Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • 2.1. Rizter G. - McDonaldizarea Societatii

    Încărcat de

    Amalia Amy
    115 vizualizări125 pagini
    Carte

    Titlu original

    2.1. Rizter G. -McDonaldizarea Societatii

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Carte

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    115 vizualizări125 pagini

    2.1. Rizter G. - McDonaldizarea Societatii

    Încărcat de

    Amalia Amy
    Carte

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 125
    airze' GEORGE George Ritzer ese unuldinte cel mai cunoseut20colgl american contemporani avior @ numerease lucrrl din domeniul tere sociale ologiel consumuli: Sociology: A Multiple Paradigm Scinoe (tars, 1980), Toward an Intgrated Sociological Paradigm 198%), Metter ‘n Sociology (800, Expressing America: A Clique ofthe Glbal Ged, Cand Society (1998), Postmodem Social Theory (187) Enchant Disenchanted Wort: Revolonsing the Means of Consumption (598) Eat de asenaes, etconston volun Te Bache! Companion Wor Social Theorists 1 tondatorul joasei public al of is See ee i + Medonstdzares societal un best seer insumind taje de peste 100,000" ‘ exemplare,adevent cei zece ani cae au trecut dela publicarea primel citi (1989), o eferints obigatorie pentru studentifaculitior de sociologie dopeste Ocean Mcdonalolzarea societiti este una dintre cele mai importante si influente cai aparute in utimii cincizeci de ani. {..] © data cu Inceputul secolulul XXI,irationalitatea rationaltati a devenit att de evident inca avut crept efectcoagularea unoradevératemigcarice ‘Se opun eficienfe, controlului si calculabittati care definese modelul McDonald's. Cartealui Ritzer este in acetasi timp opera unui anaist ‘unui profet, o operd care ramine cit se poate de actual. * medonaldizarea societatii ax JorathanH. Tuer, Unters of Calfomia © é : 3 i : 5 Scee ony 8 Se a7s.a57625-4 mcdonaldizarea societati comunicara.ro George Ritzer mcdonaldizarea societatii ‘Traducere de Victoria Vugean comunicare.ro Bucuresti Redactor: Cometiu Radu, Novina Solomon, Coperta: Radu Girmaces Tehinoredactor: Florin Parséchiv Producti: Alin Zaineseu George Ritzer The MeDonaiiation of Society Copyright © 2000 by Pine Forge Press Pine Forge Press, 2 Sage Publications Company, 2655 Teller Road, Thousand Oaks, California 91520, (805) 499.4224, salesppsagepub.com ‘Sage Publications Lu, 6 Bonhll Steet, London EC2A 4PU, United Kingdom ‘Sage Publications India Pvt. Lad, M32 Market, Greater Kailash J, New Delhi 110 O48 india Toate drepurileasupra acest versuni pati edu ‘comuntcare.ro 2008, [SNSPA, Facultatea de Comonicare si Rela Publice David Ogihy" Surada Povernei 68, Bucuresti Tel/fox (021) 513.5895, Emma edituracomunicareso snev.ediara.comunicare.ro ‘Aceasts carte a fst realizas cx spin financiar din partea Bancii Mondiale sia Guvernalay Romane! in eadul Posecutat de Reforma slnvatimanralui Superior Ceteetari RO 4096-202 eset tab oa cop mre re Bitrome. fationale a Romfniei 1 Vue Victoria (ad,) 316 Cuprins Profata 113 1. Ointroducore in medonaldizare /17 ‘MeDonala's ca simbol planetar / 20 Braful lung al mcdonalaizarit 122 Dimensisnte medonaloizaril | 25 Eficienta /26 Caloulabiitates 26 Previzbiltatea /27 Control prin tehnologii nonumane /28 Avanigjele medonaldizarit 128 Contica 2 medonaldizarit rationaltates rational 29 Co ms este medonaioizat? | 31 Optivire in perspective 132 2, Medonaldizarea i precursorii De la colivia de fier a fabrica fast-food /33 Birocratzares: visla devine mai rationala {33 ‘Teoria rationaltati elaborata de Max Weber /34 Irajionaltatea si ,colvia de for” 136 Hoiocausiu!: mosrtea la scara industrialé | 37 Management stinfic: gasirea cali optime | 39 Linia de asamblare: ransfornarea muncitorior in abot) | 40 Levittown: construirea caselor Jn dol timp i tel miscari” | 42 Centrele comerciale: mali-izarea Americi! | 44 ‘MeDonald’s: crearea .fabrici fast-food" 144 Conctuzie /47 3. Eficionta ‘Traseele prestabilite $1 mineatul cu mina /49 Optimizarea procesului /50 Industria fastfood: scurtarea timpului dintte secrete si excretie 61 Gatitul acasa (si fenomenele alerente): Neam timp sa gateso" / 52 ‘Cumparaturile: crearea unor masini de Vindut din ce in ce mai efciente /54 ‘rvatamintul universitar: bili respunsul corect 56 Serville medicale: doctor la pachet / 57 Distractia: evacuarea efcienté a camenilor (i a gunoiulul) /58 Alte scene: optimizarea relatilor, chiar $1cu Papa /'60 Simpificarea produsulul 161 Punerea clientilor fa teaba | 63 Concluzio 166 1. Calculabilitatea Marele Mac si micii cartofi prajti /67 Accentul pus pe cantitatea, sinu pe caftatea produselor / 68 Industria fast-food: despre , Whalers” s,Big Fishes" /69 {nvatamintu superior note, pecformanie,califatve,jerarhizasd 70 Servicile medicale: pactenti cintaritin dolari 73 Televiahunea: aspectelo estetice sint intotdeauna secundare /74 Sportul: Nadia Comaneci a obtinut exact 79,275 puncte 176 Poitica: in confrunterea dintre Lincoln si Douglas nu au existat raze-cheie" /78 Alte demeniijurnalismul si turismul de proasta calitate /79 Crearea iluziel de canttate | 80 Transpunerea in ctre a producti sia servicer 80 Industria fastfood: un hamburger nepreparat are exact 3.675 inci / 81 Gatitul. Se coace la 350° timp de 40 de minute” 82 Locul de munca: un penny ett roata carului /82 Conciuzie 184 Provizibilitatea La mall nu ploua niciodata /65 Crearea de medi previzibile 186 Retelele de moteluri: Magic Fingers", nu Norman Bates /86 Industria fastfood: multumesc lui Dummnezeu pentru arcadele aurii 87, Alto medi ET. nu-si poate gasi casa /87 Scenarizarea relatici cu client | 89 Industria fastfood: .Noroc, pristene! si ,Orum bun" 89 ‘Alte medi: chiar si