Sunteți pe pagina 1din 156

•·

va recomandam ultimcle aparl~Ji

ale Barbarei Cartland in coleceia "N<,stalgic":

Frumoasa Ventura

nr. 28

Pe drumul spre Madrid, rc contrast intn· lonlul Lunke, semet si seduditor, si Tomaso, minll lui paj pl:ip:1nd, cu pri,rirea atat de ingrijorat,l! f)c>i tl>var;l~i tic llrtltll care alJia Se cunosteau pe1Hru ca doar Ia San Sebastian gentilomul, cuprins de 111ila, 1-a a11gajat pe acest acic>lescetlt flat11at1d Lordul Lynke- nu ~tie ins~! ca sub l1ainele lui 'l,or11aso se ascunde Ventura, o orfa11a de vita no]Jila. Ventura, nici ea nu stie ca salvatorul ei drag a trebuit sa paraseasca Londra In U011a une'i in_trigi scandaloase si ca are ordin sa se casatoreasca cu ~frun1basa si periculoasa dona Alcira, pupila regelui Spaniei.

'

Fad teama

nr.29

Dupa un duel nefericit, Yolanda ~i fratele ei cauta sa se refugieie in Frar1ta. Disperati, caci nu aveatl 111ijlo~ce de trai, ei tree drept soti pentru a se angaja it1 s~rviciile ducelui de likestone care cilitorea spre Paris lnsotit de o celebra actrita. Ajun~i in capitala,- spectrul razboiului il a111eninta pe - duce, iar Yolanda trebuie sa lupte cu tradarea, deceptia, primejdiile, lnainte de a sfir~i in bratele iubit~lui ei.

f

Capitolull 1821 Marchizul de Walstoke intra in indipere. Era deja Ora unsprezece ~i sir Rupert

Capitolull

1821

Marchizul de Walstoke intra in indipere. Era deja Ora unsprezece ~i sir Rupert Bryan care prezida i se adresa impacientat:

'

- Ati intarziat!

.

-

- ~tiu, raspunse marchizul, dar am plecat abia

ditnineata de la petrecerea ducesei.

- Asadar a fost o petrecere reu~ita? intreba sir

l-Iu·pert.

- Grozava! _ii raspunse marchiztll, indreptindu~se

spre masa ~i ocupindu-~i locul care-i fusese rezer- · vat. Era un barbat prezentabil, de vreo ~aizecLde ani. Avea un aer stilat ~i demn, a~a cum ii sta bine unui

5

prietenii, reu~ise in • aristocrat. Dar tocmai 4cest birbat, de~i pirea atit de multumit de

prietenii, reu~ise in

aristocrat. Dar tocmai 4cest birbat, de~i pirea atit de multumit de sine, avusese probleme foarte tnari . cu vreo zece ani .in. unna. Rizboiul cu Napoleon aduse~e multi nobili in pragul siriciei. Casele de pe

\

.

intreg teritoriul tirii rimisesera cu acoperi~urile rupte ~L gardurile cu ~ipci lipsi, cici birbatii plecasera toti la rizboi. Marchizul avusese noron.iJ sa se imprieteneasci chiar atunci cu sir Rupert Bryan, unul dintre cei tnai importanti oatneni de afaceri din tara. Acesta intrase in afaceri la Liverpool, ca asistent al unuia ~tin.trecei mai marl proprietari de vapoare. Dar Rupert Bryan,

sau Hue Brien cutn li spuneau

afaceri. La douizeci ~i cinci de ani era deja un om extren1 de bogat, ca sa nu mai vorbim de personali- tatea lui puternic conturata care impresiona pe oricine. Si, ca din intitnplare, el o cunoscuse pe fiica d ucdui de Dorset, Ia o mas a Ia Liverpool

< :< >rp( >ration unde ea ~i tatil ei erau invitati de onoan:. ~i atunci, peritru pritna oari in viati, Rupert lh)'an sc lndrigostise. In conditii normale, ducele uu 1-ar fi remarcat pe Huptrt Bryan dar de data asta ··

1\.

····-----

facuse .pentru ca ince~ca. prin toate mijloacele sa faca rost cumva d~ bani. Se gindise

facuse .pentru ca ince~ca. prin toate mijloacele sa faca rost cumva d~ bani. Se gindise atunci ca poate comequl li1aritim 1-ar ajuta acolo .unde celelalte investitii ale lui dadusera gres. ~adar 11 invitase pe Rupert Bryan la casa lui de la tara, Ia zece" mile de Liverpool. Acesta fusese lnceputul relatiei lor. Ducele l~ipropusese chiar de atunci ca relatia lor sa fie una de afaceri. Dar cind aflase di Rupert se indragostise de fiica lui si voia sa s·e disatoreasca cu ea; se aratase indignat si itnediat le interzisese celor

0

'

(fOi sa se mai vada.

-

.

itnensa lui avere.

Dar lady Elizabeth nu-l .luase in serios. Ea si Hupert Bryan continuasera sa se intilneasca in secret. Ducele descoperise ce se intim pia, caci intotdeauna se gasea cite cineva care sa-l informeze. Se napustise furios spre Rupert Bryan, dar· se mai calmase cind ace~ta 1i vorbise des pre

I

Ducele ratnasese uin1it. -Nu-si

'

lnchipuise ca o persoana atit de tinara avusese tim- pul necesar pentru a aduna o avere atit de mare. Hupert Bryan ii vorbise si despre planurile lui de viitor si o facuse atit de convingator incit ducele il

7

'-' . ' . . . " . . . " ~ crezuse si sfarsise.

'-'

.

'

.

.

.

"

.

.

.

"

~

crezuse si sfarsise. prin a consimti Ia casatoria cu flica lui. Anii trecusera iar ducele profoitase din plin de succesele financiare ale ginerelui sau, uitand eel Ia ·inceput fclcu~e imprudenta de a se itnpotrivi la cclscltorie. Nimeni nu contesta faptul· eel lady Elizabeth era o femeie fericiti Singurul ei regret era eel dupe! ce avusese o fetitcl nu mai putuse da nastere altor Copii. Nepoata ducelui, Tereza, fu declaratcl o frumusete chiar de la nastere, ceea ce nu era ceva surprinzcltor, cclci avea o tnama foarte frutnoasi Si tatal ei era un bclrbat foarte chipes, dar ducele sperase ca fiica sa, Elizabeth se va -cclscltori cu un print. Oricutn, el fclcuse totul pentru ca ginerele lui sa primeascl titlul de cavaler. Hupert Bryan ajutase intr-un moment greu orasul Liverpool cu mari sume de bani. Actun, ducele se declara deplin muhutnit de ginerele siu care avea si titlul de noblete, iar averea lui se dublase de la an la an. Cind sir Hupert lsi pier- duse sotia, primise o lovitura care ar fi distrus un alt bclrbat, si nu tnai ridicase ochii vreodati spre o alta

fetneie.' lsi amintea casatoria lor care durase ~a1sprezece a111, tltnp tn care se cotnportasera ca n1ste

8

indragostiti. Jar pentru a putea trece peste durerea pierderii sotiei, Rupert muncise ·mai mult ca

indragostiti. Jar pentru a putea trece peste durerea pierderii sotiei, Rupert muncise ·mai mult ca oricind. flota sa cqntinuase sa-si sporeasca numarul iar banii

.

lui la fel.

Ducele murise si el, iar locul lui in viata lui ,Hupert Bryan fusese luat de un alt aristocrat. Pe tnarchizul de Walstoke il cunoscuse prin inter-

mediul socrului sau. Acesta era un adevarat aristo ·

crat, cu maniere impecabile. Nimeni nu putea sa spuna ceva urit 1~ adresa lui. Din cauza razboiului care adusese mari probletne tuturor, el se luptase din rasputeri sa pastreze Palatul Stoke, care apartinea fatnilei lui de tnulte generatii. Concediase mare parte din personal, vinduse tablourile si argintiria familiei, de pe Vremea Reginei Ana. Tocn1ai aceasta argintarie 11 adusese in preajma lui 1 fJe sir Hupert Bryan. Sir Rupert o voia pentru ca sotia sa 11 invitas.e si aprecieze antichitatile si tot ea 11 inCurajase sa cumpere o casa·si un teren de cinci mii de acri pe

<.'~tre o decorase in stilul dorit de ea. 'l~ot ea fusese

'

'

cea care-1 obisnuise sa cutnpere picturile tnarilor

----· -----------

. C)

maestri, portelailuri, lucruri cu care el nu fusese obisnuit pana atunci. Pentru ca-si iubea tnult

maestri, portelailuri, lucruri cu care el nu fusese obisnuit pana atunci. Pentru ca-si iubea tnult sotia, el intelesese ce mult conta bunul gust si hotarase sa ia parte la toate licitatiile organizate la saloanele·

Christie's.

Atunci cand facea o achizitie de mare valoare,

'

sitntea, adevarati fiori. lar acum ·ctesi Elizabeth era moarta el conti11ua, sa investeasca in conacul cle la

tara, la fel si in casa pe care o cumparase la Londra pentru fiica lor, Tereza. Realizand ca putea ijunge ·usor de acolo d~ unde se afla, la conacul marchizu- lui de Walstoke, sir Hupert trecuse pe la el inainte de licitatie, pentru a vedea argintaria. S6sise lntr-o trisura luxoasa, iar servitorii, itnpresionati de aparitia lui, .in loc sa-l opreasdi in hol, il condu- sesera direct in bibliotec~i, unde 111archizul citea in

~

~

fata setnineului.

·

~

paca am spune ca sir Rupert fusese-impresionat de marchiz ar fi prea putin; el realiza ca se afla in

fata

unui

om

cte valoare

I

care

iubea

arta.

lar

marchizului ii placea sir Rupert si abia astepta si-1 vada. Auzise desigur des pre acesta si felul in care

I . urease pe scara sociala. Iar felul in ·care ajutase ofa~ul Liverpool ajunsese la

I

.

urease pe scara sociala. Iar felul in ·care ajutase ofa~ul Liverpool ajunsese la urechile tuturor. Cei doi discutasera aproape doua ore, iar cirid sir Rupert plecase, amindoi erau con~tienti ca vietile

.

~i.;i inapoie restul

.

.

,

.

lor se vor schilnba ~i ca fiecare intilnise un prieten adevarat. Desigur, licitatia fusese anulata, caci Rupert Bryan cumpirase totul. Apoi, pistristt

argintaria pentru sine

marchizului.

-

Lucrurile acestea apartin ~cestei case, zisese el

privind in jur Ia Palatu1 Stoke, ~i nu pot sa-l privez pe

eel care-1 va tnosteni de comorile de aici.

Marchizul fusese foarte itnpresionat, de~i era o persoana destul de inteligenta ~i ~tia ca nu din mila facuse sir Rupert aceasta fapta. De fapt, sir Huperi tnai avea ~i alte interese pe linga marirea averii sale . Voia sa afle unde ajunsesera tablourile pe care le vinduse marchizul ~i sa le recupereze. La fel ~i mobilele sculptate de pe vremea lui Charles II. Ii tre- buiseri~ase luni pentru ale gisi ~i ale aduce inapoi Ia ~alatul Stoke. Pentru sir Hupert a fost o mare bucurie, ca ~i pentru marchiz de. altfel, sa vadi cas a

.

.

.,

11

Ia_fel ca odinioara, ca un boboc de trandafir care sta sa infloreasca. lar sir Rupert

Ia_fel ca odinioara, ca un boboc de trandafir care sta sa infloreasca. lar sir Rupert il cunoscu pe mo~teni- torul marchizului, nepotul acestuia. La vremea aceea, sfugura soci a .marchizului se.

casatorise CU ducele de Lanboume Si locuia Ufl(feva in

sud.

.

