibrina (inima paroasa cor villosum), numar variabil de
celule inflamatorii, congestie, edem ,
celule necrozate.
Clinic: durere, frecatura pericardica.
3. Peritonita fibrinoasa
o Apare de regula in vecinatatea unor
procese lezionale in diverse organe
(apendicita, colecistita, salpingita);
o Semnificatie: blocheaza extinderea,
Miocard + pericard pericardita fibrinoasa (examen)
aderente.
o Macroscopic: filamente albe cenusii de fibrina.

Dreapta: Inima
pericardita
fibrinoasa o
imagine are si
bride (examen).
Stanga: intestin
brida peritoneala
(examen)

b) Mucoase
 Patogeneza: precedata de obicei de necroza superficiala (fie doar celulele epiteliale, fie portiunea
superficiala a mucoasei); atrage dupa sine o permeabilitate vasculara crescuta care favorizeaza
extravazarea fibrinei; fibrina coaguleaza si se formeaza o pseudomembrana pe suprafata
mucoasei.
 Pseudomembrana:
Microscopic: retea de filamete de fibrina + celule inflamatorii si celule epiteliale necrozate.
Macroscopic: culoare alb-cenusie (fibrina), rosie (hemoragii), bruna (hemoragie mai veche),
galbuie (componenta supurativa), verzuie (in intestin datorita bilei).
 Clasificare:
I. inflamatii ne-necrozante (necroza este superficiala): pseudomembranele se detasaza usor;
II. infalamtii necrozante (stratul de necroza este mai gros): fibrina se ancoreaza de vasele profunde,
pseudomembrana se detaseaza mai greu iar detasarea ei produce hemoragie.
I. Inflamatii pseudomembranoase ne-necrozante:
a) Virusuri
 Gripale:
- traheobronsita
- eroziuni ale celulelor ciliate => membrana bazala si submucoaza de regula intacte;
- risc: suprainfectii bacteriene
 Adenovirusuri: conjunctivita (cheratita);
 Citomegalic virus: colita pseudomembranoasa.
b) Bacterii
Dizenteria bacilara: Shigella
 mucoasa colonului hiperemie si edem;
 exudat fibrino-supurativ (cenusiu-galbui macroscopic);
 acopera ulceratii inguste situate in axul transversal al intesinului, superficial;
7.

Anul III, Seria I

Morfopat Curs 9

 vindecarea se face fara stenoza.


Colita pseudomembranoasa:
 Etiologie: Clostridium difficile (dupa tratament indelungat cu AB cu spectru larg: ampicilina,
clindamicina, cefalosporine).
 Macroscopic: pseudomembrane cenusii, cenusii-gabui, punctiforme initial care conflueaza si
formeaza placi cu diametru de 2 cm.
 Microscopic: eroziuni ale epiteliului, criptele sunt destinse si pline cu un exsudat
mucopurulent si din ele se revarsa ca un vulcan (in ciuperca) fibrina care prin coalescenta
cu focarele vecine da nastere de pseudomembrane.
II. Inflamatii pseudomembranoase necrozante
1. Difteria (prototip): Corynebacterium diphteriae toxina difterica
 leziuni la nivelul tractului respirator: inflamatia in faringe -> extindere spre laringe, trahee, la
mucoasa nazala, sau la tegumentele din jurul nasului.
 Macroscopic: pseudomembrane albe-cenusii,
groase pe suprafata mucoasei;
 Microscopie
 Clinic: obstructie locala (la nivelul glotei) =>
crup difteric; stridor.
 inima: steatoza difuza si necroze focale (miocardita
difterica);
 nervi periferici: demielinizari.
2. Enterocolita necrotizanta a nounascutului

Intestin enterita (colita) pseudomembranoasa (examen)

c) Organe parenchimatoase
Pneumonia lobara (franca lobara)
 Alveolele lobului pulmonar contin un
exudat fibrinos.
 Etiologie: penumococul (S. pneumoniae)
 In fazele de hepatizatie a pneumoniei:
hepatizatie rosie si hepatizatie cenusie;
 Macroscopic: lobul pulmonar este
condensat si lipsit de aer si are consistenta
asemanatoare ficatului;
 Clinic: nu mai intra aerul in alveole =>
suflu tubar; la percutie: matitate
 Radiologic: lobul pulmonar este alb (opac).

Plaman pneumonie lobara (examen)

Plaman hepatizatie rosie

Plaman hepatizatie cenusie

8.

Morfopat curs 10

Evolutia inflamatiei fibrinoase

Fibrinoliza (plasmina, neutrofile) -> Mf -> vindecare fara sechele


Organizare conjunctiva tesut de granulatie

Seroase
Aderente
Bride (punti)
Simfize (aderetne pe suprafete mari)
+/- Clacificare (seroasa este ingrosata, dura)
Pahipleurita
Pericardita constrictiva (Panzerhertz)
Peritonita ocluzii
Plamani organizarea cojunctiva a exudatului duce la carnificare (tesut de granulatie, ulterior tesut
conjunctiv.
4. Inflamatia purulenta (supurativa)
Def. acea inflamatie a carei exudat este reprezentat din neutrofile si celule moarte
Etiologie
Septica
Bacterii: stafilococ, streptococ, meningococ, pneumococ, gonococ, E. coli, proteu, Pseudomonas
aeruginosa, chlamidii
Paraziti
Aseptica: Ulei de cotron, teregbentina, corpi straini
Localizare:
Interstitii
Seroase
Piele si mucoase
Puroiul:
Macro: fluid cremos sau mai apos de culoare variabila in functie de etiologie (galben, galben verzui, alb
cenusiu, rosiatic Streptococ, etc)
Micro: detritusuri celulare, PMN neutrofile normale sau distrofice (cu incarcare grasa), neutrofile care au
fagocitat agentul etiologic (piocite) si neutrofile moarte.
Agentul etiologic: colonii microbiene (fin granular bazofil in HE)
Inflamatii purulente interstitiale
1. Abces (localizata)
Definitie: (inflamatie purulenta circumscrisa)
Etiologie: Staphilococcus aureus (de regula)
Leucotoxina, leucocidina (atrag si distrug neutrofilele)
Coagulaza
Localizare: plamani, creier, rinichi, miocard, fiat.
Patogeneza
Initial acumulare focala de PMN > lichefiere si necroz a celulelor din regiune rezultand o
zona centrala de necroza => zona de coalgulare transformata ulterior in zona de lichefiere.
Extindere: zona centrala, periferie (edem, congestie)
1.

Morfopat curs 10

Morfologia abcesului
1. Abcesul recent
2. Abcesul in curs de cronicizare la periferie membrana piogena (pe fata interna contine bacterii care
intretin inflamatia); in timp pe traiectul acestei membrane piogene se formeaza un tesut de granulatie
astfel incat in timp acest abces va prezenta la periferie o rama
ram hemoragica rosie.
Rolul membranei piogene:
ene: impiedica accesul antibioticelor in zona;
zona impiedica
mpiedica colabarea abcesului
dupa fistulizare => favorizeaza cronicizarea.
cronicizarea
3. Abcesul vechi: delimitat printr-oo capsula de tesut
tesu conjunctiv; continutul poate fi purulent sau poate fi
reprezentat
ntat de un lichid serocitrin steril.
Evolutia abcesului
1. fistuliazare (puroiul sub tensiune se elimina de-a
de a lungul unor spatii de clivaj); peretii abcesului
colabeaza => se vindeca cu o cicatrice conjunctiva mica; abcesele mai mari cu membrana
m
piogena
nu colabeaza iar vindecarea este mai lenta si se produce o cicatrice mai mare
mar (tratamentul unui
abces presupune drenarea
enarea abceului + raclarea lui = indepartarea
epartarea membranei piogene); uneori
fragmente tisulare necrotice de dimensiuni mari prezente in puroi nu se pot elimina prin orificiul
fistulei si raman in interiorul abcesului = sechestre: intretin inflamatia deoarece contin agent
ag
etiologic: ex. osteomielita
lita acuta -> osteomielita cronica.
2. cronicizarea: are loc datorita membranei piogene; uneori,
u
intr-un
un abces vechi, puroiul este
transformat intrun lichid serocitrin steril (ex. piosalpinx
piosalpinx se transforma in hidrosalpinx, in
inflamatia gonococica).
Diagnostic diferential pentru abces:
Abcesul rece- in TBC: acumulare focala de material necrotic denumit cazeum. Acest material necrotic
provine de la nivelul corpilor vertebrali si este localitzat in tesuturile moi: fosa ischiorectala, spatiile
intercostale. Macroscopic se prezinta ca o tumefiere
tu fiere dar tegumentul nu este cald, nu este rosu si nu curge
puroi ci se observa cazeum.

Plmn- abces
Examen!

Inim-abces miocardic

Miocard- abces (micro)


(micro
Examen!

Examen!

2. Flegmonul (difuza)
Def. inflamatie purulenta difuza
Etiopatogeneza: streptococ: hilauronidaza
uronidaza si streptolizina. Inflamatia
Inf
tia se extinde rapid cu formare minima
de puroi. Zona este rosie, calda, tumefiata, la sectionare
sectionare nu curge puroi ci un exudat
exuda hemoragic (eventual
benzi galbui in tesut)
Forme particulare de flegmon:
1. Erizipelul=
izipelul= celulita acuta superficiala a pielii
2. Celulita fetei: consecinta
inta a infectiilor odontogene
3. Flegmonul planseului
ui bucal (angina Ludwig) apare ca o complicatie
catie a unor infectii odontogene,
palgi, amigdalite; inflamatia se extinde rapid de-a lungul lojiilor
ilor musculare ale gatului = >
mediastinita fatala.
2.

Morfopat curs 10
4. Inflamatia flegmonoasa a peretilor organelor cavitare: colecistita flegmonoasa, apendicita
flegmonoasa.
Inflamatii purulente ale pielii
1. foliculita: inflamatia portiuni superficiale a foliculului pilos
2. furunculul: intereseaza foliculul pilos si tesutul subcutanat adiacent
3. carbunculul: intereseaza mai multi foliculi invecinati si este de fapt o acumulare de furuncule;
numeroase orificii de fistula.
4. hidrosadenita: inflamatie a glandelor apocrine (regiunea axilara, anogenitala). Inflamatia
intereseaza si foliculii pilosi si tesutul subcutanat.

Inflamatii purulente ale seroselor: pleurezie, peritonita, pericardita, meningita, artrita purulenta.
Inflamatiile purulente ale mucoaselor (catar purulent): de regula complica un catar seros sau
seromucos.
Empiemul: acumulare de puroi intr-o cavitate preformata (empiem pleural, empiem pericardic). Puroiul
se acumuleaza si in organe cavitare: empiem vezicular, empiem sinusal, sau in urechea medie.
Complicatiile inflamatiei purulente:
1. Bacteriemie: prezenta tranzitorie a bacteriilor in sg
2. Septicemia: prezenta si multiplicarea bacteriilor in sg
3. Septicopiemia: in sange si diseminare in organe (abcese piemice): abcese cerebrale, renale,
miocardice.
5. Inflamatia hemoragica
Def: nu este un tip particular de inflamatie ci consta din orice tip de inflamatie exudativa al carei exudat
contine hematii.
Etiopatogeneza: agresiune destul de severa pentru a permite extravazarea hematiilor.
Factori infectiosi:
Bacterii ce produc toxine puternice: clostridii, antrax, pesta, meningococ, streptococ hemolitic,
leptospire, E. coli enterohemoragic.
Rickettsii
Virusuri: gripal, adenovirusuri.
Paraziti: Plasmodium falciparum (malaria).
Factori imuni: reactii de HS tip II sau III.
Factori enzimatici: PANH (pancreatita acuta necrotico-hemoragica)
Diateze hemoragice
Radiatii
Medicamente (antitumorale): ciclofosfamida, metothrexat.

Evolutia inflamatiei acute


Agentul etiologic dispare: -> vindecare
1. fara distructie tisulara: daca inflamatia acuta a fost fara distructie tisulara revine la structura normala.
2. cu distructie tisulara:
In tesuturile formate din celule labile sau stabile:
1. stroma intacta => regenerare, structura normala;
2. stroma distrusa => reparare, cicatrice.
Celule permanente: prin reparare=> cicatrice
3.