glumele sintprinse in scenariu 91 Crearea comportamentului previziil la angajati | 92 Industria fast-food: si profesori de la Universitatea de Hamburgeroiogie se poarta previzibl /92 Alte medi: look-ul Disney /93 Crearea de produse si procese previble [94 Industria fast-food: pina si mursturia sint standardizate 94 Universitatea: manuale tala cu forma de fursecuri / 95 Spectacolele: bun-venit in lumea MeFilmuiui /96 Sportul: exists si MoGrajduri 198 Reducerea risculu' $a neplicerit/ 98 Conctuzie 1100 3. Controtul Roboti umani si nonumani /103, Controtul angajatilor / 104 Industria fast-food: de la cameni la roboti mecanici / 104 Invatamintul: gradinitele MeCopil 106 Sanatatea: cine ne hotaraste soarta? / 107 Locul de munca: facet cum spun eu, nu cum fac eu / 107 Controlu centilor (110 Industria fast-food: fosi naib de-sicit 1110 Alte contexte: ca Tntr-o tabara de recrati [111 Controjul procesuiui si al produsului / 113, Productia de mincare, gatitul si vinzarea: se prepara singura / 114 Conversatia: ce nu poate ficontolat? 1116 Concluzie /117 {rationatitatea rationalitat Ambuteiajele de pe autostrazilefericirii 119 Ineficienta: cozitungita casa 1119 Costu ridicat: mai bine acasa | 121 ituzia distractisi: ha, ha, ha, tocmal a cézut bursa! / 121 tuzia realitati: nici macar cintarai” nu sint reali 1124 Falsa prietenie: Salut, George" | 124 Dezvrdjrea: unde este magia? | 126 Sanatatea si catastrofele ecologice: Bind si animaleie de apartament sint in primejcie | 127 Omogenizares: nici la Paris nu este altel /123 Dezumanizarea: stropit cu furtunul la .Trocul $i cazanul” / 130 Industria tast-lood: s-aterminat cu speluncite 132 Familia: bucatiria ca stafie de realimentare / 133 ‘nvatarrintul superior: ca un combinat de prelucrare a camil 195 Asistenta medicala: esti doar un numér / 135 Concluzie | 137 3. Frontierele medonaldizarit Nagterea, moartea gi actele care sfideaza moartea /139 Nasterea si perioada prenatala: sarcini high-tech si bebelusiproiectatl / 141 ‘Mcdonaldizares fertlizari: si unica poate avea copii / 147, Medonaldizarea sarcini: alegerea copilului perfect / 142 Medonaldizarea naster: nasterea ca patologie / 145, ‘Mosrtea —inainte, in impul si dupa: nmormintar pe banda rulanta | 147 Medoneldizarea mori: mori proiectate 148 Medonalizarea inmormintarllor: fara bocete / 150 Aciole care sfideaza moartea: 0 sosea pind in itu Everestului? 162 Concluzie 1155 3. Medonaldizarea intr-o lume in schimbare Fortele care guvermeaza medonalcizarea: e profitabila, o apreciom, se potriveste | 157 Profitur mari si costuri reduse / 158 Medonaldizare de dragul medonalaizarit / 158 Medonaldizarea si societatea in schimbare / 159 Globalizare si medonaldizare: Pleaca odata!" sau Mal stai pe-aic” | 160 MeDonald’s ca fenomen local / 161 MeDonald's ca agent al imperilismului cultural / 162 Globalizare versus americanizare / 164 Cheva perspective alternative: sestaurantul fast-food in epoca .post“-urlor | 166 Postindustialismul si medonaldizarea: ,complexificare” si simplificare / 166 Forgism si postiordism. Sau este vorba de medonaldism? / 168 Postmodemismut: sintern in deriva tn hiperspatiu? / 170 Privind spre vitor: de-medonalalzare? 1178 \Vitorul restaurantului McDonald's sal rancizelor: ‘gramezi de legume stricate si gunoi / 177 Vitorul medonaldizari: restaurantul Miss Ce-o fit, restaurantul Miss Fritura* / 178. Conciuzie / 183 10.8 facem fafa medonaldizaril Ghid practic de supravietuire /185 Creare unor alternative ,rezonabile": uneor| requil trebuie incalcate | 187 Marvelous Market: ,Cruste crocante si savoare depina” / 188 Ban & Jerry's: .capitalismat griiuiu / 190 Pensiunile:alterative la MoCazare si MeMic-dejun / 194 Linia de asamblare a automobilelorin Suecta: eliminarea celor mal nocive ofecte / 195 CO riposta colectiva: 58 salvar iniile, mint, papilele gustative si Piazza di Spagna 1196 Grupul de Spriin MeCalormie: McDonald's obtine 0 victoie & la Pirus / 196 ‘Asociatia Nationala a Salvatorilr de Inimis McObstructia artere* 198 ‘Siow Food: mincare tradionala, regionala, de calitate / 19 Spraw-Busters: ista neagra" a supermagazinelor modonaldizate /200 Protest locale: reluzul de a spune Adio, iocur dragi* J 200 ‘Solut individuaie:,cepartamente speciale ‘copii legatila ochi $i lumi imaginare | 203 ‘Nise nerationalizate:viala in .departamentele speciale” /204 O lista de actin individuale: daca totul da gres, salva copii /206 Libertate: daca nu puteli face fata, puteli evada? / 209 Conetuzie 1210 Note 1219 Bibtiografie /243, Lui Alan Ritzer, care moa ajutat smi deschid ochitasupra ‘medonaldizani, sé lui Paul O'Connell, al cai amabilitate # intlgenta a la Berard Shacs au fost surse de inspivatie Pentre aceasta carte, Prefata ‘Medonaldizarea intra zgomotos in nou secol gi, ce este mai important, in al doilea mileniu de existenta, Astizi este 0 fort infinit mai puternica si mai matura decit, acum dowazeci de ani, atunci cind am inceput s4 ma gindesc Ia ea si cind, cu ‘aproape zece ani in urma, am scris prima editie a acestei carji. Compania McDo- nnald’s are acum mult mai multe restaurante, a devenit o corporatie international simai puternica si gia croit dram in inimile si mintile multor consumatori siintre- prinzatori, Astzi exista multe clone ale restaurantalui McDonald's, nu numai in in- ‘dustria fastfood, ci gin multe alte medii sociale. Multe alte natiuni au fst invadate ‘de companii americane medonaldizate si multe nasiuni au creat versiuni indigene ale acestor intreprinderi, Dar cel mai important este faptul c& medonaldizarea sa jnradacinat si mai adine nu numai in cultura Statelor Unit, ci sin alte culturi din intreaga lume, Permitesi-mi si va ofer citeva exemple care aratd cit de profund