Sunteți pe pagina 1din 26

Cuprins

Capitolul 1.Aspecte teoretice privind investiile straine directe ........................... 2


1.1 Definirea noiunilor legate de investiiile strine directe............................. 2
1.2 Componentele investiiilor strine directe ................................................... 3
1.3 Tipurile de investiii strine directe i tipurile de investitori ....................... 3
1.4 Rolul investiiilor strine directe n economia global ............................... 5
Capitolul 2.Investitii straine directe in Romania................................................... 7
2.1. Politica investitionala a Romaniei .............................................................. 7
2.2 Domenii/sectoare din Romania ce au nevoie de investitii ........................... 8
2.3 Evolutia investitiilor straine directe in Romania ....................................... 12
2.4 Analiza SWOT a Romaniei....................................................................... 16
2.5 Comparatie intre sistemul investitiilor straine directe intre Romania si
Franta ............................................................................................................... 19
Capitolul 3.Studiu de caz privind investitiile Ford in Romania .......................... 22
4.Concluzii........................................................................................................... 25
5.Bibliografie ....................................................................................................... 26

Capitolul 1.Aspecte teoretice privind investiile straine directe


1.1 Definirea noiunilor legate de investiiile strine directe
Investiiile reprezint suportul material al dezvoltrii economico-sociale a rii. Ele stau
la baza suplinirii, diversificrii i creterii calitative a tuturor factorilor de producie. Sporirea
capitalului fix sau circulant, creterea randamentului tehnic i economic al utilajelor, sporirea
productivitii muncii, suplimentarea de locuri de munc, diversificarea produciei nu pot fi
asigurate fr un consum de resurse financiare, fr investiii. n acest context investiiile
reprezint elementul decisiv al creterii economice, al promovrii factorilor intensivi, calitativi i
de eficien.
n economia unei ri investiiile ocup un loc central att n sfera produciei de bunuri
i servicii ct i n sfera consumului, fiind un factor ce influeneaz simultan att cererea ct i
oferta. Investiiile reprezint un adevrat stimul, genernd noi activiti i avnd ca finalitate
obinerea de bunuri i servicii indispensabile unei economii sntoase.
Conceptul de investiie implic sensuri i abordri variate. Datorit tocmai complexitii
acestui concept noiunea de investiie este abordat din punct de vedere a gradului de cuprindere
sub dou aspecte: un neles larg i altul restrns.
Cunoscnd o dezvoltare furtunoas n ultimele decenii investiiile strine directe au
devenit obiect al multiplelor ntruniri, discuii i dezbateri. O serie de instituii internaionale,
printre care cele mai semnificative Fondul Monetar Internaional (FMI), Organizaia pentru
Cooperare i Dezvoltare Economic (OECD) i Organizaia Naiunilor Unite pentru Comer i
Dezvoltare (UNCTAD) au avut iniiativa de a defini i delimita cele dou tipuri de investiii
internaionale plecnd de la dificultatea ncadrrii unei investiii n una din cele dou categorii
menionate mai sus.
Definirea noiunii de investiii strine directe comport abordri diferite n funcie de
entitatea care definete aceste noiuni. Aceste definiii pot fi sintetizate n modul urmtor:
Conform F.M.I., investiia strin direct este acea categorie a investiiilor
internaionale n care o entitate rezident ntr-o ar deine un anumit interes ntr-o firm,
rezident ntr-o alt tar. Acest interes implic existena unei relaii durabile ntre investitorul
direct i firm, primul deinnd o influen major n managementul acesteia. Criteriul utilizat
pentru clasificarea lor const n deinerea a cel putin 10% din aciunile firmei sau din drepturile
de vot ale acesteia. Toate tranzaciile ntre firmele afiliate intr n categoria investiiilor strine
directe.
Conform Bncii Naionale a Romniei sunt considerate:
Investiii directe: capitalul social vrsat i rezervele ce revin unui investitor care deine
cel puin 10% din capitalul social subscris al unei ntreprinderi, creditele dintre acest investitor i
ntreprinderea n care a investit, precum i profitul reinvestit de ctre acesta.
Investiia strin direct: relaie investiional de durat, ntre o entitate rezident i o
entitate nerezident; de regul, implic exercitarea de ctre investitor a unei influene
manageriale semnificative n ntreprinderea n care a investit.
Investitorul strin direct: persoan juridic, persoan fizic sau grup de persoane ce
acioneaz mpreun, care deine cel puin 10% din capitalul social subscris (respectiv din
2

capitalul de dotare al entitilor fr personalitate juridic) sau cel puin 10% din voturi, ntr-o
ntreprindere situat n afara propriei ri de reziden.
ntreprinderea investiie direct: este o ntreprindere cu sau fr personalitate juridic, n
care un investitor strin deine cel puin 10% din capitalul social subscris sau din voturi,
respectiv din capitalul de dotare n cazul ntreprinderilor fr personalitate juridic (sucursale).
Deinerea a cel puin 10% din capitalul social subscris sau din voturi, respectiv din capitalul de
dotare, este primordial n stabilirea relaiei de investiie direct.
Investiia strin direct se caracterizeaz prin transferul ctre investitor a posibilitilor
de control i decizie, i este ceea ce o difereniaz de investiiile de portofoliu.
Investiia strin direct reprezint o relaie economic pe termen lung care implic
interesul de durat al unui investitor ntr-o unitate economic situat n alt ar dect cea a
investitorului. ISD presupune n acelai timp posibilitatea real pentru investitorul strin de a
controla i de a exercita un grad nalt de influen managerial n entitatea care face obiectul
investiiei. Investiia strin direct implic att tranzacia iniial ntre cele dou entiti precum
i toate celelalte tranzacii ulterioare dintre ele i dintre ntreprinderile afiliate, fie ele ncorporate
sau nu.
Investiiile strine de portofoliu reprezint orice participare la capitalul unei societi
dintr-o ar strin, care nseamn mai puin de 10% din drepturile de vot ale acesteia.
Scopul investiiilor strine directe este de a crea valoare pentru firma investitoare pe
termen ct mai lung, n schimb deintorii de investiii de portofoliu urmresc ctigul generat de
rentabilitatea titlurilor deinute i de tranzaciile efectuate cu acestea.

1.2 Componentele investiiilor strine directe


Capitaluri proprii care cuprind capitalul social subscris i vrsat, att n numerar ct i
prin contribuii n natur, deinut de nerezideni n companii rezidente, precum i cota aferent
din rezerve; n mod corespunztor, n cazul sucursalelor, se ia n considerare capitalul de dotare
aflat la dispoziia acestora.
Creditul net,respectiv creditele primite de ctre ntreprinderea investiie direct de la
investitorul strin direct sau din cadrul grupului de firme nerezidente din care face parte acesta,
mai puin creditele acordate de ctre ntreprinderea investiie direct investitorului strin direct
sau unei alte firme din cadrul grupului de firme.