Morfopat curs 10
Inflamatia purulenta presupune intotdeauna distructie tisulara = > vindecare cu cicatrice? :)
Daca agentul etiologic persista => inflamatie cronica
Inflamatia cronica
Def: inflamatie cu durata prelungita caracterizata prin existenta simultana a modificarilor inflamatorii a
distructiei tisulare si a incercarilor de reparare
Patogeneza
- continuarea unei inflamatii acute: supurativa (Osteomielita acuta -> OMCr) sau nesupurativa
(Hepatita virala acuta -> HV cronica)
- instalare insidioasa (cronica de la debut): in infectii persitente, expuneri prelungite la agentul
etiologic, boli autoimune.
Trasaturi histologice
Infiltrat inflamator nononuclear: Mf, Li, Pl.
Distructie celulara
Incercari de reparare prin tesut conjunctiv (angiogeneza si fibroza)
Inflamatiile cronice sunt caracterizate prin proliferare:
- Celulele inflamatorii
- Celulele proprii tesutului (celule scuamoase infectia cu papiloma; celule mucinoase bronsita
cr, gastrita cr.)
- Tesutul de granulatie
Componentele celulare ale inflamatiei cr:
1. Macrofage: acumularea lor in tesutul inflamat: celula susa medulara -> monobast-> monocit -> Mf
tisular (rezident): microglia, celule Kupfer, macrofage alveolare, osteoclastele.
Activarea macrofagelor tisulare: imuna (Li T activate) sau neimuna.
Acumularea macrofagelor prin recrutarea continua a macrofagelor din sg, proliferere locala, imobilizarea
lor la sediul infamatiei.
2. Limfocitele
Inflamatii imune/neimune
LiB plasmocite-> anticorpi
LiT: CD4+, CD8+, NK.

Trasatura
Etiologie

3. Mastocite
4. Eozinofile
5. Neutrofile
6. Bazoflile

Principalele
celule
implicate
Mediatori
primari

Raspuns celular in inflamatii acute si cronice


Etiologie

Inflamaia
acut
PMN

Inflamaia cronic

Virusuri

Li, Pl

Li, Pl

Parazii
F.neinfecioi

Eo
Li, Pl

Eo
Li, Pl

Bacterii

Debut
Durata
Evolutie

Mf, Li, Pl

Tipuri de inflamatie cronica


1. Difuze: hepatita cronica, nefropatiile cronice;
2. Granulomatoase.
4.

Acuta
Agenti
patogeni.
Injuria
tisulara
PMN

Cronica
Inflamatia acuta cu agenti
nedegradabili.Corpi straini
persistenti.Reactii
autoimune.
Mononucleare(Mo,Mf,Li,Pl)
Fibroblaste

Amine
vasoactive
Eicosanoizi

IFN- i alte citokine


Factori de cretere
Specii reactive de oxigen
Enzime hidrolitice
Intarziat
Cteva luni, ani
Distrucie tisular
Fibroz

Imediat
Cteva zile
Vindecare
cronicizare

Morfopat curs 10
Inflamatia granulomatoasa (examen)
Def . Granulomul este o acumulare de macrofage activate = celule epitelioide +/- alte celule inflamatorii.
Morfologie:
1. celule epitelioide: macrofage activate: cu proprietate dominanta secretorie si nu fagocitara (au un
echipament enzimatic mai bogat). Au dimensiuni mari, forma ovoida, limite celulare imprecise,
citoplasma eozinofila, nucleul palid ovalar. Au tendinta de a se grupa asemeni celulelor epiteliale.
2. celulele gigante multinucleate: se formeaza prin fuzionarea celulelor epitelioide. Are dimensiuni
mari (20-50 microni), citoplasam abundenta eozinofila si numerosi nuclei (20-50). Acesti nuclei
pot fi despusi la periferie (inel) = celula giganta Langhans, sau pe toata suprafata celulei = celule
gigante de corpi straini.
Elemente accesorii in granuloame
1. Necroza: enzime
2. Limfocite: formeaza o manta in jurul granulomului (in centru CD4 iar CD8 la periferie)
3. Neutrofile
4. Eozinofile
5. Bazofile
Tipuri de granuloame
Neimunologice
- granulomul de corp strain:
- materiale exogene, plastice, metalice, fire de sutura, talc;
- materiale endogene, cristale de colesterol, urati, cheratina; mari, nu permit fagocitarea de Mf
singulare, sau nu incita raspuns inflamator sau imun.
- histiocite, celule epitelioide, celule gigante multinucleate
- la examinare in lumina polarizata se poate pune in evidenta corpul strain (fie in citoplasama cel gigante,
fie extracelular).
Imunologice
- cu necroza: TBC, sifilis, infectii fungice (histoplasmoza)
- fara necroza: sarcoidoza, berilioza, reactii medicamentoase, lepra tuberculoida, boala Crohn (au de
regula o origine neinfectioasa)
Micro: celule epitelioide, celule gigante Langhans, Li, Pl, etc.
Tuberculoza
(Examen): vezi handout
Patologie:
Leziuni proliferative (granuloame)
Tuberculul (foliculul) dur
- reprezinta etapa initiala a formarii foliculului tuberculos. Micro: cel epitelioide, celule gigante
multinucleate Langhans, coroana de limfocite la periferie. Diagnostic diferential se face cu alte
granuloame nenecrozante: sarcoidoza, boala Crohn. Nu exista necroza.
Tuberculul moale
- Micro: zona centrala de necroza (necroza de cazeificare). Este o necroza eozinofila, granulara si
completa. In stadiile initiale poate contine resturi nucleare. In jurul necrozei apar celule
epitelioide; celule Langhans; la periferie coloana de limfocite. Diagnosticul de certitudine se pune
ptrin demonstrarea prezentei bacilului Koch in granulom.
- Macroscopic: necroza de cazeificare se prezinta ca un material alb galbui, grasos, sfaramicios
(Cottage cheese).
5.

Morfopat curs 10
Leziuni exudative
Expresia unei HS de grad inalt
a) Plamani: penumonie si bronhopneumonie: in alveole exudat serofibrinos. Evolutie: cazeificare
masiva.
b) Meninge: menigita tuberculoasa.
Tuberculoza pulmonara primara
Def. Este tuberculoza dezvoltata in urma primului contact cu bacilul Koch, in copilarie; cale indirecta prin
aspirarea particulelor de praf care contin bacil Koch.
Patologie: focar Ghon: efectul primar tuberculos. Localizat la periferia plamanului subpleural, de regula
in regiunea inferioara a lobului superior, sau in regiunea superioara a lobului inferior (de obicei pe partea
dreapta); bacilii sunt aerobi.
Macro: nodulara, de dimensiuni mici, diam de max 1,5 cm. Inital culoare roz, ulterior se transforma intrzona alba cenusie cu aspect branzos (proces de cazeificare).
Micro: alveolita nespecifica (exudat fibrinos); ulterior granuloame fara necroza, apoi necroza de
cazeificare.
Evolutie: Mf incarcate cu bacili Koch migreaza spre ganglionii hilari homolaterali si determina aparitia
unei limfangite de obicei greu de pus in evidenta macroscopic si leziuni similare cu cele din plamani in
limfoggl (limfadenita tuberculoasa).
Afectarea primara TB + Limfangita + limfadenita= complexul Gohn (complexul primar). Constituie
tabloul complet al Tb pulmonare primare.
Evolutia complexului primar (Ghon)
1. Vindecare: peste 95% din cazuri. Se face prin fibroza + calcificare. Leziunile identificate
radiologic datorita calcificarii poarta numele de complex Ranke. Calcificarile pot fi vizibile
radiologic in plaman dar in special limfoggl hilari calcificati.
2. Tuberculoza progresiva.
a) Extindere directa. Leziune locala. Uneori intercepteaza o bronsie, se elimna, ramane o cavitate
sau o caverca precoce; alteori elimnare pe cale pleurala.
b) Diseminare pe cale bronsica. Mecanisme: lichefierea materialului cazeos pulmonar; alteori un
limfoggl hilar adera de peretele bronsic, fistulizeaza in aceasta si cazeumul este aspirat.
Indiferent cum ajunge, urmarile sunt: aparita unei bronhopneumonii, cazeumul disemniat prin
bronsii mici => focare diseminate in parnechimul pulmonar, fie pneumonie tuberculoasa (cand
este interesata o bronsie principala)
c) Diseminare pe cale limfatica: se produce o limfadenita tuberculoasa: limfogglionii din aproape
in aproape: hilari, mediastinali (mase pseudotumorale), cervicali profunzi.
d) Diseminare hematogena. Se constituie TBC miliara cu apritia unor noduli albiciosi de
dimensiuni mici 2-3 mm diam. Microscopic au aspectul unor granuloame tuberculoase. Nu au
tendinta de a conflua si sunt separati prin zone de tesut normal. Localizare: daca diseminarea se
produce pe cale venoasa apar leziuni miliare in toate organele (sistemica: ficat, maduva osoasa,
splina, SR, meninge, rinichi, trompe, epididim); daca diseminarea se face pe cale arteriala
diseminarea se produce in plaman (unilateral sau bilateral).
Tuberculoza secundara
Apare prin doua mecanisme: cel mai adesea este vb de reactivarea unei TBC pulmonare preexistente (in
leziunile fibroase bacilii Koch pot ramane in stare dormanta in cicatriciile calcare din plaman). Al doilea
mecanism este infectia cu alta tulpina (reinfectia) rar.
Patologie:
6.

Morfopat curs 10
Debut apical dintr-un nodul situat in parenchim la cca 1 cm fata de pleura, in reg infraclaviculara focar
Assman restant din catrul unei tb I.
Macro: nodul de pana la 3 cm cu o cazeificare minima care nu comunica cu o bronsie sau bronsiola.
Micro: Granulom tuberculos cu necroza minima, la periferie fibroblaste.
Evolutia TBC secundare
1. vindecare cicatrice fibrocalcare adera de pleura si determina retractie
2. tuberculoza pulmonara progresiva: nodulul creste in dimensiuni -> bronsiola -> cazeumul drenat
=> in urma ramane o caverna, cantitate crescuta de oxiden -> proliferarea crescuta a bacilului.
Dispersare prin aspiratie -> focare minuscule.
Nodulii se pot vindeca prin fibroza sau pot realiza o penumonie confluenta.
Leziuni pulmonare in TBC secundara
Foarte caracteristice sunt leziunile combinate (coexista zone de fibroza si zone de necroza = tbc
fibrocazeoasa; necroza + caverne = TBC cazeocavitara; toate = TBC fibrocazeocavitara)
Caverna
Cavitatea ramasa prin eliminarea cazeumului:
Recenta pereti anfractuosi, contine cazeum.
Veche delimitata printr-un perete conjunctiv, suprafata interna netedea, uneori epiteliul bronsiilor
adiacente aluneca si tapeteaza caverna; uneori epiteliul acesta se poate metaplazia scuamos=> risc de
carcinom.
Caverna poate fi strabatua de vase de sange, acestea fac niste mici dilatatii = microanevrisme Rassmussen
= hemoptizie.
Daca caverna e colonizata cu fungi: aspergilom (Aspergillus).
Tuberculomul = nodul tuberculos izolat, vechi, cu diametrul de pana la 5 cm, bine delimitat, ferm si care
contine: cazeum deshidratat, calciu, iar la periferie este inconjurat de tesut fibros. Acesta mai poate fi
localizat in rinichi sau in cerebel.
Localizari sistemice ale TBC. Repr TBC sec. Prin diseminare hematogena a bacilului Koch
 SNC: meningita buberculoasa, tuberculom.
 TBC digestiva: mai ales la nivelul regiunii ileocelale. Poate imita o tumora maligna. Poate fi si
primara.
 TBC osteoarticulara: artrita tuberculoasa in cavitatea articulara se observa corpi riziformi =
material necrotic => anchiloza; osteomielita tuberculoasa. Localizare: corpi vertebrali (Morbul lui
Pott).
 TBC genitala: epididimita tuberculoasa, orhita tuberculoasa, salpingita tuberculaoasa (cauza
frecventa de sterilitate secundara feminina), la nivelul uterului se localizeaza la limita dintre
endomentru si miometru (raclare - utilizat pentru diagnostic).
 TBC urinara: localizare in rinichi (noduli tuberculosi sau cavitati), uneori este necesara
nefrectomia. Rinichiul mastic = rinichi mic tuberculos.