inradacinate sunt restaurantal McDonald's si medonaldizarea in alte cultur: = Un jeponez a foe surprins cind a descoperit un restauranc McDonald's la Chicago, doox rece ereiea ca acesta exists numa in pon cd ete 0 eompanie japonera. ~ Ambasadorului american in Israeli sa cerut un autogra in dip ce patrona deschderea primolai restaurant McDonalds din aceasta fara. Cind persoana respecva a aflat cd era amba sadorul Sttelor Unit, gnu al resaurantuui MeDonal', sta retrssoliciarea. Ma alam in masing, ia drum spre aeroportul Schiphol, Olands, ind condus de un su- dent de la Universitatea din Groningen, unde vorbisem despre medonaldizare, Stodental mia spus ca, atunci cind el i prieveni sa olandea ealatoresc In srinatate,primul lucru pe eare i fe, dupa ces arunca bagjele pe pata de Is hotel, exe #4 giseaca un reraurant MeDonal’s ‘pentru ei Te da sentimental el sint aca” Aceste anecdote sugereaza motivul principal al acestei edifi revizute: puterea siimporeanta in crestere ale restaurantului McDonald's si ale medonaldizari, Pe lingd unele miei schimbari pentru a aduce cartea la zi, a face lectura acesteia ‘mai usoara si elimina redundanfele, am facut si citeva adaugiri substantiale: Protata 2 ~ Ghidul practic de abordare 2 medonaldivsrit din Capitolul 10 a fost extins pentre a ‘cuprinde sate modu dea face fp acest proces. In mod deosebit et insta aupraefortarlor Tre acai in Capitolul 2, captolele 5:6 aduc dovezi im context dir a tora dnnenotant majore ale rationalist ~ ficient, prewsblte, Ca contro Numeroasele exemple din diferice capitoe rats grad) cae Siren a ptruns in societate,precum rim acceleratal ae tui fenomen. nomen. ji extemal anal In Capitol 7 seanalizeazs al cincien gi cel mt paral clement al mcdonald ~iaonataea rational, De cea ma rae avoumulu erica medonaldizare, acest capitol reprezitlo ei, ae ae ial ela arma iret analifnd o varietate de aspect ia, a ir cl nal important ete denumanizarea, Capitol 8 preziné mod) rales di ar dunren ea extns ronterele,cuprinzind mu numa viata, ar 4 na Ba ach yanouda premergatoareacesca), moartea (incase perioads are ser cy ceva care sideazA moariea, cum ar fi cucerirea Everest i are a2 moth! 9,0 dscute despre local medonaldizarit intro Tame In Umea ane prezenjue la nivel planeta, perspecivee ci de vitor fi chia snputcademcoonaiars In capitol nal 20) esa oferte cies sa eae reeal daca mu chiar frig pe fap ct rebutes fac faa une din ce in ce mai medonaldizate. 2. Mcdonaldizarea si precursorii sai De la colivia de fier la fabrica fast-food come ap peu en an aft pred on Fresca in Capital] Tn ace capial vom anal pesean ce dine acste Bsn pina inom cami none rate wre Tut ae Weserpsiorel speci procera ga ora Afton o metod Ge ucidere in mas care poate fi ‘extrema logica a temerilor iui Weber privind. wae [acele exc prin anata brcratzarea incl Sin sn Yom nals nnegtcindee ene proe oon ae spree naa: maageent ini ca ao cone neepy tul secolului, de F.W. Taylor, linia de asamblare a lui Henry Ford, 2 le sstanc construite in suburbiile din Levittown, centrele albu) sant conte ,eenele comercial (allies Sree ec Ry Reade eure Mons Die ines : ce dnteacestes contin sq per importanga ae Birocratizarea: viata devine mai rational nex In ofl cgi regen re # ago de constrin. lefinite, cd nu exista o ierarhie clara a pozitiilor, iar ang nu trek fat 5 Pregatire specifica pentru asi objine postu. ae Medonaldizaroa i precursorisSt in sini, birocratia este diferiti de metodele anterioare de organizare a muncit pentru ca are o structuri formals si, printre altele, permite o mai mare eficienti. Regulile si reglementizile institusionalizace fi determina, chiar ii forreaza pe cei implicati in birocratie si aleagi cele mai bune mijloace pentru aqi atinge scopul. (© anumita sarcina este descompusi intro varietate de componente, fiecare post avind in responsabilicate 0 componenti distincta a sarcinii ca intreg. Angajaii de pe fiecare post rezolva (urmind de obicei regu si reglementari prestabilte) partea Jor din sarcina intreaga, adesea intro ordine predeterminata. Dupa ce fiecare angajat isi realizeaza partea, sarcina este incheiata. Abordind sarcina in acest fel, birocratia foloseste ceca ce istoria ea demonstrat ci ar fi mijlocul optim pentra atingerea scopului dorit. Teoria rational elaborata de Max Weber Ridacinilereflectci moderne asupra birocratiei se gisesc fn opera sociologului german Max Weber. Ideile sale despre birocraie se fundamenteaza pe teoria sa inal largi cu prisre 1a procesul rafonalitan. In cadrul acesteia, Weber descrie modul in care lumea occidentalé moderné a reusits& devina din ce in ce mai rational, adica dominata de eficien'a, prevzbiliate, calculabilitate st tehnologi care controleaza oamenii. Ela analizat, de asemenea, si motivele pentru care restul lumi nu a reusit si se rajionalizeze. Dupi cum putem vedea, medonaldizarea reprezinté o amplificare si o extine dere teoriet rasionalitatit a lui Weber. Pentru Weber, modelulrationalitai a fost birocratia; pentru mine restaurant fastfood este paradigma medonaldizaii? Weber a demonstrat ca lamea occidentala moderna a produs un tip dstinet de rationalitate, Diverse tipuri ale acesteia au existat, in diferite momente, in toate societatle, dar nici unul nu a produs ceea ce Weber a numit rationaltate formala ‘Acesta este pul de rtionaliat la care ma refer atuneicind discut despre medo- naldizare sau despre procesol rationalizaei fa genera Ge este rationalitatea formala? Dupa Weber, ralionalitatea formald inseam’ ch ‘cea cdutare de catre oameni a mijloacelor optime pentru atingerea unui scop ‘ste modelaut de regu, reglementari i suuctur sociale mai lagi Indviil nu sint asa sa se descurcesinguri pentru a gsi cel mai bun mijloc