`

COLEGIUL ECONOMIC CALARASI

PROIECT DE SPECIALITATE PENTRU

CERTIFICAREA COMPETENTELOR
PROFESIONALE

FILIERA: TEHNOLOGICA
PROFIL: ECONOMIC
SPECIALIZARE: TEHNICIAN IN ACTIVITATI ECONOMICE

PROFESOR INDRUMATOR:

ABSOLVENT:

PATURCA ROXANA

MIHAI STEFANIA
CRISTINA

2007-2008

-0-

CONTABILITATEA
CAPITALULUI SOCIAL LA O
SOCIETATE PE ACTIUNI

ARGUMENT
-1-

Conturile de capitaluri cuprind totalitatea surselor de finantare stabile ,

aflate la dispozitia unitatii patrimoniale , formate din : capitaluri proprii ,
provizioane pentru riscuri si cheltuieli asimilate capitalurilor proprii ,
imprumuturile pe termen lung si mediu si alte surse cu durata de finantare mai
mare de un an.
Capitalul propriu reprezinta totalitatea capitalurilor proprietate individuala
sau a asociatilor care se inscriu in pasivul bilantului si se compun din:
-aporturile de capital si primele legate de capital ;
-diferentele din reevaluare ;
-rezervele si alte fonduri proprii ;
-beneficiile nerepartizate reportate din anii precedenti ;
-subventiile pentru investitii si provizioanele reglementate.
Capitalurile reprezinta resursele care contribuie la desfasurarea
activitatii economice a societatilor comerciale. Cu ajutorul lor, societatea isi
procura mijloacele economice necesare: utilaje, cladiri, mijloace de transport,
stocuri de materii prime si materiale, obiecte de inventar, marfuri etc.
Din punct de vedere patrimonial, capitalurile sunt elemente de
pasiv. Ele se formeaza la infiintarea societatii, pe parcurs se majoreaza sau se
diminueaza, dupa caz, iar la incetarea activitatii se lichideaza.
Capitalul social reprezinta aportul in numerar si/sau in natura subscris
de catre actionari sau asociati atat la constituirea unitatii patrimoniale, cat si
ulterior cu prilejul majorarii acestei categorii de capitaluri proprii .
Consider ca aceasta parte a contabilitatii este extrem de importanta
pentru toti agentii economici, iar acestea sunt motivele pentru care am ales sa
prezint contabilitatea capitalului social.

-2-

CONTABILITATEA CAPITALULUI SOCIAL LA O

SOCIETATE PE ACTIUNI

CAPITOLUL I
PAGINA
1.1 Notiuni generale privind capitalul social

4.

1.2 Caracteristici ale constituirii capitalului social

6.

1.3 Reglementari legale privind capitalul social

8.

1.4 Documente si registre specifice

10.

CAPITOLULUL II
Organizarea contabilitatii capitalului social

12.

2.1 Reflectarea in contabilitate a operatiilor privind

12.

capitalul social
2.2 Evaluarea capitalurilor

13.

2.3 Continutul economic si functionalitatea

16.

conturilor de capital social

2.4 Contabilitatea majorarii si micsorarii a

21.

capitalului social
CAPITOLUL III
Studiu de caz

26.

3.1 Contabilitatea capitalului social la societatea

26.

comerciala Conel S.A.

CONCLUZII

33.

Bibliografie

34.

-3-

CAPITOLUL I
1.1 Notiuni generale privind capitalul social
Capitalurile , denumite in literatura de specialitate si capitaluri permanente,
reprezinta totalitatea surselor de finantare de care dispune unitatea patrimoniala
pentru o perioada mai mare de un an. Astfel spus , ele constituie sursele de
finantare cu caracter stabil pe care le poate utiliza intreprinderea pentru a
procura elemente patrimoniale de activ.
In functie de modul cum se constituie , capitalurile se pot delimita in
urmatoarele grupe sau categorii:
A. Capitaluri proprii;
B. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli;
C. Capitaluri imprumutate pe termen lung.
A. Capitalurile proprii reprezinta totalitatea surselor de finantare stabile,
aflate la
dispozitia persoanelor juridice fara scop patrimonial,dupa deducerea
datoriilor.Ele cuprind aporturile , rezervele, rezultatul reportat, rezultatul
exercitiului.Capitalurile proprii , denumite si pasivul intern al intreprinderii
,reprezinta dreptul actionarilor asupra activelor unei persoane juridice , dupa
deducerea tuturor datoriilor. Ele se constituie din aportul acestora , prin
autofinantare si pe seama

altor resurse financiare , iar in contabilitate se

oglindesc cu ajutorul conturilor din primele trei grupe (10-12) ale clasei 1
Conturi de capitaluri.
Capitalul social reprezinta aportul in numerar si/sau in natura subscris de
catre actionari sau asociati atat la constituirea unitatii patrimoniale, cat si ulterior
cu prilejul majorarii acestei categorii de capitaluri proprii .
La infiintarea societatii comerciale , marimea capitalului social este
stabilita prin actul constitutiv , avandu-se in vedere ca pentru societatile pe