7.

Morfopat curs 10

8.

Anul III, Seria I

Morfopat Curs 11

Sifilisul
Etiologie: Treponema pallidum.
Evidentiere:
Exudat: iluminare in camp intunecat;
Sectiuni de tesut impregnari argentice, IHC, imunofluorescta.
Diagnostic de laborator: teste serologice;
Clasificare:
1. Sifilis dobndit: primar, secundar, teriar;
2. Sifilis congenital.

Sifilisul dobandit
1. Sifilisul primar
Manifestari:
a) Sancru dur
La 3-4 saptamani de la contactul infectant.
Localizare: genitala (90%) - barbat (penis, scrot), femeie (vulva, vagin) - si extragenitala
(degete).
Clinic/macroscopic: nodul solitar de dimensini mici (1cm), bine delimitat si ferm. In timp
suprafata se ulcereaza si se acopera cu o serozitate in care se gaseste agentul etiologic.
Microscopic: leziunea de baza este un infiltrat inflamator limfoplasmocitar care are tendinta
de a se dispune perivascular. Endarterita obliteranta intereseaza vasele mici: consta din
tumefierea si hiperplazia celulelor endoteliale si fibroza intimei => reducerea lumenului
vascular.
Evolutie: leziunea se vindeca in cateva saptamani (1-6) dar infectia ramane.
b) Limfoganglionii regionali (submentali, inghinali) sunt mariti = limfadenopatie; dpdv microscopic
se observa limfocite, plasmocite, uneori granuloame cu celule epitelioide.

Treponema pallidum

Penis sancru dur (examen)

Sifilis sancru dur

Degete sancru dur

2. Sifilisul secundar
Se manifesta dupa 2-10 sapt de la aparitia sancrului dur.
A. Leziuni cutaneo-mucoase:
1. Cutanate: bilaterale si simetrice
Macule (rozeole): 5-10 mm: trunchi, extremitati superioare; roz-brune (aprox. de culoarea
pielii).
Papule (dupa zile/sapt): palme, plante: rosii, 3-10 mm, necrotice; sifilidele foliculare (scalp)
=> alopecie focala sau difuza.
Pustule, scuame, vezicule, ulceratii.
Condiloamele late: in zonele umede sau la nivelul jonctiunilor cutaneo-mucoase: papule sau
placi rosii brune de circa 2-3cm.
2. Mucoase:
Placi mucoase care se ulcereaza: eroziuni superficiale cenusii-argintii cu traiect serpiginos sau
forma circulara; sunt nedureraose si contagioase.
Palat, faringe, laringe, vulva, vagin, gland, anus, rect si nu numai.
Microscopie: endarterita obliteranta, infiltrat limfoplasmocitar perivascular.
1.

Anul III, Seria I

Morfopat Curs 11

B. Limfadenopatie generalizata: micropoliadenopatie (ggl epitrohleari, cervicali posteriori).


Microscopic: plasmocite +/- granuloame epitelioide.
C. Semnne generale: febra, mialgii, artralgii, anemie, GN (complexe imune).

Sifilis secundar

Sifilis secundar

Sifilis secundar-ulceratii

Eroziuni serpiginoase

Sifilis secundar

3. Sifilisul tertiar
circa 1/3 din cazurile netratate;
latenta: peste 5 ani
1. gome sifilitice (sifilis benign) - 17%;
2. leziuni cardiovascualre - 10%;
3. neurosifilis - 8%.
1) Leziuni difuze:
- tub digestiv (stomac, rect): ngroare difuz -> perete rigid,
fr peristaltism (linit plastic sifilitic);
- aort: mezaortit sifilitic.
2) Gomele sifilitice
A. Dimensiuni de la cativa milimetri pana la 10-15 cm;
B. Patologie:
 albe cenusii, cauciucate (se transforma intr-un lichid ca un sirop);
 microscopic: necroza gomoasa = necroza eozinofila incompleta;
 granuloame cu celule gigante, celule epiteloide si la periferie infiltrat limfoplasmocitar; la
periferie fibroza, infiltrat limfoplasmocitar perivascular si endarterita obliternata; in
evolutie se fibrozeaza => cicatrice.
C. Corelatii anatomoclinice: orinude
 Mai frecvent: piele, mucoase (gura, cai respiratorii), testicul => ulceratii.
 Localizare particulara: ficat (cicatrizarea gomelor determina deformari si aspect nodular:
hepar lobatum = ficat legat in sfori); la nivelul oaselor determina fracturi, perforatii
(perfoararea vomerului, prabusirea nasului, aspect de nas in sa); la nivelul palatului
determina perforatie.
3) Sifilisul cardiovascular
Aorta:
Mezaortita sifilitica: debut in vasa vasorum, endarterita,
ischemie cronica, fibroza =>
1) Dilatarea inelului si a arcului aortic =>
insuficienta aortica;
2) Anevrism sacciform al aortei ascendente;
3) Interesarea orificiilor coranariene (adesea
ingustate).
Goma sifilitica (examen) + imaginea de sus
4) Neurosifilisul
 1/3 asimptomatic; sau se poate manifesta prin:
 Sifilis meningovascular: leptomeningita, modificari ischemice;
 Tabes dorsal mielopatia sifilitica (degenerare lent progresiv a mduvei spinrii);
 Paralizie generala cortex cerebral (mai ales lobii frontali).
-

Mezoaortita sifilitica

2.

Tabes dorsal

Anul III, Seria I

Morfopat Curs 11

Sifilisul congenital
Cale de transmitere transplacentara.
Generalitati:
1. Orice stadiu al bolii (mai frecvent primar, secundar);
2. Poate aparea la orice varsta a sarcini (i sub 20 de spt.);
3. Consecinte: moarte intrauterina sau perinatala (> 25%), prematuritate, anomalii.
4. 2/3 din nounascutii vii sunt asimptomatici la nastere.
5. Clasificare:
a) leziuni incompatibile cu viaa;
b) leziuni compatibile cu viaa:
 sifilis congenital precoce: 2 ani
 sifilis congenital tardiv: > 2 ani.
Leziunile incompatibile cu viata:
a) Placenta sifilitica;
b) Pneumonia alba;
c) Ficatul silex.
Toate sunt ferme, au culoare alba cenusie. Microscopic se constata fibroza si infiltrat inflamator
limfoplasmocitar perivascular si limfadentia obliterenata.

Sifilisul congenital precoce (sau infantil)


La 3-7 saptamani
1. Rinoree seroasa foarte contagioasa;
2. Eruptie maculopapuloasa cutanata => descuamare: palme, plante; ragade (= fisuri la
comisuri) peribucale sau perianale.
3. Placi mucoase;
4. Hepatita => icter;
5. Hepatosplenomegalie => gome;
6. Limfadenopatie;
7. Anemie;
8. Osteocondrita.

Sifilisul congenital tardiv


1. Triada Hutchinson
a) Cheratita intersitiala;
b) Dintii Hutchinson: incisivii superiori cu
Dinti Hutchinson (examen)
margine incizata si forma de tirbuson;
c) Surditate (nervul VIII).
2. Anomalii faciale: bose frontale, nas in sa, mandibula proeminenta.
3. Molarii Moon.
4. Anomalii osteoarticulare: tibie in iatagan (depunere de os reactiv subperiostal), perforarea
palatului, articulatii voluminoase.
5. Anomalii neurologice: retardare mintal, crize epileptiforme.

Nas in a
Sifilis congenital precoce

3.

Osteocondritia sifilitica

Anul III, Seria I

Morfopat Curs 11

Rinoscleromul
1.
2.
3.
4.

Etiologie: Klebsiella rhinoscleoromatis (Gram )


Epidemiologie: F>B, 10-30 ani, endemic/neendemic.
Localizare: nas, sinusuri, rinofaringe, laringe.
Faze: inital rinita banala (cronicizare => atrofica); apoi evolueaza spre un
stadiu nodular; ultimul stadiu = scleroze (fibrotic) => stenoze, deformari.
5. Consecinte: obstructie nazala, rinoree, epistaxis, anosmie.
6. Extindere: nazofaringe, sinusuri nazale, laringe, buza subiacenta, distrugerea
osului adiacent (compresiune).
7. Microscopie:
a) Initial: metaplazie scuamoasa, infiltrat nespecific: PMN => limfocite, plasmocite, tesut de
granulatie.
b) Stadiul nodular: hiperplazie pseudoepilteliomatoasa (pseudocarcinomatoasa); infiltrat
infalamtor: celule Mikulicz (patognomonice) mari cu citoplasma spumoasa = Mf mari
cu citoplasma spumoasa palida care au fagocitat bacterii se coloreaza PAS, Giemsa; prezenta
de plasmocite cu corusculi Russell in citoplasma (Ig); poate aparea si tesut de granualtie.
c) Stadiu sclerozant: caracterizat prin fibroza extinsa.

Rinosclerom (examen)

Rinosclerom (examen)

Actinomicoza
Inflamatie cronica produsa de o bacterie!
A. Etiologie: Actinomyces israelii anaerob filamentos, Gram +
B. Patogeneza: comensal gura; rar tract digestiv, vagin, zone devitatlizate.
C. Macroscopic: inflamatie acuta supurativa care se cronicizeaza. Abcese multiple interconectate care
fistulizeaza prin orificii multiple prin care curge puroi (granule de dimensiuni mici , pana la 1 cm,
galbene, granule de sulf = colonii bacteriene).
D. Microscopic: Coloniile bacteriene (granule de sulf) mari, contur policiclilc, bazofile, filamentoase,
cu prelungiri radiare la periferie care au o extremitate butonata ca un bat de tobosar (eozinofile)
care contituie un material Splendore-Hoeppli
(complexe Ag-Ac). In jurul acestui abces intalnim
celule xantomatoase, limfocite, plasmocite si tesut de
granulatie => fibroza.
E. Forme anatomo clinice:
1) Actinomicoza cervicofaciala:
 Debut la nivelul gingiei si tesuturilor moi
adiacente; zona se tumefiaza cu aspect de flegmon,
tinde sa se extinda spre ungiul mandibulei si
fistulizeaza.
 Complicatii: periostite, osteomielite => distructii
osoase ale mandibulei si ale vertebrelor,
Actinomicoza (examen)
interesarea sinusurilor.
4.

Anul III, Seria I

Morfopat Curs 11

2) Actinomicoza toracica:
Prin aspirare sau penetrarea unei infecii subdiafragmatice, hematogen.
Abcese localizate in plamanii (lobii inferiori).
Extindere la pleura, erodarea coastelor, corpilor vertebrali.
3) Actinomicoza abdominala:
inghitire, corpi straini (oase de pui, peste) sau postoperator.
regiunea ileocecala (tiflita actinomicotica = inflamatia cecului).
complicatii - perforatii: peritonita, abcese peritoneale, extindere pe calea venei porte in ficat
(abcese multiple => ficat in fagure de miere).
4) Actinomicoza pelviana: la femeile purtatoare de sterilet (leziuni ale mucoasei); leziuni la nivelul
colului dar mai impotant la nivelul trompelor si al ovarelor (fibroza) => mase pseudotumorale
formate din ovar, trompa si organele adiacente (rect si vezica urinara). Diagnosic diferential cu o
tumora maligna.