Sir Rupert o vedea adesea cind se ducea Ia Londra si de aceea suferise cumplit cind aceasta si sotul ei lsi ·pierdusera viata intr-un accident de trasura. Aveau un singurfiu pe nume Edward, caruia i se spunea pe scurt Harry. Marchizul intelesese ca baiatul, care avea doar saptesprezece ani Ia moartea parintilor, trebuia sa fie alaturi de ei atit Ia Liverpool cit si Ia Londra. Cind ii spusese lui sir Hupert des pre asta, el ii confirmase:

-Tot ce pot spune este ca balatul are foarte tnult noroc! Palatul Stoke este una dintre bijuteriile aces- tei tari si in curind, dupa ce va fi restaurat, nu va avea egal in Anglia. .Marchizul fusese foarte fericit pe atunci. - Sper doar ca Harry sa aprecieze eforturile facute pentru el.

I

'

'

12

•• • ·-···-·---~·P·--

---

Deci nu incantat era ·doar o Sunt sigur ca le va aprecia, ii rispunse sir

Deci

nu

incantat

era ·doar

o

Sunt sigur ca le va aprecia, ii rispunse sir

-

Hupert. Ficuse o pauza apoi continuase: asta imi

'

aminte~te ca am nevoie de opinia dumitale asupfa unui tablou pe cafe vreau sa-l expun deasupra setnineului din casa de la Berkeley- Square. l

·,,

·-

Ai gisit deci ceea ce noi am considerat ca era

necesar acolo?

-

Cred ca da, rtlspunsese sir Hupert. ~i in acela~i

titnp las la aprecierea dumitale aceste tablouri.

Marchizul

zambise.

Era intotdeauna

cind prietenul lui ii ficea ·vreun cotnplitnent punind in evidenta judecata lui sup~rioari

Cu cit il descoperea

cuilo~tea mai 'bine pe sir Hupert cu atit ce inteligent btlrbat este acesta ~i cum i~i

tniscare.

calculeaza fiecare

problema de bani. Gindirea lui era echivalenta daca nu ·chiar superioara multor metnbrii ai gtivernului. Iar el studiase con:tportamentul marchizului, pe ;_· care-1 copiase, in incercarea de a deveni un gentle-

rnan in adevaratul sens al cuvantuluir

Marchizul ii spuse:

13

. - Votn merge in dupi-amiaza asta sa vedem tabloul despre care-mi vorbeai. Cine mai

.

- Votn merge in dupi-amiaza asta sa vedem tabloul despre care-mi vorbeai. Cine mai trebuie sa

.

vin·a acu-m Ia sedinta?

~

~

Nu ~tiu cine mai trebuie sa vina, dar 9ricum voiam si-ti vorbesc intre patru ochi.

-

.

'

Marchizul

il privi intrebator .

.- Am cam intirziat, sunt tl$teptat. Ce problema ai, mai sufera aminare? Marchizul se astepta ca prietenul sau si-i vor- beasca des pre un lucru grav, cum ar fi vreun vapor al

sau care suferise vreo avarie, cind sir Rupert ii spuse: ·

.

- Voiam scl-ti vorbesc despre Harry.

- Despre Harry?! exclatncl marchizul.

Harry abia se intorsese de pe front uncle lup- tase in bitcllia de Ia Waterloo, sub cotnanda ducelui de Wellington. Avea doar douizeci de ani pe atunci. lar clnd dupa episodul Waterloo, rizboiul se sfirsise, Harry rclmisese' in armata· de

ocupatie inca doi ani. Dupa ce se intorsese la Londra incepuse sa se bucure de toate plicerile de care fusese privat pina atunci. Harry se inrolase in armata la o virsta

14

• _, ' /\ frageda in loc si-si continue studiile ca alti tineri de familie buni:

_,

'

/\

frageda in loc si-si continue studiile ca alti tineri de familie buni: Era iln tinir .chipes si destul de instirit;_ asta datoriti banilor pe care-i tnostenise de la tatil sau $i a rentei foarte generoase oferite de

marchiz.

De aceea numele siu se afla pe lista invitatilor fiecirei gazde din oras. Cici toti 11 considerau, dupa cum marchizul ~tia prea bine, ~o partidi pentru

tinerele care-si faceau debutuf in societate.

'

.

Dar lui Harry incepuse si-i placa si-~i piardi titnpul. li pliceau n1ai mult femeile cisitorite, care aveau un farmec aparte poate datoriti faptului ca

~

erau discret neloiale sotilo.r.

-

Biiatul ista trebuie sa-si triiasci viata, si se dis-

treze ori de

cite ori i se oferi ocazia, li spunea

marchizullui sir Hubert can(i i se inmanau facturi cu

sume prea n1ari, in unna aventurilor lui Harry. In acelasi tin1p marchizul Se atnuza copios cind H~rry

le lua banii la carti tnembrilor mai tineri de la clubul

\Vhite Horse, sau cistiga pariurile la cursele de cai. Harry, era un tinir cu o staturi atletici, un excelent diliret, si cistiga fira eforturi pr~a-mari toate curse-

15

. ' . le la care lua parte. Era de altfel o plicere pentru el

.

'

.

le la care lua parte. Era de altfel o plicere pentru el cici datoriti lui sir Rupert lsi piitea pennite cd tnai grozavi cti.i din tinut, pe care li adunase ln grajdurile palatului Stoke. La fel fi~use si la Mews unde extin- sese constructia existentl doar pentru a tnai adiuga si acolo niste grajduri. Cu sufletul strans, marchizul renuntase la casa din Berkeley Square, si o vanduse cand se afla la stramtoare, lnainte ·de/a-1 cunoaste pe sir Hupert. Iar apoi. acesta insistase pentru riscutnpirarea acelei minunate case care fusese

candva cunoscuta sub (lenu~:nirea de· Casa Walstoke.

Aici locuia Harry in acest ·moment si era lntotdeauna

1ncantat cand unchiullui sosea intr-o scurta vizita., Iar

tnarchizul sosise in unna cu trei zile in tiinpul noptii dar Harry se scuzase ca nu va putea fi cu el a doua zi intrucat avea o lntalnire pe care n-o putea contramanda.

-

Du-te si distreazi-te fiule, li spusese marchizul.

Asta ficeatn si eu Ia varsta ta si n-am regretat nicio-

data.

-

Atn ~tiut di rna vei lntelege, unchiule Maurice,

zisese Harry dar am multe si-ti povestesc imediat ce timpul ne-o va permite.

16

- Sunt la dispozitia ta, Harry, spusese marchizul • intelegator. Harry ii tnai zitnbise o

- Sunt la dispozitia ta, Harry, spusese marchizul

intelegator. Harry ii tnai zitnbise o data inainte de a disparea intr-o trasura inchisa Iasandu-1 pe bietul marchiz sa ia masa singur. Iar tnarchizul isi dorise sa fi aranjat sa cineze cu sir .Rupert. Dar in cele din urma pen- tru a nu-l dezamagi pe bucatarul sef, mincase

·•

s1ngur.

Cu o seara inainte aranjase o intilnire cu ducesa de Devonshire. Toctnai se pregatea sa piece cind aparu Harry care venise acasa doar pentru a se

schimba.

.- Iesi, unchiule Maurice?

· -Matern cava trebui s-o fac~ ii raspunse acesta. ."'--- Iar eu speram sa cinam impreuna, zise Harry simulind regretul, dar nu-i nimic, sper ca nu te grabe~iisa ne pirasesti din nou?

- Dupi Cum ti-am mai spus, dragul meu, sunt la

t.,

dispozitia ta, zise marchizul, dar vid ca tu esti foarte

ocupat.

-

,

.

Ma (listrez cat mai mult caci asta mi-a recoman-

dat doctorul dupi plictiseala din Cambrai.

17

·

Marchizul · stia ca acesta fusese locul in care stationase armata de ocupatie. Ochii incepura

Marchizul · stia ca acesta fusese locul in care

stationase armata de ocupatie. Ochii incepura sa-i

straluceasca.

-Am inteles ca ai petrecut foarte mult timp la Paris.

- Da, destul, admise Harry.

- Cu cele mai captivante ~i mai scumpe cocote

din Europa, sublinie marchizul. Harry incepu sa ridi

1\

- In mod sigur erau cele cu tarifele cele mai mari.

Apoi Harry urea spre primul_etaj al casei, in timp ce unchiul sau porni spre conacul Devonshire. lar acum, cind marchizul se afla in fata realitatii aduse .

la cuno~tinta de sir Rupert nu-i venea sa creada di Harry are atitea datorii.- Era destul de greu de inteles pentru ca el nu numai ca-i platise tnajoritafea ·

datoriilor dar li ~i marise renta. ~i putuse

'v

sa faca asta

'

'0;

;

pentru ca facuse foarte tnulti bani cu un an in urma prin compania maritima. Sir Rupert i~idrese glasul:

-Mel tern, prietene Maurice, ca vestea asta te va . ~oca dar mi s-a spus dintr-o sursa foarte sigura ca Harry vtea sa se insoare cu o actrita.

'

.

I

ztse:

-

vestea cat mai curand.

astfel cle subiect.

-

-

- vestea cat mai curand. astfel cle subiect. - - . Marchizul lngalbeni. Pe moment nu

. Marchizul lngalbeni. Pe moment nu mai putu articula nici o vorba. Apoi, dupa ce~~itrase sufletul,

- Nu poate fi adevirat! Eu am lnteles ca Harry nici nu se gindeste sa

renunte la ea, zise sir Rupert, ~i vrea sa-ti comunice

Marchizullsi aminti ci Hairy ii Spusese ci vrea o discutie lntre patru ochi cu el, dar nici in cele mai pesimiste visuri riu si-ar fi imaginat ca va discuta un

Cun1 se nutneste actrita? intreba el.

Camille Clyde, li raspunse sir Hupert. Nu rna astept s-o fi vizut sau sa fi auzit de ea.

Dar m·archizul o cunostea.

.

Aceasti ·Camille Clyde lsi facuse renume de actriti jucind in piesele lui Shakespeare, apoi tre- cuse la comedie, gen in care dovedise un talent fara egal. Jucase rolul principal in multe piese, mai ales in comediile frantuzesti care, bucurindu-se

.

I

I

4

Lie mare succes .la Paris fusesera traduse sf in

.

englezi Des pre aceasti Camille Clyde se vorbeau

19

multe Ia club. Era midi de staturi, nu se putea spune ci efa o femeie

multe Ia club. Era midi de staturi, nu se putea spune ci efa o femeie frumoasi, dar era

atrigitoare, avea niste ochi foarte vii, stdilucitori, verzi ~i pirul rosu, dupi tnoda vremii. Se vorbea mult despre ea in oras, mai ales in rindul gentle- ~anilor. Se spunea in special ci era o persoani extravaganti De aceea, cei cirora le oferea farme- cele sale erau nobili mai bitrini dar foarte bogati. Deci nu ·era surprinzitor, gindi tnarchizul, ca Ha~ry si- vrea si cineze cu ea, si poate si-i ofere protectia sa 0 perioadi. cat despre cisitorie Cisitoria era.cu totul altceva. Marchizul nu putea

crede ci sir Rupert vorbise serios · in

privinta

r

intentii~or lui Harry. Trecu o vreme pini cind marchizullntrebi cu un glas tretnurat:

-·cum ai aflat?

- Camille Clyde s-a liudat la teatru ci se poate considera deja contesi Unul dintre amicii tnei

cunoa~te o alti actriti care joaci

Camille. Ea mi-a spus ce s-a discutat si a tnai mentionat ci legalizarea relatiei .eelor doi ·ir putea

avea loc foarte curand.

in acee~si pi~sa cu

20

- . . ., "' sir ~ - . lin is tease a. - -

-

.

.