-4-

actiuni si in comandita simpla , precum si pentru cele cu raspundere limitata nu

poate fi mai mic de 2.500 RON si respectiv 200 RON.
Majorarea sau diminuarea capitalului social se realizeaza pe baza hatararii
adunarii generale a actionarilor sau asociatilor , asa cum se va prezenta ulterior ,
si impune efectuarea modificarii corespunzatoare a actului constitutiv.
Sub aspectul marimii sale , capitalul social se identifica cu valoarea
nominala a tuturor actiunilor sau partilor sociale , respectiv cu valoarea aportului
in natura sau in numerar , a rezervelor incorporate si profitului net repartizat
pentru majorarea capitalului sau altor operatii care conduc la modificarea
acestuia.
a)

Primele legate de capital se refera la excedentul dintre valoarea de

emisiune si valoarea nominala a actiunilor sau partilor sociale , inclusiv din

conversia obligatiunilor in actiuni.
b)

Rezerve din reevaluare sunt reprezentate de sumele care se stabilesc ca

diferenta in plus sau in minus intre valoarea actuala si valoarea inregistrata in

contabilitatea pentru imbilizarile corporale supuse reevaluarii.
c)

Rezervele de care poate dispune intreprinderea se constituie din

profitul brut sau net , dupa caz , si din alte surse prevazute de lege.
d)

Rezultatul reportat se refera la profitul sau pierderea din exercitiile

anterioare a carui repartizare sau acoperire , pa baza hotararii adunarii generale a

actionarilor sau asociatilor , a fost amanta. Profitul reportat majoreaza
capitalurile proprii , iar pierderea reportata le diminueaza.
e)

Rezultatul exercitiului sau anului financiar curent este reprezentat de

profitul realizat si respectiv diminuarea capitalurilor.

f)

Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli reprezinta fonduri care se

constituie la incheierea exercitiului prin majorarea cheltuilielor de exploatare

sau a cheltuielilor financiare , dupa caz , privind amortizarile si provizioanele.
Ele sunt destinate finantarii pierderilor si cheltuielior care devin exigibile in
exercitiul urmator si care se refera la litigii , garantii acordate clientilor ,
-5-

cheltuieli relativ mari ce se repartizeaza pe mai multe exercitii , pierderi din

schimb valutar s.a.
g)

Capitalurile imprumutate pe termen lung sunt denumite si datorii pe o

perioada mai mare de un an si reprezinta resurse financiare provenite de la terti.

In componenta lor sunt incluse:
-

imprumuturile din emisiuni de obligatiuni;

creditele bancare pe termen lung;;

datoriile legate de participatii;

alte imprumuturi si datorii asimilate

dobanzile aferente imprumuturilor si datoriilor

1.2

Caracteristici ale constituirii capitalului social

Asupra organizarii contabilitati capitalurilor cu implicatii a mai multor

factorii , printre care tipul si natura unitatilor economice , marimea acestora.
In conditiile de tranzitie la economia de piata si in tara noastra s-au constituit
si functioneaza diferite tipuri de unitati economice si anume :
- Asociatii familiale si intreprinzatori individuali constituiti conform
Decretului Lege nr. 54/1990.cei ce isi continua activitatea in calitate de
intreprinzatori individuali , desfasurind activitati si fapte de comert sunt obligati
sa se inregistreze la Registrul Comertului si deci confirma legea contabilitatii n
partida dubla.
Capitalul individual al acestora este oglindit in contabilitate , cu ajutorul
contului 108 Contul intreprinzatorului individual .
- Regii autonome societati comerciale si diferite tipuri de asocieri
constituite conform legii 15/1990 si a legii 31/1990 si care confirma legii
contabile 82/1991 ca au obligatia de a organiza contabilitate in partida dubla,
reflectand capitalul social cu ajutorul conturilor 1011 i 1012.