Candidoza
 Etiologie: Candida albicans (ciuperca).
 Saprofit pe piele, cavitate bucal, TGI, vagin.
 Forme:
levuri rotunde, diametru 3-4 m;
pseudohife;
hife septate.
Candidoza Argint-metenamina(examen)
 Identificare: coloratie speciala (Argint-metenamina) colorata in
negru; cu PAS rosu.
 Factori favorizati:
A. Candidoza superficiala: DZ, antibiotice, sarcina, profesional
(mediu umed: spalatorese);
B. Candidoza cronica mucocutanata: SIDA, deficit
ereditar/iatrogen al imunitatii mediate de limfocitele T;
deficiente poliendocrine.
Limba - candidoza (examen)
C. Candidoza severa diseminata (invaziva): leucemie, terapie
anticancerosa, imnosupresia dupa transplant, introducere
directa in sange: catetere i.v., dializa peritoneala, chirurgia
cardiaca, droguri;
 Paltologie:
1) Candidoza superficiala: teritori umede si calde > macereare:
piele (pliuri cutantate) exematiforme, cruste; unghii
(onicomicoza = leziunea unghiei ca atare), partile moi
periungiale (panaritiu); mucoase: (daca intereseaza primar
aceste mucoase = suspect de imunosupresie, SIDA) cavitatea
Esofag - candidoza (examen)
bucala (limba, cheilita), esofag, stomac, intestin, vulvovaginite
(la gravide si dupa AC orale). Macroscopic: placi sau depozite, albe, pufoase care se indeparteaza
prin radere (dd cu leucoplazia) si care lasa o mucoasa rosie, iritata.
2) Candidoza invaziva: abcese renale multiple, endocardite vegetante; mai rar: abcese hemoragice
pulmonare, meningite, abcese cerebrale, abcese hepatice, enterite, artrite, osteomielita
candidozica.
5.

Anul III, Seria I

Morfopat Curs 11

Aspergiloza
Etiologie: inflamatie fungica produsa de Aspergillus fumigatus (ciuperca, saprofit). Coloratie: Agmetenamina hife septate ramificate sub un unghi ascutit.
Patogeneza: neutropenia, corticoterapia.
Forme de boala:
1. Aspergiloza pulmonara
 Alergica: aspergiloza bronhopulmonara alergica
 Colonizata: Aspergilom colonie fungica ce se dezvolta intr-o cavitate preexistenta (caverna TBC,
abces drenat, cancer excavat). Nu este prezenta invazia tisulara. Macroscopic: minge fungica
(rotunda, bruna, pufoasa). Clinic: hemoptizie.
 Invaziva: pneumonie necrotizanta cronica, aspergiloza invaziva (intereseaza vasele, pot aparea
infarcte pulmonare).
2. Aspergiloza diseminata: infectie oportunista
 Endoftalmita;
 Endocardita;
 Abcese cu diferite localizari.

Criptococoza
Etiologie: Cryptococcus neoformans (ciuperc);
rezervor principal: dejeciile porumbeilor;
aspect: capsul gelatinoas (polizaharidic) -> PAS+, mucicarmin+
Factori favorizani: corticoterapia, imunodepresia
Manifestri clinice:
meningoencefalit aduli imunocompeteni (rar)
infecii oportuniste: AIDS, leucemie, limfom, LES, sarcoidoz,
transplant
Patogenez
cale respiratorie
imunocompeteni: leziune pulmonar minim, asimptomatic =>
fibroz
deficiene ale imunitii celulare - nmulire local => diseminare
Anatomie patologic
1) SNC!!
leptomeninge
creier: s. cenuie, nc bazali
2) plmn: afectare difuz sau focare de consolidare
3) localizri rare: piele, ficat, splin, suprarenale, oase
Microscopie
imunodeprimai: infiltrat inflamator cronic
imunocompeteni: granuloame: Mf, Li, cel. gigante de corp strin;
PMN; arterit.
plus ag. etiologic!

6.

Cryptococcus neoformans (HE)

Cerebral cryptococcosis (PAS)

Anul III, Seria I

Morfopat Curs 11

Pneumocystoza
Etiologie: Pneumocystis jirovecii / carinii (ciuperca); oportunist.
Forme:
intrachistica chiste rotunde ovale cu pereti negrii (PAS-rosu); in plamani materialul care
contine aceste chiste are aspect spumos; conin 4-8 sporozoii.
extrachistic: trofozoii;
Identificare:
pereii chistelor: negri: argint metenamin; roii: PAS
sporozoiii, trofozoiii: Giemsa
nglobate ntr-o matrice spumoas, eozinofil, PAS+
Infectia: pe cale aeriana; infectia survine in copilarie (65-100% din copiii de 2-4 ani au Aci
antipneumocystis).
La imunocompetenti infectia este asimptomatica datorita virulentei scazute. La imunodeprimati:
deficite imune congenitale, cancere (limfoame, leucemii), transplant, corticoterapie; HIV+: cea mai
vrecventa si cea mai grava infectie oportunista.
Forme clinice ale infectiei:
 Asimptomatica;
 Pneumonie interstitiala infantila (plasmocitara), prematuri si in colectivitati;
 Pneumonie interstitiala cu infiltrat inflamator n septe (interstiial): Pl (redus la
imunodeprimai);
 Extrapulmonara rara, la cei cu infectie HIV avansata.
Patologie: plaman condensat, seamna cu pancreasul (roz, condensat).
Microscopic: material eozinofil spumos (chiste de penumocistis); la nounascuti interstitiul contine un
infiltrat inflamator plasmocitar, iar la cei cu imunodepresie un minim infiltrat inflamator.

Plaman
pneumonie cu
Pneumocystis
jiroveci
(examen)

Toxoplasmoza
Etiologie: Toxoplasma gondii parazit intracelular.
Gazda definitiva: pisica.
Incidenta: variatii geografice (orase mari: Paris).
Ci de transmitere: oral, parenteral (transplant!), transplacentar.
Patogeneza:
Ingestia ovochistelor disemniare in organism. infectarea unei game largi de celule
rmn definitiv n organism
controlul proliferrii: mediat de celule T
Forme anatomoclinice:
a) Toxoplasmoza dobandita:
1. indivizii imunocompetenti: limfadenopatie: cea mai frecventa manifestare, intereseaza
limfoganglionii cervicali posteriori; microscopic: hiperplazie foliculara si paracorticala;
caracteristic: colectie de celule epitelioide; autolimitanta; +/- febra, splenomegalie.
2. indivizii imunodeprimati: conditii favorizante = imunodepresia la cei cu SIDA si la cei cu
tratament imunosupresor (cancere, transplant); localizari: creier (encefalita necrotizanta
uneori cu calcificare), miocard (miocardita difuza cu lezarea fibrelor miocardice), plamani
(pneumonie interstitiala), ochi (corioretinita).
7.

Anul III, Seria I

Morfopat Curs 11

b) Toxoplasmoza congenitala:
Transmisa de la mama la fat daca mama se infecteaza in timpul sarcinii (daca infectia preexista
nu apare infectia fatului).
Forme severe: tetrada (hidrocefalie, corioretinita, epilepsie, calcificari cerebrale).
Forme mai usoare (supravietuire pana la 20 ani).
Toxoplasmic lymphadenitis

Toxoplasmic myocarditis

Patologie virala
Istoria natural a infeciilor virale
1. Eliminarea virusului din celule:
Infectii acute productive: replicarea activa a virusului in celula => eliberare de virusuri noi;
clinic boal acut, adesea febril;
epilog eliminarea virusului n cteva sptmni.
2. Lipsa eliminarii virusului
a) infectii latente: virusul persista in cantitati mici => nedecelabil prin metode obisnuite.
 v. herpex simplex 1 => n celulele ggl. trigemen
 v. varicela- zoster => n celulele ggl. spinali dorsali
b) infectii virale persistente: virusurile hepatice, CMV, EBV - de regul asimptomatice; v. rujeolic =>
PESS (panencefalita sclerozant subacut).
c) infectii progresive lente: leucoencefalopatia multifocal progresiv (v. papova v.JC);
d) infectii transformante => tumori maligne.

Efectele virusurilor asupra celulelor gazda (examen)


1. Fara modificari: celulele in care infectia virala este latenta.
2. Moartea celulei: tipul celulei afectate determina aspectul clinic al bolii (poliomielita distrugerea
neuronului motor din cornul anterior al maduvei => paralizia membrului). Cuza mortii celulare: 1)
liza celulei cu eliberare in numar mare de virusuri; 2) incetarea activitatii sintetice normale (datorita
supresiei exercitate de catre proteinele induse de virus); 3) liza mediata imun a celulei infectate:
expresia pe suprafata celulei a proteinelor codificate de virus -> recunoscute ca straine si distruse de
sistemul imun.
3. Modificari ale membranelor celulare: paramixovirusuri (v. Rujeolic si v. sincitial respirator)
detremina fuzionare celulelor infectate cu celule neinfectate => celule gigante multinucleate.
4. Prezenta incluziilor virale: corpusculi rotunzi, bine delimitati, intens eozinofili care pot fi localizati:
a) in citoplasma
o poxvirusuri - Molluscum contagiosum;
o paramixovirusuri v. paragripal, urlian, rujeolic;
o reovirusuri, rotavirusuri;
o picornavirusuri v. poliomielitic, v. rabic.
b) in nucleu (virusurile herpetice).
5. Proliferearea celulara (virusurile papiloma).
6. Transformarea neoplazica (unele virusuri papiloma, hepatitic B,
C, VEB).
Poliomielita (HE)

8.

Anul III, Seria I

Morfopat Curs 11

Tipuri de infecii virale


A. Infecii tranzitorii
B. Infecii latente cronice
C. Infecii productive cronice
D. Infecii transformante

A. Infecii virale tranzitorii


 eliminarea virusului
 protecie imun ndelungat

1. Virusurile gripale
Virusuri ARN-ortomixovirusuri
clinic:
 traheit, bronit, pneumonie interstiial;
 distrugerea epiteliului ciliat predispune la pneumonie bacterian.
microscopie:
 necroza i descuamarea epiteliului respirator ciliat;
 infiltrat limfocitar;
 pneumonie interstiial.

2. Virusul rujeolic (examen)


Virus ARN-paramixovirus
Epidemii n colectiviti de nevaccinai
Boal sever la imunodeprimai (HIV, boli hematologice);
Patologie:
 Exantem
 Enantem- pete Koplik
Warthin-Finkeldey cells
Leziuni:
Adenopatie cu hiperplazie foliculara, centrii germinativi mari, in lggl celule gigante multinucleate
(Warthin-Finkeldey) prezinta incluzii eozinofilice intranucleare si intracitoplasmatice. Pot fi prezente si
in sputa si in palman (in penumonia interstitiala) si au rol diagnostic.

3. Virusul sincitial respirator


Virus ARN - paramixovirus
copii < 1 an;
Pneumonie interstitiala si bronsiolite de obicei la sugari. Micro: fuziunea
celulelor infectate => celule sincitiale multinucleate.

4. Virusul urlian
Orhita
Virus ARN - paramixovirus
a) Parotida: bilaterala, dureroasa.
Macro: galanda este mare, sect: aspect umed, lucioasa, rosiatica.
Micro: ducte, lumen neutrofile si celule necrotice, epiteliu - necroze focale; interstitiu
edem si infiltrat difuz macrofage, limfocite, plasmocite.
b) Pancreatita: necroza parenchimului, grasimii.
c) Orhita: macroscopic: testiculi mariti; microscopic: edem, infiltrat mononuclear, hemoragii focale, arii
de infarct (comprimarea vaselor); evolutie: cicatrici, atrofie -> sterilitate.
d) Ooforita;
e) Meningita: cea mai frecventa complicatie extraparotidiana.

5. Virusul poliomielitic
Virus ARN- enterovirus
Replicare: neuronii motori ai mduvei spinrii, trunchiului cerebral
Paralizie atrofie muscular
9.