1.3 Tipurile de investiii strine directe i tipurile de investitori


Tipurile de investiii strine directe sunt difereniate dup contribuia la dezvoltarea i
nnoirea activelor economice n ara primitoare de ISD, astfel:
Greenfield: investiii n ntreprinderi nfiinate i dezvoltate de ctre sau mpreun cu
investitori strini, sub forma unor investiii pornite de la zero; (afaceri pornite n cldiri noi, pe
un teren pe care nu s-a mai construit niciodat)
3

Brownfield: investiii n ntreprinderi preluate integral sau parial de la rezideni de ctre


investitori strini, mai mult de 50% din imobilizrile corporale i necorporale fiind realizate dup
preluare;
Preluri integrale sau pariale de ntreprinderi: investiii n ntreprinderi preluate integral
sau parial de ctre investitori strini de la rezideni, mai mult de 50% din imobilizrile corporale
i necorporale fiind realizate nainte de preluare.grupului.
Figura 1.Tipuri de investiii strine directe
De tip
Greenfield

De tip

Investiii strine directe

Brownfield

Preluri integrale sau pariale


de ntreprinderi

Tipuri de investitori prezeni n investiiile strine directe


De ce investesc strinii n economiile altor ri? Ce factori i influenteaz n luare
deciziilor de investiii? n cazul investiiilor directe exist diferite motivaii n funcie de care
putem deosebi patru categori de investitorii astfel:
Cuttorii de resurse sunt acei investitori care intr pe o anumita pia n ideea
exploatrii facile a factorilor de producie (for de munc ieftin, materii prime din abunden la
preuri mici, acces la tehnologii avansate)
Cuttorii de piee sunt companiile transnaionale care doresc s se extind, s
acapareze noi piee, producnd n acelai areal unde au clienii.
Cuttorii de eficien sunt companii transnaionale care :
caut avantaje n alte zone pentru a obine o eficien ridicat
factori de producie mai puini costisitori
caut avantajele economice oferite de state cu nivel comparabil de dezvoltare.
Cuttorii de active strategice: acetia umresc extinderea prin achiziii de firme din
rile gazd.
n cazul investiiilor de portofoliu motivaiile nu sunt att de variate. De obicei factorii
ce determina luarea unei decizii de a investi sunt:
fructificarea capitalurilor detinute, pe seama dobnzii
lipsa alternativelor de fructificare
perspectivele de colaborare zonal i mondial

Figura 2. Tipuri de investitori

Cuttorii de
active strategice
Cuttorii
de eficien

Tipuri de investitori

Cuttorii
de piee
Cuttorii
de resurse

1.4 Rolul investiiilor strine directe n economia global


n ansamblul factorilor de care depind creterea i dezvoltarea economic, investiiile
ocup un rol deosebit de important. Reine atenia faptul c nu exist macromodel economic
clasic sau modern, n care s nu apar investiiile, cum este modelul lui Keynes multiplicatorul
investiiilor care pune n relief rolul investiiilor ca acumulare de capital i component a cererii
agregate, funcia simpl de accelerare a investiiilor, bazat pe veniturile reale ateptate etc.
Realizarea de proiecte sau programe de investiii conduce, n principal, la creterea
stocului de capital fix, constituind elementul principal de realizare a modernizrii economice,
prin crearea de noi structuri n acord cu opiunile strategice, de perspectiv ale societii;
totodat, este influenat rata de ocupare a forei de munc, are loc mbuntirea calitii vieii
ca prim efect i ca efect n timp reducerea presiunii factorilor care genereaz omajul.
Investiiile strine directe(ISD) au rolul de a aduce beneficii importante rilor gazd
sub forma fluxurilor de capital, a transferului de tehnologie, a ntririi puterii de cumprare, i nu
n ultimul rnd, de adncire a legturilor cu mediul economic mondial, n curs de globalizare.
Exist mai multe teorii cu privire la modul cum investiiile acioneaz n economie.
Vom prezenta n continuare principalele teorii economice. Acestea sunt: teoria clasicist i cea
keynesist.
Teoria clasicist i cea Keynesist

Teoria clasicist se bazeaz n principal pe ideea c oferta ii creaz propria


cerere.Reprezentanii de seam ai acestei teorii, dintre care amintim: David Ricardo, John Stuart
Mill, Jean Baptist Say, Alfred Marshall susin neintervenia statului n economie bazndu-se pe
urmtoarele postulate:
Pe termen lung economia i gsete mereu poziia de echilibru, procesele i fenomenele
economice se autoreglez, n punctul care asigur folosirea deplin a forei de munc
Investiia i economisirea au efecte contrarii la nivelul ntregii economii.
Prin economisire se retrage din circulaie o putere de cumprare egal cu sumele
economisite, astfel cererea agregat se diminueaz, crend o recesiune la nivelul economiei
globale.
Investiiile acioneaz n sens cotrar, avnd un rol expansionist. Investiia presupune
avansarea unor sume de bani pentru achiziionarea de bunuri i servicii, ntreinnd i extinznd
activitatea altor ageni economici, determinnd creterea PNB sau a PIB.
ntre momentul efecturii investiiei i momentul n care se fac simite efectele sale,
exist o perioad mai scurt sau mai lung de timp n care cererea suplimentar creat de
investiie, nu are echivalent n bunuri i servicii. Poate aprea, n aceast perioad un fenoment
inflaionist temporar, mai ales n condiia n care rata omajului este foarte sczut.
Pe termen lung, sumele economisite vor fi perfect echilibrate cu sumele investite,
neconcordanele pot exista doar pe termen scurt.
Figura 3. Postulatele teoriei clasiciste
Teoria Clasicist
Pe termen lung economia i gsete mereu poziia de echilibru
Investiia i economisirea au efecte contrarii la nivelul ntregii economii
Pe termen lung, sumele economisite vor fi perfect echilibrate cu sumele investite
Modelul clasic consider rata dobnzii ca fiind elementul primordial care determin
nivelul activitii investiionale ntr-o economie. n situia n care nivelul sumelor economisite
este mai mare dect nivelul sumelor investite, va crete oferta de depuneri la vedere sau la
termen, determinnd scderea ratei dobnzii. O rat a dobnzii sczut ncurajeaz investiia,
aducnd economia la nivelul de echilibru. n situaia contrar, cnd investiiile sunt mai mari
dect sumele economisite, va crete cererea de capital de mprumut. Nivelul dobnzilor va crete,
descurajnd investiiile i ncurajnd depunerile.
Spre deosebire de clasicism n modelul keynesist este susinut intervenia statului n
economie. Rata dobnzii influeneaz nivelul investiiilor financiare i doar n mod secundar
nivelul investiiilor reale, n comparaie cu modelul clasicist unde rata dobnzii este principalul
element ce determin nivelul investiiilor reale.
John Maynard Keynes i continuatorii sistemului su de gndire consider c oferta nu
ii creaz automat propria-i cerere, iar echilibrul economic nu se realizeaz la nivelul ocuprii
depline a forei de munc.
Exist dou circuite economice interdependente i distincte: economia real (a bunurilor
i serviciilor) i economia simbolurilor monetare i financiare (a banilor i titlurilor financiare),
elementul cheie care leag cele dou tipuri de circuite economice este rata dobnzii.
6

Principalul element ce determin nivelul investiiilor reale este perspectiva de


profitabilitate ce exist la un moment dat n economie, rata dobnzii fiind cel de-al doilea
element.

Figura 4.Postulatele teoriei keynesiste


Teoria Keynesist
Oferta nu ii creaz automat propria-i cerere
Exist dou circuite economice interdependente:
economia real
economia simbolurilor monetare
Principalul element ce determin nivelul investiiilor reale este perspectiva de
profitabilitate
Nivelul activitii de investiii crete cnd perspectivele de pofitabilitate se mbuntesc
i are loc creterea economic. nrutirea perspectivelor de profitabilitate atrage dup sine
diminuarea investiiei i recesiunea economic. Perspectivele de profitabilitate sunt foarte
volatile, se schimb des n funcie de o mulime de factori. n cazul n care acestea sunt
considerate constante, atunci creterea nivelului dobnzii determin diminuarea investiiilor i
invers.

