PROTEZA PARTIALA ACRILICA

- indicatii: - protezarea provizorie cand se preconizeaza durata mica de viata a protezei sau modificari ale protezei
(adaugiri dd, relinieri dd, captusiri) (in prot imediate, de tranzitie sau diagnostic)
- ca solutie definitiva: ed subtotala, ed partiala intinsa, conditii economica precare
- avantaje: - pret scazut
- usurinta cu care poate fi modificata, reparata
- dezavantaje:
- provoaca si accelereaza atrofia osului alveolar
- priveaza pacientul de a percepe excitatiile termice si gustative
- iritatii frecvente ale muc datorita contactului cu o supraf poroasa
- restrange mult spatiul oral datorita grosimii placii de 2-2,5 mm
- mobilizeaza dd stalpi de care sunt ancorate crosetele de sarma
- provoaca malpozitia treptata a dd restanti, placa in contact cu fetele O inclinate ale dd pe masura de prot
se infunda, actioneaza ca o pana evazand dd spre V
- provoaca parodontopatii cu hiperemia muc
- apare frecvent instabilitatea prot, dupa o perioada scurta de purtare
- determina si intretina halena fetida
- sentiment de infirmitate, de imbatranire
- lipsa de radioopacitate a acrilatului
- limitele materialului: acrilatul este mai putin rezistent si mai putin rigid decat aliajele de metal, se poate
flecta sau fractura
- ameliorarea functiilor:
- sprijinul: - extinderea placii, crosete cu componenta ocluzala, pinteni din sarma, dispensarizarea
pacientului si captusirea bazei cand este necesar
- crosetele pot fi mai putin agresive prin alegerea unei grosimi adecvate a sarmei, design corect
- pres pe parodontiu folierea zonei parodontale, dar efect de scurta durata prin aspirare
- efectul porozitatilor si nelustruirii fetei interne polimerizare, prelucrare corecta a fetei interne, lustruire,
lacuri fotopolimerizabile pe fata interna
- nu pot fi influentate sentimentul de imbatranire, inconfortul (grosimea placii nu poate fi sub 2 mm)
VARIANTE DE PPA
- proteza lingura (spoon) 1-2 dd in reg frontala la tineri, fara crosete
- proteza spoon modificata crosete de sarma
- proteza Every pt brese multiple si limitate la maxilar
- toate marg conectorului (placii) la cel putin 3 mm de marg gingivala libera
- la jonctiunea sa dinte se foloseste design-ul deschis
- pcte de contact dd artificiali si dd stalpi punctiform
- sei vestibulare pt reciprocitate
- pe dd post se pun stopuri de sarma
- stresul lat redus prin echilibrare bilateral sau ghidaje pe dd restanti, pt a se obtine dezocluzia dd
artificiali
Elemente componente ale PPA
- arcada dentara artificiala
- seile protezei
- elem de legatura intre sei
- elem de mentinere, stabilitate si sprijin
1. ARCADA DENTARA ARTIFICIALA
a) dinti din acrilat:

- avantaje: - adaptati usor dimensiunilor sp edentat prin slefuire, pot fi modificati ca forma si adaptati
ocluzal
- se pot relustrui
- leg intre sei chimica (se poate suplimenta prin retentie mecanica)
- la prot imediate pot fi confectionati odata cu baza protezei
- cost scazut
- dezavantaje: - se abrazeaza, instabilitate cosmetica
b) dinti din portelan:
- avantaje: - rezistenti
- stabilitate coloristica
- dezavantaje: - nu se pot prelucra, casanti
- pret de cost ridicat
2. SEILE PROTEZEI
- rol: - acopera cr edentate, refac volumul si forma cr edentate resorbite si atrofie
- suportul de fixare a dd artificiali
- nr lor depinde de nr breselor edentate
- au 3 fete:
1) fata vestibulara acopera versantul V al cr de la vf cr pana in fundul de sac vestibular, marginile vor
avea forma si dimens fundului de sac vestibular, aspect rotunjit, ocolind bride, frenuri
- reduce morfologia crestei
- reface fizionomia in reg frontal
2) fata orala (P,L) la max se continua cu placa P, la mand coboara in fundul de sac lingual, fiind parte
componenta a placii L
- modelata plan-concav pt a menaja spatiul limbii
3) fata interna (mucozala) acopera muc de pe creste pana la niv muc pasiv-mobile
- nu se prelucreaza, lustruieste, reproduce microrelieful muc
3. ELEMENTELE DE LEGATURA INTRE SEI
a) placa palatinala uneste seile intre ele, transmite pres masticatorii de la dd artificiali pe cp protetic,
imbunatateste stabilitatea protezei prin adeziune
- intinsa: acopera bolta in totalitate cu urmatoarele limite:
- ant zona supracingulara a dd frontali
- post zona de flexie a valului palatin
- lateral zona supraecuatoriala a dd restanti din zona lat
- grosime de maxim 2 mm
- supraf ext lustruita, rugi palatine
- reducerea grosimii in zona dd prin folierea cu ciment a modelului zona festonului gingival inainte de
modelarea machete
- portiunea din dreptul dd stalp de croset asigura reciprocitate
- supraf int se poate distanta prin foliere, in reg torusului
- redusa: - rascroita D prin decuparea placii se lasa libera zona reflexogena a valului palatin
- fenestrata cu zona centrala decupata, lasa libera zona de muc cu receptori gustativi
- decoletata decupata 2-3 mm coresp parodontiului marg al dd restanti
- avantaje: - disconfort scazut, voma, menajeaza simtul gustative, permite sensibilitate termica
- dezavantaje: - reduc rezistenta mecanica a placii
- trebuie sa fie simetrica
b) placa linguala uneste partile L ale sailor
- limita sup zona supracingulara a dd ant si zona supraecuatoriala a dd laterali
- limita inf fundul de sac lingual

4. ELEMENTE DE MENTINERE, STABILIZARE SI SPRIJIN

a. crosete de sarma:

- au desen trasat de medic sau prin studiu la paralelograf

- segm dentar plasat in functie de ecuatorul protetic
- contact liniar cu dd
- segm dentar si intermediar la dist de parodontiul marg
- segm intermediar in forma de Z, S sau V au grad mai mare de elasticitate
- mai elastice, turnate mai usor decat crosetele turnate, activate in plan orizontal si vertical
- asigura ancorarea verticala si stabilizarea orizontala
- efect suprasolicitant asupra dd stalpi daca sarma este mai groasa de 1-1,2 mm, segm intermediar este scurt
si sunt activate prea intens
- se inlocuiesc usor
- clasificare: crosete care asigura MSS sau care asigura mentinere si stabilizare
- din sarma de wiplad cu diam de 0,6 mm, 0,7 mm sau 0,8 mm, indoita cu clestele, sau prefabricate
- crosetul cervico-ocluzal deschis dental (croset cu umar)
- indicatii: maxilar, mand pe dd cu retentivitati coronare moderate
- bratul in contact linear cu toata fata V a dintelui de la colet la fata ocluzala, jumatatea bratului
dinspre extremit libera este plasata spre dintele vecin, sub ecuatorul protetic al dintelui, cealalta jumatate deasupra
ecuatorului, spre muchia V-proximala
- la pacientii care nu descopera in intergime dd in vorbire si rasul este bine mascat de buze
- crosetul cervico-ocluzal deschis edental
- indicatii: in edentatii terminale cand intre dintele stalp si vecinul lui este o trema
- acelasi traiect, extremit libera este orientata spre edentatie
- extremit libera contribuie la franarea bascularii prin desprinderea seii terminale
- crosetul cervico-ocluzal bidentar
- indicatii: pe 2 dd ramasi izolati intr-o edentatie intinsa, pe 2 PM intr-o edentatie terminala
molara, cand intre PM1 si C exista trema
- compus din 2 crosete cervico-ocluzale orientate dental in sens reciproc
- imobilizeaza cei 2 dd, contribuie la franarea bascularii prin infundare si a desprinderii seii
terminale
- crosetul cervico-ocluzal intors
- indicatii: la M mult mezializati, care au retentivitatea in sens VM
- are extremit libera sub ecuatorul protetic, orientata spre edentatie, dupa care face o bucla si se
continua in zona supraecuatoriala a coroanei
- crosetul cervico-alveolar deschis edental
- indicatii: la edentatiile terminale
- extremitatea libera orientata spre edentatie, unde prin migrarea dintelui apare si zona cea mai
retentiva
- bratul activ prin proptirea in ecuator se opune bascularii prin desprindere, bine ascuns de buze,
nu se opune distalizarii
- crosetul cervico-alveolar deschis dental (croset cu bucla)
- indicatii: cand dd cu retentivitati mai mari, bucla ofera o mai mare elasticitate
- portiunea subecuatoriala orientata spre dd restanti, are contact pe tot traiectul cu supraf V a
dintelui asigurand retentia (aceasta portiune plasata la 2 mm de gingie), portiunea alveolara are forma de bucla si se
suprapune, fara a veni in contact cu muc, versantului V al proc alv din dreptul radacinii dintelui (asigura
elasticitatea, si se face mai mare sau mai mica in fctie de elasticitatea sarmei, de convexitatea coroanei si de
inclinatia dintelui)
- bucla in Z, S, coada crosetului se termina in versantul V al seii
- gradul de elasticitate poate fi reglat, bine ascuns sub buze
- crosetul ocluzo-interdentar (Stahl)
- indicatii: prot uniterminale sau unilaterale, aplicat pe hemiarcada integra
- are un brat care incaleca arcada prin nisa interdentara prevazut la extremit sa libera cu o mica
ansa care patrunde sub pctul de contact
- portiunea ocluzala impiedica infundarea, iar ansa impiedica desprinderea
- crosetul cervico-interdentar
- indicatii: pe dd bine implantati din vecinatatea edentatiei care nu au convexitati favorabile pt
crosete obisnuite, la prot uniterminale sau unilaterale

