Universitatea Lucian Blaga, Sibiu

Facultatea de Stiinte Economice, specializarea Marketing, an III

Depozitarea vinului

Proiect realizat de: Bratescu Ioana Dorina

Daja Catalina Alina

Profesor coordonator: Conf. Dr. Ing. Dan Miricescu

2012

1. Identificarea produsului
1.1 Caracteristici generale ale vinului
Caracteristicile generale ale vinurilor sunt date de culoare, claritate, aroma (si
buchet la vinurile invechite), finete, continut de zahar, continut de alcool, aciditate,
gust.
Etichetele vinurilor de calitate superioara fac referire la anul recoltei - un
indiciu important despre valoarea vinului, deoarece calitatea recoltei difera de la an
la an, in functie de factorii meteo din anotimpul respectiv (seceta, ploi abundente).
Vinurile care sunt amestecuri din mai multe recolte nu poarta etichete datate.
Vinurile se pot clasifica in doua categorii (dupa criteriul metodei de
producere): vinuri de masa si vinuri speciale (spumante, aromatizate, alcoolizate
sau de desert).
GAMA DE PRODUSE DISTRIBUITE:
1. Vinuri albe
Crmposie Selectionata
Feteasca Regala
Sauvignon Blanc
Tamioasa Romaneasca Dulce
Tamioasa Romaneasca Sec
2. Vinuri rosii/rose
Ros
Negru de Dragasani
Novac
Merlot
Cabernet Sauvignon
3. Genius Loci

Cuve 2003
Feteasca Regala 2006

1.2

Elemente de gabarit ale produsului

Sticle 750 ml vin de masa

Dopul utilizat pentru sticlele de vin are urmatoarele caracteristici:
- este din plut, eficient
- standardizat i consistent,
- previne riscurile de scurgere i infiltrare,
- este uor de folosit
- protejeaz caracterele organoleptice ale vinului

1.3 Domenii de utilizare

Vinul but la mas, mpreun cu familia sau cu prietenii, are i efecte
psihologice benefice, alung sau diminueaz stresul, creeaz plcere i bun
dispoziie.
Hipocrate, printele medicinei, consider c vinul este un lucru ce se
potrivete omului, fie el sntos ori bolnav, dac l consum cu bun cuviin i
dreapt msur.
La acestea se adauga folosirea simbolica, datorata efectelor fizice ale vinului,
cum ar fi uzajul religios ncepnd cu cele mai vechi culte pna la crestinism. De
asemenea este cunoscuta si folosirea onorifica a vinului: vinul acompaniaza toate
evenimentele importante din viata sociala, individuala si politica a umanitatii:
juraminte, omagii, aliante, tratate, pe parcursul ntregii istorii dar si botezuri,
aniversari, onomastici, cununii, nunti, nmormntari. Nu n ultimul rnd n
conduita individuala cotidiana se utilizeaza vinul n scopul socializarii: prietenii,
convivialitate si ospitalitate.

n istoria umanitatii gasim indicii ale consumului de vin datnd din neolitic,
nsa referiri legate de utilizarea vinului ca medicament apar n perioada 2200- 2100
.H. n cea mai veche scriere medicala, o farmacopee sumeriana descoperita n
Nipur, n 1910, gasim recomandari de utilizare a vinului n tratarea diferitelor boli.
Este mentionata bautura tabatu, o bautura medicala babiloniana pe baza de vin
amestecat cu apa. Primele aplicatii medicale ale vinului au fost legate de
capacitatea sa antiseptica si antiinflamatoare fiind indicat n tratarea ranilor si
a infectiilor.

1.4 Potentiala piata de desfacere

n ultimii opt ani, Romnia a nregistrat cele mai mari exporturi de vin, cu
vrfuri n anii 2002 i 2003, cu un total de 50.453 tone, respectiv 41.137,1 tone.
Consumul de vin n Romnia este situat ntre 23,4 - 24 litri/locuitor, acesta
reprezentnd jumtate din consumul rilor dezvoltate, care se ridic la 50
litri/locuitor.
Vanzari
Romania: Horeca, magazine specializate din Romania (ALL DRINKS AND
MORE-Sibiu, THE VERY SHOP-Iasi, Vindor-Piatra Neamt, Delicateria-Bucuresti)
Export (Austria, Canada, Danemarca, Franta, Germania, UK, Polonia)
1.5 Modalitati de distributie
Centrul de coordonare este la sediul central, care reprezinta totodata si
depozitul, si anume la intrarea in orasul Dragasani, adresa fiind: Str.Tudor
Vladimirescu, nr.560, Dragasani, jud.Valcea.
Parcul nostru auto este dotat cu 10 masini, cuprinzand autocamioane,
autoutilitare si autoturisme.