.,

"'

sir

~

- . lin is tease a. - - el.~, . . . ~ . .
-
.
lin is tease a.
-
-
el.~,
.
.
.
~
.
.
~

Nu pot sa cred! zise marchizul. Era o lovitura

neasteptata. vazandu-1 atit de lngrijorat . si temindu-se ca

vestea sa nu-i provoce vreun atac de cord,

Rupert li puse o mini pe. brat, incercind si-1

Am stiut c-o sa te dau peste cap cu asta, zise

Putin spus. Sunt de-a dreptul re~oltat! Cum

- crezi di voi permite ca mostenitoarea casei Stoke sa fie 0 actriti? sa locuiasca in inciperile pe care cu

atata Stfa(fanie le-arn decorat si sa ia locul m·atnei

tnele care era o lady? Vocea marchizUlui incepu sa

tremure (te emoiie. Dar (leodata el se ridica furios si

bitu cu pumnul in masa: nu voi lisa sa se intimple asta! Voi lupta din risputeri impotriva acestei casatOrii! -Chiar daca va trebui sa-l dezmostenesc pe tinirul Harry! - Asta n-o s-o poti face, zise sir Rupert pe un ton

linistit. Amii1teste-ti ca anul trecut i-ai marit renta cte

trei ori. Nu mai ai cum si-i iei banii inapoi, Maurice. MarchiZul trase aer ln piept.

21

' - ~i atunci ce sa fac? Pentru Dumnezeu, Hupert, ce sa fac? ' Sir

'

- ~i atunci ce sa fac? Pentru Dumnezeu, Hupert,

ce sa fac?

'

Sir Hupert se lisa inapoi in scaun.

- ~i eu mi-atn pus intrebarea asta inainte de

sosirea ta, zise el, .~isiilcer sa fiu, Maurice, eu mi-am

.

imaginat intotdeauna ca intr-o zi Tereza ~i Harry se

vor cunoa~te ~i se vor indragosti. Ficu o pauza inainte de a adauga: ar putea trii Ia palatul Stoke,. care apoi sa le ramana copiilor lor.

- ~tii, Hupert, zise marchizul, ca ~i eu am avut

acela~i gind? Cind am vazut-o pe Tereza anul trecut cind s-a intors in vacanta, mi-am spus din-am vazut

alta fata atit de frumoasa ~i, d~pa cun1 spuneai,

seatnana mult cu 111atna ei.

Nu cred ca Harry a vazut-o, zise sir Hupert. Marchizul elitina din

-

. -- Hairy, daca-ti atninte~ti,s-a dus direct la Londra cind s-a intors din Franta, iar tu ~i Tereza ati plecat

atunci, undeva in nord.

.

- Asta inseatnna ca trebuie sa facetn in a~a fel

incit ei sa se intilneasdi, zise sir Rupert.

Vorbea pe acelasi ton ca a:n~nci cand planuia ceva nou pentru compania sa ·maritima, sau

Vorbea pe acelasi ton ca a:n~ncicand planuia ceva nou pentru compania sa ·maritima, sau cand li mai venea vreo idee noua des pre felul in care si-ar putea

investi banii.

.

- Am putea organiza ceva, dar cat timp ne-a mai

cimas?

-

Tocmai asta rna framanta, dar pot afla de Ia

·prietenul n1eu tot ce se pune Ia cale. Tu va trebui.

sa insisti ca Harry sa te insoteasca Ia palatul

\

Stoke.

-

.

Voi face orice pentru a itnpiedica .aceasta

casatorie nepotrivita! Oar'e el nu realizeaza care sunt

implicatiile unei astfel de casatorii?

Sir Rupert nu zise nimic iar marchizul continua Ia fel de indignat:

-

Oare Harry nu are nici un respect pentru titlul

nobiliar, pentru tnine, pentru Stoke sail pentru pozitia sa in societate? Marchizul tacu un moment apoi continua pe acelaS,i ton: cine ar ·primi o actrita in casa, chiar daca are. tith.I nobiliar? caci ·toata lumea va sti cine a fost, S,i mai ales cum a dobclndit

'

titlul!

23

Pe cind i~i exprimau amindoi indignarea i~i amintiri cum, in tineretea lor, ducele de Derby

Pe cind i~i exprimau amindoi

indignarea i~i

amintiri cum, in tineretea lor, ducele de Derby facuse .aceea~i gre~eala, se casatorise cu 0 actrita, numita Elizabeth Farren. Aceasta fusese prima actrita care patrunsese in rindurile . nObilimii. casatori~ provocase un scandal grozav la vremea respectiva, iar ecourile lui se mai sitnteau ~i dupi atitia ani, cind actrita era considerata tot o intrusa.

- Nti voi tolera asta! Numele ·meu nu va fi astfel

injosit! continua tnarchiz~l cu aceea~i vehementa de parca i s-ar fi adresat chiar ducesei de Derby. -Am ~tiutdi astfel vei reactiona, zise sir Hupert, ~i cu toate. ca aceasta Catnille Clyde este o tiniri

unei

.

driguti, ea nu se poate ridica peste nivelul

femeie simple, cu trasaturicomune. Cel putin a~a ar

·•

fi considerat-o sotia tnea, pufni el cu dispret.

- Cred ca voi pune sa i se taie capul daca numai a~a· voi. putea sa itnpiedic mutarea ei ln palatul

Stoke.

·w

'

.··

'

.>'\;.

·.~

:~.

.

,

.

Capit0lul2 Pe (lrumul de intoarcere de Ia· scoala Tereza . sitntea diva incepe un nou

Capit0lul2

Pe (lrumul de intoarcere de Ia· scoala Tereza

.

sitntea diva incepe un nou capitol in viata ei. Fusese foarte ocupata in ultimul trimestru; invitase mult pentru a-si multutni tatil prin cele trei premii luate. Fusese prima la engleza, limbi. striirie, matematici,

si stia ca asta il va face fericit.

.

.

A

li ficuse plicere sa invete la aceasta scoala aflata In apropierea statiunii Bath. Era renumiti pentru lnalta calificare a profesorilor si standardele morale; aici veneau copiii ·· celor mai instirite fatnilii din Anglia. Tereza voise ca prin rezultatele foarte. bune obrinute si-si multutneasca ·pirintele care o trimi- sese la aceasta scoala, unde i se permisese chiar si-si aduca doua anitnale preferat~: calul si dlinele.

.

.

25

Celelalte ·eleve puteau sa calareasca daca voiau, dar numai pe caii ~colii. Dar sir Rupert

Celelalte ·eleve puteau sa calareasca daca voiau, dar numai pe caii ~colii. Dar sir Rupert considerase ca ace~tia nu erau destul de buni pentru fiica ei; de aceea Terezei i se pennisese sa-~i aduca uncal si un grajdar pentru a-1 ingriji. Obi~nuia sa calireasci in fiecare dimineata, ~i uneori, cind timpul i-o· per- m1tea, ~i dupi-amiaza. Nici una dintre colegele ei ' nu-~i manifestase invidia pentru tratamentul special

"'

\

Oricu111, tot

I

debutul in

care-i fusese acordat Terezei, caci intelesesera toate ca era mult mai buna la calarie decat oricare (lintre

,

ele. De fapt, Ia terminarea ~colii majoritatea fetelor renuntau la dihirie, sau poate o mai practicau acci- dental. Dar nici una dintre ele nu-si dorea sa n1earga In galop pe camp, asa ca ea. Inainte de a pirisi scoala Tereza aranjase ca Mercury, calul ,ci, sa fie

tri111is acasa, in cele tnai bune conditii

pe acest cal· urma sa calareasca ~i Ia Londra. Tatil ei

ii Spusese

di in

acest sezon lsi va face

societatea londoneza, si in acest scop aran jase cu contesa de \Vilton s-o prezinte la curte. Tereza nu

-~-

e.ra foarte entuziastnata (te ceea ce urma sa se intam-

pie, dar nu nega ca id6ea de a· tnerge la baluri o

26

i:ncinta. Adesea, temele prefe.rate de discutie cu colegele ei erau balurile Ia care vor participa

i:ncinta. Adesea, temele prefe.rate de discutie cu colegele ei erau balurile Ia care vor participa cind vor fi terminat ~coala. Dar de fapt, Tereza era tnulr mai interesata de vapaarele tatalui ei ~i abia astepta ca acesta s-o duca la Liverpool, sa vada tot ce se intimpla acolo. Asta facea tatal ei in fiecare·vacanta. Sir Rupert i se adresa ca unui fiu ~i-i descria toate tnodifidirile, i:mbunititirile pe care le aducea

.

A

.tf.'

.

.

tnuncii si santierelor sale navale. Ii mai dezvaluia si

-

.

din secretele marinariei, a~a incit Tereza putea sa explice foarte bine ·de ce un vas era mai rapid decat li spunea totul despre afacerile lui, despre

A

planurile de viitor sau companiile care-1 interesau ~i pe care voia sa le cumpere.

Tereza

il

asculta cu 1nult interes ~i-i punea

intrebari pertinente. Iar acum, pe drumul spre casa, ease gindea cu bucurie case vOr duce Ia Liverpool ~i poate, tatil ei

ova lua intr-un voiaj pe mare. Acum, cind se termi- nase razboiul, englezii puteau sa piece. mai u~or in Franta ~i in alte piqi ale Europei. Ea ascultase cu mult interes povestirile colegelor ei de ~Coala care

27

fusesera in Franta si Italia, de unde se intorsesera pline de noutati, impresionate de comorile

fusesera in Franta si Italia, de unde se intorsesera pline de noutati, impresionate de comorile pe care le vazusera la muzee, biserici sf-palate. Trebuie sa calatoresc si ·eu, lsi spuse Tereza,

.

.

.

,intrebandu-se daca tatal ei isi trimitea vasele. si in M-editera-na.

Tereza dilatorea peste tot cu Rufus, un cocker spuniol, caruia dupa citeva d_iscutii cu directoarea scolii i se permisese sa stea la· picioarele ei in tilnpul orelor de clasa. Era uri ciine inteUgent; intelesese ca nu trebuia sa faca zgomot in· timpul orelor. La ter- . minarea lor el sarea in sus de bucurie spre deliciul celorlalte eleve. Rufus s~anci in somn, iar Tereza il mingiie usor netezindu-i blanita, apoi h~Hnuta cea rosie pe care abia i-o cumpirase. Se gindi ce tnare bucurie ar fi fost pentru el sa mearga la Globe. Adesea, Tereza obisnuia sa-si necajeasca tatal cu privire la numele pe care-1 daduse conacului pe care-1 c.umparase la tara pentru mama ei, pe undeva prin Lancashire, care apartinuse unel distinse familii. Acestia il vindusera peotru ca mostenitorul conacului fusese ucis in razboi. Casa purta inca numele proprietarului ei, dar sir Rupert, usor amuzat, o rebotezase Globe Hall.

"""

razboi. Casa purta inca numele proprietarului ei, dar sir Rupert, usor amuzat, o rebotezase Globe Hall.

28

. - De_ce Globe Hall~ tata? il intrebase Tereza, cand • ~ I I auzise

.

- De_ce Globe Hall~ tata? il intrebase Tereza, cand

~

I

I

auzise prima oara denutnirea. - Asta in eventualitatea ca. vapoarele mele vor face inconjurul lutnii! li rispunsese sir Rupert. ~i

intrucat flota lui se marea in fiecare

an

cu

noi

achizitii, era

realizeze.

Tereza l~i petrecea toate vacantele la Globe Hall, dici sir Rupert nu considera ca. Londra era un mediu projJice dezvoltirii ei. Mai tirziu cind se va tnaturiza ~i va putea distinge binele de rau, va tnefge si acolo,

foarte posibil ca acest,.lucru sa se

dar deocatndata

Sir Rupert era constient de fru-

. musetea fiicei sale si pe miSura ce treceau anii ~i fata se ficea tot mai frumoasa, el era tot mai ingrijorat. " In tnintea lui stiruia un singur cuvint: vinitorii de zestre! Cici stia el prea bine ce se putea iritimpla. Mostenitoarele bogate erau vinate de pctreciretii care-si· pierdusera averile prin cazinouri, Ia jocurile de noroc, unde beau p~ea mult si-si pierdeau mintile. Daca puneau tnina pe o suma cit de tnici de bani aceasta era imediat risipiti pe cirti si pe fetnei. De aceea, sir Rupert lsi propusese s-o p;lzeasca de aceasta categorie de pretendenti.