-6-

Ca marime capitalul social este diferit la constituire in functie de tipul de

societate si anume:
la societatile in nume colectiv si in comandita simpla nu este stabilita
prin legislatie o limita minima a capitalului social si nici a numarului de
persoane care o constituie , insa din punct de vedere a continutului acesta poate
fi format din numerar , din aport in natura cat si din drepturi de creanta ceea ce
influenteaza reflectarea acestora in contabilitate.
la societatile comerciale pe actiuni si in comandita pe actiuni limita
minima a capitalului social este de 100 lei ron iar numarul actionarilor nu poate
fi mai mic de 5. Constituirea societatii poate avea loc numai cand capitalul
social a fost complet subscris si fiecare din actionari a varsat , in numerar ,
jumatate din valoarea actiunilor subscrise in bani si integral alte aporturi decat in
numerar fara a fi admise aporturi in creanta ,ceea ce are implicatii directe in
reflectarea , in contabilitatea capitalului social .
la S.R.L. capitalul social nu poate fi mai mic de 200 , din care aportul
in natura nu poate reprezenta mai mult de 60% care obligatoriu se transmite in
momentul constituirii societatii , fara ca partile sociale sa poata fi acoperite prin
titluri negociabile , iar numarul asociatilor nu poate fi mai mare de 50.
Deci marimea capitalului social , structura acestuia si obligatiile minime de
depunere vor avea implicatii si asupra organizarii si conducerii contabilitatii
analitice si sintetice a capitalului social , partilor sociale.
Unitatile economice incluse in categoria celor mari folosesc pentru
dobandirea , in contabilitate a operatiilor economice privind capitalul social
conturilor sintetice de gradul , simbolizate cu patru cifre , respectiv: 1011 si
1012.
Unitatile economice care obtin aprobare de la organele fiscale autorizate
pot sa conduca contabilitatea in partida simpla , care nu folosesc conturi
corespondente pentru reflectarea in contabilitate a operatiilor economice deci si
a celor privind capitalul social.
-7-

1.3 Reglementari legale privind contabilitatea capitalului social

Societatile comerciale au obligatia sa organizeze si sa conduca
contabilitatea proprie , potrivit legii .
Contabilitatea, ca instrument principal de cunoastere ,gestiune si control
al patrimoniului si al rezultatelor obtinute ,trebuie sa asigure:
a)nregistrarea cronologica si sistematica, prelucrarea,publicarea si
pastrarea informatiilor cu privire la situatia patrimoniala si rezultatele obtinute
att pentru necesitatile proprii ale societatii ,ct si n relatiile acestora cu
actionarii sau asociatii,clientii,furnizorii ,bancile,organele fiscale si alte persoane
fizice sau juridice;
b)controlul operaiunilor patrimoniale efectuate si al procedeelor de
prelucrare utilizate,precum si exactitatea datelor contabile furnizate;
c)furnizarea informatiilor necesare stabilirii patrimoniului.
Contabilitatea se tine n limba romna si n moneda nationala.
Contabilitatea operatiunilor efectuate n valuta se tine att n moneda
nationala ct si n valuta.
nregistrarile n contabilitate se fac cronologic si sistematic,potrivit
planului de conturi si al normelor emise de Ministerul Finantelor.
Orice operatiune patrimoniala se consemneaza n momentul efectuarii
ei ntr-un nscris care sta la baza nregistrarilor n contabilitate,dobndind astfel
calitatea de document justificativ.
Documentele justificative care stau la baza nregistrarilor n
contabilitate angajeaza raspunderea persoanelor care le-au ntocmit,vizat si
aprobat,ori nregistrat n contabilitate,dupa caz.
Registrul-jurnal si cartea mare, precum si registrul inventar, mpreuna cu
documentele justificative si bilantul contabil, ntocmite potrivit normelor
stabilite constituie documente contabile oficiale pentru exercitarea controlului
asupra operatiilor patrimoniale efectuate si pot fi admise ca proba n justitie.

-8-

Ordinul 403 din 04.10.1999 urmat de Ordinul 94 din 20.02.2001 a

Ministerului Finantelor, pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate
cu Directiva a IV a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele de
contabilitate Internationale stabileste principiile si regulile contabile de baza,
forma si continutul situatiilor financiare anuale, avand ca scop general
asimilarea deplina a Directivei a IV a a C.E.E. (78/669/EEC) si continuarea
armonizarii cu standardele de Contabilitate Internationale.
La nivel european armonizarea se realizeaza prin directivele Comunitatii
Economice Europene, respectiv Directiva a IV a privind conturile sociale.
Pe plan international armonizarea se realizeaza prin stadandarele contabile
internationale (elaborate de Comitetul International de Standarde Contabile
-IASC).Aceste standarde reprezinta un asamblu de principii, reguli si metode
contabile corelate intre ele, axate pe o tema principala bine delimitata (costurile
istorice, active imobilizate, situatiile financiare, etc.).
In