de aatinge un obiectv dat. Webera identifica acest ip de rasionalitate ca find 0 tendinta majora in isto ria lumii inainte, oamenii era list si descopereasfel de mecanisme sigur sat primind oindrumare vaga si generala de a sstemevalorice mai larg (de exemplu religia) Dupa dezwoltarea raionalitai formal, ei au pueut fotos! regull institu tionalizate care si ajute sia decai sau chiar le impund un mod de a action Deci un aspect important al rationalitati formate este faptul ca aceasta permite indivdutui numai citeva optiuni privind mijloacele de reaizare a unc sarin In principiu, in sistema rationalitai formale oricine poate sau trebuie si fara acceagi alegere optima Weber a laudat birocratia, paradigma lui de raonalitate formala, pentru nume roasele ei avantae fata de alte mecanisme care i ajuta pe oameni s4 descopere si Py Medenaldizaea soviet Santer eins gr copa CR) pon ce ae temp Se de fan a fn al doitea rind, birocratile crusi, Reducerea activi la ose ‘care sint tata Jal wees rind, datorit regulilor si seglementrlor bine sabi, brccratile Spereavd intrun mod foarte prevzbil. Angajai pe un anumit post sia exact ours 5¢ Yor Comporta angajati celorlalte posturi. Persoanele din afard care benchcinn 1 sate birocratilor stu, cu un mare grad de ceritidine, ce lise pune la die rotectie social sti exact eit by _ ani vor primi gi cind. ain pil bitocraile pun accent! pe controll asupra oamenilor prin subst Hica deciziel umane cu regul, regulamente § stracturi. Angaal sint contsoiag prin divizhunea muncii, care aloeafiecdrwia un nuumarlimitat de sarcini bine de si tabu st indeptineascd numa acele sarcni in modul preseris de organ Zatie. Eimu pot, in cele mai multe cazuri,s8 conceapa modalitai idiosinerate to indeplinire a acelor sercini. Mai mult, luind deci putine sau chiar deloc oaneat acest ue indimpat : si ntimplat im multe domeni, unde elelatonrele se pelea file bros pe care, cn lndeptneau oun Minami eke iret sit control. Ei primes numai anumitetenii dinpare ea De exemplu, Senicial de Incasr Ficale poate oer contulata iva eae ils de vent dar nu sin problemele cup, De aemenes amen eaten Gia de service dovte nual in anumite modurt Deescrpla tree en Pentru securtatea socials pe cet, dar nu sin bani ghee Medonalczares si precursor sii Fy lrafionalitatea si olivia de fier” in cuda avantajelor pe care le ofer, birocraiasufer de irfionalitatea rationalti- Fara turantul faefood, obirocratie poate reprezeata un foe de munci sau de Saancre a unor serie dezumanizant. Ronald Takaki a caracterizataceste met cepomatizate dept locuri in care ,eu a fost ncarcerat, emosile Tui controlats si ‘pinta ingenuncheat- Cute cunt, sint medi in cre amen nse Pos come porta ca nist finge umane, in care indivi sin dezumaniza . Pe lnga dezumanizare, birocratile prezint si alte aspect rationale. }e $8 sammini eheiente, birocraile pot deveni foarte ineficiente tocmai din cauza fOr” vasatici" complicate $a altor disfuncionalita, Accentul pus pe eviansficare aannnrce adesea fa cant uriage de munca de proastacaltate. Birocraile devin sses improve, deoarece angajailor le este din ce ince mai nelar ce anne aire ad acd, jar elienii na primesc servicile pe care le asteapti. Din aceasta va. precum st dato alto dsfuncionaliti, birocratile cep spiral com” etal dupes cclor care lucread in nteriorul lor sau sint desert de ele rica hnotogile nonumane care’ por inlocui i determing adesea pe oament s sob eae esa eaboteze actvitatea acestortebnologi. Adici ceea cea fost concept ‘a actvitate foarte rationala sfirgeste prin a devent irational ‘Desi Weber a fou interest de elementele de iragonalitate al sistemelor dovate curafinnalitateformala, el va dovedit si maiinteresat de ceea ce @ numit cola Sa pee’ a rauonalitai. In conceptia lui Weber, birocrafilesint adevarate coli fn coast ca indivi snt pring! in ele ea intro capcand, negindvise calitatea de sen Weber ce teres ch aceste birocratil vor deveni din ce in ce mai rationale, far princpile rajionalitsi vor domina un numar din ce fn ce mai mare de 56° sae de tociew Fl a antcipato societate In care oameniisintinchisiint-o serie ‘Peemetar rayionale gi nu pot circu decit dela un sistem rasional la alt: de la ae ston de invayamint rasionalizate [a locuri de munca rajjonalizate, de la Jocuri aaneeeteore nijionafizae la caine rationalizate, Societatea ar deveni o retea de Structuri rajionalizate si nu ar mai exista nici o scapare ‘D exemplifiare a acesel idl a lui Weber 0 gisim in rationalizarea contempo rane s distactilor, Distractia poate & conceputa ca o modalitate de a sepa de san a finan rutinelzilnice. Totusi, o data cu trecerea anilor, pe baza acclorasi princi ea acelea ale birocragilor sale restaurantelor fastfood, au fost raonal: errr iceste eal de evadare. Printre numeroasele exemple de rafionalizare atin Plu iber se namara Chub Mea, retelele de campingut i excursle onganizate Be tuamn ca exemplu un tur al Buropei in treizeci de ile. Autocarul trece In goand prin principalele orage ale Europe, atfel init in impulalocat wurst vid In fogs Peta multe locuri pot La obiectivele de interes deosebit sau foarte importante, Sttocaral incetineste sau chiar opreste pentru ca turigi si fact fotografi, Pste prevazuta o scart oprir I locurile cele mai renumite afc arate vizitesss Pipi, le fotograliaza, cumpéra suvenirur si apoise tore Inapol fa autocar pent % Medonaldizarea societatit ase indrepta spre urmatorul obiectiv. Prin rajionalizarea actvitarilor reereative, ‘oamenii traiesc, intro mare mésuri, in colivia de fer a ragionalita Holocaustul: moartea la scara industrial Weber ascris despre colvia de fier a rajionalitai si birocratizari la incepurulseeo- Julu, Zygmunt Bauman susjine & temerile cele