29

l

l ~ ' ·Tereza nu mai fusese acasi de Ia Criciun, cind se bucurase de fiecare

~

'

·Tereza nu mai fusese acasi de Ia Criciun, cind se bucurase de fiecare eli pi petrecuti alituri de tatil ei 1a Globe Hall. Ciliriseri caii nemaipomeniti care se aflau in grajdufile casei, se bucurara de prezenta pri- etenilor pe care-i invitaseri alituri de ei in conacul

acela imens.

Tereza nu-i uitase nici pe copiii din sat, pentru

care aclusese diferite cadouri.

-A fost o vacanti grozava~ tata! spusese Tereza

cand isi luasera rama-s bun si-si sarutase tatal la

.

1'\

·despartire.'Iti multumesc pentru tot ce faci!·· Dupa plecarea ei sir _Rupert se gindi ca tot ce o lncintase acutn pe fiica lui nu va mai fi Ia fel de atnuzant pe Ia sfirsitul anului. De aceea, ·sir Rupert aranja cu contesa de \Xlilton sa organizeze un bal in onoarea Terezei Ia palatul Stoke. Un altul urma sa fie organizat Ia Londra, pen- tru care el si tnarchizul intocmisera o lista lunga de invitati. Cici sir Rupert intelegea prea bine ca fiind atit de bogat, fiicei sale urmau si-i fie deschise toate usile din Mayfair. Nu voia decit sa evite barbatii care o vor vina pe Tereza pentru zestrea ei si nu pentru ca s-ar fi

.

~-

30

inddigosti~ de ea. lar Tereza era o fata .foarte fru- moasa, a~a incit era imposibil

inddigosti~ de ea. lar Tereza era o fata .foarte fru- moasa, a~a incit era imposibil ca orice barbat ce se afla ln preajma ei sa nu se lase impresionat de fru- musetea ~i dragaltlsenia ei. Avea ochi expresivi, o piele extrem de alba si frumoasi, parul blond-auriu.

Semana mult cu mama ei.

Cu toata asemanarea d_intre cele doua, Tereza mai avea ceva, ceea ce sir Rupert admise ca nu vazuse Ia nici o alta femeie, ia~marchizul fu de acord

'

~of

<

cu el.

- Tereza este unica, zise el ~i va fi foarte greu sa-i gtlsim un O~rbat pe masura, sau mai corect spus un

IJarbat care s-o merite.

- La asta rna gindeam ~i eu zise sir Rupert, dar

()fice. ar fi trebuie sa facetn totul s-o. pazitn de

v{matorii de averi. Sir Rupert se gindi la un recent scandal din lumea buna legat de casatoria unei fete, c;lruia proaspitul mire ii marturisise imediat dupa nunttl ca a luat-o nutnai pentru bani. Recursese la accst gest pentru ca apucase desn.il de devreme sa

la accst gest pentru ca apucase desn.il de devreme sa t (>ace averile matnei si matusii
la accst gest pentru ca apucase desn.il de devreme sa t (>ace averile matnei si matusii

t(>ace averile matnei si matusii lui.

.

.

'

Nu-ti face probleme, Rupert, zise tnarchizul, Trreza va avea doi ciini de paza, eu ~i tu!

-

31

acelea lustruite. • mama e1. Sir Rupert lncepu sa rada de descderea facuti Tereza a~tepta

acelea lustruite.

mama e1.

Sir Rupert lncepu sa rada de descderea facuti

Tereza a~tepta cu nerabdare deschiderea sezonu- lui, ca un copil caruia i se promisese ca va fi dus la un spectacol minunat. - Va fi emotionant, nu, Rufus? Dar cu toate aces- tea votn nutnara zilele pana ne vom putea intoarce la Globe Hall: unde ne va placea mai mult decat

~i dansul pe podelele

lmbricatul dupa ultima moda

Apoi, Tereza l~i spuse ca trebuia sa aprecieze . eforturile pe care le facea tatal ei peritru ca debutul

ei in societate sa fie un succes.

Elli ceruse sa alcatuiasca o lista cu fostele colege de ~coala pe care voia sa le invite cu aceasta ocazie ~i sa adauge si alte prietene, daca voia. Tereza alcatui lista ~i cand o tennina fu surprinsa

cat de scurta era. Cand era la Globe Hall statea acolo nutnai cu

tatal ei ~i viata alaturi de el i se parea atat de intere- santi Acutn putea sa lnteleaga de ee-l adorase

cand ajunse in Berkeley Square, sir Hupert o a~tepta. Tereza se repezi in bratele lui spunindu-i:

de ee-l adorase cand ajunse in Berkeley Square, sir Hupert o a~tepta. Tereza se repezi in
- '"fata! Sunt acasa acutn, nicioclata n-o sa te mai I - el. - arat!

- '"fata! Sunt acasa acutn, nicioclata n-o sa te mai

I

- el. - arat! - intrind in salon. semineului! . '' • '-' • 1'\
-
el.
-
arat!
-
intrind in salon.
semineului!
.
''
'-'
1'\
1'\
vreau sa~fac!
-

las singur! Este minunat sa te atn alituri, draga mea, spuse

tabloul. de

'

deasupra

Atn atitea si-ti spun si mai ales trei pfemii s·a-ti

Ease gindi ca. tatil ei va fi foarte impresionat.

Dar vad doua achizitii noi! exclama '"I 1 ereza

.

'

ales

Mai

-Am ~tiutca. o si-ti placa, zise sir Hupert, dar stai sa vezi; atn pentru tine un· Stubbs ln birou care sunt

slg·ur ca-tl va 1ncanta pr1v1rea.

Vreau sa vid totul,

sa aflu de unde le-ai

- cumparat si cit ai plitit pe ele, zise Tereza. Ea-si intinse bratele si exclatni o, tata, este grozav sa stiu ca nu rna tnai lntorc Ia scoala! Daca a~ fi fost biiat, tn-ai fi putut initia ln afaceri, pentru ate putea ajuta. Dar ce con'teaza daca sunt fata sau baiat, cind asta

'

Sir Hupert incepu sa ridi Draga tneai zise el, vei fi frumoasa sezonului! Tereza se afata dezatnagiti

33

~ Asta ins.ean1na ca fetele de seatna mea tna vor I .,. • am lmprumutat

~ Asta ins.ean1na ca fetele de seatna mea tna vor

I

.,.

am lmprumutat

vorbea la

privi cu Jnvidie. As fi mai fericita, tata, daca as putea

Iuera cu tine.

-

Eu am muncit din greu toad viata pentfu ca

mama ta sa aiba tot ce si-a dorit, iar de dlnd am pier- dut-o _~uncesc numai pentru tine; Ceea. ce vrei tu este 0 munca prea grea, nu este pentru 0 femeie . VoGea i se lnmuie c3.nd lncepu sa vorbeasca despre sotia lui, iar Tereza realiza lndi o data ca li simtea foarte tnult lipsa. Sir Hubert continua, schim- ·

band subiectul:

-

Vreau sa fii cea mai eleganta, sa ai cei tnai

frutnosi cai, de fapt sa ai tot ce-ti doreste inima.

-

Dragul meu tata! exclama Tereza, stiu ca faci

Ce anutne, fata mea? o lntreba sir Rupert.

cand am fost

conceputa,

totul pentru fericire_a tnea! Dar ai uitat ceva.

-

-

fizicul marriei si tnintea ta!

.

Sir Rupert lsi privi uimit fiica.

- Mintea? repeta el.

Exact,

zise Tereza.

La scoala se

- inceput pe la spatele meu, apoi mi s-a spus chiar in

34

fata ca atn o tninte ascutita ca de barbat, ceea ce nu . . '

fata ca atn o tninte ascutita ca de barbat, ceea ce nu

.

.

' este bine' pentru o fe,meie. Si desigur, asta este con- tributia ta. Sir Rupert incepu sa rada. - Am fost acuzat de multe lucruri in viata mea, exclatna el, dar pentru pritna oara mi se repro~eaza

ca am facut 0 fata pre~ de~teapta!

- Vezi tu, tata, problema este cape tnine rna plic-

tisesc lucrurile prea facile. Simt nevoia sa lupt, sa dobandesc cu greu ceva pentru a avea satisfactia realizarii. Vreau sa lupt ca ~i tine, sa ajung sa dis pun prin lupta de ceea ce am!

- Ma uime~ti! exclama sir Rupert. Trebuie sa-ti

m:lrturisesc ca nu m-am gandit niciodata la acest

aspect ,_al

sa te bucuri de tot ceea ce-ti pot oferi banii mei.

- Imagineaza-ti, tata, ce grozav ar fi daca a~ putea

sa te ajut sa-ti controlezi navele, sa inchei ~ontracte noi, sa vizitezi tari, sa stabile~ti contacte cu oatnenii

.

I

probletnei, eu atn vrut si-ti fac viata u~oara,

/'\

<.le acolo, si sa imbunatatim activitatea de zi cu zi. Iti

, ~

-

_, ,.

promit ca voi fi la fel de eficienta ca oricare barbat tftnar care vrea sa se afirme. Dar pentru ca era o problema noua pe care sir Rupert nu avusese cum

35

·., ; parea ceva destul de rilarchizul si-i •• curajul sa le cuvinte .el s-o

·.,

;

parea ceva destul de

rilarchizul si-i

••

curajul sa le

cuvinte .el

s-o anticipeze,

si care

i

se

revolutionar pentru acele vremuri, el nu raspunse .

Ziua urmatoare Tereza se' duse Ia cumparaturi cu

co11tesa.

Sir Hupert

singUr cu

ramase

povesti discutia avuta cu fiica lui.

-

.

Este o cerere neobisnuita! exclama marchizul,

dar ar fi trebuit s~ prevezi asta, H,upert. Daca ai fi

avut un fiu te-ai fi asteptat sa fie un baiat inteligent ca tine, dar avftnd o fiica n-ar fi vrut sa aibi doar un . chip frumos, iar tninte de loc!

-

Pan~l aici n-ar fi nici o problema, exclatni sir

Hupert, dar imagineaza-ti cutn o vor privi barbatii -

care-i vor face curte!

-

~

Nu vad ce e riu in asta, zise marchizul. Sunt

intr-adevar si barbati care nu au mai multa tninte

decftt un viefme

.

si

"

incredintez banii mei!

.

~

eu . n-as · avea

Dar chiar ln timp ce rostea _aceste

realiza ca facuse o greseali. Prietenullui se lncrunta

36

.,. , amintindu-si de vechea lui problema, vanatorii de zestre. Cei doi se privira o

.,. ,

amintindu-si de vechea lui problema, vanatorii de zestre. Cei doi se privira o secunda, gindindu-se la

acelasi lucru.

-

.

.

Wellington a fost foarte multun1it de Harry, zise

tnarchizul, dupa un moment de tacere. Mi-a spus ca daca Harry ar fi ramas in armata ar fi ajuns cu sigu-

ranta general.

Da( tu mi-ai spus, marchize, ca el a· ins istat sa

demisioneze, ii repli~a sir

-

Rupert.

Asta din armata de ocupatie, explica marchizul.

-

A fost un

gest corect. Nu era bine pentru toti tinerii

<

iia sit stea acolo fara sa aiba nimic de Jicut, mai ales ca si de plicerile oferite de Paris se catn plictisiseri Sir Rupert nu raspunse nimic. El se gindea nutnai la_ faptul di Harry schimbase tentatiile unei capitale cu ale alteia. Dar in acelasi timp el isi spuse di oricum ar fi fost, la cei douizeci ~i sapte de ani ai lui si la banii mosteniti, Harry nu putea fi un vinator de zestre. Ca tutore al lui- Harry, marchizul investise banii acestuia ~i pe ai sai in diverse afaceri la sfatullui Sir Hupert. Acum, marthizul era foarte bogat. De aceea, clnd averea sa se va adiuga la cea a nepotului" siu,

.•,

37

. . . - - II' voi marchizul. - - I\. El vazu continua: I\.

.

.

.

-

- II' voi

marchizul.

-

-

I\.

El vazu

continua:

I\.

- ·''~·

.

.

ca 1 1 ereza

cu

ochii mari si

.

••

.