Capitolul 2.Investitii straine directe in Romania


2.1. Politica investitionala a Romaniei
In cadrul unor studii se arata ca investitiile asigura cresterea capitalului fix si circulant,
ca o miscare a capitalurilor a caror zona de deplasare nu se mai opreste la granitele nationale,
devenind o activitate internationala. Procesul de adancire a interdependentelor economice si
tehnologice dintre economiile nationale transforma investitiile intr-o activitate comuna
transnationala.Daca luam in considerare realizarile economice exprimate prin PIB inregistrat in
ultimii ani de catre economiile in tranzitie, in general, si de catre economia Romaniei, in special,
si proiectand trendul rezultat pentru urmatorii cativa ani se desprinde clar concluzia ca sectorul
privat este inca alarmant de inferior nevoilor nationale, iar relansarea economica si sustinerea ei
nu se poate realiza fara acest sector in plin proces de generalizare. Tranzitia spre economia de
piata este insotita de o periculoasa instabilitate si incertitudine manageriala mai ales in
intreprinderile cu capital total sau partial de stat.
Starea de uzura fizica si morala a mijloacelor fixe este destul de avansata in aceste
intreprinderi, in mai multe dintre acestea lucrandu-se inca cu utilaje din generatia anilor 70, ceea
ce scoate in evidenta o acuta nevoie de retehnologizare, nevoia unor grabnice proiecte si actiuni
de investitii care sa asigure inlocuirea vechilor dotari cu altele de nivel mondial si de perspectiva.
O optiune asupra prioritatii intre investitiile straine directe si investitiile autohtone nu poate fi
decat in favoarea prioritatii absolute a investitiilor autohtone. Orice economist trebuie sa fie, de
la bun inceput convins ca doar factorul endogen acumularea de capital autohton si incurajarea
7

investitorului autohton poate da economiei nationale continut si viitor in conditii de


independenta, suveranitate si egalitate pe planul relatiilor economice mondiale. Aceasta strategie
este strans legata de politica fiscala si de conceptul national de strategie macroeconomica
Pe de alta parte, capitalurile varsate sunt localizate mai ales in domenii nestrategice,
(comert, banci, servicii, turism si hoteluri), in timp ce in domeniul productiei si mai ales al
industriilor de baza, capitalul varsat nu este deloc in concordanta cu cel subscris. Nevarsarea
acestui capital este expresia, fie a nesigurantei din conceptia investitorului strain, fie in calitatea
discutabila a unor investitori acceptati cu usurinta de catre partenerii romani, fie din lipsa de
informatii asupra lor si de posibilitati de a se informa, fie chiar din necunoasterea unor reguli de
baza, ale relatiilor externe economice si de cooperare. Toate acestea reliefeaza, in fond, domenii
in care structurile abilitate din Romania ar trebui sa se implice si sa-l sprijine efectiv si
competent pe investitorul roman.
Ideal ar fi ca investitiile sa se realizeze de catre investitorii autohtoni, exista si situatii n care sunt
necesare investitiile straine directe. Pentru Romnia aceste motivatii au n vedere:
nevoia de capital n vederea retehnologizarii si refacerii economice pentru a face fata statutului de
stat membru al Uniunii Europene;
transferul de tehnologie si de know-how este, de asemenea, una dintre motivatiile interesului fata
de capitalul strain. Progresul tehnic atins de lumea dezvoltata trebuie atras si n economia
romneasca;
preluarea si aplicarea noilor metode de conducere constituie o componenta a restructurarilor
necesare reusitei;
accesul la piata occidentala constituie o motivatie serioasa pentru atragerea de investitii straine
directe. Produsele obtinute n cadrul unor participari straine de fabricatie au acces mult mai usor pe
pietele externe, mai ales daca acestea se alatura propriilor realizari ale investitorului strain n tara sa de
origine.
Astfel, n ceea ce priveste macroeconomia, investitorii straini sunt interesati sa opereze ntr-un
mediu economic deschis, fara nici o restrictie, ntr-un mediu unde inflatia este scazuta sau cel putin sub
control, cu o piata libera n schimbul international, fara restrictii la obtinerea profitului sau asupra repatrierii
capitalului.
La nivel microeconomic, investitorii straini sunt interesati sa angajeze personal calificat, sunt
preocupati de nivelurile existente ale productivitatii si de costurile muncii, de costurile locale ale
transportului, energiei, chiriilor, de disponibilitatea si costurile materiilor prime, de conditiile infrastructurii,
cauta sa lucreze ntr-un mediu fara birocratie si sa beneficieze de informatii corecte si n timp util.

2.2 Domenii/sectoare din Romania ce au nevoie de investitii

Romania are nevoie de investitii straine in domenii cu potential de export

Romania trebuie sa stimuleze directionarea investitiilor straine directe catre sectoare


care pot contribui la realizarea de exporturi, precum industria, transporturile si turismul,
apreciaza mai multi economisti ai bancilor din Romania, intr-un studiu preluat de Mediafax.
8

Romania are nevoie de investitii in infrastructura,curent, caldura

Infrastructura Romaniei, in care nu s-a investit aproape nimic timp de 20 de ani, incepe
sa cedeze.Stirile zilnice despre accidente sunt deja monotone. Cand nu avem vreun eveniment pe
caile ferate, in marile orase crapa conducte sau pica curentul. O mare parte din sistemul energetic
este vechi de peste 30 de ani si are nevoie urgenta de imbunatatiri.
Sistemele de termoficare sunt la pamant. De exemplu, in Pitesti pierderile in retea au
ajuns la 70%. In Bucuresti, la ritmul actual de lucru, RADET va termina modernizarea in 20 de
ani. La Transporturi, e nevoie de alte 7,5 miliarde de euro. 70% din reteaua de drumuri nationale,
ce insumeaza 15.600 de kilometri, necesita reparatii. 5.148 de kilometri, adica 38% din reteaua
feroviara, trebuia demult sa intre in reparatii capitale.