2. Identificarea locatiei care poate fi utilizata pentru

realizarea unui depozit zonal
Identificarea orasului si justificarea alegerii acestuia

Pentru stabilirea locatiei depozitului se va tine cont in principal de prezenta

unei productii substantiale de vin pe piata locala si regionala.
Orasul pentru care s-a optat amplasarea depozitului este Dragasani,
deoarece podgoria Dragasani in Oltenia este una dintre cele mai traditionale si
importante centre viti-vinicole ale tarii, datorita conditiilor geologice si climatice
favorabile.
Dealurile podgoriei, asemanatoare regiunii Toscana, cu expozitia pantelor in
toate directiile, sunt compuse din soluri argilo-lutuoase si brun roscat de padure asa zise soluri reci - pe straturi de nisip, care apar uneori si la suprafata. Asadar
regiunea se preteaza fie pentru soiuri albe - preferabil pe pante cu expozitia nordica
sau estica - fie pentru soiuri rosi precum si albe aromatizate - de preferat pe
expozitii sudici si vestici.
Climatul este temperat continental, temperaturile scazand in iarna pana la 20C, si ridicandu-se in vara peste 40C. Precipitatiile se concentreaza - la o medie
de 500 l/m pe an - in primavara si toamna.

Analiza criteriala pentru alegerea amplasarii optime

Se folosete pentru apreciere o scar de la -1 la 1 in care :

-1 se va atribui variantei celei mai defavorabile din punct de

vedere al criteriului luat in calcul
0 pentru o pozitie neutra
+1 pentru o pozitie favorabila
Principalii factori de care se va tine cont in analiza criteriala sunt :

costul teren 0,4

plasare fata de potentiali clienti; 0,2

acces la drum 0,1

suprafata depozit 0,2

infrastructura 0,1

N
r.
crt.
1
.
2
.
3
.
4
.
5
.

Criterii

Pon
dere

Dep.
Dragasani

Costul teren

0,4

+1/0,
4

0,2

0/0,2

Plasare fata de
clienti

+1/0,
1
+1/0,
2

Acces la drum

0,1

Suprafata depozit

0,2

Infrastructura

0,1

-1/0,1

1,00

0,6

Total

2.3 Justificarea alegerii locatiei respective

Dep
.
Slati
na
1/0,4
1/0,2
0/0,
1
+1/0
,2
0/0,
1
-0,5

Dep.
Rm.V
alcea
0/0,4
+1/0,2
+1/0,1
0/0,2
-1/0,1
0,2

In urma analizei se observa faptul ca locatia optima pentru construirea

depozitului de vin este cea cu nr 1,respectiv Dragasani, care a avut cel mai bun
punctaj de 0,6.

3. Proiectarea structurii microspatiale a depozitului

3.1 Descrierea utilizrii spaiului
Vinul fiind activ biologic, el continua sa evolueze chiar si atunci cand este in
sticla. El trebuie consumat la timpul potrivit, inainte sa inceapa sa intre in
putrefactie. Viteza cu care vinurile matureaza depinde de tipul de struguri folositi,
de procesul de vinificatie si procedura de rafinare.
Pastrarea calitatilor depinde si de modul in care acesta este pastrat, pentru ca,
daca acest lucru nu este facut corect, apar reactii nedorite. In mod ideal vinul
trebuie depozitat intr-un spatiu intunecat, cu umiditate ridicata (65 -70%) si
temperatura constanta - 13-15 C.
Sticlele trebuie depozitate in pozitie orizontala pentru a permite umflarea
dopului si etanseizarea gatului sticlei.
Poziia vertical nu este recomandat, deoarece dopul de plut rmne uscat i
cu timpul i micoreaz volumul, permind aerului s intre n contact cu vinul,
fapt care conduce la oxidarea lui n timp.
Capacitatea maxim de depozitare a fost calculat n funcie
de criterii precum:nivelul planificat al scopurilor de livrare;
ritmurile de comenzi ale clienilor;dezavantajele de ateptat de pe
urma nelivrrii, respectiv ntrzierii n livrare i perisabilitatea.
Odata stabilita necesitatea folosirii unui depozit, urmatorul pas logic consta in
proiectarea acestuia. In proiectarea unui depozit trebuie avute in vedere:
a)
utilizarea la maximum a suprafetei utile;
b) eficientizarea miscarii materialelor;
c) planificarea modalitatilor in care marfurile vor fi depozitate

3.2 Amplasare spaiu depozitare

Am ales amplasarea depozitului in aceasta zona deoarece este la intrarea in
orasul Dragasani, pe principala artera, fapt care favorizeaza accesul si este si in
apopierea podgoriilor .
3.3 Spaii parcare
Depozitul nostru dispune de un spatiu propriu de parcare de 20 de locuri.
3.4 Drumuri de acces

4. Modaliti de aranjare a mrfii n depozit

4.1 Amplasare rafturi
RAFTURILE DE VIN MULTIPLE

Depozitare perfecta a vinului

Rafturile de stocare a vinului sunt concepute special pentru depozitarea
sticlelor, imbina depozitarea profesionala a sticlelor de vin cu atmosfera cea mai
atractiva a pivnitelor de vin. Componentele rosii bordo dispun de un spatiu
remarcabil pentru un numar insemnat de sticle. Aranjat cu precizie, sigur din punct
de vedere al rostogolirii, stabil si protejat in ceea ce priveste lumina, maturarea
vinului aare loc in conditii optime.
Calitatea inalta, mijloacele practice de separare si gama variata de accesorii
convinge fiecare consumator de vin, cunoscator si iubitor al vinului.