mai mari ate lui Weber privind aceste procese sau materalizat in Holocaustul nazst, care a avut loc Ia cteva ecenii dupa moartea acestula, In 1920. aiman afirma c4, Holocaustl poate servi ca paradigms araionalitai iro- cratice moderne "Casi birocraia, Holocaustl a fost un prods specific pentra Chilizaia oceidentala, Bauman sustine ct Holocaust na fost o aberati, cist ddesfiuat yi mnitate cu spirital ei ctusitor, cu priortitile st viziunea et im. ‘conformitate ci tot ceea ce stim despre civilizatia noastra, in confor- eth ape aa ee anne deans hn node nsec modern, al pin ratonalizae, Holocastl mar f puta ava le." Pogto le eave au aut oc fn stele premodere a fst prea prime sine rents genta permis ucidereaskenacaalloanelor de games! mort i Smpul Holes 7 Hotocansalpoate rv un exemplial ingineri sociale modeme in cre seopul as producrea une soe perfet raonaizate Berra mai oad eect perfec era 6 socetate fark ert gat, homosexual lsbene s tndicopa Hider ra dcBnit pe ene ca peun srs o Dona care ebuia ead teat din societen nai Holosonl a evt toate careers exefale al raonalt (ale modo plain A fot un meeanism ecient de diugere a unui numa closal de fin uitane:De exempla experience nial au araat ca lanl em nef tients marg urecur lc eametee de gazare, celal eficient mile de dit src soumenito De semenes, eau considera ut floss pe membri ‘Comunitatii evreiesti pentru a executa o serie de activitati (de exemplu sa aleagat lurmatorul geup de vietime) pe eare altfl ar fi trebuit s le indeplineasea ei insisi.”” Mol eerei a colaborat pentra cd acest patea singurul ler raional” de Best intr-un astfel de sistem rationalizat (ar fi putut shi salveze pe ali sau sa se salveze pe ei inyisi). Holocaustul a aratat cit de multi oameni pot fi ucisi intrun timp foarte scurt. Bauman mai ofera si alte exemple: Pentc dicector calor frat totl se discus intone pe Milomew, Eima se ocupa de oamtei, 0 su sirma ghimpat: pe ei intereseazé numai mara, adiea © entiae cae se definete numa prin canttate geste ip de calitate. Peni majortatea Bcocrasior, chiar categors smart” Focamna o ress alta prea seer, Ein interesap numal de efectelBinancsare ale atte nile forOblectal lor sine bani? Medonaldizarea el precursors a Evident, nu sa acordat nici o atente calitiii vieti sau chiar « morti evreilor in timp ce se indreprau, inexorabil, spre camerele de guzare. Tot dintro perspectiva cantitativa, Holocaustul ate gi faima atit de trista de a cazul extrem de exterminare in mast: CCatotce sa facut in manera moderna rational, planifiat, np, profesionist ecient, coor dona, Holocaustul a depast ga ficut de rusine toate presupusle acfun’ asemanatoare din ‘epoca premoderna, care, prin compari, a fost primitive, neeconomice sl ineficente. Ca tot ‘ce apartinesocetti modeme, Holocaustl a fost o reaizare supericara in toate privingele.(.] Este eu mult deasupra celoralteepisoade de genocid din recut Holocaustl fost oincercare de standardizare a ucideri in masa. Tot proce: sul era structuratasemenea une! lini de asamblare, Trenurile se indreptas spre lagarele de concentrare, veimele alnite,urmau o serie de etape. O data inchelat procesul, muncivor din agar produceau gramezi de cadavre care apoi erau dix in sist, vctimeleerau drjate de o uring tohnologie nonumans, It cites dintre componentele acest sistem tehnologi: {Auschwitul] a fost oextensie a sitemulu modern al fabric. in le 8 product bun, mate: Fia prima era fnfele umane, iar produc Gina ~ moartea, cu multe waitai pew, mareate cu {gp lstele de producti ale dicectorulu, Cosi, simbolelssterasl modern al fabri, pro- ‘duceau wn fire ck mires neplaet datorat ardent carnit mane. Rejeaua de ei ferate a Europe rmodeme, ait de bine organiza, a aca un nou tip de materie prima in fabri A Reutoaga cur facea scale marfur.[~-] Inginert au project erematorile, dzectori au conceput sistema de biroerajie cares funetionat cw maxima eficienta ™ [Nu este nevoie si mai spun cd Holocaustul a reprezenta nivelul suprem al ira tionalivait rationality. Ce poate fi mai desumanizant decit uciderea in mod rmecanic a milioane de oameni? Pentru a putea fi ucise, itimele trebuiau dezu- manizate, adica ,reduse la un set de unitati cantitative“'®. Concluzia hai Bauman este aceea ci smasinara birocratica germana a fost pus in shjba unui tel de neto- jeles prin iraionattaeatu."* Discutarea Holocaustului in contextul medonaldiari le poate parea exagerata unora dinte itor, Evident, restaurantul fastfood nu poate flat n discus ala turt de Holocaust. Na exisatniciodata fn storia omeniri crima mai cumplia Totus, exist motive puternice pentru care consider Holocaustul un precursor al smedonaldizari. fn primul rind, Holocaust a fost organizat pe priniplerationa- list formal, bazindwse evident pe paradigma acelui tip de ratfonalitate~ biro- cratia, fn al doilea rind, asa cum vom vedea, Holocaustul a fost de asemenea, legit de sisternul fabric, care, asa cum vo vedea tai jos, ete legt si de ali precursori ai modonaldizirit, In first astizi, prin procesul medonaldizari are loc raspind: fea rationaltai formale, lcru care sustine ideea lui Bauman c8 un lueru asema- nator Holocaustului sar mai putea intimpla 2 Medonadizarea societt ‘Managementul stiintfic: gasirea caii optime Un precursor mai putin spectaculos, dar nu mai putin important al medonal- dizari a fost apartiateoriei managementuluistintific. De fapt, din cind in cind, {in discutia sa despre procesul rajionaliaii, Weber mentioneara management stiinife ‘Managementulstinfc a fost creat de Frederick W. Taylor, ale cru idei au jucat in rol esential in orgenizarea munciinintreaga ame in secolul XX." Taylor ‘conceput o serie de prinipii destinate sa rajionalizeze muncasi a fostangajat de ‘mai multe organizati mari (de exemplu Bethlehem Steel) casi apliceideile in fabricile lor. Taylor credea ca Statele Unite sufereau de .ineficienta tn aproape toate activi tatilecotidiene* i ck era necesara o .mai mare eficienté nationals" discipoli sai sint cunoscutica experi" in eficient Studite sale de timp si miseare*aurantca scop inlocuirea a ceea ce Taylor a numit ineficientele metode empirice de organ ‘are a munciicu ceca ce el a considerat afi .cea mai bund modalitate", aes mi. locul optim de a realiza o sarcina.