Anul III, Seria I

Morfopat Curs 11

B. Infecii virale cronice latente


1. Virusuri herpetice
Virusuri ADN
Produc infecii acute persistena virusurilor reactivare periodic
Latena: imposibilitatea eliminrii particulelor virale din celulele infectate
9 tipuri (8 umane, unul simian)
3 subgrupuri:- n funcie de - tipul celular cel mai frecvent infectat; - sediul
latenei.
Grupul : HSV-1, HSV-2, virusul varicela zoster (VZV); infecteaz
celulele epiteliale; infecie latent n neuroni
Grupul : virusuri limfotrope- CMV, herpesvirus 6, herpesvirus 7;
infecie i laten ntr-o varietate de celule
Grupul : EBV i KSHV/HHV-8; infecie latent n celule limfoide;
virusul siman.
a. Virusurile Herpes simplex 1 i 2
Asemntoare genetic
Herpes-zoster
Difer serologic
Infecia acut:
replicare n celulele epiteliale cutanate i mucoase de la poarta de intrare: orofaringe (HSV1), genital
(HSV2) vezicule
extindere n neuronii senzitivi care inerveaz regiune
Infecia latent: n corpul neuronal
Imunocompeteni: reactivare repetat cu/fr simptome: extinderea virusului din neuroni n celulele epiteliale
Macro: macul eritematoas papul vezicul rupere: eroziune/ulceraie crust (piele);
pseudomembran de fibrin (mucoase) vindecare fr leziuni (reepitalizare).
Micro: - congestie (derm, corionul mucoasei) edem (derm, corion) spongioz (edem intraepitelial): celulele
epiteliale se distaneaz acantoliz (ruperea jonciunilor intercelulare) vezicul; vezicula poate fi localizat
intraepitelial sau subepitelial
- incluzii intranucleare - corpusculi Cowdry tip A; cromatina la periferia Nc.
b. Virusul varicela-zoster (HHV3)
la copil: infecie silenioas nazofaringian
viremie
latent n ganglionii spinali dorsali, trigeminali
reactivare: de-a lungul nervilor senzitivi (nervii periferici ai dermatoamelor
corespunztoare), dup ani de zile, in condiii favorizante; leziuni:
limitate la linia median a corpului.

2. Virusul citomegalic (HHV5) (examen)


Patogen congenital si oportunist.
Cai de transmitere:
Herpes-zoster
1. transplacentar infectie congenitala.
2. secretii cervicale, vaginale, lapte matern -> infectie perinatala.
3. saliva: copii mici in colectivitati.
4. sexuala: cale dominanta dupa 15 ani.
5. iatrogena: transplant, transfuzii.
La imunocompetenti: asimptomatic sau mononucleoza cu CMV.
Forme grave ale infectiei
Fat: microcefalie, hidrocefalie, calcificari cerebrale, HSM, icter,
encefalita.
Imunodeprimanti: corioretinita, ulcere GI, pneumonie
interstitiala, encefalita, hepatita, insuficienta SR.
Microscopic: celula infectata este foarte mare = citomegalie (40 microni):
CMV pneumonia with "owls eye cells
incluzii mari eozinofile in nucleu = halou clar;
incluzii mici, bazofile, in citoplasma;
localizare: glande (celule epiteliale), creier (neuroni), plamani (macrofagele alveolare,
celulele epiteliale, celulele endoteliale), rinichi (celulele epiteliale tubulare,
endoteliale glomerulare).
Necroze focale in formele diseminate ale bolii.
10.

Anul III, Seria I

Cursul 13

Biologia cresterii tumorale


Nu va fi la examen!

Clonalitatea :
Tumorile sunt monoclonale :toate celulele exprima aceasi anomalie cromozomiala
(cr.Ph in LMC)
Proliferarile reactive sunt policlonale.
2.Rata de crestere(cinetica cel tumorale)
Celula transformata30 dublari 10 la a 9 cel (tumora cu greutatea de 1 g
minimum pentru diagnosticare)10 dublari 10 la a 12-a cel (1kg)
Depinde de :
-timpul de dublare a celulelor tumorale (durata ciclului celular)
-fractia de crestere (productia de cel in stadiul replicativ)
-dezechilibrul intre producerea si pierderea de celule.
3.Progresia tumorala
Evolutia de la cel unica la subpopulatii de cel tumorale cu prop fenotipice diferite:
-invazivitate
-rata de crestere
-potential angiogen(elibereaza factori de proliferare)
-capacitate metastatica
-raspuns la hormoni ()
-sensibilitatea fata de citostatice
-necesitati fata de factorii de crestere
tumora devine eterogena :eterogenitate genetica
EXTINDEREA TUMORILOR (EXAMEN)
1.Extinderea directa =invazie tumorala sau infiltrare tumorala
-implica invazia tes adiacente leziunii primare
-extinderea survine in continuitate cu leziunea primara
CARAC tumorile maligne
Procese implicate in invazie
1.angiogeneza
2.reducerea adeziunii dintre cel tumorale.:E-caderina
3.adeziunea cel maligne la MB si MEC-integrinepentru tumorile epiteliale mai
specific
4.proteoliza MB si MEC enzime proteolitice derivate din cell tu-colagenaza IV
tuneluri din matricea extracel prin care migreaza cel tumorale
5.Miscarea activa a cel tumorale
-influenta de factori autocrini ,de dispersie etc.
6.Modificari ale matricii extracelulare asociate cu neoplazia
-distrugerea matricii de catre cel tumorale
-producerea crescuta a matricii de catre gazda( ca raspuns fata de proliferarea cel)
Excesul de stroma poarta numele de (desmoplazie)-tumori schiroase=inflitrativa (schiros =dur
tes fibros)

Anul III, Seria I

Cursul 13

2.Metastazarea =aparitia unor tumori secundare la distanta fata de tumora primara


Presupune discontinuitate si este carac tumorilor maligne
Etapele metastazarii :cascada metastatica
1)expansiunea primara
2)selectia unei subclone cu potential metastatic
3)invazia matricei bazale a matricei extracelulare cu cel tumorale pana in
vecinatatea unui vas
4)intravazare-penetreaza in lumenul vasului (limfatic sau sangvin)
5)interactiunea cu cel limfoide ale gazdei
O parte din cel tumorale sunt distruse
Grupul de cel tumorale se inconjoara cu fibrina si trombocite se transforma intr-un
embol tumoral si asfel circula prin torentul sangvin sau limfatic pana in oraganul tina al metastazei
unde are loc extravazarea cu traversarea matricei extracelulare si ulterior multiplicarea celulelor fapt
care da nastere metastazei (apare tumora secundara)
La randul ei metastaza poate devenii sursa pentru alte diseminari metastazice.
Caile de metastazare
a.calea limfatica
folosita in primul rand de carcinoame (si sarcoamele pot)
-caile naturale de drenaj metastaze in limfoganglioni regionali
-este f important limfoganglionul santinela(se injecteaza trasori si se
pot identifica limfoggl cu metastaze-se face excizie de ggl)
Uneori limfaticele pot fi blocate de emboli
-mamela-aspectul de coaja de portocala in carcnomul mamar
-aspectul de limfangita carcinomatoasa in cazul plamanului
Exista interconexiuni intre sis limfatic si cel sangvin apar si metastaze
hematogene (acestea pot sa fie hematogene de la inceput)
b.calea hematogena
-este folosita mai ales de sarcoame
-carcinoame
-calea venoasa :
-vena porta ficat
-venele cave plaman
-plexurile paravertebralevertebre /cancerul prostatic si.....
Uneori cordon de cel tumorale prolifereaza sub forma unui cordon solid in
lumenul unei vene VCIsi ajunge pana in inima
Ex:carcinomul renal /carcinomul hepatocelular
-calea arteriala
-rara
-cand celulele tumorale trec prin patul capilar pulmonar
-cand metastazele pulmonare devin sursa unor emboli
Imagine :metastaze pulmonare:noduli cu aspect mai rusu
Met la niv pericardicului _noduli albi de carcinom
c.calea transcelomica prin seroase
cc ovarian produce met peritoneale
cc mamar met pleurale
cc gastric(cu celule in inel cu pecete)in ovar adesea bilateral
tumori Krukenberg
Poza:pleura care esste infiltrata cu cel tumorale cc mamar
-d.calea LCR tumorile snc :2 tumori :Glioblastomul multiform rar>adulti
Meduloblastomul >tineri
e.calea perineurala =explica recidivele tumorale la pacienti la care marginile de
rezectie ale tumorii au fost negative
ex. tumora de colon
f.implantarea directa
ex.implantarea de cel tumorale in buzele plagii
cel tumorale de la niv tubului digestiv carcinom gastric sau de colon

Anul III, Seria I

Cursul 13

detasate sau implantate distal in cadrul unor hemoroizi


Probleme legate procese de metastazare
-cel maligne nu sunt omogene in raport cu tendinta de a metastaza
-tumorile primare metastazeaza preferential in anumite organe
-gene corelate cu potentialul metastatic :ex.gena supresoare a metastazelor NM23
expresia redusa se coreleaza cu risc inalt de metastazare
-structura histologica a metastazelor (poate fi similara cu a tumorii primare sau
complet diferita)
-metastastaze dormante (e vb de cel care au plecat si au ajuns la distanta si nu sunt
obligate sa determine o tumora)
poza:un limfggl cu metastaza
Efectele tumorilor
Efecte locale :
1.Presiunea mecanica sau obstructie(tumori esofagiene .de colon =tumori
maligne)
-tract gastro intestinal
-cancer de cap de pancreas
- meningiom det atrofie de compresiune atrofie cerebrala
2.distructia Tesutului
-tumori hipofizare saua turceasca distrusa?
-metastaze osoase fracturarea osului la traumatisme mai mici
3.hemoragia
-hematemeza
-melena
Carcinomul pulmonar
Carcinomul endometrial => metroragie
4.Infectii
ulceratii (ex colon )
perforatii
Carcinom de colon>peritonite!
Poza:carcinom de colon
Carc pulmonar
Carc de gl salivara /carc osos
Efectele sistemice
1.Febra
2-casexie
3.Efecte hematologice
-tromboflebita migratorie recidivanta (Trouseau)
4.Efecte endocrine
5.Modificari osoase si ale tes moi
6Modif neuromusculare
7.Modificari dermatologice (Acantoza nigricans)
8.Modif paraneoplazice ce pot atrage atentia asupra unor tumori maligne
MACROSCOPIA TUMORILOR
Forma
Nodulara
Aspect :sferic ,ovali ,polilobati
Pozitie:incastrati
Subcapsulari bombeaza
Situata subcutanat
b.Forma vegetanta (exofitica)
aspecte:pediculata:
-sesila
-plana(deprimata )

Anul III, Seria I

Cursul 13

-placa mica,usor elevata ,arie deprimata central


-conopidiforma (foarte ramificata):carcinom de colon sau ovarian
Se dezv pe suprafete
c.forma chistica poate sa aiba f simpla-chist adenom ovarian
-prezinta proiectii papilare pe suprafata interna dar si pe suprafata
externa tumora chistico papilara(ex:chist-adeno-carcinomulovarian papilar)
Tumorile uniloculare cu o singura cavitate
Sau multiloculare cu mai multe cavitati
d.forma infiltrativa sau schiroasa
carcinom infiltrativ gastric /colorectal
carcinom mamar
In cazul organelor cu lumen peretele este ferm gros si rigid fara peristaltism (Linita plastica )
e.ulcerativa :pe suprafete (este datorata necrozei )
Tumorile ulcerative sunt maligne.
CULOAREA TUMORILOR
-seamana cu culoarea tes de origine
-lipomul are cul galbena
-osteomul are cul galbena
Carcinoamele au de regula o cul alba-cenusie
Sarcoamele au o culoare cenusie rozata
Consistenta:lipomul are consistenta moale
Carcinomul are consistenta ferma
Osteomul are consistenta dura
Dimensiunile variabile :de la cativa mm (ex adenomul hipofizar) pana la zeci de cm (tumorile chistice
ovariene)
Numarul tumorilor :de regula sunt unice si uneori multiple ex:multipleleiomioamele uterine sau
adenoamele colonului(polipi adenomatosi)
MICROSCOPIA TUMORALA
PARENCHIM
STROMA
Parenchimul tumoral
Totalitatea cel tumorale
Tumorile benigne bine diferentiate
Maligne au o diferentiere variabila
Pot fi bine diferentiate
Moderat ,Slab .sau deloc diferentiate (anaplazice-tumori maligne)
Poza:leiomul uterin
Tes adipos-lipom
Caracterele microscopice ale malignitatii(Atipii ) >f importante
Sunt citologice
-pleomorfism :variabilitate celulara,nucleara cel cu forma variata ,nuclei cu forma si
dimensiune si colorabilitate variata ,talia tumorilor este variabila
Uneori sunt prezente celule gigante tumorale care pot fi mono sau multinucleate
Morfologia nucleara anormala:
Nuclei hipercromi
Creste raportul nucleo-citoplasmatic
Cromatina este mai grosolana
Nucleolii sunt mari
Mitoze.:numeroase ,atipice
Arhitecturale:
Pierderea polaritaii :orientare dezordonata
Plaje mase tumorale mari .