plan

functional,

ele

reprezinta

instrumente

de

influentarea

reglementarilor nationale in domeniul contabilitatii si practicilor contabile spre

deosebire de normele contabile nationale, sunt veritabile instrumente de
referinta.
In Romania, normele contabile si formalizarea corespunzatoare s-a
concretizat in: Legea contabilitatii nr. 82/1991;Legea nr. 571/2003 privind Codul
Fiscal Hotararea Guvernului nr. 704/1993, pentru aprobarea Regulamentului de
aplicare a Legii contabilitatii; Regulamentul pentru aplicarea Legii contabilitatii;
Planul de contruri generale; Normele metodologice de utilizare a conturilor;
Nomenclatorul registrelor contabile si a formularelor referitoare la activitatile
financiare si contabile; Normele de utilizare a registrelor de contabilitate;
Bilantul contabil si Normele metodologice pentru elaborarea si prezentarea
bilantului contabil.
Situatiile financiare, sunt, de regula, intocmite conform unui model contabil
bazat pe costul istoric recuperabil si conceptul de mentinere a nivelului
-9-

capitalului financiar nominal. Alte modele si concepte ar putea fi mai adecvate

pentru a satisface obiectivul de furnizare a informatiei, care sa fie utila la luarea
deciziilor economice, dar pana in prezent nu exista un consens pentru aceasta
modificare.
Cadrul general a fost creat astfel incat sa poata fi aplicat unei serii de
modele contabile si concepte privind capitalul si mentinerea nivelului
capitalului.
Acest cadru general stabileste conceptele ce stau la baza intocmirii si
prezentarii situatiilor financiare pentru utilizatorii externi.
Cadrul general se refera la situatiile financiare cu scop general (denumite in
continuare Situatii financiare), inclusiv la situatiile financiare consolidate.
Situatiile financiare reprezinta o parte a procesului de raportare financiara.
Cadrul general se aplica situatiilor financiare ale tuturor inreprinderilor
comerciale, industriale, fie din sectorul public, fie din cel privat.

1.4 Documente si registre specifice

nregistrarile n contabilitate se fac cronologic si sistematic,potrivit planului
de conturi si al normelor emise de Ministerul Finantelor.
Orice operatiune patrimoniala se consemneaza n momentul efectuarii
ei ntr-un nscris care sta la baza nregistrarilor n contabilitate,dobndind astfel
calitatea de document justificativ.
Documentele justificative care stau la baza nregistrarilor n
contabilitate angajeaza raspunderea persoanelor care le-au ntocmit,vizat si
aprobat,ori nregistrat n contabilitate,dupa caz.
Registrul-jurnal si cartea mare, precum si registrul inventar, mpreuna cu
documentele justificative si bilantul contabil, ntocmite potrivit normelor

- 10 -

stabilite constituie documente contabile oficiale pentru exercitarea controlului

asupra operatiilor patrimoniale efectuate si pot fi admise ca proba n justitie.
Notele explicative contin informatii suplimentare , relevante pentru
necesitatile utilizatorilor in ceea ce priveste pozitia financiara si rezultatele
obtinute.
Notele explicative trebuie prezentate ntr-o maniera sistematica.
Fiecare element semnificativ al situatiei modificarilor capitalului propriu trebuie
sa fie insotit de o trimitere la nota care cuprinde informatii legate de acel
elemnet semnificativ.
Contabilitatea analitica a capitalului subscris nevarsat,a carui evidenta
se tine cu ajutorul contului 1011 , si a capitalului subscris varsat , a carui
evidenta se tine cu ajutorul contului 1012 , se tine cu ajutorul documentului
numit ,, Fisa de cont pentru operatii diverse

- 11 -

CAPITOLUL II
Organizarea contabilitatii capitalului social
2.1 Reflectarea in contabilitate a operatiilor privind capitalul social
Capitalul social este egal cu valoarea nominal a aciunilor sau prilor
sociale, respective cu valoarea aportului n natur sau n numerar, a rezervelor
ncorporate i profitului repartizat pentru majorarea capitalului sau altor
operaiuni care conduc la modificarea acestuia.
Capitalul social este egal cu valoarea nominal a aciunilor sau prilor
sociale, respective cu valoarea aportului n natur sau n numerar, a rezervelor
ncorporate i profitului repartizat pentru majorarea capitalului sau altor
operaiuni care conduc la modificarea acestuia.
Capitalul social subscris i vrsat se nregistreaz distinct n contabilitate, pe
baza actelor de constituire a societii i a documentelor justificative privind
vrsmintele de capital.
Contabilitatea analitica a capitalului social se ine pe acionari sau asociai
ai societii, cuprinznd numrul i valoarea nominal a aciunilor sau prilor
sociale subscrise i vrsate.
Primele legate de capital (de emisiune, de fuziune, de aport) reprezint
excedentul dintre valoarea de emisiune i valoarea nominal a aciunilor sau a
prilor sociale.
Capitalul social este egal cu valoarea nominala a actiunilor sau a partilor
sociale , respectiv valoarea aportului in natura sau in numerar , a rezervelor
incorporate si profitului repartizat pentru majorarea capitalului sau altor
operatiuni care duc la modificarea acestuia.
Capitalul subscris si varsat se inregistreaza distinct in contabilitate , pe baza
actelor de constituire a societatii si a documentelor justificative privind
varsamintele de capital.