Descriere
Pentru depozitarea tuturor tipurilor de sticle de vin.

Fiecare sticl este blocat n partea din spate i este sprijinit de 2 supori.
Foarte rezistent, dintr-o singur bucat, acest raft este uor de transportat cnd
v reorganizai spaiul.
Construcie tip plas din oel finisat cu zinc lefuit.
Este rezistent i stabil pe podele plane.
Detalii tehnice
Susine 120 de sticle
Dimensiuni n mm : 800 x 365 x 1.580 (lungime x lime x nlime)
Ambalat individual.
4.2 Spatii de depozitare
Cand vine vorba despre depozitarea vinului, prima imagine care ne vine n
minte este cea a unei pivnie sau a unei crame.
Vinurile se tin in beciuri sau camere de vin. Acestea sunt locuri special
concepute pentru depozitarea i mbtrnirea vinului.
Ambalarea vinului se face n cutii de carton de capacitate 1/12, iar fiecare
butelie este protejat cu o foit de hrtie special. Cutiile sunt confectionate din
carton ondulat, ele trebuie s asigure integritatea produsului n timpul transportului
si depozitrii, pn n momentul vnzrii. Expedierea produsului finit se face cu
mijloace auto care trebuie s asigure o anumit temperatur n timpul transportului.
Fiecare lot expediat, este nsotit de un certificat de calitate care specific calittile
vinului, conditiile de pstrare si perioada de garantie.
Are o capacitate de prelucrare si depozitare de 15000 hl
-1 amplasament de 1344 mp- spaiu depozitare pentru butoaie;
- 1 amplasament de 1050 mp spatiu depozitare pentru sticle
Activitati necesare pentru livrarea produselor:
1. Colectarea (adunarea i aranjarea comenzilor)
2. Aezarea i verificarea comenzilor
3. Punerea n acord a documentelor de transport si a
comenzilor clientului
4. Identificarea transportului
5. ncrcarea mijlocului de transport
6. Expedierea transportorului.

Pentru a realiza aceste activiti este necesar s dispunem de urmtoarele

facilitati, prezentate in spatiul de depozitare:
- spaiu suficient pentru pstrarea comenzilor ce urmeaza a fu
livrate catre magazine
- un birou pentru ntocmirea formularelor de livrare;
- spaiu suficient pentru staionarea transportorului;
- ramp pentru a facilita descrcarea ncrcarea
transportului;
Chiar si tipul de iluminare este important, din acest motiv
trebuie sa se evite lumina fluorescenta a neonului sau razele
ultraviolete.
4.3 Mijloace de transport si transformare
Parcul nostru auto este dotat cu 10 masini, cuprinzand autoutilitare si
autoturisme
4.4 Stabilirea fluxului de personal si a fluxului informational
FLUXUL DE PERSONAL
Ca numar de membrii,personalul va fi mediu. Astfel:
- 3 persoane se ocup de gestiune,
- 10 ageni de vnzri,
- 15 manipulatori de marfa.
FLUXUL INFORMATIONAL
Se regaseste in principal in documentatia tehnico-economica a proiectarii:
- Informatii privind conditiile concrete si sistemul de organizare a productiei
- Informatii privind tehnologia de fabricatie:
- Informatii referitoare la produse
Cea mai importanta actiune care trebuie efectuata la inceputul activitatii unei
unitati patrimoniale (si din pacate deseori cea mai neglijata) este organizarea
fluxului informational.
Fluxul informational stabileste care este algoritmul care trebuie folosit la
miccarea si prelucrarea documentelor care au legaturi cu entitatile din afara unitatii
patrimoniale (furnizori si clienti) si a celor care fac legatura dintre diferitele
compartimente ale unitatii patrimoniale.
In imaginea de mai sus poate fi vazut un exemplu de organizare a fluxului
informational in care sunt prezentate si principalele documente care fac parte din
acesta.

5. Organizarea forei de vnzri i a parcului logistic

5.1 Ageni de vnzri
Agentii de vanzari se ocupa de preluarea comenziilor de la clientii din toata
tara, fiecare din cei 10 agenti avand zona lui de preluare a comenzilor . Fiecare
agent dispune de telefon de serviciu prin care este informat in legatura cu ultimele
schimbari survenite.
Cei mai buni agenti de vanzari sunt motivati, entuziasti si prezentabili si sunt
nascuti cu acest talent, nu sunt instruiti.
5.2 Organizarea acestora i determinarea necesarului de mijloace de
transport
Livrarea se realizeaz prin intermediul dubielor proprii de
tipul celor din imagine.Am ales acest tip de camionete datorit
dimensiunilor acceptabile, care faciliteaz deplasarea n trafic.
Pentru livrarea mrfii vom avea nevoie de 10 dubie aflate n
rspunderea agentilor de vanzare.