Strategia energetica: Romania are nevoie de investitii de 34,6 miliarde euro in


sectorul energetic
Valoarea investitiilor necesare sectorului energetic romanesc, pentru perioada 20072020, este de 34,6 miliarde de euro, se arata in strategia energetica a Romaniei, publicata pe siteul Ministerului Economiei si Finantelor (MEF). Cea mai mare parte a acestor investitii, in
valoare de 20,8 miliarde de euro, sunt necesare sectorului energiei electrice.
De asemenea, investitii importante vor mai trebui facute in sectorul petrolier (3,18
miliarde de euro), sectorul minier (2,2 miliarde de euro) si in resurse regenerabile (1,8 miliarde
de euro).
In ceea ce priveste sectorul energiei electrice, in domeniul hidroenergetic trebuie sa se
investeasca 4,7 miliarde de euro, pentru retehnologizarea de centrale hidro cu o putere instalata
de aproximativ 2.328 MW si pentru proiectele aflate in derulare pentru hidrocentrale cu o putere
instalata de 759 MW.
De asemenea, sunt necesare investitii in proiecte noi de centrale hidro, cu o putere de
209 MW si realizarea hidrocentralei cu acumulare prin pompaj de la Tarnita si a hidrocentralei de
pe Tisa.
Domeniul termoenergetic are nevoie de investitii de 5,8 miliarde de euro, pentru
promovarea proiectelor greenfield si pentru valorificarea carbunelui cu eficienta ridicata in
grupuri reabilitate si in grupuri noi, cu tehnologii performante, cu respectarea standardelor de
mediu.
Strategia energetica mai arata ca sunt prognozate a se realiza in perioada 2008-2020
grupuri cu o putere instalata de circa 3.000 MW.
In domeniul nuclear sunt necesare continuarea programului de energetica nucleara prin
finalizarea pana in anul 2015 a Unitatilor 3 si 4 Cernavoda, finalizarea urgenta de catre
Ministerul Transporturilor a proiectelor de amenajare a Dunarii in vederea asigurarii apei de
racire la Cernavoda si continuarea productiei de apa grea la Drobeta Turnu Severin pentru
acoperirea necesarului Unitatilor 3 si 4 Cernavoda. Pentru acestea sunt necesare investitii in
valoare de 2,2 miliarde de euro.
Sectorul petrolier va avea nevoie de investitii pentru lucrari de explorare-productie,
sectorul prelucrare-rafinare si sectorul de distributie. Necesarul de investitii pentru reabilitarea si
modernizarea conductelor magistrale de transport titei este de 80 de milioane de euro.
Sectorul minier va avea nevoie de investii de 2,2 miliarde de euro pana in 2020 pentru
modernizarea si reabilitarea echipamentelor din exploatarile miniere de huila si lignit, sustinerea
productiei de huila prin acordarea de ajutoare de stat, promovarea tehnologiilor noi si
achizitionarea echipamentelor pentru exploatarea zacamintelor de huila, lignit si uraniu, punerea
in exploatare a noi perimetre pentru valorificarea lignitului, inchiderea minelor cu activitate
oprita, modernizarea si marirea capacitatilor de rafinare a uraniului.
9

Pana in 2015 vor trebui facute investitii de 1,8 miliarde de euro in noi capacitati de
producere a energiei electrice astfel incat consumul brut de energie electrica din sursele
regenerabile sa fie de 33% in anul 2010 si 35 % in anul 2015 din consumul brut national de
energie.
Transporturile au nevoie de investiii
ntr-o perioad de criz economic companiile de transport din Europa se confrunt cu
dificulti. Transportul e o component esenial a economiei europene, reprezentnd
aproximativ 7% din PIB i asigurnd mai mult de 5% din totalul locurilor de munc din UE. E
nevoie de investiii n acest sector, iar Uniunea are un rol important prin bugetul pe care l aloc
pentru investiii, astfel nct s avem un transport mai puin poluant, mai inteligent, mai rapid i
mai sigur.
Dezvoltarea transportului de marf a pus presiune pe infrastructurile de transport
existente n Uniunea European, astfel c asistm la congestionarea traficului n multe zone ale
Uniunii. Iar estimrile arat c ne putem atepta la creterea cu mai mult de 50% a transportului
de marf pn n 2020.
Turismul romanesc creste, dar are nevoie de investitii majore
Romania se afla in prezent printre tarile cu nivel scazut in ceea ce priveste turismul
intensiv in regiune si la nivel global. Intr-un clasament care ar cuprinde Romania si vecinii
precum si deastinatiile concurente din 170 de tari ne clasam pe pozitia 162.
Acestea sun concluziile raportului de tara pentru turism realizat de Consiliul Mondial al
Turismului si Calatoriilor (WTTC), forum mondial care lucreaza cu guvernele in vederea
constientizarii importantei turismului.
Acesta nu e singurul capitol la care am punctat slab comparativ cu celelate tari.
Investitiile de capital in turism ar plasa Romania in acelasi clasament pe locul 138. Acestea sunt
estimate la 5,3 miliarde, adica 7,2% din totalul investitiilor, pana in 2016 dorindu-se sa se
manifeste o crestere de pana la 15,8 miliarde.
Jean Claude Baumgarten, presedintele Consiliului Mondial al Turismului si Calatoriilor
a mai punctat situatia slaba a cheltuielilor facute de turisti in Romania recomandand o triplare a
cuantumului acestora pentru urmatoarea perioada. Totusi, Romania se afla pe un curs ascendent
la toate capitolele, in urmatorii 10 ani asteptandu-se ca Romania sa inregoistreze o cota de
crestere de 6,7% exprimata in PIB.
Acest ritm de crestere ar putea reprezenta un interes deosebit pentru investitori.
Raportul precizeaza ca in cazul mentinerii cresterii economiei in urmatoarea decada exista chiar
posibilitatea ca turismul sa ofere annual 8500 de noi locuri de munca. Momentan, in turism si
calatorii sunt 265000 de locuri de munca, in 2016 preconizandu-se un numar de 315000.
Jean Baumgarten a apreciat ca Romania are o probleme la capitolul oferta. "Turismul este o
industrie monoprodus. Sunt momente cu varfuri ridicarte, iar apoi nu se mai produce nimic.
Toate energiile sunt canalizate pe explotarea litoralului. Ar trebui investit si-n alte tipuri de
produse. O atentie deosebita merita acordata turismului de afaceri, aici observandu-se o piata in
crestere. Turismul rural capata o importanta din ce in ce mai mare in Europa, aici putandu-se
insista pe dezvoltarea excursiilor la manastiri sau pe drumul vinurilor".
10

Cu toate acestea, domeniul nu s-a bucurat inca de o atentie deosebita. In datele studiului
se arata ca din numarul mare de locatii termale doar doua au fost modernizate si aduse la
standarde internationale. Cultura si natura au fost alti factori pe a caror valorificare s-a insistat.
In urmatorii ani, contributia sectorului turism si calatorii la contul de investitii de capital
din Romania este estimata sa creasca cu o rata medie anuala de 6,2 la suta in termeni reali.
Expertii WTTC prevad atat patrunderi mai mari de imprumuturi pe piata deoarece investitia de
capital in turism si calatorii tinde sa fie ciclica, influentata de legaturi puternice la initiative de
politici publice majore, dar si de evenimente importante precum dezastrele naturale.
Pe plan global, investitia de capital in turism si calatorii se asteapta sa genereze 9,3 la suta din
totalul investitiilor, iar in urmatorii ani, investitia va reprezenta in medie 4,6 la suta procent de
crestere.
Cu un procent estimat la 7,2 la suta din totalul investitiilor in turism si calatorii,
Romania se claseaza pe locul 138 in lista globala, in urma Bosniei - Hertegovina.Bulgaria ocupa
locul 56, cu un procent de 14,2 la suta reprezentand investitia in turism din total investitii, Grecia
- locul 70, cu 12,6 la suta, Croatia - locul 99 si Ungaria - locul 130.
Totusi, prognoza de crestere a investitiei in turism in Romania pentru urmatoarea decada o
plaseaza pe locul trei in regiune, dupa Muntenegru si Republica Ceha si pe locul 21 pe lista
globala.
Ramuri economice de posibil interes pentru investitorii strini
Romnia ofer o for de munc comparativ ieftin i materii prime n urmtoarele
industrii i sectoare:
industria energetic; staiile energetice necesit echipament modern n urmtoarele zone
geografice: Comneti, Ovidiu-Constana, Doiceti-Dmbovia, Paroeni, Oradea, etc., pentru a
crete productivitatea i a reduce consumul;
metalurgia neferoas necesit deasemenea echipament modern pentru a spori coeficientul de
extracie pentru metale ca aurul, argintul, arama, zincul, etc., de la baze mineraliere srace
(Bucureti, Zlatna, Copa Mic, Baia Mare, Moldova Nou);
inginerie mecanic, n special instrumente de msurare a apei i a noxelor (Bucureti, Brlad,
Pacani).
producia de: aluminiu; aeroplane; ap dur; echipament de forri terestre i maritime;
echipament electronic; industrie alimentar: fabrici de lapte, sucuri de fructe, vegetale, etc.
industrie textil care prelucreaz produse indigene ca ln, cnep,in, etc. (innd cont de
preurile sczute ale acestora).
Si in ceea ce priveste agricultura exista potential investitor in tara noastra:
industria de producie a utilajelor agricole: tractoare, maini agricole, utilaje i echipamente,
fertilizatori, sisteme de irigaii, insecticide, etc.
staii agricole generale pentru service-ul i reparaia mainilor, furnizarea de fertilizatori,
asigurarea produciei plantelor;
dezvoltarea micro-industrial n zonele rurale cum ar fi mulgtoriile, brutriile, etc.
depozite moderne pentru stocarea i procesarea primara cerealelor;
dezvoltarea centrelor informaionale pentru asigurarea informaiilor asupra
exporturilor i a informaiilor pentru piaa intern i cercetrile locale asupra pieei agricole i
a preurilor.
11