™ in studile sale cu privire la timp $i miscare, Taylor a concept o succesiune de etape care trebuie respectae 1. Cassia mul muncitor, care sd Indeplineacs, prefeabilsarcn dette, foarte calif i pentru munca respec, 2 Seudiati cu atentie miyarile elementare (precum si uncles acceso) folsite de eesti cameni tn activates lo. 3. Gronometra cu gr fecare eta clementars acesa este unl dntre modurile fn care ‘Taylor a pus accent pe caleulabiliate) pentra a descoperi modalitaea ces mai efiiens de relia fecare taps 4 Bicientzas munca climinind expel inefictene cum a toate miscril gest, mic rile facet cele inutile a 5. In final, dupa ce tone miterile inutile a fost eliminate, combina cele mai efceate ‘iscari( unete) pentru obinegclea optima dea ean sacina Managementul stiintific a pus accentul si pe previzibilitate. Evident, in conce: pperea cai optime Taylora cautato abordare pe care o putea folosi orice muncitor El credea ea a permite muncitorilor sai aleags propriile unelte si metode pent asi face munca duce la productivitate scazuta gi caltate sab ica standard, chiar si nesatisficatoare, erau mai bune decit lipsa acestora, deoarece ele produceau o imbunatatire a productvitai gi caliati. Desigur, Taylor a sustinut ideea existengei standardelor clare si detaliate care si garanteze cA toti muncitorii indeplineau: ‘aceeasisarcina in acelasi mod si deci realizau permanent o munca de ealitate In general, management stintfica produs o tehnologie nonumand care a exer= sitat un contol strict asupra muncitorilor. Patronii au descoperit ca, atunel cind ‘respectau metodele fui Taylor, muncitoriiIucrau mult mai eficien,toti mau ace- Jeapietape (adica munca era previzbila), produceau mult mai mult iar plata nu e- ‘ula s creascd decit foarte putin (una exemplu de calculabilizate), Atel, metodele ui Taylor au dus la cresterea profiturior intreprinderilor care leau adopiat. Medonaliizares oi precursor Ca wate sistemele rationale, management! stinsific a avut gi elementele sale de iraionalitate. In primul rind, era wn sistem dezumanizant in care oamenii erau considerayielemente dispensable si, dei, erau trataficaatare. Mai mul, deoarece ‘muneitori ficeau numai una sau dou opera, cele mai multe dintre deprinderile iceperile lor nu era foloste. Aceasta a avut urmari dezastruoase si la ince- petal anor 80, industria american a fox depisita de indus japoneza, care Gescoperise nu numai un mod de a utiliza rationalitateaformala, dar side a fotos tnai bine abiliijile munctorilor.” in ani '90, industria si economia japoneza in general au intrat in deriv, dar lecta pe care Statele Unite au invajavo de la Japonia in ani ‘80 leat ajutat si creeze economia robusta a anilor ‘2. ‘Desi astizi se vorbeste putin despre Taylor, despre expertil in eficienté sau despre stuile de timp si miscace, impact lor este puternic resimit intro socie- tate medonaldizata. De exempla, ejelele fastfood se striduiesc sa descopere sist aplice cel mai bun mod de a gati hamburger, cartofi prj, de a pregati shaker, Gea serv client ete. Modul cel mai eficient dea rezolva o varietate de sarcini a fost codificatin manuale pentru afi predatdirectorilor care, la rind lo, finvata ‘angajati. Restaurant fastfood si diversele lui tehnologii au fost proiectate pentra a pijn obtnerea celor mai efiiente modur de a hr un numa mare Ge oameni. Deci, din now, restaurantal MeDonald’s nu a inventat acesteIucru, ilea combinat cu principle bicocratici gale Hiniei de asamblare, contribuind astfel la crearea medonaldizari Linia de asamblare: transformarea muncitorilor in roboti Ca si birocratia moderna si management sinfic, linia de asamblare a apirutin zoriisecolului XX. Aplicate in industria birocratizat a automobilelor,ideile mana- _gementului stintfic au ajutato sai capete forma. in general, inventatorul acestei tehnologit este considerat a fi Henry Ford, desi, in fapt, ea fost un produs al ingi nerilor lui2* Banda de asamblare a automobilelor a fost inventata pentru ca Ford dorea si ‘economiseasea timp, energie si bani (adica sa fie mai eficient). O mai mare efi ciengi avea sa duca la prejuri mai mic Iaeresterea Vinzarilor sila un profit mai ‘mate pentru Ford Motor Company. Pentru linia de asamblare, Ford sa inspirat in sistemul cu gine suspendate folosit in Chicago la ambalarea carnii abatorizate. Pe masura ce carnea inainta prin acest sistem, macelari specializati efectuau diferite operat pina cind ant ‘malul era complet transat. Acest sistem era, evident, mult mai eficient decit daca ar fi existat un singur macelar care sa efectueze toate operatile Pe baza acestor cunostinte si a experientel sale din industria automobilului, Ford a conceput un set de principii pentru construirea unei linii de asamblare a automobilelor, principit care reprezinta i ari modele de eficienta 40 Medonaldizarea societal ~ Muncitorii nu trebuie s@ fact niet o migare intl, iar miscrle executate fn timpul smuncit rebuie rede la minimum, ‘Componenteie neces proces de ssablare treba st parcurgs ele mai scurt rasce ~Penarua transports automobill (pat ale acesuia) de a etapa alain procesl asm bari se vor folosi mjloace mecanice (9 mu umane. (La Inceput va foost groviaia, dar mal ‘iri