Harry nu va mai avea nevoie sa se insoare· pentru avere. Dar trebuia ltnpiedicat sa se insoare cu o

_actrita. Daca ar fi facut-o nu nutnai ca i-ar fi (fistrus

.

inima unchiului siu, dar ar fi fost o adevirati insulta adusa lntregii familii ~i lnaltei societati din care ficea parte. Sir Hupert rosti cu voce tare vorbele care erau deja in gindul marchizului. Vom pleca vineri Ia palatul Stoke.

face .pe Hctrry sa vini cu noi, adiuga

.

tl 1 ereza sari in sus (it bucurie can(l auzi ca vor

merge Ia palatul Stoke. lti dai seatna, tata, zise ea, pentru ca am petre-

cut vacantele doar Ia tara n-itn ·ajuns pini acum sa vid palatul! In mintea mea mi 1-atn inchipuit intot- deauna ca pe un palat de basm. Acum o sa ai ocazia si-1 vezi, spuse tatil ei ~i sunt

sigur civei fi lncintati! Nu realizezi cit atn muncit eu

~i tnarchizul sa-l facetn sa arate ca Ia inceput.

11 asculta

38

-Am colindat toata Anglia ca sa gisim mobilierul care a existat acolo acutn sute de

-Am colindat toata Anglia ca sa gisim mobilierul

care a existat acolo acutn sute de ani. Cred ca vei

aprecia galeria de tablouri a marchiz_\Jlui, care dupa pirer~a mea este tnai buna decit oricare alta din

Londra!

·

- Abia a~tept ziua de vineri cind · vom ajunge

acolo, i3.r pe atunci deja imi vor fi sosit si cele mai frumoase toalete pe care le-arn ales la sfatul conte- sei.T~reza inCepu apoi s~ ridi si adiugi contesa este atit de apropiata de tnine, tata, si-mi spune ca atunci cind rna ajuta si-mi cumpir toalete este ca si cum ~i le-ar cun1pira. chiar pentru e·a! Mi-a povestit cain copiliria ei famila ei era atit de siraca incit ai ei au ficut marl economii pentru ca si-i poati ~Un1pira doui rochii, in care si debuteze in

societate.

- Si cu· toate as tea s-a tnaritat foarte bine~ cu un

'

I

hirbat foarte bogat, zise sir Rupert.

- S-au lndrigostit de cum s-au vizut, zise Tereza,

i~lf contesa mi-'a marturisit ca au avut 0 casnicie

el, anul trecut.

Apoi, pe un ton mai sdizut, Tereza continua: tati,

f( >arte fericita pini cind a murit

0 casnicie el, anul trecut. Apoi, pe un ton mai sdizut, Tereza continua: tati, f( >arte

.

~

.duce in societate.

f

voi avea un

-

~

.

~

-

.duce in societate. f voi avea un - ~ . ~ - cred di marchizul a

cred di marchizul a rugat-o sa se ocupe de toaletele mele pentru a nu-i mai da ragazul necesar sa se gandeasca la moartea sotului ei. --' Fa tot ce poti, draga mea, s-o mai invesele~ti, ii vom fi foarte recunosditori pentru ca te va intro-

(

.

I

.

---: Sper sa nu te dezatnagesc, tata! Mi-ai spus ca

mare succes. Dar va fi utnilitor daca

atune~ cand voi apirea nu rna va remarca nimeni! Nu-ti face probleme in privinta asta, draga tnea,

.

'

o lini~ti sir Hupert. El se gandea desigur ca daca societatea nu va fi impresionata de frutnusetea Terezei, va fi sigur la aflarea bogatiei ei! Caci nu putini vor fi cei care vor reactiona itnediat ~tiind ca

este singur't tno~tenitoare.

Marchizul .se ocupa ,de aranjarea vizitei lor ltr palatul Stoke. 'Iereza continua sa faca cumparaturi pentru a arata cat mai bine la debUtul ln lnalta societate, iar sir Hupert pleca spre Tattersall, unde

se tineau niste licitatii. Auzise ca urtnau sa se van(ia acolo niste cai (ie rasa si. intr-adevar nu ramase

.

dezamagit de ceea ce vazu. Cutnpara ~ase faia a se uita la pret care era cam piperat ~i aranja ca ace~tia

40

si fie expediafi imediat la Stoke, gindindu-se ca ast- fel il va tenta ""' /'\

si fie expediafi imediat la Stoke, gindindu-se ca ast-

fel

il va tenta

""'

/'\

saptaman11.

pe Harry sa vina acolo:

:j.~

la sfirsitul

Chiar daca el avea alt program acesti cai vor con-

stitui o atractie irezistibila la care in mod sigur va ceda. Sir Hupert tocmai parasea Tattersall cind isi vazu un prieten. Era lordul Charles Graham; care-i spusese des pre intentia lui Harry de a se casatori cu Ca~l?re Clyde. Acesta tocmai se uita la unul dintre ·caii care nu fusesera scosi la vinzare. Sir Hupert se apropie si-i puse o n1ina pe utnar lordului Charles.

- Abia asteptam sa te vad, Charles, ii spuse el.

- 0, Hupert, ce plJcere! raspunse prietenul lui.

Atn sosit ca.tn tirziu, dar am aflat ca ai luat cele n1ai frumoase exemplare!

- Ar fi fost pJcat sa pierd vreunul din ele! Prieteriullui incepu sa ridi

- Voiam un armasar nou pentru \Xfinter. Am sosit

.

prea tirziu, dupa cum ti-atn mai spus.

- Charles, voiam sa te vad si sa-ti vorbesc; zise sir

llupert.

"

.

- In ce probletna? il intreba acesta.

Sir Hupert lllua de brat si se depJrtara de locul aglomerat, ietragindu-se spre un colt tnai linistit.

41

'

• " -'- Iti mai aminte~ti ce mi-ai spus despr.e Harry Lanbourne? 11 intreba sir

"

-'- Iti mai aminte~ti ce mi-ai spus despr.e Harry Lanbourne? 11 intreba sir Rupert. Este adevarat di

,

.

~

·,

are intentia sa se insoare cu actrita?

-

.

:~

:

Este eel putin ciudat ca-mi pui o astfel de intre-

bare. Aseara atn fost cu Rosie, care dupa cum ~tii,are un rol destul de neinsemnat in piesa in care joaca ~i

Catnille.

Sir Rupert dadu din cap. El ~tia prea bin~prsa

infortnatiilor lui Charles.

-

Ti-a mai spus ceva, Vreo noutate? intreba el.

- Nimic mai mult (lecat ca frumoasa Catnille s-a

hotarit si-1 accepte pe Harry. Sir Rupert i~itinu respiratia.

- E~ti sigur de asta?

- lulJit£t 111ea este cur1fi<.lenta ei, ~i o invidiaza

foarte tare. Cred di pentru creat1:1rile astea, e mare lucru sa intre in inalta societate, este scopul lor in viati Toate se vad stralucind printre nobili, ~i nu-~i dau seatna c~ risca sa nu poata intra in vreo sala de bal pentru ca n-ar putea fi acceptate ~colo, sau ca sala sa se goleasca imediat ce-~i fac ele aparitia. Sir Rupert se incrunta ~i veni tnai aproape de prietenullui.

42

- Charles, te rog sa fii foarte sincer si si-mi spui daca ai aflat ceva

- Charles, te rog sa fii foarte sincer si si-mi spui

daca ai aflat ceva concret referitor la data cand va avea loc casatoria.

Charles ri(tica din u·meri.

- Daca ar fi stiut, iubita mea mi-ar fi spus, zise el,

nu stiu (iecat ca frutnoasa Camille s-a (tecis sa se

.

mirite cu Harry. Daca vrei sa afli pirerea mea, tinirul Lanbourne face cea mai tnare prostie sa se lege la cap cu o astfel de individi!

- ~i eu

cred Ia fel,

Charles, dar stii ca un~ori

initnii nu-i poti porunci, zise sir Hupert incruntat de paretl atunci ar fi aflat ca i s-au scufundat toate

corabiile. Nici nu-si lua ratnas-bun (te la atnicul sau

ci se nipusti itnediat afara din_ Tattersall. Nu mai

putea sa spere decit ca aceasta teribili ceremonie nu va avea loc lnainte de sfarsituL siptitninii, cind plinuiseri si-1 atraga' pe Harry Ia palatul Stoke. Sir Hupert spera ca tinirul isi va tine promi- siunea si va veni. Apoi, isi aminti brusc di avea o intilnire cu un cipitan de cursa lunga care se .intor- sese de curind de pe mare, dintr-un lung voiaj in

China. Sir Hupert ~proape uitase de aceasta intil- nire in tnarea lui dorinti de a cutnpira caii pentru

43

A . rnarchiz. Ii spusese secretarei sale sa ia legatura cu capita nul al carui

A

.

rnarchiz. Ii spusese secretarei sale sa ia legatura cu capita nul al carui nurne ·era Chang Mai. Se urea in trasura si scoase din buzunar bucata de· hirtie pe care era scrisa adresa dipitanului. Cind o citi ridica din sprincene apoi· izbucni in ris. S(iind ca acest .capitan era un ticalos, nu fu defel surprins sa vada

.

ca acesta-i dad use o atiresa din Chinatown. Iar intr-o.

asernenea con junctura nu era de mirare ca vasullui sa trarisporte marfuri ilegale, caci in ChinatO\Vn avea piata de desfacere penrru ele; bijuterii, .cornori ori- entale, pietre pretioase si talisrnane. Ca sa nu mai vorbirn de droguri. Chinatovvn era renurriit pentru

abun(ltt1t£t (\e atnatori (\e l1~tsissau cocaina.

.

.

.

Ma lntreb ce mi-o fi ad us de data asta, lsi spuse el. Cu un an in urma cind capitanul plecase in cursa, sir Hupert ii ceruse sa-i aduca ceea ce credea

el ca se va vin(ie mai bine. - Am adus ce mi-·a cerut excelenta voastra! zise

ornul de

.

ceva ce

.

va face

cum il vazu,

gaura in

buzunarele tuturor.

- Nu rna deranjeaza sa faca gauri si in ale mele, nutnai sa fie ceva care sa rna intereseze, ii spuse sir

Hupert.

44

• Marchizul Cu toate acestea, el suspecta di tot ce aducea Chang Mai erau lucruri

Marchizul

Cu toate acestea, el suspecta di tot ce aducea Chang Mai erau lucruri de furat, mai precig lucruri care fusesed. furate din AngHa cu mult timp in unna. ~a se int~bnplase cu tnulte bunuri ale manastirilor care fuseSera jefuite de avefile lor. Dar pina acum. sir Hupe·rt avusese intelepciunea sa nu puna prea multe intrebari. Se multumise sa tnai adauge Ia colectiile sale cite un Budha, diferite alte statuete sculptate din jad, siraguri de perle aduse din golf Aturlci cind traia sotia lui si le purta era invidiata de fiecare fetneie prezenti. De aceea, sir Rupert era . sigur ca acel chinez care-I astepta ii adusese lucruri

(le interes

Marchizul, aflat Ia una dintre ferestrele castelului vazu un faeton oprind in fata intrarii si. fu sigu~ ca acesta il adusese pe Harry. Nu sperase ca nepotullui

sa se mai intoardi pina seara si totusi

realiza ca ar fi o mare greseala din partea ll;li Harry dadi i-ar spune despre apropiata lui casatorie; avind in vedere ·ca el si sir Rupert planuisera sa-l atraga Ia

castelul Stoke, Ia sfirsitul saptaminii, cind uitna ca

45

\J

\

vazu:

-

sincronizam

intreba:

.

- Caii

'

-

vazu: - sincronizam intreba: . - Caii ' - Harry s-o intilneasdi pe Tereza. Marchizul se

Harry s-o intilneasdi pe Tereza. Marchizul se temea

ca va avea vreo reactie necontrolata si ii va zadarnici

'

planurile. Se indrepta spre serriineul din indipere cu hirtiile la care Iuera. Dupa citeva minute usa se deschise si Harry lsi facu aparitia. Privindu-1, marchizul realiza inca o data· ca acesta era un baiat frutnos, ~i ca parea multumit de el insu~i. ~i pentru ca se temea de reactia pe care ar putea s-o aiba, marchizul spuse repede, de cutn il

0, bine ai venit, Harry, dar ca de obicei nu ne

Tocmai plecam. Dar vreau sa stii ca

este foarte itnportant sa vii miine la castelul Stoke.