investiiile n producia agricol, mai exact introducerea de utilaj modern, know-how,


creterea bun de semine i a animalelor. n ceea ce privete politica agricol a U.E., trebuie
menionat aici necesitatea schimbrii ei n acord cu noile limite ale U.E. O nou politic
agricol a U.E. trebuie s ia n considerare ct mai mult posibil avantajele comparative i
specializarea anumitor ri ntr-o viitoare redistribuire a produciei agricole. Un viitor eficient al
politicii agricole a U.E. va consta n gsirea de noi piee pentru toate produsele agricole ale
rilor membre U.E.

2.3 Evolutia investitiilor straine directe in Romania


Intrrile nete de ISD n anul 2009 au nregistrat un nivel de 3488 milioane euro i sunt
structurate astfel:
Participaiile nete ale investitorilor strini direci la capitalul social al ntreprinderilor
investiie strin direct din Romnia n valoare de 1729 milioane euro (49,6% din fluxul net
de ISD). Participaiile nete rezult din diminuarea participaiilor n valoare de 3118 milioane
euro cu pierderea net n sum de 1389 milioane euro. Pierderea net a rezultat din
diminuarea profitului net al ntreprinderilor investiie strin direct din anul 2009, n valoare
de 4496 milioane euro, cu 1608 milioane euro dividende repartizate n anul 2009, precum i
cu pierderile ntreprinderilor investiie strin direct din anul 2009 n valoare de 4277
milioane euro. Calculele sunt efectuate n conformitate cu metodologia internaional de
determinare a profitului reinvestit de ntreprinderile ISD.
Creditul net primit de ctre ntreprinderile investiie strin direct de la investitorii
strini direci, inclusiv din cadrul grupului, n sum de 1759 milioane euro, ceea ce reprezint
50,4% din fluxul net al ISD.
Milioane EURO

Anul
Valoare
ISD

2003
1946

2004
5183

2005
5213

Sursa: Banca Nationala a Romaniei, Balanta de plati

12

2006
9059

2007
7250

2008
9496

2009
3488

Soldul final ISD al anului 2009, rezultat din adugarea la soldul iniial a fluxului net de
ISD, precum i a diferenelor valorice pozitive/negative provenite din reevalurile datorate
modificrii cursului valutar i a preurilor unor active, ct i din retratri contabile a valorii unor
solduri iniiale, a nregistrat nivelul de 49984 milioane euro, mai mare cu 2,4% dect soldul final
ISD al anului 2008.
Participaiile la capitalul social (inclusiv profitul reinvestit) al ntreprinderilor investiie
strin direct nsumau la sfritul anului 2009 valoarea de 35600 milioane euro (71,2% din
soldul final al ISD), nivel cu 2% mai mare dect n anul 2008, iar creditul net total primit de
ctre acestea de la investitorii strini direci, inclusiv din cadrul grupului, a nregistrat nivelul de
14384 milioane euro, ce reprezint 28,8% din soldul final al ISD i este cu 3,4% superior
nivelului din anul precedent. Creditul net cuprinde att creditele pe termen mediu i lung ct i
pe cele pe termen scurt acordate de ctre investitorii strini ntreprinderilor lor din Romnia, att
direct ct i prin intermediul altor firme nerezidente membre ale grupului.

13

Din punct de vedere al orientrii investitorilor strini spre ramuri economice ISD s-a
localizat cu precdere n industria prelucrtoare (31,1% din total), n cadrul acesteia cele mai
bine reprezentate ramuri fiind: prelucrare iei, produse chimice, cauciuc i mase plastice (6,3%
din total), metalurgia (5,2%), industria mijloacelor de transport (4,7%), industria alimentar, a
buturilor i tutunului (4,1%) i ciment, sticl, ceramice (3,3%). Exist domenii cu o pondere
redus fa de potenial, cum ar fi textile, confecii i pielrie (1,4%).
Pe lng industrie, activiti care au atras importante ISD sunt intermedierile financiare
i asigurrile, care cuprind activitatea bancar, a instituiilor financiare nebancare i de asigurri
i reprezint 19% din totalul ISD, construcii i tranzacii imobiliare (12,9%), comerul cu
amnuntul i cu ridicata (12,3%), tehnologia informaiei i comunicaii (6,5%).

Avnd n vedere rolul foarte important n creterea economic pe care l joac


imobilizrile corporale i cele necorporale, precum i caracterul stabil, de durat, pe care
acestea l imprim ISD, cercetarea statistic i-a propus determinarea ponderii acestor
categorii de destinaii finale ale investiiilor n soldul ISD la finele anului 2009, ct i
repartizarea lor pe principalele activiti economice.
Se constat c imobilizrile corporale i necorporale, cu un sold la finele anului 2009
n valoare de 23272 milioane euro, reprezint 46,6% din soldul total al ISD, inducnd un grad
semnificativ de durabilitate al investiiei strine directe.
Activitile economice n care ISD se regsesc n imobilizri corporale i necorporale,
la un nivel semnificativ, sunt: industria (24,3% din total ISD), iar n cadrul acesteia industria
prelucrtoare (cu 17,3% din total ISD), construciile i tranzaciile imobiliare (7,4%),
comerul cu amnuntul i cu ridicata (6,2%), tehnologia informaiei i comunicaii (3,5%).

14

Din punct de vedere teritorial se observ orientarea cu precdere a ISD spre regiunea de
dezvoltare Bucureti-Ilfov (63,4%), alte regiuni de dezvoltare beneficiare de ISD fiind: Regiunea
CENTRU (7,4%), Regiunea SUD (7,2%), Regiunea VEST (6,2%) i Regiunea SUD-EST
(5,9%). Regiunea NORD-EST este cea mai puin atractiv pentru investitorii strini, aici
nregistrndu-se numai 1,9% din investiia strin direct.