sa folsit banda transportoarescionats electric) ~Se elimind seturle complexe de misear si un muncitor execu, spe it poibil,numai o Singurd operai,cuo singura migeare” Dupa al Doitea Rizboi Mondial japoneaii au adoptat tehnologia americana a ena de asamblare gi spot siau adus propriile contibuii pentna ai spor eft cienfa. De exemplu, sistemul japonez ,la timp* (,justinime*)a inlocuit sstemul american a nevoie”(,justn-case"). Ambele sisteme se refera lafurnizarea com po- nentelor in procesul de fabricatie. in sistemul american ele sint stocate in uzina pina cind ~sau in caz ca ~ este nevoie de ele. Aceasta conduc la actvititi ine ciente, cum ar fi cumpararea si stocarea (costisitoare) a componentelor de care un timp nu este nevoie. Pentru a contracara aceasta ineficient,japonezii au con ceput sistemul ,la timp". Componentele necesare vin pe linia de asamblare pe masura ce sint montate pe masina sau pe orice alt obieet care se fabrica. Astfel, tot furnizorii companiilor japoneze devin parte a bensii de asamblare. in ambele sisteme, banda de asamblare permite cuantificarea multor elemente ale procesulu de producte, sporind la maximum numarul de masini sau de alte bu: uri produse. Orice activitate executata la bands de citre un muncitor (de exemplu, punerea capacului la roata) este prevzibila si duce la produse finite identice, Banda de asamblare este, de asemenea, o tehnologie nonumand care permite un control maxim asupra muncitorilor. Se vede imediat ind un muncitor nz reuseste s& indeplineasca sarcina ceruti in final, unei mas roti Timpul fimitat alocat pentru fiecare activtate nu permite inovati in reali zarea unei anumite sarcini. Un numar mic de oameni necalificati pot produce ‘masini, Mai mult, specializarea fiecirei operatii permite inlocuirea muncitorului cu robot Asta robo relizeaa din ce in ce mai mute operat pe banda de ‘Asa cum au dovedit mai mulyi observatori, banda de asamblare produce si ‘mule irajionalitate, De exemplu, ea produce in mod lar un mediu de lucru dezt ‘manirant. Fiinfelor umane dotate cu o varietate de competente si deprinderi lise cere 84 realizeze un numér limitat de operafi, foarte simplifcate, mereu aceleasi va lipsi capacul Jn loc sisi dovedeasca priceperea in munca, oamenilor lise cere sisi nege nan tatea sisi actioneze ca niste robot Jn ciuda defectelor ei, banda de asamblare a reprezentat un remarcabil pro: ‘resin rationalizarea productici, find ulilizata in fabrici pe scara larga. Ca si biro- crajia sau chiar Holocaustul, Banda de asamblare a automobilelor ilustreazé strilucit elementele fundamentale ale rayionalitaii formale, Banda de asamblare a influenjat profund evolutia restaurantului fastfood. Cel mai evident exemplu este banda folosita de Burger King pentru asi pregiti Medonalatzarea si precursor 2 a ‘hamburger. Mai putin evident este faprul ca cea mai mare parte a muncii dintraan restaurant fast-food se realizeaza dup modelul bendii de asamblare, cu actvitati ‘arel Peniu salad este un exemple casein aces sens. lent cumpard* 9 Eticienta oy rantul fast-food gi apo, seara, poate si reia munca la supermarket, Acest uct este foarte eficient din punctul de vedere al restaurantulu fastfood gi al supermarke- tului, deoarece asfel au nevoie mumai de un numar mic de angajati, pentru a aproviziona diverse raioane, ‘La uncle restaurante fast-food, inchsiv la Roy Rogers client iau un burger simp si, fa -barul de aranjat, i adauga sac, rogi si ceapa. In astel de cazuri lentit devin citeva minute pe saptimina preparatori de sandvivur. La Burger King sila majortatea franczelor fastfood, client trebuie sisi umple singuri, In Jocul angajatlor, paharele eu racoritoare si gheats. Camparacurile ofer si ele multe exemple de punere la treabi a elienilor. Vechea bicanie in cate angajatal aducea articolele cerute a fostinlocuits cx super- rarketal unde cummparatoral isi petrece iteva ore pe siptaming _lucrind ca baiat de puivale,fcind pln langi print rfturiinterminabile dupé artcole nece- sa (cau ma), Duce sea lnat cumparaturil,cliental Te scoate le aranjeaz8 la ‘ast $i, in uncle cazus, chiar le pune in pungi Urmitorul pas este seanarea de cdtre client 2 cumparaturitor,eliminind asfet necesiuatea de avea un angajat care si faca acest lucra* Cartea de credit va el sina probabil complet casieral, Un specialist al sistemelor de scanate susine cA ehnelogia autoseriii in magazine sar putea sé devin la fl de generalzatsc2 jn sistermul bancar.“* Maryand Safe Way, un magazin din suburbi care a introdus nowa tehnologie, oferd clentilor un pliant inutulat ,Descopera singur cit este de uyor” (vgor pentru tine? va putes fntreba) Iti cei tri pai gusori™ pe care trebuie sii urmeze centit 1 -Teeceticodul de bate al predusul prin fea scannenulul, step semnalul, pune pro Susu pe banda rlants. *. Dupa ce ali seanat toate produsele, apis butonul SFIRSTT. ‘3 Luni bonul la capitu eloarull. Merges psn Taté mai in detaliu cum functioneaza aceste sisteme: Chientl wece cod prin seanner [Cental pune apoi cumparaturilen pungi de plastic Tiicinarestecumparsurle Uncle produse a codul marat iar cientul asteand cod pe un ouch ven Daehn ene marcat cod apasi ot apareolits, Dus slectarea procs sient se cere x8 opteze pen ambal up seanarea uturoc cumpiraturilor, cient alege modul de plat, prin carte de credit su de debi orn ba gear Un client, sustindtor al medonaldizarii, spunea despre acest sistem: .e rapid, accesibil ieficient. (,..] Intrisiiesi imediat"® Dar un reprezentant al sindicatuli Aangajatilor din supermarketuri arita: ,Asusfine c& aces sistem este mai convenabil pentru client inseamnd.a inversa ucrurile. In general ai pune pe client la treaba Fo inseanna a le oferi servicii"®" Au disparut si