- 12 -

Contabilitatea analitic a capitalului social se tine pe actionari sau asociati ,

cuprinzand numarul si valoarea nominala a actiunilor sau partilor sociale
subscrise si varsate.
Principalele operatiuni ce se inregistreaza in contabilitate cu privire
la majorarea capitalului sunt urmatoarele :
-subscrierea si emisiunea de noi actiuni ;
-incorporarea rezervelor si a altor operatii , potrivit legii.
Primele legate de capital reprezinta excedentul din valoarea de
emisiune si valoarea nominala a actiunilor sau partilor sociale.
Operatiunile ce se inregistreaza in contabilitate cu privire la micsorarea
capitalului social sunt :
-reducerea numarului de actiuni sau parti sociale ;
-diminuarea valorii nominale a acestora ca urmare a retragerii unor actionari
sau asociati ;
-rascumpararea actiunilor ;
-acoperirea pierderilor din anii precedenti sau a altor operatii potrivit legii.

2.2 Evaluarea capitalurilor

Capitalurile se evalueaza , in principiu , la valoarea nominala pe care acestea
o au. Astfel , capitalul propriu se evalueaza la valoarea corespunzatoare partilor
sociale si actiunilor in care este concretizat. La randul sau , aceasta valoare este
cea inscrisa pe titlurile de valoare folosite ca parti sociale sau ca actiuni.
In ceea ce priveste datoriile pe termen lung , valoarea nominala este egala cu
lichiditatile sau echivalenta de lichiditati ce trebuie platite.
Evaluarea capitalurilor la valoarea nominala impune evidentierea distincta a
primelor de capital , a imprumuturilor , a primelor de rambursare si a dobanzilor.
- 13 -

Pentru evaluarea partilor sociale si a actiunilor se au in vedere mai multe

elemente din care se amintesc:
-piata capitalurilor;
-rezultatle obtinute de unitatea patrimoniala , ca indicator al acumularilor
potentiale ale unitatii in cauza;
-cresterea economica;
-calitatea personalului;
-imaginea societatii in fata tertilor si altele.
Probleme specifice de evaluare prezinta actiunile , ca parti componente ale
capitalului social , si obligatiunile , ca diviziuni ale imprumuturilor din emisiuni
de obligatiuni. Ambele categorii de titluri sunt negociabile , fapt pentru care
evaluarea lor prezinta anumite caracteristici.
a)

Evaluarea actiunilor , in sistemul contabilitatii curente ,ocazioneaza

folosirea mai multor categorii de valori , asa cum se prezinta in continuare:

-valoarea de piata este valoarea ca se stabileste in raportul cerere-ofeta a
actiunilor la bursa. Pretul de piata se stabileste in functie de stabilitatea
financiara a intrepinderii, dividendele ateptate de actionari, de raportul capital
social-rezultate financiare , in limita ratei dobanzii din acel moment pe piata
financiar-bancara.
-Valoarea bursiera a unei actiuni se stabileste prin negociere la bursa de
valori , pe baza raportului dintre cerere si oferta , raport numit cotatie . Aceasta
valoare nu este totdeauna semnificativa , deoarece cotatiile pot fi influentate de
factori externi unitatii careia ii apartin actiunile , cum este cazul unor mutatii in
economie , publicitatii efectuate in legatura cu firma si ramura ei s.a.
-Valoarea financiara (VF) corespunde capitalizarii dividentului anual ce
revine pe o actiune , determinandu-se in functie de venitul pe care-l produce ,
dupa formula :
VF = Dividentul annual pe o actiune / Rata dividentului