Marchizulu1 i se paru ca cite~te consternare pe figur;i lui Harry, care, dupa ce se dezmetici, 11

l,-

"':

- De ce 'este atit de important, unchiule?
- Sir Rupert ne-a facu un dar nepretuit, replica

marchizul. A fost la licitatie la 1-iattersall unde a

-

cumparat caii lui Feversham.

Feversham?! exclama Harry. Am auzit ca ·

au fost vin.duti la niste preturi exorbitante si de aceea nici nu m-am mai deranjat sa ajung acolo.

46

. . Ei bine, sir Hupert i-a cumpirat pentru noi. De - aceea: mi s-ar

.

.

Ei bine, sir Hupert i-a cumpirat pentru noi. De

-

aceea: mi s-ar parea ru~inos sa nu fitn acolo dlnd ii va

aduce.

Desigur, unchiule, fu Harry de acord. Abia

a~tept sa-i calaresc! Marchizul ofta.

Numai sir Hupert isi putea pennite sa plateasca pretul asta.

- Feversham nu i-ar fi vindut daca nu s-ar fi bagat in

-

-

Sunt

de

acord ·cu tine, zise tnarchizul;

.

acele ~faceri neinspirate care erau sa-l duca la ruina! A dat dovadi de inconstienta, si scuzi-nii expresia, prostie, tnai zise

Totul s-a dovedit a fi in avantajul nostru,

-

A

remarci Harry. Ii sunt recunoscitor lui sir Rupert pentru di i-a adiugat grajdurilor noastre, care nu sunt cu nimic tnai prejos de cele ale lui Feversham!

.

Nu mai trebuie si-ti spun eu, Cred, stii bine!

-

Este un cotnpliment care tni umple de bucurie!

zise tnarchizul. Urtna un moment nefiresc de tacere si marchizul avu impresia ca Harry ar fi vrut si i se destiinuiasdi. Pentru a-1 itnpiedica s-o faca, el ii spuse:

47

I ' . - ~ ~ . \ . Imi pare rau, nepoate, dar am

I

'

.

-

~

~

.

\

.

Imi pare rau, nepoate, dar am intirziat deja, as

vrea sa mai disCutam despre ultimele achizitii ale lui sir Rupert si des pre Stoke, dar trebuia si fiu Ia duce de o jumatate de ori

.

El se si indrepta spre usa si obsenra ca Harry parea case tine dupa el.

- Vei fi acasa Ia cina, unchiule Maurice?

- In se·ara asta nu, baiete.

-cand ajunse in hoi obsenra ca trasura era deja pregatita si-1 astepta. Se urea in ea mai hotarat ca niciodata sa se indrepte spre Clubul White. Spera sJ-si intilneasca acolo prietenii care ar fi putut ·sJ-i spuna n1ai · tnulte des pre Harry si aptopiata lui ·

'

casatorie cu actrita. Trasura marchizului se lndrepta spre strada Berkeley apoi intra in piata Piccadilly. Marchizul se trezi rugindu-se sa i se ofere posibili- tatea de a-1 impiedica pe nepot sa fac;a 0 mare greseala.

48

· Capitolul 3 . Sir Rupert ajunse la casa lui din Berkeley Square in jurul

·Capitolul 3

.

Sir Rupert ajunse la casa lui din Berkeley Square in jurul orei sapte. Cind intra in hoi, majordomul ii

Sl spuse:

A

- Inaltimea sa se afla in birou, Sir.

Gindindu-se di se intin1plase ceva rau, caci altfel tnarchizul n-ar fi sosit la asemenea ora, sir Rupert se indrepta spre biroul sau. Marchizul citea un ziar, pe care-Ilasa sa-i cada din n1ina cind el aparu. -::--- Ai intirziat atit de mult, dragul meu, i!lcit ince- pusem sa-tni fac probletne!,

-- Atn fost ln Chinatown; li raspunse sir Rupert, ~i am adus niste achizitii foarte interesante pe care abia astept sa ti le adit. Puse pe o masuta pachetul

.

49

' ' . . pe care-1 avea in brate, dar apoi se opri un tnoment

'

'

.

.

pe care-1 avea in brate, dar apoi se opri un tnoment privindu-1 fix pe marchiz; banuiesc ca ai ceva sa-tni

'

spui!

-

-

-

marchizul.

-

" ~--.

-Am zise marchizul a carui supirare se sitntea

si din glas, dar as vrea sa vad mai intii lucrurile despre care-mi spuneai!

Cred ca ar fi eel mai bine sa bern ceva, zise sir

Rupert, ·apoi se duse direct la dulapul cu bauturi de unde scoase o sticla de sampanie si turna in doua pahare.

Mi-am inchipuit ca vei simti nevoia unui pahar de

sampanie in seara asta, dupa noutatile pe care le-ai aflat si le-arn spus servitorilo'r s-o puna la gheati

Esti foarte atent la toate, ca de obicei, remarca

Sir Rupert se indrepta spre tnasuta pe care pusese pachetul. Era itnpachetat destul de grosolan, dar reusi sa-l desfaca imediat. Ridica din el cu mare grija o statueta a lui Krishna, zeul hindus al dragostei. Era sculptat~ in aur cu diferite pietre pretioase.

Imi place! exclama marchizul.

Dar abia atunci realiza sir Rupert ca nu era eel mai indicat moment pentru a-i arata marchizului

·50

lipsea din colectie. cu incintare, El iar zeul dragostei, asa di se ·grabi sa scoata

lipsea din colectie.

cu

incintare,

El

iar

zeul dragostei, asa di se ·grabi sa scoata altceva din pachet. Scoase un elefant din cuart roz, care pe filde~iavea cite o perli Marchizulil privi cu aceeasi lncintare.

-

Nu pot sa inteleg, zise el, cutn un amarit de

capitan de nava are asemenea gusturi rafinate,

remarca tnarchizul.

-

Banuiesc ca a pritnit ceva educatie, .poate de la

predecesorii lui, i1 cispunse sir Rupert. Cred ca-ti va placea eel mai tnult eel de al treilea obiect pe care l-am

adus si care era ceea ·ce-tni

scoase un · Bodhisattva s·culptat din ·lemn, care

apartinuse dinastiei Sung inca din anul960. Letnnul nu avea nici o crapatura, iar culorile erau foarte vii.

Sir

Rupert

privi

marchizul il intreba:

.

stat1:1eta

- Asta este tot?

- Pentru motnent, da.

Va mai fi un obiect dar

despre astalti voi vorbi mai tirziu. El scoase de pe fundul pachetului o sticluta Pe care o a~eza cu griji linga cele trei obiecte de pe

"'

tnasa.

------·51

' . Marchizul o privi curios, dar inainte ca el sa . apuce sa spuna

'

.

Marchizul o privi curios,

dar inainte

ca

el

sa .

apuce sa spuna ceva, sir Rupert zise:

I

- Acum, Maurice, este d.ndul tiu. Ce ai aflat?

.

Atn fost

la club,

incepu acesta. Am. plecat

- repede toCtnai pentru ca sa evit ca Harry si-mi povesteasci despre cisitoria lui. Iar cind atn .ajuns

la

club

am -aflat

ca avea

toate

motivele

sa ·Se

gribeasca si-mi spunf -De ce? in.treba_ sir Rupert curios. ~ L-am vizut pe prietenul tiu, lordul Charles

Grahatn,

Tattersall.

- Asta puteam si-ti spun chiar eu, nu era nevoie

si te duci acolo, zise sir Rupert. Alte informatii ai

.

~'i tni-a· spus

~i tnie

ceea ce ai aflat tu

la

mai primit?

- Pentru ca si tni asigur ci nu este o confuzie, continua marchizul, l-am rugat pe Graham si se duca la. actrita lui, celebra Rosie, sa afle daci mai

stie si altceva.

.

.

Vizind figura marchizului, sir Rupert intelese ci

Rosie venise cu (tetalii. -

nerabdator.

Si

'

'

·zis

Rosie?

ce.:a

1ntreba

sir

Rupert

- Am a~teptat in trasura in timp ce Graham a urcat in apartatnentul ei, sa

- Am a~teptat in trasura in timp ce Graham a urcat in apartatnentul ei, sa afle daca mai avea alte

informatii.

Obsenrind figura prietenulu.i sau,

sir Rupert

intelese ca femeia avusese ~i altceva de spus.

- Ei, ·ce-a zis? il intreba el vazand ca marchizul nu

spune ntmtc.

.

.

.

- Ac.trita, zise marchizul in cele din urma, i-a spus

ca dilnineata a fost repetitia la piesa in care ea joaca

alituri

repetitiilor, Camille s-a liudat cu casatoria ei care va

avea loc duniinica seara sau luni (limineata.

- A invitat pe cineva la ·eveniment? intreba sir

Rupert.

de

Catnille

Clyde.

Dupa

terminarea

Marchizul scutura din cap.

- Nu, i-a spus lui Graham ca se va desfa~ura in

secret. Dupa ceremonie i~i va -invita prietenii sa bea

I in sanatatea ei. Vocea tnarchinuluiparea case dimi- nueaza la fiecare vorba pe care o rostea. Apoi, el

izbucni in lacrimi:

-Rupert, te rog invata-ma ce sifac!. - Am raspunsul pregatit, spuse sir Rupert,

~tsculta-tna cu atentie .

53

' - Sunt atit de fericita! 1i spuse Tereza tatalui- ei. Era vineri iar dupa-masa

'

- Sunt atit de fericita! 1i spuse Tereza tatalui- ei.

Era vineri iar dupa-masa Tereza si sir Hupert pornira spre palatul Stoke. Erau doar ei doi in faetonul eel nou al lui sir Hupert de care acesta era foarte

mandru.

Marchizul si Harry calatoreau care pornise cu doua ore inainte.

intr-un alt fatton

,

- Cu cat scot tnai devreme baiatul·din Londra cu

atit mai bine! i se spovedise marchizul lui sir Rupert. illas pe Harry sa condudi faetonul pentru ca avind de condus· trei cai va avea probleme ~i nu se va gindi Ia ale lui. Sir Hupert considerase di era o idee excelenta. lar el se bucura de orele pe care avea sa le petrettca in compania fiicei sale, -si incepu prin a-i , povesti care fuSese contributia lui Ia proiectul fae- tonului, 1i vorbi despre arcurile, rotile si suspensiile

acestuia.

7

- Daca este tras de cai bine hraniti si odihniti nu

·.

.

.

,.

rna poate intrece nimeni Ia nici o cursa! Tereza incepu sa rida.

~ Tu cistigi intotdeauna, tata! - Sper c-o s-o pot face si saptamana asta! zise

~ Tu cistigi intotdeauna, tata!

- Sper c-o s-o pot face si saptamana asta! zise sir Rupert.

- Ce vrei sa faci,- tata?

- Tocmai asta voiam sa fac acum, draga mea ~i am

nevoie de ajutorul taw in acest scop.

- Sunt sigura di ai un plan grozav; abia a~tept·sa-1

aflu!

- Sper sa~I consideri

tot asa dupa

ce

ti-l voi

destainui, zise sir Rupert, pe un toil misterios . Tereza 11 privi pe sub gene, intrebindu-se ce pusese tatal ei Ia cale. Privindu-1 ea stia intotdeauna cind planuia ceva caci figura lui capata un aer aparte. Tereza se mai minuna inca o data ce chip armonios avea tat~il ei. Chiar si putinul par alb de Ia timple ii statea foarte

bine.

.

-

Ei bine,

tata, zise ea lasa-ma tnai intii sa te

.

.

felicit pentru faeton. Va trebui insa sa gasesti pe

'""

c1neva care sa vrea sa concureze cu not, caru1a sa-1

.

.

.