Anul III, Seria I

Cursul 13

STROMA
Formata din tes conjunctiv
Din vase sangvine :sunt insuficiente si explica necroza ischemica din tumorile maligne
>>centrul tumorii se necrozeaza deoarece se sit la o distanta mai mare fata de vase
Imperfecte>>delimitate de catre celulele tumorale >
hemoragia
metastazare pe cale hematogena
Angiogeneza tumorala
-inmugurirea de neocapilare din vasele preexistente
-factor declansator :hipoxia (tumori de pana la 1-2 mm cubi )
-factori reglatori :FC
Metaloproteinaze matriciale,citokine,integrine
-densitatea capilarelor din tumora primara se coreleaza cu aparitia
metastazelor si reducerea supravietuirii
-Tinta pentru tratament -ex Avastin
Relatia Stroma panrenchim
Tumorile epiteliale :
Tumori mezenchimale :
Cel epiteliale tind sa formeze insule,plaje ,glande separate sau inconjurate de
stroma tumorala.
In cazul tumorilor mezenchimale stroma este foarte fina si inconjoara celule individuale.(este nevoie
de coloratii speciale :reticulina)
DIFERENTIEREA FUNCTIONALA A TUMORILOR
-tumorile benigne si carcinoamele bine diferentiate pot pastra functia celulelor de origine si pot
produce hormoni specifici
-cheratina,mucus (secretia normala )
Tumorile maligne pot sa fie nefunctionale sau pot produce sinteze neasteptate
-unele tumori produc antigene fetale:CEA(antigenul carcinoembrionar ) produs de catre
:cc colorectal ,cc gastric,cc pancreatic
Alfa feotproteina FP :>>cc .hepatocelular,sau in tumori cu celule germinale
Alteori pot produce hormoni ectopici
Carcinomul cu cel mici :ACTH,ADH,insulina,glucagon ,hormoni paratiroid like
(Individul prezinta sindrom paraneoplazic)
MARKERI TUMORALI
UMORALI-prezenti in ser:monitorizare,dg(PSA,CEA,CA125,-FP)
Celulari :antigene identificare :ihc
Utili in dg tu nediferentiale :
CK,EMA(citokeratina,antigen de membrana epiteliala)-pozitive in
tumorile epiteliale
Vimentina-marker pentru cel mezenchimale
Desmina-marker muscular
proteina S-100-marker neural(pt derivate celulele din creasta neurala)
HMB-45-pozitiv in melanoame
SMA-(actina musculara neteda)-muschi neted
LCA-antigenul leucocitar comun
NSA(enolaza neuron specifica),chromogranina,sinaptofizina-markeri neuro -endocrini
Clasificare dupa origine NUU
TUMORI EPITELIALE
Benigne:Papilom cu cel scoamoase

Anul III, Seria I

Cursul 13
-urotelial

Adenom
Maligne:
-carcinom scuamos
-carcinom bazocelular
-adenocarcinom
-carcinom urotelial
Tumori epiteliale benigne
Papilomul
Localizare:piele ,mucoase ,la niv vezicii urinare (uroteliul)
Macro:leziune exofitica sau vegetanta cel mai adesea sesila ,cu suprafata fin ramificata ,iar alteori
poate avea aspect invertit
Microscopic:
Orice papilom este alcatuit din axe-conjunctivo-vasculare tapetate de un epiteliu asemanator
celui normal

ADENOMUL =tumora benigna a epiteliului glandular


Clasificare:Adenom in organe parenchimatoase
Localizate:gl endocrine ,tiroide ,paratiroide ,hipofize,epifize,
Gl exocrine:gl mamara ,ficat ,rinichi
Macroscopic: forma nodulara,chistico-papilara.chistica(tiroida,ovar)
Leziune unica de dimensiuni variabila (mm in hipofiza, zeci
de cm in ovar).
Microscopic: mai multe modele arhitecturale:
Adenom acinar
o
o
o
o
o
o

tubular
trabecular
solid
chistic
chistico-papilar
forma combinata: FIBROADENOMUL mamar in care proliferarea glandulara este
ascociata cu o proliferare fibroasa
(A) Tubular adenoma with high-grade dysplasia
Comportament functional >>variabil
(H&E, Original magnification 40). (B) Tubular
Prezenta cel mioepiteliale benignitate

Adenomul mucoaselor
Polipi leziune care se proiecteaza pe suprafata unei mucoase
De colon,gastric,lingual
Substrat anatomo-patologic
-2 categorii de polipii :netumorali (=neneoplazici)
Tumorali
(=neplazici =adenomatosi =adenoame)
Localizare:in mucoasa tubului digestiv(cu
exceptia anusului si esofagului)
Stomac si intestin
Forma pediculata cu dimensiuni mici
Suprafata lobulata
Tija sau pediculul este tapetat de epiteliu
normal mai lunga la polipii mai
mari.
Forma sesila-baza mai mare suprafata fara pediculi
.suprafata este viloasa fin ramificata ca niste fire de
par.
Dimensiunile mai mari (>2 cm )
Forma plana :leziuni mici de sub un cm
Placa usor elevata ,cu o arie

adenoma with high-grade dysplasia (H&E, Original


magnification 100). (C) Tubular adenoma with
adjacent colonic metaplasia (H&E, Original
magnification 40). (D) Both MSH2 (shown) and
MLH1 (not shown) demonstrated intact (positive)
nuclear staining in the dysplastic ileal epithelium
(Immunoperoxidase, Original magnification 200).

Anul III, Seria I

Cursul 13

centrala denivelata
Microscopie:
-polipul adenomatos este constituit dintr-un epiteliu
displazic(neoplazie)Nuclei mai mari hipercromi ,citoplasma cu reducerea cantitatii de
mucus. Prezenta mitozelor, stratificare celulara (semn de displazie)
Displazia de grad redus
Displazie de grad inalt (inclusiv cc in situ)-cu risc crescut de malignizare
Arhitectura :
Tubulare
Viloase :cel sunt dispuse pe axe conjunctivo-vasculare fine
Tubuloviloase
Corespondenta macro-microscopie :adenoamele tubulare sunt de regula pediculate iar adenoamele
viloase sunt sesile .
Cele viloase si cele tubuloviloase au risc crescut de malignizare.
TUMORI EPITELIALE MALIGNE =CARCINOAME
Generalitati :
-origine :epitelii scumoase
Epitelii glandulare
Apar de obicei dupa varsta de 50 de ani
Macroscopie:culoare alba cenusie dar sunt si exceptii :carcinomul hepato-celular poate avea
culoare verde deoarece cel tumorale produc bila
Carcinomul cu cel renale clare are culoare galbena :pentru ca in cel tumorale se acumuleaza lipide.
Consistenta ferma cu exceptii :carcinomul cu cel renale are consistenta mai redusa
Adenocarcinoamele mucigene au o consistenta gelatinoasa si sunt friabile.
Forma este variabila,nodulara ,ulcerativa ,chistica ,chistico-papilara sau forma infiltrativa sau
schiloasa.
Numarul :leziuni de regula unice
Microscopie:grupuri de cel tumorale inconjurate de stroma
Gradare :se refera la gradul de asemanare cu cel de origine respectiv la gradul de diferentiere si se
noteaza cu G.(G1 -4)
G1 tumora bine diferentiata
G2 moderat ,G3 slab,G4-nediferentiata,Gx-nu se poate aprecia
In general tumorile de grad inalt au un prognostic mai sever .
Extindere :
Locala :invazie :de-a lungul planurilor de clivaj
Metastaze pe cale :limfatica,sangvina ,transcelomica,perineurala,
CLASIFICAREA TNM A CARCINOAMELOR
STADIALIZAREA
T-tumorala
N-noduli limfatici
M-metastaze
T=tumora primitiva
Tis carcinom in situ
T0 =tumora primara nu este evidenta
T1,2,3,4=tumori tot mai mari ,mai extinse,mai aderente.
T4 inflitreaza si adiacent
Tx=nu exista conditiile minime pentru a clasifica tumora.
N=adenopatia regionala
N0 =fara metastaze
N1,N2,N3,N4=prezenta metastazelor ggl.
Nx=nu sunt indeplinite conditiile de metastazare

Anul III, Seria I

Cursul 13

M=metastaza la distanta
M0-fara metastaze la distanta
M1-metastaze la distanta
Mx=nu sunt indeplinite conditiile minime pentru a aprecia prezenta met
Prin sumarea datelor stadiul al tumorilor care variaza

Stadiul I=tumora mica cu N0 =fara metastaze ggl Mo fara metastaze la distanta


Stadiul IV orice T orice N orice M1
Gradul si stadiul tumorii sunt f importante pentru conduita terapeutica si pentru aprecierea
prognosticului.
Pe buletinul de analize: pTNM L0,L-1,Lx cu V0 sau V1

IV. TUMORILE MUSCULARE


1. Leio - neted
2. Rabdo - striat

TUMORILE ESUTULUI MUSCULAR NETED


Leiomiomul
Forme anatomoclinice
LM uterin cel mai frecvent
TGI, VU
piele: piloleiomiomul (origine in muschiul firului de par); angioleiomiomul
mamel, rinichi
LM genital: scrot, vulv
LM profund:
- extremiti, trunchi, intraabdominal, retroperitoneal
- solitar, nedureros, crete lent
- poate atinge dimensiuni > 5 cm
Leiomiomul uterin (examen)
Frecven: cam 25% dintre femeile peste 45 ani foarte frecventa
Patologie
 macroscopic:
 tumora nodulara/noduli multipli (numar variabil
 bine delimitat
 dimensiuni variabile: mm -> zeci de cm
 culoare albicioas, aspect de vrtejuri pe seciune
 consisten ferm
 localizare: subseros, intraparietal, submucos (proemina in cavitatea uterina)
 sectiune: roscata, cele mai vechi: se hialinizeaza => culoare albicioasa (cu aspect de vartej pe
sectiune);
 pot sa apara modificari secundare: hemaoragie, degenerescenta chistica, calcificari (fara risc de
malignizare).
 microscopic - leiomiomul clasic: fascicule de celule musculare netede
LM epitelioid (are celule mai mari semana cu cele epiteliale)
variante microscopice
modificri secundare: hemoragi, arii chistice, calcificari, metaplazie osoasa; arii de
hialinizare!
 Corelaii anatomoclinice: de multe ori nu deranjaza;
n funcie de localizare
Submucoasa: comprima mucoasa si pot produce hemoragie; poate impiedica
dezvoltatarea unei asrcini;
Intraparietale: in momentul nasterii se pot complica cu rupturi uterine
Subseros: comprimari ale organelor adiacente: ureter (hidronefroza), rect, vezica urinara,
nervi. Leiomioamele subseroase pediculate se pot torsiona si se pot necroza =>
hemoragie (hemoperitoneu)
 Evolutie: nu evoluaeza si nu se malignizeaza.

Anul III, seria I

Morfopat Cursul 16

LEIOMIOSARCOMUL (nu la examen)


Tumora maligna a miometrului
Localizri
uter
spaiul retroperitoneal mezenter oment
esuturile profunde ale extremitilor
cutanat
vascular VCI, venele membrului inferior
organele genitale externe - mamelon, vulv, scrot
Macroscopie: ca orice sarcom
Microscopie
o LMS convenional
o LMS epitelioid
! Not: numarul mitozelor este important pentru diagnosticul de malignitate mai ales in tumorile
uterine
2

Anul III, seria I

Morfopat Cursul 16

TUMORILE ESUTULUI MUSCULAR STRIAT


RABDOMIOMUL
Definitie: Tumora benigna cu diferentiere musculara striata

1. Rabdomiomul adult
 aduli, B>F
 regiunea capului i gtului (frecvent in regiunea orofaringelui)
 ncapsulat, < 5 cm, lobulat
 celule mari, poligonale, eozinofile vacuolate (glicogen); striaii transversale.
2. Rabdomiomul fetal
o copii
o cap i gt
o microscopic alcatuit din rabdomioblaste: cu diferite grade de maturare (rabdomioblaste =
celule alungite cu aspect de mormoloc)
3. Rabdomiomul genital
 femei de vrst mijlocie
 formaiune polipioid
4. Rabdomiomul cardiac
 copii
 de fapt este un hamartom
 asociere cu scleroza tuberoas la nivelul creierului.