- are un brat care vine in contact cu versantul V al procesului alv terminat cu o mica ansa care se
aplica sub pctul de contact
- impiedica desprinderea
- crosetul vesibulo-proximo-alveolar
- indicatii: in brese mici, pe unul din dintii stapli, de obicei cel ant
- CI: in ed terminale sau intinse
- extremit libera a bratului se plaseaza in contact punctiform cu zona retentiva V-proximala a
coroanei, iar restul din bratul elastic, sub forma unei mici bucle, traverseaza la dist coletul si o mica zona de gingie
pt a patrunde in saua protetica
- daca este bine confectionat ofera o buna stabilizare si coresp fizionimic
- crosetul muco-alveolar
- indicatii: se vad in totalitate dd frontali si o parte din gingie, cand proc alv este retentiv
- ansa dubla de sarma de 0,7 mm pe versantul V al proc alv la o dist de 0,5 mm de muc
- insertia si dezinsertia posibile daca pacientul indep cu degetele crosetele mucozale pt a depasi
convexitatea proc alv
- crosetul de sarma se propteste in muc proc alv si limiteaza mecanic desprinderea involuntara a
prot, la forte puternice crosetul striveste muc V si provoaca dureri si pacientul impinge cu dd antagonisti prot
desprinsa, pana vine in contact cu campul protetic
- crosetele in vestibul pot declansa o contractie permanenta a mm orbicular si buccinator care
stabilizeaza proteza, contractie initial voluntara, apoi reflexa
- act brutala a acestor crosete si eficienta redusa restrang indicatiile
b. pintenii ocluzali din sarma
- pe dd stalpi care limiteaza bresele edentate, dar si pe dd la dist de edentatie
- prin sprijinul dentar contribuie la sprijinul mixt al PPA
- din sarma de wipla cu profil semirotund groasa de 1-2 mm, dar si din sarma de profil rotund groasa de 1-1,5 mm
sau sarma de 0,8 mm realizand o dubla ansa
- segm dentar se aplica intr-un locas in smaltul dentar la niv fosetei proximale a dintelui lateral, sa transmita pres in
axul lung al dintelui
- segm intermediar pe fata proximala a dintelui
- segm retentiv in saua protezei