'-'

'-'

"-'•

demonstrezi ca-l vei invinge! Sir Rupert incepu sa ridi

,

55

·- 0 si-ti arit una dintre inovatiile mele, zise el. Un loc special pentru amplasarea

·- 0 si-ti arit una dintre inovatiile mele, zise el. Un loc special pentru amplasarea pistoalelor, pe. fiecare parte a faetonului.

.

- Presupun, zise Tereza ca te ginde~ti la hotii de

drumul mare, dar cred di vazand cit de elegant es~e, se vor. sfii si-1 atace, inchipuindu-~i di detine ~i un sistem de paza corespunzitor.

- Nu se ~tie niciodati, replica sir Hupert, cici de la terminarea rizboiului au apirut foarte tnulti til-· hari, care ataca unde ~i cind nu te a~tepti. - Pres'upun ca sunt din rindul acelora care au

revenit in Anglia pentru a-~i gisi de lucru,

ceea ce

este putin probabil in situatia econotnici precara a t;lriL zise Tereza cu voce joasa, ~i cred ca nu lis-a dat nimic pentru anii in care au luptat pentru tara.

- .Mi tetn ca ai dreptate, spuse sir Hupert. Este o

ru~ine ca acei oameni care au luptat in annata n-au primit nici un fel de pensie, mai ales cei care au fost

raniti. Acestia traiesc clin mila trecatorilor sau tnor cle foatne.

'

'

"

-- Nimeni n-a ridicat problen1a lor in parlament,

t ~ ' t a ·~ i I l11 t r t·l) ;1 t re r e za.

. - Atn auzit cite ceva ln acest sens, replidi sir Rupert, dar nimic convingator.

.

- Atn auzit cite ceva ln acest sens, replidi sir

Rupert, dar nimic convingator. De fapt, nitneni nu

le-a dat atentie .

.

- Tata, dar si tu iei cuvintul adesea ln parlament, cred ca pe tine vor fi obliga~i sate asculte. Sir Rupert li zirribi. - Eu prefer sa rna ocup de vapoarele mele, fata

mea.

- ~i eu am aceeasi preferin~a, zise Tereza. Asta ne

aduce lnapoi la lntrebarea daca lmi vei lngadui sate

.

.

ajut in tnunca ta, ca si cum as fi un fiu al tau?

"

- In tnotnentul de fata tna poti ajuta cu altceva,

draga n1ea, zise sir Hupert.Voi vedea daca esti destul de isteata perttru a realiza ceea ce.;ti cer.

- Este o provocare pe care sunt gata s-o accept,

zise Tereza. Despre ce e vorba? Sir Hllpert lsi privi fiiCa ru vadita lncintare, spunindu-i:

- ~ vrea sa-l salvam pe tanarul Harry Lanbourne

care este pe punctul de a se face de rusine si de a-1 transfonna pe unchiul sau in eel mai nefericit otn de

"

pe patnant.

,

57

~ Ce-a facut contele? Desi nu l-am cunoscut mi • l ' 1-ai dat mereu

~ Ce-a facut contele? Desi nu l-am cunoscut mi

l

'

1-ai dat mereu de exemplu, iar pentru mine el este simbolul perfectiunii. Tatal ei_ nu zise· nitnic, asa ca Tereza con-

tinua:

"'"'

- Cind Harry se afla sub comanda ducelui de

Wellington erai la fel de inc;intat ca ~i unchiullui! Iar eu la vremea .aceea eram invidioasa pe el pentru ca, fetneie fiind, nu puteam tnerge la razboi ~i sa obtin medali~pentru vitejie.

-

Harry te-a

I

Nu mi-am inchipuit ca tu ai putea fi geloasa pe

cineva, zise sir Rupert, dar daca astfel pui probletna,

inteleg eel felul in care

a fost descris

.ambitionat.

-

Presupun, ii rtlspunse Tereza, ca asta rn-a facut

sa fiu ~i mai hotar~ta sa termin cu succes ~coala, pentru ca tu sa poti fi mindru de mine.

.,

.

~i am fost intotdeauna, draga mea,· zise sir II upert repede pentru a ·nu-i mai Iasa ragazul sa-~i

-

ct ll 1tilltl t' iLleea.

Mrr~cr;l cJteva n1inute in ticere apoi Tereza

a ·nu-i mai Iasa ragazul sa-~i - c t ll 1 t i lltl t' iLl
~ - N;adar, ce-a ftlcut Harry, tati? - Marchizul este distrus, zise sir Hupert, pentru

~

- N;adar, ce-a ftlcut Harry, tati? - Marchizul este distrus, zise sir Hupert, pentru ca a aflat de la unul dintr~ prietenii sai de la club ca Harry intentioneaza sa se insoare cu o actriti care se nume~te Camille Clyde.

- Atn auzit de ea! exclama '"fereza. A venit la ·Bath

imediat ce a inceput inul ~colar ~i a jucat in Romeo

si Julieta. Fetele mal mari au avut voie sa mearga la spectacolele ei si au fost entuziasmate.

-

Banuiesc ca este o actrittl buna, admise sir

Hupert. Dar in acelasi timp trebuie sa intelegi ca o astfel de casatorie 1-ar ucide pe marchiz; nepotul ~i mostenitorullui sa puna o actriti oarecare pe locul care a apartinut dlndva mamei sale.

-

~

Cred ca multi 'ror fi ~ocati, a(lmise '"fereza, dar

(laca el 0 iubeste cutn sa-l faci sa renunte la ea?

Sir Hupert nu putu si-i rispunda Ia intrebare. Dupa citeva clipe de gindire el continua:

-

Ceea ce simte ·tinirul Harry pentru aceasta

·'

fetneie nu este ce simte un birbat pentru femeia cu

care vrea sa se casatoreasca.

Tereza se gandi un moment Ia ~prbele rostite de

;"

.

tatal ei.

59

~ Vrei sa spui tata ca aceasta Ca1nille Clyde este ca Nell Gwyn, de care

~ Vrei sa spui tata ca aceasta Ca1nille Clyde este ca Nell Gwyn, de care regele Charles II era foarte lndrigostit dar cu care nu se putea casatori?

- Exact asta voiam sa spun, draga mea, zise sir

Hupert.

- Dar regele Charles era deja casatorit, ii

raspunse Tereza, din acest motiv 1i era imposibil sa se casatoreasca cu Nell desi o iubea nespus de mult.

-

.

Chiar daca n-ar fi fost casatorit, li rispunse sir

Hupert tot n-ar fi putut sa se cisatoreasca cu Nell

Gwyn si nici ·Harry nu poate face asta.

- Chiar daca

"

o iubeste pe Camille Clyde?

- .In nici un caz!

- ~i atunci

cum se va rezolva problema, tata,

caci el nu va voi s-o supere si s-o stie nefericiti.

-

'Exista multi alti barbati care vor vrea s-o con-

.

.

~

~

soleze, asa cum probabil c-au mai ficut-o, rilormai

sir Hup~rt.

- Vrei sa spui, tata, ca ea a mai fost lndrigostiti? -De multe ori, fata mea. Tcrrza rimase o clipa pe ginduri, apoi decise:

~

Ill ;I< TSt Gtz,_Harry nu trebuie sa Se cisatoreasca

or.4o

1 ' .11 i 1H 1;1t <' Ia lnceput ei i se va parea interesant

c ''

exclama Tereza. . SuOt sa devina contesa dar curftnd se va plictisi de asta si

exclama Tereza.

.

SuOt

sa devina contesa dar curftnd se va plictisi de asta si poate si de Harry! _,Apoi se va indragosti itnediat de

'

altcineva!

.

Sir Rupert risufla oarecum usurat, caci isteata lui

fiica vazuse cum se vor (ierula lucrurile. El era in

acelasi timp con~tientde inocenta Terezei. Dar se gandi ca. fiica lui, care luase premiu la isto- rie, auzise cuvantul atnanta probabil din vierile regilor si ale curtenilor. Oricun1, ea realiza care era diferenta dintre o femeie tara itnportanta cum era atnanta ~i sotia, cea care purta nutnde unui barbat si era matna copiilor lui. Sir Rupert se gandi ca era mai bine sa treaca direct la problema lui decat sa mai piarda tim- pullamentandu-se,· asa di li spuse fiicei· sale:

.

-

- Ceea ce vreau sa faci tu, draga mea, este sa-l impiedici pe Harry sa faca aceasti casatorie nepotri- vita care ar putea avea loc, dupa cum mi-a spus tnarchizul, duminici. noaptea sau luni dimineata.

-

0

casatorie secreta?!

sigura ca ar fi ceva foarte palpitant.

~ Este ceva care nu trebuie sa aiba loc! se infurie

sir Rupert. ~tii cat inseamna palatul Stoke pentru

marchiz si cat de mand.ru este de 'genealogia lui!

61

.

I Tereza lnclina din cap iar sir Rupert continua: Harry este tnostenitorul lui si daca

I

Tereza lnclina din cap iar sir Rupert continua:

Harry este tnostenitorul lui si daca ar face o mezalianta ar·distruge tot ce a facut marchziul si tot ce a avut el mai drag. Tereza puse o mana pe obrazul tatalui. ei cu

-

intentia de a-1 consola.

-

Tata, ~tiu ca datorita tie a putut marchizul sa-si

revina dupa pierderile suferite, pentru ca mai apoi

sa restaureze palatul Stoke si sa-si rascumpere casa din Berkeley Square.

Este ce mai bun prieten altneu, zise sir Rupert

-

si stii cit tin Ia el. De aceea, draga tnea, trebuie sa-l

ajutani. , -~a vom face, tati, fu ea de acord, asa ca spune-mi c~m votn proceda.

Este foarte simplu, fata mea, tu trebuie sa te

miriti cu. Harry! Tereza 11 privi de parca atunci 1-ar fi vazut pritna

-

-.J

()ara.

- Va fi o casatorie falsa dar el va trebui sa creada

Ll rstr reala! zise Sir Hubert, dar Tereza nu parea ca

tlltl'lq',l' rcca re i se spunea.

.

62

- Nu lnteleg unde vrei si ajungi, tati, se plinse ea. Cutn sa se casatoreasca

- Nu lnteleg unde vrei si ajungi, tati, se plinse

ea. Cutn sa se casatoreasca cu tnine daca

este

lndrigostit de Camille Clyde?

.

- Acum, asculti cu atentie la ce-ti

voi spune,

zise sir Rupert, pentru ci daci se lntimpli ceva riu, va fi un Clezastru pentru tnarchiz care nu ne va

ierta.

1'\

- Inteleg

desigur, tati, lnteleg, zise Terezi

Ceea ce nu lnteleg este felUlln care vom realiza asta.

- Am toati lnctederea ln tine, zise sir Rupert si va trebui si lncercim totul, irtdiferent cit va fi de

gr,eu.

·'

.

- Atn lnteles asta, tati, fu Tereza de acord .

.

-, Primullucru pe care va trebui si-1 faci este si-1

a tragi pe Harry sa lncerce caii pe care i-am cumpirat

de la Tattersall, care sunt cei tnai buni din tari. - II voi face si se bucure de fiecare minut petre- cut aHituri de tnine! protniSe Tereza.

- Trebuie si lntelegi, fata tnea, di un tinir de

virsta lui Harry, care are douizeci si sapte de ani nu este prea interesat de fetele de virsta ta. Am lnteles de la unchiullui ci-1 plictisesc pini si debutantele si nici micar nu le vorbeste daci le poate evita.

"

.

-

.

.

.

.

63

- Dar crezi di eu i-as putea stirni interesul? intreba "fereza. ·- Asta depinde numai

-

Dar

crezi di eu i-as putea stirni interesul?

intreba "fereza.