- 14 -

-Valoarea de randament (VR) corespunde capitalizarii profitului unitar

inainte de distribuire ( repartizare ) sau , altfel spus , este suma care este plasata
pe parcursul unui an si cu o anumita rata de profit ce determina obtinerea unui
venit egal cu rezultatul unitar sau beneficiar aferent unei actiuni , calculandu-se
astfel:
VR = Profitul pe actiune inainte de distribuire : Rata profitului inainte de
distribuire
-Valoarea contabila neta ( VCN ) , denumita si valoare bilantiera , reprezinta
activul net contabil aferent unei actiuni , determinandu-se astfel:
VCN = Activul net contabil /Numarul total de actiuni ce compun capitalul
unde:
Activul net contabil = Activul total Datorii Activul fictiv
sau

Activul net contabil = Capitaluri proprii Activul fictiv

Activul fictive = Cheltuieli de constituire + Prime de emisiune , respective

de rambursare a imprumuturilor + Cheltuieli in avans.
-Valoarea matematica intriseca a titlurilor ( VI ) este o varianta a VCN ,
care se calculeaza in conditiile in care activul net contabil este rectificat cu
capitalul subscris si nevarsat si cu provizioanele pentru riscuri si cheltuieli create
in mod justificat sau astfel spus cu plusurile sau minusurile de valoare latenta ,
dupa formula :
Activ net = Activ net contabil + Provizioane pentru riscuri si cheltuieli
nejustificate Capital subscris nevarsat
Evaluarea obligatiunilor emise de unitatea patrimoniala se efectueaza in
contabilitate cu ajutorul unor categorii distincte de valori si anume : -nominala ;
-de emisiune ;
-de rambursare.
-Valoarea nominala este cea indicata pe titlul folosit ca obligatiune.

- 15 -

-Valoarea de emisiune este o valoare negociabila la bursa de valori si

reprezinta pretul de vanzare a obligatiunii. In principiu , valoarea de emisiune
este egala cu valoarea nominala.
-Valoarea de rambursare este o valoare stimulativa de restituire a
imrpumuturilor prin adaugarea la valoarea nominala a unei prime de rambursare.
-Valoare de lichidare a titlurilor rezuta din vanzarea activelor intreprinderii
ca urmare a lichidarii.
-Valoarea patrimoniala consta in calculul valorii actiunilor pornind de la
situatia patrimoniului.

2.3 Continutul economic si functionalitatea conturilor de capital social

In tara noastra societatile comerciale se constituie in baza contractului
de societate si a statutului societati daca se indeplinesc anumite conditii ce se
diferentiaza in functie de tipul de societate .
Reflectarea n contabilitatea financiar a capitalurilor societii comerciale
se realizeaz cu ajutorul clasei de conturi nr. 1 din Planul general de conturi.
Conturile din clasa 1, ntruct reflect resursele ntreprinderii (componente
ale pasivului patrimonial) funcioneaz dupa regula de pasiv.
ncep s funcioneze prin a se credita i se crediteaz cu existentul iniial
i cu majorrile de pasiv (la constituirea resurselor), se debiteaz cu micorrile
de pasiv (la consumarea resurselor), iar soldul final creditor reflect resursele
neutilizate inc (existente).
101 CAPITALUL SOCIAL
Capitalul social reprezint sursa proprie permanent a societii comerciale,
constituit la nfiinarea acesteia prin aporturi n bani sau bunuri aduse de
acionari sau asociai.

- 16 -

Capitalul social se mparte n aciuni (la S.A.) sau pri sociale (la S.R.L.)
- ce au valoare de nregistrare n contabilitate, numit valoare nominal, astfel
nct:
Nr. aciuni (pri sociale)X Valoarea nominal=Valoarea capitalului
social
Constituirea capitalului social ca principala surs a societii comerciale,
presupune parcurgerea a dou etape:
-subscrierea capitalului social;
-vrsarea capitalului social.
n etapa sau perioada n care intenia de constituire a ntreprinderii sau de
majorare a capitalului se concretizeaz n anumite documente legale, capitalul
social se subscrie, asociaii angajndu-se s-l pun la dispoziia unitii. Ulterior,
n msura n care capitalul subscris este predat sau depus de cei n cauz, el
devine subscris i vrsat.
Cu ajutorul contului 101 Capital social se ine evidena capitalului subscris
i vrsat n natur i / sau numerar de ctre acionarii sau asociaii unei societai,
majorrii sau reducerii capitalului social, precum i sursa proprie de finanare a
regiilor autonome i patrimoniul public al statului.
Subscrierea reprezint angajamentul scris al acionarilor / asociailor de a
participa cu aporturi la constituirea capitalului social.
Vrsarea reprezint aducerea efectiv a aporturilor promise (subscrise) de
ctre acionari / asociai i punerea acestora la dispoziia societii.
Practic prin cele dou operaiuni, societatea emite aciunile, pe care le
vinde acionarilor, n schimbul unor sume de bani sau bunuri (mijloace fixe,
terenuri, etc.).
Aciunea reprezint un titlu de valoare, ce confer posesorului (sau
acionarul) calitatea de proprietar asupra unei pari din societate, cu toate
drepturile i obligaiile ce decurg din aceast calitate (de exemplu:dreptul de a