Investitiile straine directe au fost in 2010 de 2,596 miliarde de euro, in scadere cu 25,6%
fata de 2009, cand se ridicau la 3,48 miliarde de euro. Potrivit datelor prezentate de BNR,
investitiile straine au finantat deficitul de cont curent in proportie de 50,3%.
BNR precizeaza ca investitiile straine directe din 2010 au fost in cea mai mare parte participatii
la capital - 2,04 miliarde de euro. Alte 556 milioane euro au venit sub forma de crediteintra-grup.
Investitiile nerezidentilor in Romania au scazut si in 2009 cu 48,4% fata de anul precedent.De
asmenea, BNR a anuntat ca deficitul de cont curent al balantei de plati a fost in 2010 de 5,158
miliarde euro, in crestere cu 5% fata de anul 2009. Cresterea se explica prin majorarea soldurilor
negative de la venituri si servicii si a diminuarii excedentului transferurilor curente.Si soldul
balantei transferurilor curente a scazut in 2010 la 3,411 miliarde euro, de la 4,154 miliarde euro
in 2009, mai arata datele BNR
15

Milioane EURO

Luna Ian
Stoc 302
Flux 302
lunar

Feb Mar Apr Mai Iun


Iul Aug Sep Oct Nov Dec
466 754 1135 1433 1838 1909 1956 2070 2145 2269
164 288 381 298 405
71
47
114
75
124

Sursa: Banca Nationala a Romaniei, Balanta de plati

Valoarea capitalului subscris de societatile comerciale cu participare straina in 2010


milioane EURO

Luna
Stoc
Flux
lunar

Ian
448
448

Feb Mar Apr Mai Iun


Iul
Aug
756 1165 1481 1903 2171 2306 2680
308 409 316 422 268 135
374

Sep
2940
260

Oct Nov Dec

Sursa: Oficiul Registrului Comertului Sinteza Statistica Nr. 145

2.4 Analiza SWOT a Romaniei

Salarii
mici
Cota
unica

Membra
UE

Turismul
Puncte
tari

Cota unica de impozitare presupune acelasi rang de impozitare pentru persoane fizice si
companii, deci un sistem de impozite corelate, cu rata unica de impozitare, pentru toate tipurile
de venituri obtinute din diferite activitati. De la 1 ianuarie 2005 si in tara noastra, toate
impozitele au devenit 16% - impozitele pe venitul global, la dobanzile bancare (la dobanzile
platite de banci clientilor pt depozite la termen), castigurile la bursa si castigurile din tranzactiile
imobiliare ale firmelor si particularilor.Romania s-a inscris astfel printre primele tari membre UE
care au marsat la cota unica de impozitare europeana.
Salariile sunt de 2,5 ori mai mici, iar productivitatea de doar 0,5 mai mica fata de tarile
din regiune. Asta inseamna ca Romania este bine pozitionata si ca va atrage in continuare
16

investitii straine directe. Vor veni in continuare investitori, dar in dorinta de a deveni competitiv
in mediul international, care se focalizeaza din ce ince mai mult pe reducerea costurilor,
Romania poate deveni in urmatorii ani sursa cresterii eficientei pentru mariiinvestitori.
Ritmul de cretere a investiiilor strine se va reduce, pe fondul crizei, ns Romnia va
continua s reprezinte o destinaie profitabil pentru investitori.Carpatii Romnesti, att prin
desfasurarea lor, pe circa o treime din suprafata tarii (66.303 kmp), ct si prin pozitia centrala,
configuratia generala si altitudinala, se impun ca un component de baza n structura geografica si
peisagistica a Romniei,putandu-se practica mai multe forme de turism.

Birocratia

Educatia

Infrastructura

Puncte
slabe

Resurse
umane

Romania are de recuperat un decalaj foarte mare in domeniul infrastructurii, fata de


restul tarilor UE. De exemplu, din reteaua de aproape 80 de mii de kilometri de drumuri, doar
20% reprezinta drumuri nationale. Lungimea cailor ferate a ramas neschimbata de ani de zile.
Potrivit ambasadorului Cehiei la Bucureti, Petr Dokldal, singura barier n dezvoltarea
investiiilor din ara noastr rmne infrastructura. Investitorii isi exprima nemultumirile cu
privire la timpul indelungat pe care il petrec in asteptarea unei decizii a autoritatilor.
Fluidizarea mecanismelor birocratice, eradicarea coruptiei si stabilitatea legislativa si
financiara sunt problemele aduse din nou in discutie de investitorii straini in Romania(Cozi la
ghisee,Geam de sticla intre om si functionar,curse de la un ghiseu la altul, Intarzieri si greseli
in redactarea documentelor notariale,Zone de asteptare la diferite institutii in conditii greu de
suportat ,Insuficient transparen,Slaba dezvoltare a parteneriatului)
In Romania, in ultimii ani nivelul sistemului educational a scazut in comparatie cu
perioada imediata revolutiei. Se vorbeste tot mai mult de o diminuare a numarului de ani de
studiu in speranta de a concentra in planul de invatamant numai acele notiuni extrem necesare.
Problema grava insa, este aceea ca institutiile de invatamant din Romania nu dispun de toate
aparaturile necesare studiului elevilor si chiar si in universitati de renume din tara studentii
folosesc utilaje demult scoase din uz din domeniul din care provin. Aceasta nu conduce decat la
17

o neconcordanta a ceea ce este pe piata si ce invata elevul ca este. Prin urmare, mana de lucru a
absolventilor unor studii superioare nu mai are randament maxim(cel putin pentru o perioada de
acomodare cu noile utilaje).

Modernizarea
drumurilor nationale
Crearea de faciliti
pentru investitori

Oportunitati
Dezvoltarea
antreprenoriatului

mbuntirea sistemului
educaional

Deasemenea din punct de vedere a oportunitatilor se poate discuta si de urmatoarele:


Cooperarea cu alte ri n domeniul educaiei i formrii.
Posibilitatea de promovare a produselor i serviciilor datorit existenei celor mai variate
ci de publicitate i a firmelor specializate n acest domeniu.
Dezvoltarea firmelor specializate n studii de pia, consultan n afaceri, consultan
financiar, proiecte etc.
Atragerea de studeni din alte ri
Dezvoltarea de parteneriate cu universiti de prestigiu din alte ri
Creterea numrului de burse oferite n strintate pentru studenii romni.
Continuarea proceselor de modernizare i dotare a colilor i liceelor
Preocuparea tot mai accentuat pentru colaborarea cu coli i licee din strintate n
vederea organizrii de aciuni comune
Asigurarea utilitilor (apa, canalizare, gaz, telefon, curent electric, drumuri) n zonele noi
in care sunt planificate a se construi noi locuine, pentru a atrage investitorii in acele locuri.

18

Asigurarea unei colaborri i coordonri ntre regiile de interes public ce asigur repararea
i asfaltarea drumurilor, nlocuirea conductelor de gaz i celor de ap i canalizare, n
vederea eficientizrii procesului de modernizare i a evitrii viitoarelor blocaje i
disfuncionaliti.

Lipsa credibilitii
mediului de
afaceri
Corupia
Riscuri
Slaba dezvoltare a
ariilor industriale

Emigrarea forei
de munc
calificat
In categoria riscurilor mai pot fi incluse:

Lipsa unei coordonri a aciunilor de atragere de investitori strini


Pierderea pana si a capitalului roman investit in favoarea investirii lui in tari straine.
Renuntarea agentilor straini de a investi in Romania datorita lipsei infrastructurii.
Scaderea nivelului de trai din Romania datorita lipsei investitiilor in crearea de firme mici
si mijlocii care ar reprezenta o oferta de locuri de munca pentru populatia tarii.
Formarea unei rate a somajului extrem de ridicata care ar duce economia nationala in
faliment.
Instabilitatea legislativ.