·- Asta depinde numai de tine, draga mea. Eu te gasesc foarte inteligenta si o excelenta companie, desigur, dupa mama ta. ~ vrea sa-l fad pe Harry sa te remarce foarte repede, sa-i faca placere sa se afle in campania ta si sa \se indrigosteasca, daca este posibil. Spre uitnirea lui, Tereza didu capul pe spate si incepu sa rada. -0, tata, cred ca vrei prea tnult! Daca acest Harry intentioneaza sa se casatoreasca peste doua zile cum crezi ca s-ar putea indragosti de alta femeie atit de repede? - Lucruri foarte dudate se pot intitnpla intr-un titnp scurt, fetito! Nu-ti cer decit sa incerci si-1

cuceresti!

Si

in

fetito! Nu-ti cer decit sa incerci si-1 cuceresti! Si in cazul in care .acest barb at

cazul in care .acest barb at care

s-a indrigostit de 0 femeie de scena, se indragosteste dr mine, o fata care abia a padisit bindle scolii, · (., . vn ·i s~l se intimple lnai departe, sa ne si

-

'

mine, o fata care abia a padisit bindle scolii, · (., . vn ·i s~l se

().1

-

voastra cu marchizul

-

bine in camera cle zi

.

vreociata.

.

vizut vreodata.

:

in camera cle zi . vreociata. . vizut vreodata. : , Asta ar fi mai mult

,

Asta ar fi mai mult decit am visat eu pentru

tine, draga mea, dar de fapt, eu am aranjat disitoria

ctesi va fi doar o farsa

'

- Nu lnteleg, tati, insisti Tereza.
- Dupi cum ti-atn mai spus, an1 primit de curind.

niste cotnori diti. est, lncepu sir Stiu si sunt lncintitoare, tati! 11 intrerupse fata, in special elefantul. Dupi cum ai spus ar sta foarte

-Ti-l diniiesr, fiica mea, ca si pe celelalte lucruri pe care le-arn cumpirat, dar va trebui sa reuse~ti in acest plan, eel mai cotnplicat pe care l-am conceput

- Spune-mi cum este posibil, il implori Tereza.
- Pupa cutn stii atn primit cele trei comori de la

cipi~anul chinez, dupi care l-am intrebat in ghimi daci mi-a adus cumva si droguri, asa cum obisnuiesc

sa faca cei care se due in est.

- Periculoasi intrebare, tata! Si?
- Omul mi-a promis si-mi arate ceva ce n-am mai

Despre ce era vorba? sopti Tereza.

- Omul a venit cu o sticluta in care se afla. o sub-

stanti adusa de la Beijing.

65

- Un drog? Da, unul neobi~nuit. Se pare dl. anihileaza creierul oddlrei persoane care ia

- Un drog?

Da, unul neobi~nuit. Se pare dl. anihileaza creierul oddlrei persoane care ia doua pic:ituri din ea. Omul poate vorbi, se poate misca ~i executa ceea ce i se cere, dar nu este conStient de ce face pentru

ca nu-i mai functioneaza creierul, este ca anesteziat.

- Extraordinar! exclama Tereza. -.Asa am considerat si eu, fu sir Rupert de acord. Chang Mai a chetnat un baiat diruia i-a dat un pahar cu vin ln care a pus doua picaturi de drog.

- Si ce s-a lntimpht? lntreba Tereza cu sufletulla

-

.

,

gura.

-

-Nu se ·ve(lea nimic anortnalla acest baiat, (lar

,

I

n-a scos nici o vorba pana nu i s-a spus sa vorbeasca. Chang Mai 1-a facut sa spuna: buna dimineata, dotn- nule, este o zi foarte ·frumoasa si buna seara, dotn- nule, eu rna voi culca acum. Repeta vorbele pe un ton normal dar nu era constient de ceea ce spunea.

- Extraordinar! exclama Tereza. Sir Rupert continua:

- Apoi i-a spus baiatului sa se aseze pe un scaun, lurru pe care el 1-a executat, apoi i s-a cerut- sa

<I(,~'r 111;1.

------

.,

""';

66

,~ Si a facut-o? . , ,. ' - cand am plecat baiatul dormea tun,

,~ Si a facut-o?

.,

,.

' - cand am plecat baiatul dormea tun, dar capita-

nul rn-a asigurat ca se va trezi intr-o ora fara sa-~i aminteasca nimic din ce s-a intim plat.

- Nu pot sa cred! continua sa exclame Tereza:

A

Inteleg ca :vrei sa-i administrezi aceste picaturi lui

Harry.

- Este singurul mod in care-I putem salva, replica

sir Rupert, dar te rog sa rna ierti, iubita mea. fetita, pentru di te itnplic in toate astea.

.

.

-

-

,

-

trola.

Tereza se infiora.

A

-

Dar ce se intimpla dupa ce se trezeste? intreba

'fereza cu jutnitate de gura. Asta este partea cea mai grea, admise sir Rupert.

6

cu tine.

Va trePu\ sa-i spun em ca este

- Si daca va fi foarte furios <.lin cauza asta? Daca

se va supara prea tare pe fuine? Chiar daca se va supara, eu il cunosc pe Harry

~i ~tiu ca nu se va man:ifesta prea violent. Se va con-

- Nu-mi place ce-mi propui, tata, zise ea. Intelegi desigUr cava trebui sa treacicitva timp

inainte de a-i spune ca a fost pacalit. Ceremonia

67

disatoriei, totul credibil, va fi organizata ~i derulata de un actor care sa joace rolul

disatoriei,

totul credibil, va fi organizata ~i derulata de un actor

care sa joace rolul pastor~l-ui. -Am crezut ca-i vei spune lui Harry imediat ce se

care va trebui sa aiba loc pentru a face

treze~te, sugera Tereza.

- Acum, cind ai toate datele problemei, ginde~te-te ca daca simbata seara ii spunem ca a fost doar 0 pacaleala, el se va casatori duminica tu Catnille Clyde. Tereza i~iprivi uimita tatal. - Vrei sa spui ca Harry nu v:a afla prea curind

adevarul?

- Nu vad cutn

altfel il vo·m putea

opri. sa se

casatoreasca cu · ea, zise ·sir Rupert, ~i daca a vern

noroc ea va fi atat de furioasa incat va vrea sa se

razbune peel ~iiiva acorda gratiile sale urmatorului nefericit de pe listi Vazind di Tereza nu mai

nimic ~i ca luase un aer . dezamagit, sir

spunea

Rupert zise:

-

"

,

Poate ca ar trebui sa incerc sa gasesc pe altcine-

va In locul tau, fata mea, dar sa incredintezi unui

~~ r;-iitt tlt1 ~tsemenea secret de familie este cam I

11'-.LIIlt, r;iri tlu putem fi siguri ca acesta nu va vorbi.

6R

Nu era nevoie ca sir Rupert sa faci aceasti precizare. Tereza stia prea bine ci
Nu era nevoie ca sir Rupert sa faci aceasti precizare. Tereza stia prea bine ci

Nu era nevoie ca sir Rupert sa faci aceasti precizare. Tereza stia prea bine ci tatil ei, datoriti averii sale, era mereu in atentia presei, ca~e abia astepta sa mai afle ceva des pre el. Scriau in ziare des pre tot ce facea el. Ei spuneau de fiecare dati ci are foarte multi bani si precizau si dlti bani a mai ficut de la ultima dati cind scrisesera despre el. Cam acelasi lucru se

tul barfitorilor.

apoi Tereza spuse:, s-o fac tati

-

0

marchiz.

-

A

intitnpla si cu marchizul. Numele lui era mentionat aproape zilnic in rubricile ziarelor si el era si subiec-

Cei doi isi continuari druffiulin ticere, o vreme,

dar va trebui sa mi ajuti, stii

doar ci n-as Suporta sa te dezamigesc pe tine sau pe

Iti multumesc, draga mea fiici, stiam ci nu mi vei dezamigi, ii rispunse sir Rupert.

69

'

' . el ~i cum Capitolul- 4, Tereza ratnase realtnente fara cuvinte cand vazu palatul Stoke.

.

el ~i cum

Capitolul- 4,

Tereza ratnase realtnente fara cuvinte cand vazu

palatul Stoke. Auzise tnulte lucruri minunate despre el, dar- nu-~i inchi puise o construqie de o asemenea maretie. De departe pirea· un Castel de basm.

Terezei nu-i venea sa creada ca este adevarat. Ea stia

desigur ca fusese ridicat de Vanbrugh, arhitectul care proiectase palatul Blenheim ~i castelul Howard. Marchizul dorise ca prin a~easta constructie

impunitoare sa devina tnai important decat ducele de Marlborough. Acesta primise palatul Blenheim dr Ia natiunea care voia si-~i exprime astfel grati-

ltl<lill('a. M~trchizul ii daduse si- el un(la verde lui

.

\'.111hr11gh s;'\ construiasca ceea ce credea

70

credea . . . 1\ • • aveau acces 1n 1nter1or~ . . -
credea
.
.
.
1\
aveau acces 1n 1nter1or~
.
.
-
. . . 1\ • • aveau acces 1n 1nter1or~ . . - . . Vanbrugh

.

.

Vanbrugh fusese fericit. El to~mai trecuse

prin ni~te experiente destul de neplicute cu Sarah, ducesa de Marlborough. Aceasta nu-l lnghitea ~i se lmpotrivise fiediruia dintre planurile lui, sail dupa cum obi~nuia el sa spuna, la fiecare caramida pe care o a~ezase la Blenheim. De aceea lui Vanbrugh i se paruse o minune sa poata Iuera firi a fi controlat, ~i sa fie lisat sa dea frau liber imaginatiei sale de a~ist. ~i lntr-adevir imaginatia sa crease cea mai fan-

tastica constructie. Marchizului ii crestea inima cand vedea oatnenii

care veneaQ pur ~i simplu sa-l adtnire, chiar daca nu

Sir Rupert li vorbi mult Terezei despre acest palat pihi cand- ajunseri pe treptele de Ia intrare unde erau a~teptati de marchiz ~i de Harry. Tereza remarca faptul ca -tnarchizul i se adresi cu multi caldura lui sir Rupert:

--'- Prietene, sunt fericit ca te revad!

Iar eu rna bUcur di rna aflu aici, draga prietene!

1i raspunse sir Rupert. Ce mai faci, Harry? Am auzit ca te-ai distrat destul de bine Ia Londra dupa toata plictiseala din Franta!

71

Tereza 11 examina pe Harry in timp ce tatal ei i se adresa. Observa ca

Tereza 11 examina pe Harry in timp ce tatal ei i se adresa. Observa ca acesta era mult mai chipe~ decit se asteptase ea. Oricutn, nu~~i itnaginase ca era un barbat atit de frumos. Avea un chip foarte masculin,

umeri lati, soldurile lnguste, de atlet. Stia ci era un bun calaret, asa cum 11 'Iiudase unchiullui.

- va rog, poftiti, li invita marchizul. Este prima

vizita a Terezei siva avea multe de vazut .

.

- Caii au ajuns bine? 11 lntreba sir Hupert pe

Harry.

- Da, sir Hupert, si va sunt extrem de obligat

pentru ei, zise Harry. Au fost deja condusi in graj- durile despre care unchiul tni-a spus ca au fost

renovate.

palatu-

- Ne-am consultat in privinta

renovarii

lui, dar despre grajduri nici eu nu stiu prea multe!

- Nu stiu daca nu cumva sunt mai luxoase decat

.

.

.

palatul! spuse Harry rizind. Intrara, iar Tereza se Iasa furata de frumusetea cupolei din holul imens. Cele doua rinduri de gea- muri cu vitralii ajungeau aproape de tavanul pictat

<It·

()

tnana intr-adevar maiastra.

0

multime de

( ·11pidnni zhurau in jurullui Venus. Tereza lsi spuse

----

72

ca era cea mai reusita dar si mai ciudata constructie . ~ si in bibliotec·a

ca era cea mai reusita dar si mai ciudata constructie

.

~

si in bibliotec·a . Aici se aflau ln colectionate (ie ~ adresa Terezei: - ~rereza.
si in bibliotec·a
.
Aici se
aflau
ln
colectionate
(ie
~
adresa Terezei:
-
~rereza.
-
.
.
~
-
-
'

pe 1 Care o vazuse vreodati Dar cind ajunse ln salon

o

"'

In

mie

de

dirti rare

momentul

in