angajatii de la benzinarie care es edonaldizarea socletatt umpleau rezervoarele, controlau uleiul yi curdgau parbrizul. Acum, efteva minute pe saptamina, clienfi sit angajai neplti. La nele cabinete medicale, pacienti se eintresc yf au temperatura singuri Sicisine pu la weaba prin sisteml analzelor pe cae file fac singuri. Aceasta se ealizeazA in doua moduti: prin instrumentele de monitorizare si prin aparatara de sabre a diagnostcului Instrumentele de monitorizare includ aparate pentru fnsurarea tensiuni, glicemiei si colesterolulu, Printe miloacele de diagnostic se qhumarie testal de graviditate, de ovulaye,trusa HIV i tetul de detectare a seat pelor eu singe. Dec pacienilor lise cere sis familarizeze ca tehnologi care tnainte crau exclusiv domeniul doctorilor, al asistentelor medicale sau tehnicienilor cali- feat Mai mul, pacienglor lise cere stip fa epantioane de uring singe sau materi fecale,lucru care, cindva, era realizat cu profesionalism numai de eatre cadrele nedicale, Dar inu-o epoca cu sersicii medicale foarte scampe este mai ieftn s mai ficient (au sine necesare deplasari la doctor sau laborator) ca pacienti ssi mon: ftorisezeafeetiunile sti facd analizele singur, Astfel de analzefacute casi pot epist probleme care atfel ar ramine nedescoperite, dar pot duce sila panict tna seu Ia renultate pocitive false”. In orice caz, cei mai mul dinte noi lueram acum, cel putin paral, ca personal medical neplti. Folosinea automatclor in industria bancara permite tuturor si hcreze citeva simate neplati in acest sistem (adezea se 4i plateste pentru acest privilegiv) Recent, pentru a incuraja utlizarea acestor automate, unele binci percep 0 taxi pentru a benefiia de un asfel de servic realizat de tn angajat® ‘Companiile de telefonie ti pun astizi pe oameni in situajia de a fi, citeva inimute pe i, operator. In loc de a cere unui operator interurban st fed letra, Samenicine instru 4 stableasca singuriasfel de legitui cerinduse astel si Siva tung! liste cu numere de telefon si coduri de zone. In loc dea forma un sim plu 0 pentru a objine o convorbire interurbana, cameniiseebuie sisi aminteascd Faamere tungi cu prefix 800 pentru a economisi bani, Unalt demersal compani- dior este acela de ai face pe oameni st caute numerele de telefon into carte de {elefon, simu sk apeleze la un operator, Pentru a descuraja aelul la un operator, ppretul pentru astéel de servici este ridica, in statu Washington, abonaii isi pot fnsala singur telefonul, conectindwl la retea, formind 811 si raspunzind, prin tastarea unorcifre, lawn numax de intrebari puse de calculator ‘Gnd contactam diverse firme, in loc de ada peste un operator uman urmam aadesea un set de instruciuni ale unui ealeulator,tstind un numa impresionant Ge cfre si coduriinainte dea obtne, fa cele din urm, inerioral doit fata cum Udeserie un umorist o astfel de ,conversarie" si efortul pe cae il face apelantul: Cel pe care inceveai sd contacati~ Thomas Wation ~nu este dsponibilacun. Penta lisa. un these, ateptath semmalol Pentrua va aecues mesa apasti 7. Pentraa schimba mesyjul ps ioe remcula apaza 4. Pena ama aga cera a mesaul dumnesvoast pasa 5. Pentru CRON Pe atinc, span pe aterise st introdvcepextensa de par ce Pentrua azcula, {tye spa! 2% Dees doris comet o pervoana wana un efor intl. apis O~ pent ‘choi v emi ea pe o fing umana Etiienta 6 Serviciul portal i pune pe oameni In treaba fortindui st foloseascd coduri Jung. Deoarece tehnologile automate resping serisorile care aa adeess orien lar, serviciul portal cere acum ca, pe plic, adresele si fie dactilografiae."” De obice, la recensimins, In loc 4 fie intervievati de functionarul guverna- ‘mental, cetaenilr li se trimit, prin post, chestionare pe care si le completece singuri Multedintreacesc exemple pot prea banale. Nui cine sie ces sri un cod sau st cauti un numar in eartea de telefon, Dar omnipresenta acestor actives rath cd, de fap, clientul modern consuma o cantitate semnificaiea de tp 9 energie Ficind munca nepltta pentru diverse organiza In acet fl, desi nee, nizatile devin mai efcience, client sintadesea sneifica pe altar comoditatee! eficienre Conetuzie Prima dimensiune a medonaldizarii,eficienta, presupune gisirea mijloacelor optime pentru atingerea scopurilor. Restaurantul fastfood detine loc frantas in ‘clutarea eficientei maxime, acestuia alaturindu-ise si alte clemente ale societiti noastre in curs de medonaldizare. Stradania de a obtine o eficiena din ce in ce ‘mai mare poate imbraca forme diferite, dar in sistemele medonaldizate aceasta a Jatin primal rind forma optimizari diverselor procese, a simplificarii produsclor si servciilor si a folosirii clientului pentru a efectua munca pe care 0 ficeat angajai Ca siin cazul celorlalte dimensiuni ale medonaldiziii, nu exist nici o indoiala ‘cd mai multéeficiensa este avantajoasa pentru toaté lumea. Totusi este important Sa subliniem ea, in general, mecanismele concepute pentru a crea eficienta sint aplicate de organizati in proprial lor interes, iar interesele lor nu sint intotdeauna accleasi cu ale clientlor. Mai mult, eforvurile de sporire a eficientei se intensifica, avind ca rezultato lume care nu se organizeaza pentru a sustine interesele co: sumatorului, Totus, cu cit eficienta este mai mare, cu atit o dorim si mai mare. In final, ajungem adesea sa dorim lucruri care sar putea si nu fie in interesul nostra, 4. Calculabilitatea Marele Mac si micii cartofi prajiti Medonaldizarea nu este numai o problema de eficienta. Ba presupune si caleula biltate: calculare, numarare, cuantificare. De fapt, cantitateatinde si devin’ un surogat pentru calitate. Se stabilesc standarde numerice ait pentru procese (pro

    S-ar putea să vă placă și