- 17 -

obine la sfritul anului dividende sau obligaia de a participa la luarea

deciziilor n activitatea societii).
Deci, aciunea reprezint o fraciune de capital social i n acelai timp un
titlu de proprietate.
Fiecare acionar este posesorul unui numr de aciuni, el putnd fi salariat al
societii, dar i o persoan din afara societii comerciale.
Capitalul social cont de pasiv se dezvolta pe patru conturi sintetice de
gradul II
Contul 1011 Capitalul subscris nevarsat , cont sintetic de gradul
operational , cont de pasiv , care reflecta in creditul sau capitalul social
subscris nevarsat , in natura sau in numerar , de actionari sau asociati , iar in
debit capitalul subscris varsat.
Soldul creditor al contului 1011 reflecta marimea capitalului subscris
nevarsat .
Contabilitatea analitica a capitalului subscris nevarsat se tine pe
actionari sau asociati , cu ajutorul Fiselor de cont pentru operatii diverse .
Contul 1012 Capitalul subscris vrsat este cont sintetic de gradul operational , cont de pasiv in creditul caruia se inregistreza capitalul subscris
si varsat , in natura sau in numerar , de actionari sau asociati ,
precum si marimea acestuia , iar in debit reducerea capitalului social
Soldul creditor al contului1012 reprezinta capitalul social subscris si
varsat la data determinari lui.
Contabilitatea analitica a contului 1012 se organizeaza pe actionari sau
asociati tot cu ajutorul Fiselor de cont pentru operatii diverse condusa manual
sau cu ajutorul echipamentelor electronice de calcul . In cazul societatilor
comerciale incadrate in categoria celor mici si mijlocii in locul conturilor 1011
i 1012 se poate folosi contul sintetic de gradul 101 Capital social.
De mentionat ca suma soldurilor creditoare ale celor doua conturi
operationale de gradul II trebuie sa fie egala cu totalul capitalului social
- 18 -

subscris, nivelurile lor diferind corespunzator varsamintelor efectuate de asociati

la capitalul subscris.
Sfc101=Sfc1011+Sfc1012
La varsarea integrala a capitalului:
Sfc101= Sfc1012 iar Sfc1011=0
Alaturi de conturile mentionate pentru reflectarea in contabilitate

operatiilor economice de capital se foloseste si contul 456 Decontari cu

asociati privind capitalul .
Cu ajutorul acestui cont se urmareste, se inregistreaza si se controleaza
decontarile cu asociatii privind aportul acestora la capitalul socail subscris.
Este un cont de decontari, cu functie de activ(in conditii normale).
Se debiteaza cu valoarea promisiunilor de aport la capitalul social subscris
de asociati si reprezinta drepturile de creanta ale societatii comerciale fata de
asociati pentru aporturile la capitalul social subscris, prin creditul contului 1011
Capital subscris nevarsat. Se mai debiteaza cu restituirea aporturilor depuse de
asociati pentru capitalul social subscris in cadrul retragerii acestora din societate
sau in cazul lichidarii, dizolvarii societatii, prin creditul conturilor 531Casa in
lei si 5121Conturi la banci in lei.
Se crediteaza cu varsamintele de aport in bani sau in bunuri efectuate la
termen sau anticipat in contul capitalului social subscris prin debitul conturilor
care arata natura aporturilor: 204Concesiuni, brevete si alte drepturi si valori
asimilate, 207 Fond comercial, 211Terenuri, 212Mijloace fixe,
321Obiecte de inventar, 371Marfuri, 531Casa in lei, 5121Conturi la
banci in lei, etc. Se mai crediteaza si cu obligatia societatii fata de asociati de a
le restitui aporturile la capitalul social subscris in cazul retragerii acestora,
dizolvarii sau lichidarii societatii, prin debitul contului 1012Capital subscris
varsat.
Contul 201Cheltuieli de constituire are rolul de evidentiere a cheltuielilor
ocazionate de infiintarea sau dezvoltarea unitatii patrimoniale (taxe si alte
- 19 -

cheltuieli de inscriere si inmatriculare, cheltuieli privind emisiunea si vanzarea