RABDOMIOSARCOMUL
Tumora maligna

Definiie: dovezi ale diferenierii musculare striate scheletice (identificare prin mo, me, ihc, teste
genetice)
Tipuri anatomoclinice:
1. Rabdomiosarcomul embrionar (examen): asemanator cu muschiul
striat embrionar:
- 60% din cazurile copilriei: 50% la copii sub 5 ani
a) Tipul clasic
primii ani de via
mas cenuie albicioas
localizare: urogenital; cap - gt
micro:
 celule mici, rotunde/fuziforme, albastre (cu nuclei intens
colorati cu citoplasma putina) + RMblaste
 celulele tumorale stau intr-o strom mixoid
 dg: striaii, ihc (markeri musculari).
b) Tipul botrioid
Se dezvolta sub o suprafa mucoas: vagin, col uterin, vezica
3

Anul III, seria I

Morfopat Cursul 16

urinara.
Macroscopic cretere exofitic (aspect lobular = ciorchine de strugure)
Microscopic: stroma este foatre laxa => celulele tumorale formeaza un strat dens la periferia
tumorii (=strat cambial)
prognostic favorabil la tratament.
c) Tipul fuzocelular
 regiunea paratesticular, prostatic, parauterin
 prognostic excelent.
2. Rabdomiosarcomul alveolar
 10-20% din cazuri (relativ vrecvent)
 Apare mai des la adolesceni
 grad nalt de malignitate
 intereseaza regiunea distal a extremitilor -> cap i gt
 metastaze limfoganglionare nu numai hematogen
 micro: arhitectura alveolara: stroma fibroasa care
inconjoara grupuri de celule (in regiunea centrala
acestea sunt discoezive => semanana cu alveolele
pulmonare)
3. Rabdomiosarcomul pleomorf
 aduli, foarte rar
 la nivelul extremitilor
 prognostic sever
 diagnostic ME, IHC
4. Sarcomul alveolar al prilor moi
o histogenez miogen
o apare la adolesceni, aduli tineri, mai ales sex F
o localizare profund - mb inferioare (mai ales in
vecinatatea centurilor); la copii: cap, gt
o microscopie: cuiburi de celule mari, eozinofile, discoezive - alveolar
o evoluie lent, invariabil fatal; metastaze - hematogene: creier, plmn

V. TUMORILE VASELOR
A. TUMORILE VASELOR SANGUINE
TUMORI BENIGNE: HEMANGIOAME
1. Hemangiomul capilar (examen) tumora benigna
Localizare: pielea i esuturile moi din regiunea capului i gtului
Prezenta de la natere regreseaz -> 5 ani
Macroscopie:
o civa mm -> civa cm
o plan sau uor elevat
o culoare roie sau albstruie
Microscopie: lobuli formai din capilare separai de esut conjunctiv
Evolutie: regreseaza pana la 5 ani.
Variant:
-hemangiomul lobular (granulomul piogenic)
 noduli roii, exofitici, cu suprafata ulcerata (uneori si puroi pe
suprafata)
 ulceraie secundar
 piele i mucoase - cap i gt;
grqavide pe gingie
(=granulom de sarcina)
 microscopie buchet de
capilare; epiteliu de
suprafata ulcerat; PMNneutrofile.
4

Anul III, seria I

Morfopat Cursul 16

2. Hemangiomul cavernos (examen)


Localizare
1. piele i esuturi moi superficiale
2. ficat rinichi, corpi vertebrai, creier i esuturi moi profunde
Macroscopie: nodul cu apect spongios; rosu, violaceu; dimensiuni mai mari cativa cm; nu regreseaza.
Microscopie: spaii vasculare mari pline cu sange, adesea trombozate, cu perei subiri, separate de
strom conjunctiv
Evoluie: crete lent
Complicaii:
a. rupere: hepatic => hemoperitoneu.
b. tromboz masiva in hemangioamele cavernoase gigante = sindromul KassabachMerritt CID.

3. Hemangiomul arteriovenos (nu la examen)


- amestec de vase de tip arterial i venos
Tipuri:
a. profund: cap, gt, membre realizeaza hipertofie, unt a-v
b. superficial (cirsoid): cap, gt
c. nodul rou-albstrui, asimptomatic
4. Hemangiomul venos
aduli: proliferare de vene
retroperitoneu - mezenter muchi scheletici
Microscopie: spaii venoase care se pot tromboza
TUMORI VASCULARE CU MALIGNITATE REDUS: SARCOMUL KAPOSI (SK)
Definiie: tumor vascular cu grad redus de malignitate (borderline)
Etiologie: HHV 8-95% din SK (dar altele dect tipul clasic!)
Forme clinice:
1. SK clasic (indolent)
 Apare la vrstnici (mai ales barbati)
 zona mediteranean sau evrei Ashkenazy
 membrele inferioare
 evoluie lent - rar visceralizare
2. SK asociat cu SIDA
 reducerea frecvenei (terapie HAART)- doar 1% ami prezinta azi SK
 mai frecvent la b. tineri
 piele(fata, organe genitale, mb inferioare); mucoasa bucala, plmni,
limfoganglioni etc.
 agresiv, diseminat.
5

Anul III, seria I

Morfopat Cursul 16

3. SK asociat cu imunosupresia
transplant dupa luni, ani de la initierea tratamentului imunosupresor
evoluie lent: leziunilor pot sa regreseaze dupa indepartarea imunosupresoarelor
4. SK african
 Endemic
 forme:
a. copii: limfadenopatie generalizat, deces
b. aduli: mai ales la bargati, la nivelul mb inf, evoluie lent.
Anatomie patologic: pata, placa, nodul, de culoare rosie sau bruna
a) Faza de pat: superficial
vase + celule fuziforme mici + hematii, Hs, cell inflam. (arata ca un esut de granulaie)
b) Faza de plac: derm
 vase tapetate de celule fuziforme, voluminoase
 o proliferare fuzocelular accentuat
 depozite de hemosiderin, globule hialine
c) Faza nodular: mas intradermic circumscris
 celule fuziforme cu mitoze
 fante vasculare cu hematii
 globule hialine intra/extracelulare.

TUMORI VASCULARE MALIGNE


1. Hemangioendoteliomul epitelioid
o esuturile moi superficiale i profunde
o microscopie: celule poligonale, vacuolate
o metastaze n 1/3 din cazuri
2. Angiosarcomul (examen)
Localizri frecvente
1. Cutanat
2. esuturi moi
3. Mamar
4. Hepatic
Etiologie
a) thorotrast, arsen, PVC
b) iradiere (important in cazul cancerului mamar)
c) limfedem - (s. Stewart-Treves)
d) corpi strini
Macro: pat, plac, nodul (mare cu aspect carnos, intens hemoragic)
Micro:
 spaii vasculare tapetate de celule proeminente
 diferite gradare de diferentiere (angiosarcomul bine diferentiat=
asem unui hemangiom)
 ihc
Prognostic: server metastazeaza precoce pe cale hematogena (deces n
mai puin de 2 ani de la data diagnosticului).

Anul III, seria I

Morfopat Cursul 16

B. TUMORILE VASELOR LIMFATICE


Limfangiomul
a) Limfangiomul circumscris (capilar)
- malformativ sau dobndit
- subcutanat - frecvent la extremiti
- vezicule cu lichid clar
- microscopie: vase limfatice dilatate (spatii
vascualre care nu contin hematii iar in jurul lor
acumulari de limfocite)
b) Limfangiomul cavernos i higromul chistic
- Limfangiomul cavernos
Apare la nou-nscui i copii mici
Localizare: cavitate bucal (limb), membre, abdomen; proluferare
difuza + crestere in volum a segmentului anatomic respectiv.
- Higromul chistic:
variant a limfangiomului cavernos
asociere cu sindrom Turner
realizeaza dilataie macroscopic a canalelor vasculare
Localizare: gt, axil deformri
TUMORILE CELULELOR PERIVASCULARE (nu)
Tumora glomic
benign
origine: celul muscular neted modificat
localizare oriunde, regiunea distal a degetelor
Macroscopie:
- noduli mici (< 1 cm), rotunzi, roii-albstrui
Microscopie:
- vase sangvine nconjurate de cuiburi de celule cu aspect epitelioid

VI. TUMORI CU ORIGINE I DIFERENIERE INCERT


Sarcomul sinovial
La tineri: 10-35 ani
Frecvent - al 4-lea ntre sarcoame
Genetica pt diagnostic: t(x;18)
Localizare: profund, mb. inferioare (coaps, genunchi)
vecintatea articulaiilor mari, retroperitoneal, alte localizari
microscopie
o aspect bifazic: o componenta care imita un carcinom
(adenocarcinom) alcatuita din plaje de celule tumorale
(glande) alternand cu plaje de celule fuziforme sarcomantosa
o aspect monofazic: fascicule de celule fuzivorme ca un sarcom
Rx: calcificri
IHC: antigene epiteliale; antigene EMA
Supravieuire la 5 ani 50% -> 10 ani -> 30%
- metastaze: plmni -> limfoganglioni -> oase

Sarcomul epitelioid





adolesceni i aduli tineri


localizat superficial: derm, es subcutanat: regiunea distal a extremitilor mn, degete, glezn
macroscopie: noduli multipli
microscopie:alcatuita din grupuri de celule epitelioide cu necroz central
7

Anul III, seria I

Morfopat Cursul 16

 IHC: markeri epiteliali, mezenchimali


 histogenez: celul primitiv cu difereniere multidirecional
 Prognostic: recidive (75%); metastaze (40%) limfatice i hematogene

Mixomul
Macroscopie: tumor moale, gelatinoas
Microscopie:
a. celule puine, mici, fuziforme/stelate
b. fr atipii, mitoze (distribuite intr-o stroma laxa mixoida)
Localizri: im, juxtaarticular, dermic, superficial, cardiac,
nazal/paranazal
Evoluie- benign
Diagnostic diferenial
1. mixofibrosarcom de grad redus
2. liposarcomul mixoid.

VII: TUMORILE NERVILOR PERIFERICI


TUMORI BENIGNE
Neurilemomul (schwannomul)
Mutaii ale NF2- cr 22
Benign
Mai frecvent la aduli
Localizare
a. esutul subcutanat
b. profund
c. unghiul pontocerebelos (n. acustic): NF2 => bilateral
Macroscopie:
 de regul unic
 tumora nodulara bine delimitat, ncapsulat, culoare cenuie
 situat excentric fa de nerv (poate fi excizat fr sacrificarea nervului)
 aspect chistic n tumorile mari
Microscopie
a) Arii Antoni A
o Celulele se aseaa in siruri paralele formand palisade
o celularitate dens
o poate reprezenta singura component n
schwannom - arii Antoni
schwannoamele mici
o iruri paralelele de celule alungite (nucleii
formeaz palisade)
o corpusculi Verocay: dou iruri de nuclei ntre
care este prezent o component fibrilar
eozonofil
b) Arii Antoni B: mai laxe, celularitate redus, strom
mixoid
Origine: celula Schwann
Comportament: nu recidiveaz, nu se melignizeaz!