2.5 Comparatie intre sistemul investitiilor straine directe intre Romania si


Franta
Primele 5 ri clasate dup ponderea deinut n soldul ISD la 31 decembrie 2009 sunt
Olanda (21,8%, n cretere de la 17,2% n 2008), Austria (18,1% din soldul ISD la sfritul
anului 2009, pondere n scdere de la 18,8% n 2008), Germania (13,4%, n scdere de la

19

15,4%), Frana (8,5%) care i menine ponderea din anul 2008, precum i Grecia cu o pondere
de 6,6%, aceeai ca n anul precedent.

Investitiile straine directe in Franta, care erau inscrise intre 20 si 40 miliarde in 20052007, au scazut considerabil in cursul ultimilor 2 ani, trecand la 11,7 miliarde in 2008, in scadere
cu 63% fata de anul precedent, lasand apoi loc cesiunilor nete in 2009. Printre diversele
componente ale investitiilor directe, investitiile imobiliare, dupa ce au scazut brusc in 2008, s-au
mentinut la 4,3 miliarde in 2009, contribuind la rezistenta pietei franceze intr-un mediu
international dificil. Potrivit datelor estimative, profiturile reinvestite ar fi avut un sold pozitiv de
20

2,1 miliarde in 2009 in timp ce in anul 2008 au avut un sold negativ. Investitiile de capital, cu
exceptia celor imobiliare, situandu-se deja la scara mica in anii precedenti, au scazut cu o cota de
29% ,la 7,7 miliarde in raport cu 2008. In cele din urma, alte operatiuni au raportat un sold net
negativ de -18,3 miliarde, aflat in crestere in raport cu 2008. Tinand cont de regulile aplicate aici
pentru clasificarea imprumuturilor intra-grupuri, acest sold negativ inseamna ca filialele franceze
a grupurilor straine au contribuit in special, mai mult la finantarea societatii lor mama sau a
entitatilor non-rezidente a grupului lor in 2009, decat sa primeasca imprumuturi. Un fenomen
similar a avut deja loc in anii precedenti, in special in 2006 si 2003, dar niciodata pe o astfel de
scara.
Structura fluxurilor nete de investitii straine directe in Franta

Privind investitiile straine de capital social, cu exceptia investitiilor imobiliare, se


observa o diminuare cu 35% a numarului de operatiuni in 2009, in raport cu anul 2008. Observat
pe o perioada lunga, acest numar a scazut continuu timp de 9 ani si s-a inscris in 2009 la un
nivel de 71% inferior celui din anul 2000.
Putine operatiuni de investitii straine directe de capital social in Franta sunt raportate in
anul 2009, si ele apar ca fiind mai avantajoase decat contrapartida altor operatiuni cum ar fi
investitii veritabile initiate din strainatate:aceasta va primi astfel actiuni la BNP Paribas in statul
belgian in schimbul cesionarii a 75% din capitalul Fortis Banque la banca franceza. In plus doua
fonduri de investitii din Luxemburg de la banca de afaceri americana Goldman Sachs au intrat in
capitalul Eurotunnel, dupa rambursarea titlurilor de creanta subordonate emise anterior de
Eurotunnel.
Pe plan geografic, si in conformitate cu principiul de provienienta imediata a
capitalurilor, aproape toate tarile au efectuat operatiuni apropiate echilibrului cu Franta in 2009.
Belgia, Tarile de Jos si Emiratele arabe unite au fost principalele 3 tari investitoare, dar pentru un
total cumulat modest de mai putin de 10 miliarde, in timp ce tarile care au contribuit cel mai mult
21

la cesionarile nete sunt Germania pentru 5,9 miliarde, Marea Britanie pentru 3,5 miliarde si
Luxemburg pentru 2,9 miliarde.

Capitolul 3.Studiu de caz privind investitiile Ford in Romania


Henry Ford a transformat modul nostru de via datorit autovehiculelor practice
siaccesibile. El a fost inventatorul metodelor de producie moderne n mas care au devenit
referina practicilor industriale n cursul primei jumti a secolului XX. Nscut pe 30 iulie 1863
la Springwells, Wayne County n Michigan, era fiul cel mai mare din cei 6 copii ai lui William si
Mary Ford, o familie prosper de fermieri. si mprea timpul ntre scoal si muncile agricole.
Din copilrie a manifestat un interes sporit fa de mecanic. Astzi, este recunoscut drept una
dintre cele mai importante figuri din industrie.
Ford Motor Company a fost fondat n 1903. Henry Ford, cu 25, 5 % aciuni devine
vice presedinte si inginer sef. Pe zi ce trecea la fabrica Ford din bulevardul Mach din Detroit au
ajuns s se construiasc tot mai multe masini pe zi. Doi sau trei oameni se ocupau de cte o
masin utiliznd componente cumprate din afara rii. Prima masina terminat a fost vndut la
23 iulie 1903, iar Henry devine presedinte si proprietar n 1906. Henry Ford si-a ndeplinit visul
de a produce un automobil la un pre rezonabil, fiabil si eficient datorit modelului T, n 1908.
Acest vehicul a deschis o nou epoc. Era usor de condus si de ntreinut, se comporta bine pe
drumurile rele astfel c s-a bucurat de un succes imediat. n 1919, Henry si fiul su, Edsel, au
recumprat participaiunile acionarilor minoritari si au devenit singurii proprietari ai firmei.
Dup mai bine de 100 de ani de evoluie, industria automobilelor continu s se
gseasc ntr-o etap de progres exploziv, rspunznd nevoilor de mobilitate ale consumatorilor,
fr a neglija condiiile de mediu. n industria auto, firma care realizeaz cel mai bine acest
lucru, va deine avantajul competitiv. Pornind de la aceste considerente, Ford a investit si
investeste masiv n inovaie. n ultimii 3 ani, Ford a investit peste 23 miliarde dolari n
cercetare-dezvoltare n vederea identificrii unor surse noi de combustibil, a noi metode de
conservare a energiei precum si de reducere a consumului de resurse. Este firma care ofer
87700 locuri de munc, nregistrnd pe anul 2007 un profit de 1,5 miliarde dolari.
Ford promoveaz cu succes o politic de crestere a veniturilor simultan cu reducere a
costurilor astfel n 2007, veniturile nregistrate au fost de 172455 miliarde, iar profitul impozabil
a crescut de la 111 milioane 2006 dolari la 1,501 miliarde pe 2007. Cresterile s-au datorat n
special mrcilor Land Rover si Volvo. Pe anul 2008 se pregteste lansarea a patru modele noi.
Vnzarea noilor modele se va realiza bazndu-se pe strategia prin pre si se va focaliza pe pieele
cu oportuniti de crestere. Dezvoltarea unui nou plan pentru Volvo, este pe anul 2008,
prioritatea numrul 1, n vederea obinerii profitabilitii susinute, precum si meninerea
sinergiei n dezvoltarea tehnologiilor.
Problemele fabricii de la Craiova au aprut dup anul 2000, cnd Daewoo Motor a intrat
n faliment. La momentul respectiv, General Motors, cel care cumprase n toamna anului 2002 o
parte dintre activele Daewoo Motor (nu si fabrica de la Craiova), fusese de acord s livreze nc
trei ani la Craiova subansamblurile necesare produciei de automobile. Dup patru ani Guvernul
romn a reusit s obin un acord privind preluarea pachetului de aciuni pe care falimentarul
productor coreean Daewoo Motor le deinea la fabrica de la Craiova. Preluarea pachetului
majoritar a fost fr ndoial un lucru bun, innd cont de refuzul iniial al General Motors de a
prelua fabrica.
Astfel cea mai mare investiie american din Romnia, s-a dovedit a fi n 2007 achiziia
de ctre Ford a fostei fabrici Automobile Craiova, a primit acceptul UE, ns cu amendamentul
ca acestia s achite 27 mil. euro pentru a "returna" ajutorul de stat considerat ilegal. Preul de
22

achiziie va rmne 57 de milioane de euro pentru cele 72,4% din aciunile pe care statul le
deine la Automobile Craiova.