Neurofibromul (tumora benigna)


Numr
o solitar
o multiple (in neurofibromatoza von Recklinghausen)
Localizare
 superficial MACRO: formatiune polipoida de coonsistenta moale cu dimensiuni variabile (mm> cm)
8

Anul III, seria I

Morfopat Cursul 16

 n relaie cu un nerv mai profund


 neurofibromul plexiform frecvent intereseaza trunchiuri nervoase mari; se extinde pe ramuri;
 se poate maligniza
Microscopie
 tumora nencapsulata, slab delimitata
 arii celulare: toate elementele unui nerv periferic (proliferare
de celule Scwann)
 strom mixoid sau colagen
Prognostic:
1. poate recidiva pt ca este imprecis delimitat;
2. excizia lui trebuie sa se faca cu excizia nervului;
3. risc de malignizare n cazul neurofibromului plexiform +
neurofibroimatozei
Neurofibromatoza tip 1 (von Recklingahusen)
Cea mai frecvent boal ereditar produs de mutaia unei singure gene
1/3500 din indivizi
Transmitere: AD
- mutaia genei NF1: cromozomul 17q11.2
codific neurofibromina - supresoare: anti Ras
Clinic:
a. neurofibroame numeroase
 cutanate
 profunde
b. pete melanice caf au lait (localizate atipic: axilar, la nivelul
pliurilor; in zolele neexpuse la soare.
c. noduli Lisch noduli pigmentati ai irisului
Rrisc de malignizare: 5-15%; in neurofibroamele profunde
Neurofibromatoza tip 2
Transmitere: AD
- gena NF2: cr. 22q12- codifica merlina (neurofibromina 2, schwannomina) rol supresor
Clinic
o schwanom bilateral a nervului acustic
o +/- tumori cutanate
o pete caf au lait

TUMORA MALIGN A TECII NERVILOR PERIFERICI (MPNST)


Aduli - extremiti -> trunchi -> cap i gt
Forme:
o sporadic, sau
o n asociere cu NF-1
Macroscopie: >10 cm, arii de hemoragie i necroz, aspect infiltrativ
Microscopie:
o celule fuziforme dispuse n fascicule, palisade, spirale
o arii mixoide
Prognostic: supravieuire la 5 ani : 50% - cazuri sporadice
20-25% - NF-1

TUMORA CU CELULE GRANULARE


(miomul mioblastic Abrikosov)
Nodul mic (1-3 cm), superficial
Localizare : subcutanat, limb, esofag, alte organe
Macroscopie: nodul relativ bine delimitat, de culoare glbuie
9

Anul III, seria I

Morfopat Cursul 16

Microscopie: celule rotunde cu citoplasma bogat n granulaii eozinofile


Origine: neural - proteina S-100 pozitiv

VIII. TUMORI ALE ESUTURILOR MOI FORMATOARE DE


CARTILAJ I OS





Osteosarcomul
 regiunile musculare profunde ale extremitilor, retroperitoneu
 adulii > 40 ani
 grad nalt de malignitate
Condromul
 esutul celular subcutanat
 condromatoza sinovial
 n jurul articulaiilor
Condrosarcomul
Condrosarcomul mezenchimal
 rar
 malignitate nalt
 histologic similar corespondentului osos
Condrosarcomul extrascheletic
 localizare profund n extremiti i retroperitoneu
 celule ovale i fuziforme ntr-o matrice mixoid
 evoluie lent

LEZIUNI MELANOCITARE
Melanocitele
origine neuroectodermal
raportul melanocite: celule bazale 1:4 -> 1:10
coloraii
1. Fontana-Masson
2. S-100, NSE
3. HMB-45, Melan-A

LEZIUNI MELANOCITARE BENIGNE:


1. NEVII melanocitari (nevi)
Nevii dobndii comuni
o majoritatea apar n primii 2-6 ani -> 20 ani
o numr: rasa alb (20-30 nevi)
o dimensiuni mici: < 6 mm diametru
o form: pete, plci, papule, polipi
o pigmentaie: culoare bruna -> negricioasa,
culoarea pielii
o localizare: tegunemte expuse la soare:
tegumentul capului, gatului si truchiului.
Neviic omuni se dezvolta gradat: intial proliferarea
melanocitara se localizeaza la jonctiunea
dermoepidermica, deasupra membranei bazale;
ulterior melanocitele rup membrana bazala si
prolifereaza in derm. In evolutie membrana bazala
se reface, componeta jonctionala dispare si ramnae doar componenta dermala.
1. Nevul joncional
 primul stadiu al proliferrii melanocitare
 patogenez
10

Anul III, seria I

Morfopat Cursul 16

 micro: prolifereare de melanocite la jonctiunea dermo-epidermica deasupra mb bazale.


 Clinic/macroscopic: forma plana, culoare bruna, fara fire de par
 Evoluie: se poate maligniza
2. Nevul compus
Patogenez
Microscopie: 2 componente: una jonctionala si una intradermica
clinic/macro; placa, usor elevat, poate contine fire de par, culoare mai palida
evolutie: se poate maligniza pe baza componentei jonctionale
3. Nevul intradermic
 cel mai frecvent nev al adultului
 patogenez
 clinic/macro: palca, nodul, palulomatos, culoare bruna sau uneori cularea pielii cu sau
fara fire de par.
 microscopie:doar componenta dermala
maturare (senescen):
1. dermul superficial: melanocite rotunde, epitelioide
2. dermul mijlociu: melanocite asemntoare Li
3. dermul profund: melanocite nevoide, fuziforme (imita celulele nervoase).
Nu se malignizeaza.

Nevul fuzocelular i epitelioid (nevul Spitz)


copii i aduli tineri
cap, gt, extremiti superioare
clinic:
1. nodul dermic solitar, mic
2. component vascular stromal important
3. culoare rosie, pigmentaie redus (macroscopic poate fi confundat cu o tumora vasculara).
microscopie: atipii -> confuzie cu melanomul malign
Nevul halo: tip particular, inconjurat de un chenar depigmentat alb, corespunzand unei benzi de
infiltrat limbocitar peritumoral
Nevul congenital
- 1% din nou-nscui
11

Anul III, seria I

Morfopat Cursul 16

a) Nevul congenital negigant


- uor elevat, pigmentat, cu o cantitate moderat de pr (in general firele de par fiind mai inchise
decat restul pilozitati si mai groase).
b) Nevul congenital gigant
dimensiuni mari (cativa cm diametru); extins pe
teritorii mari: tot scalpul, tegumentul unui
membru, toracele;
distribuie: dermatom, pies de mbrcminte
intens pigmentat, pr
leziuni satelite
supraata neregulata nodulara
incidena malignizrii: 6-12%; nevii giganti explica
aparitia melanoamelor la copii.
microscopie: nev compus, dermic
Nevul displazic
 poate aparea de novo sau pe un nev preexistent
 clinic:
 leziuni pigmentate unice sau multiple, uor elevate
 mai mari dect nevii obinuii: > 6 mm
 au contur neregulat, pigmentaie neuniform
 microscopie: atipii
 semnificaie risc de malignizare:
- prezena nevilor displazici la cei cu melanom sporadic
 sindromul de nev displazic:
 AD, risc de melanoame unice/multiple
 forma clasic:
100 de nevi
1 nev mai mare de 8 mm
1 nev cu trsturi atipice
2. MELANOCITOZE DERMALE
leziuni pigmentate dobndite sau congenitale ale melanocitelor dermale
- derivate din resturi ectopice ale celulelor migratoare din creasta neural
celule fuziforme cu granule de melanin, disec colagenul
clinic culoare albastr sau cenuie
Nevul albastru comun
o solitar, < 1 cm, uor elevat sau form de dom
o faa dorsal a minilor i picioarelor
Nevul albastru celular
 regiunea inferioar a spatelui i fese
 nodul sau plac albstruie > 1,5 cm
MELANOMUL
Tumora maligna a melanocitelor
Creterea incidenei in ultimii ani
Localizare: piele (mai ales in ariile expuse la soare), mucoase, meninge, ochi
Factori favorizani:
pr rocat, piele alb; pielea sensibil !!!
expuneri brutale la soare- RUV - solarii
nevi: dobndii comuni (>100), displazici, congenitali gigani
imunosupresie
melanom n antecedente
sex M
vrsta > 50 ani
mutaii genetice: activarea BRAF
factori familiali (10-15%):
 melanom familial: 9p21- deleia p16INK4A
12

Anul III, seria I

Morfopat Cursul 16

 sindrom de nevi displazici


 xeroderma pigmentosum
Modele de cretere:
o faza de cretere radial, orizontal pat
1. epiderm: melanom in situ, sau paote interesa
dermul supreficial
2. evolutie lenta (luni, ani)
3. nu metastazeaza (netumorigen)
o faza de cretere vertical nodul
1. intereseaza straturi profunde
2. are evolutie rapida
3. metastazeaza (tumorigen)
Clasificare n funcie de profunzime:
 in situ (foarte rar!)
 invaziv
1. netumorigen (faza de cretere radial, orizontal)
2. tumorigen (faza de cretere vertical)
Melanomul n faza de cretere radial (orizontal) (examen)
nu formeaz mas tumoral (pat)
melanocitele tumorale intereseaz:
 epidermul: Melanomoul in situ
 epidermul i dermul papilar: Melanom microinvaziv
criterii de diagnostic clinic/macroscopic: ABCDE
 A = asimetrie
 B = bordura neregulata
 C = culoare variata in cadrul aceleiasi leziuni (arii brune, negre, cenusii albastrui,
arii depigmentate)
 D = diametru de 5-6 cm
 E = leziune evolutiva
evoluie:
o lent (poate rmne luni, ani n aceast faz)
o nu metastazeaz (netumorigen).
!!! Pe fondul lui poate aprea creterea vertical
Forme clinicopatologice de melanom netumorigen
1. Melanomul cu extindere superficial
 forma cea mai frecvent (70%)
 apare pe pielea expus la soare
 trunchi (B), trunchi, mb. inf. (F), 30-50 ani.
2. Lentigo malign i melanomul lentiginos
 mai rar (4%)
 zone expuse la soare: cap, gt, brae
 la persoane cu ten deschis
 la varste mai mari: peste 65 ani
 crete lent: evolueaza timp de 5-20 ani
 faza in situ: > 3 cm, 10-15 ani
3. Melanomul acral lentiginos
 cel mai rar tip la rasa alb (2-8%)
 frecvent la alte rase (negri, hispanici, asiatici)
 localizare: palme, plante, subunghial
Melanomul n faza de cretere vertical = tumorigen
(examen)
- de novo (melanom nodular)
- pe fondul unei leziuni cu cretere radial
Macro: nodul expansiv
Micro : prolifereare de melanocite maligen in derm si straturile
profunde
mitoze n componenta intradermic
Evoluie: crete repede: sptmni, luni capacitate metastazant (melanom tumorigen)
13

Anul III, seria I

Morfopat Cursul 16

Melanomul nodular
15-30% din cazurile de melanom
membre inferioare, trunchi
ulcerat, sngereaz la atingere minim
pigmentat sau amelanotic
conine numai o cretere tumorigen, verticalv
neprecedat de creterea radial
prognostic sever: invaziv de la nceput
Stadializare:
Sistemul Clark: dupa profunzimea histologica a invaziei
 nivelul I: melanom in situ
 nivelul II: dermul papilar- incomplet
 nivelul III: umple dermul papilar, pn la interfaa cu dermul reticular
 nivelul IV: dermul reticular
 nivelul V: esutul subcutanat
Sistemul Breslow
 grosimea n mm
 sub 0,75 mm prognostic excelent !

Microscopia melanoamelor maligne


Citologie:
- form: epitelioide, fuziforme, bizare
- dimensiuni variabile
- citoplasma: eozinofil, spumoas, inel cu pecete, clar
- nucleoli mari, rosii
- melanina (poate lipsi)
Arhitectur
- model de cretere: pseudoglandular, pseudopapilar,
trabecular.
- fibroz, metaplazie cartilaginoas, osoas etc.
IHC
S100
HMB45
Factori de prognostic:
- Profunzimea tumorii: mm
- Nr. mitoze/mm2
- Regresia (rspuns imun fa de componenta radial)
- Infiltrat inflamator limfocitar la baza componentei verticale
- Sexul
- Localizarea (regiune central/extremiti)
- Ulceraia
Prognostic bun:
- Sub 1,7 mm
14

Anul III, seria I

Morfopat Cursul 16

- F
- Absena regresiei
- Nr. redus de mitoze
- Infiltrat limfocitar peritumoral abundent
- Localizare la nivelul extemitilor
- Lipsa ulceraiei
Extindere i metastaze
- Extindere orizontal i n profunzime (Clark)
- Metastaze: n limfoganglioni
- cutanate (noduli satelii mecanism limfatic)
- la distan: F, P, TGI, oase, SNC

15

Anul III, seria I

Morfopat Cursul 16

16