Printre acionarii importani ai firmei se mai numr SIF Oltenia (SIF5), care
controleaz 22,06% din aciunile Automobile Craiova. UE a estimat c valoarea de pia a
participaiei deinute de statul romn la fosta fabric Automobile Craiova este de 84 mil. euro, iar
prin impunerea unei serii de condiii de alt natur dect economice n ceea ce priveste licitaia,
Romania ar fi renunat la venituri de 27 milioane euro.
Ford urmeaz s investeasc 675 milioane euro la Craiova, fiind una din cele mai mari
investiii din ultimii ani. Intrarea Ford n Romania, dup Nokia, este un semnal foarte puternic
pentru investitori si marile firme multinaionale. De asemenea, experiena Renault la Pitesti, care
a ajuns la afaceri de 2 miliarde de euro si exporturi de 60% din producie, arat c o astfel de
investiie mbunteste structura economiei avnd influene macroeconomice pozitive. Guvernul
a cerut Firmei Ford un nivel minim de producie de 200000 de masini n al patrulea an de la
privatizare si meninerea celor 3900 de angajai.
n 2010 Ford a urmarit lansarea a dou tipuri de modele, care vor iesi pe poarta fabricii
de la Craiova, iar unul dintre ele va fi produs exclusiv n Romnia. Pn la finele anului 2012,
numrul de muncitori de la Craiova creste la peste 7000. Politica pe care Ford doreste s o aplice
pe pia este aceea de a-si selecta un numr redus de furnizori seriosi. Astfel a fost invitat un
numr de 40 de furnizori din industria de componente si piese, o parte din acesti furnizori
urmnd s se instaleze la Craiova, la fosta platform industrial. Printre furnizorii strini ar putea
deveni parteneri de tranzacii si firme naionale precum Copan de la Sibiu, Chimica Orstie sau
subansambluri auto Pitesti. Totusi sunt furnizori europeni care nu au nc o prezen n Romnia
prin investiii directe, ns care pot constitui o competiie clar. Instalarea furnizorilor direci ai
Ford va fi realizat, potrivit autoritilor locale, pe terenuri din jurul municipiului Craiova, parcul
industrial din localitate nedispunnd de suficient spaiu pentru toate cererile. n afara Craiovei
exist destule terenuri ale cror preuri variaz ntre 20 si 50 euro/mp acestea fiind deinute de
proprietari privai.
Singura soluie pentru terenuri n Craiova o reprezint doar terenurile disponibile
deinute de Ministerul Aprrii. Firme precum productorul de componente din oel Bamesa si
23

productorul de elemente de caroserie si sasiuri Kirchhoff au solicitat deja consiliului judeean


terenuri pentru a ncepe construcia fabricilor.
Industria auto n Romnia, are foarte bune sanse ca odat ce investiia Ford intrat n
funciune, Romnia s devin cel mai mare productor de autovehicule din Europa Central si de
Est. Industria auto este acum rspndit pe ntreg teritoriul Romniei. Exist fabrica de anvelope
Continental de la Timisoara, pn la componente auto la Iasi sau aparatur de bord la Sibiu si
Cluj. Odat cu implantarea lui Ford la Craiova va exista o nou zon industrial n aceast parte
de sud a Romniei, iar furnizorii romni vor cstiga n ceea ce nseamn calitate, numr de
comenzi sau numr de angajai.
International Automotive Components Group (IAC), unul dintre principalii furnizori
de componente ai Ford Motor Company, a anuntat ca va investi 58 milioane euro in construirea
unei noi unitati de productie de tip greenfield la Bals.
Fabrica va corespunde standardelor tehnologice de ultima ora si va produce planse de
bord, panouri de portiere, capitonaje de plafon si diverse garnisaje, pentru a sprijini productia
Ford de la Craiova.
IAC este primul furnizor auto ce va deschide o fabrica greenfield in Romania, pentru a
sustine operatiunile Ford de la Craiova. IAC intentioneaza ca, in momentul in care va fi deplin
functionala, fabrica de la Bals sa dispuna de un numar de 400 de angajati.
Fabrica IAC din Romania va dispune de o suprafata de 15.000 metri patrati si va fi un
centru de competenta pentru IAC. Va include echipamente de formare prin injectie cu capacitati
intre 500 si 3200 de tone si noi tehnologii de formare prin suspensie si cu spuma.
Guvernul roman a sprijinit investitia IAC in Romania prin aprobarea unui ajutor de stat
in valoare de 17 milioane euro . Ajutorul de stat va fi acordat in mai multe transe si va contribui
la realizarea unei investitii totale de 58 milioane euro de catre IAC. Aceasta investitie va avea un
efect de ansamblu, prin dezvoltarea altor sectoare industriale din Romania.
IAC Group este lider de marca la nivel mondial in randul furnizorilor de componente si
sisteme auto, inclusiv de garnisaje interne si externe. Prezenta la nivel global a IAC acopera zone
geografice diverse, fiind eficienta si economica, incluzand 73 fabrici in 15 tari. Compania are
aproximativ 19.000 de angajati la nivel mondial. IAC are sediul central la Luxemburg.

24

4.Concluzii
Guvernul trebuie sa recunoasca importanta si necesitatea ISD in Romania si sa sporeasca
procesele de atragere a cat mai multor investitii din afara avand in vedere urmatoarele:
o Recunoaterea de ctre autoriti a rolului ISD n modernizarea i retehnologizarea
economiei, n creterea competitivitii productorilor locali i a exporturilor;
o Contientizarea autoritilor centrale i locale n legtur cu rolul determinant pe care
acestea l au n procesul de atragere a ISD n special a investiiilor noi;
o Alocarea de resurse financiare consistente pentru susinerea activitii de promovare i
deschiderea de birouri de reprezentare n strintate n rile principale exportatoare de
capital strin pentru trecerea la o strategie ofensiv i activ n locul uneia pasive;
o Modificarea cadrului legal n scopul alinierii la legislaia european n materie de
stimulente posibile pentru investiii;
o Alocarea de resurse financiare la nivelul bugetelor centrale i locale pentru sustinerea
legislaiei n domeniul investiiilor prin posbilitatea alocrii de finanri directe i mai puin
prin renunarea la venituri viitoare;
o Stabilirea construciei de mijloace de transport i a produciei de echipamente electrice i
electronice ca domenii prioritare n domeniul manufacturier pentru atragerea de investiii
strine.
Pe termen lung Romania are mare nevoie de ISD pentru a se dezvolta mai ales in
contextul crizei economice din care cu greu incearca sa iasa , ea fiind o tara care a trecut recent
printr-un proces de tranzitie.

25

5.Bibliografie

1) ASE-Facultatea de Management-Catedra de Eficienta Economica, Investitiile si noua


economie-Lucrarile celui de-al optulea simpozion international-Investitiile si relansarea
economica-Bucuresti 23-24 Mai 2008, Editura ASE.
2) Cistelecan Lazr- Economia, eficiena i finaarea investiiilor, Ed. Economic, Bucureti,
2002
3) www.bnr.ro
4) www.wall-street.ro
5) www.arisinvest.ro
6) www.banquefrance.fr

26