de actiuni sau obligatiuni, cheltuieli de prospectare a pietei, publicitate si alte
cheltuieli legate de infiintarea si extinderea activitatii intreprinderii). Este un
cont de activ.
Se debiteaza cu cheltuielile ocazionate de infiintarea intreprinderii.
Se crediteaza cu cheltuielile de constituire amortizate integral.
Soldul debitor reprezinta valoarea cheltuielilor de constituire existente.
Principalele operaiuni ce se nregistreaz n contabilitate cu privire la
majorarea capitalurilor sunt: subcrierea i emisiunea de noi aciuni,
ncorporarea rezervelor i alte operaiuni potrivit legii.
Operaiunile cu privire la micorarea capitalului, n principal, sunt
urmtoarele: reducerea numrului de aciuni sau pri sociale sau diminuarea
valorii nominale a acestora n urma retragerii unor acionari sau asociai,
rscumprarea aciunilor, acoperirea pierderilor contabile din anii precedeni sau
alte operaiuni potrivit legii.
n creditul contului se nregistreaz capitalul subscris i vrsat n natur
sau bani, precum i cel nevrsat de ctre acionari i asociai, majorrile de
capital prin emisiunea, subscripia i aportarea de noi aciuni i pri sociale,
capitalul preluat prin fuziune de la alte societti, ncorporarea n capitalul social
a celorlalte structuri de capital propriu, rezerve, prime etc. n vederea majorrii
lui.
n debitul su se nregistreaz reducerea capitalului social hotrt de
Adunarea General, prin retragerea de capital de ctre asociai sau acionari,
acoperirea pierderilor din anii precedeni, capitalul lichidat prin fuziune,
lichidare, rscumprarea i anularea aciunilor proprii etc.
Soldul contului reprezint capitalul subscris vrsat / nevrsat (cu precizarea
c n cazul nregistrrii dreptului de crean ale acionarilor / asociailor retrai
din unitate i neachitate, contul apare cu sold creditor.

- 20 -

2.4 Contabilitatea majorarii si micsorarii a capitalului social

Contabilitatea majorarii capitalului
De regul, societatea are nevoie de un capital social mai mare, atunci cnd
dorete consolidarea situaiei financiare, sau cnd dorete o ntrire a
credibilitii sale fa de teri sau salariaii proprii.
Exist trei ci de majorare a capitalului social:
1. Prin aducerea de noi aporturi de ctre vechii acionari sau acionari
noi.
n aceast situaie, pe de o parte societatea trebuie s emit un numr de
aciuni noi, iar pe de alt parte, datorit noilor aporturi, crete averea societii.
Noile aciuni se emit la un pre de emisiune care este mai mare dect
valoarea nominal.
Diferena dintre preul de emisiune, mai mare, i valoarea nominal, mai
mic, se numete prim legat de capital (prim de emisiune i aport).
Exemplu:
1.Inregistrarea de noi actiuni
456"Decontari cu actionarii /asociatii privind capitalul = %
1011Capital
subscris nevarsat
1041Prime de
emisiune
2.

Prin operaii interne

n aceast situaie, societatea dispune de surse (structuri de capital propriu)

pe care le utilizeaz pentru majorarea capitalului social (prime de emisiune,
diferene de reevaluare, rezerve, profit curent, profit nerepartizat din anii
precedeni etc.).
In aceasta situatie societatea dispune de surse (structuri de capital propriu)
pe care le utilizeaza pentru majorarea capitalului social (prime de emisiune ,

- 21 -

diferente din reevaluare , rezerve , profit current , profit nerepartizat din anii
precedenti etc.)
Exemplu:
1.Majorarea capitalului social ,cu:
- prime de emisiune
-diferente din reevaluare
-profitul curent
-profitul reportat
% = 1012 Capital social subscris nevarsat
1041 Prime de emisiune,
105 "Rezerve din reevaluare"
129 "Repartizarea profitului"
117 "Rezultatul reportat"
3.Prin conversia obligaiunilor n aciuni
n acest caz, societatea a primit anterior, un mprumut pe baz de obligaiuni,
iar la scaden, cu acordul creditorului sau, n locul restituirii sumei, creditorul
devine acionar la societate (posesorul unui numr de aciuni n valoare egal cu
suma mprumutat i nerestituit).
Contabilitatea micsorarii capitalului
n activitatea oricrei societi comerciale pot interveni situaii care impun
diminuarea capitalului social. n acest sens se au n vedere dificultile care
survin n legtur cu gestionarea unui capital care depete necesitile
ntreprinderii n perioadele de criz, retragerea unor acionari sau asociai,
acoperirea sau soluionarea pierderilor din exerciiile anterioare sau din cel care
se ncheie, realizarea (valorificarea) unei pri din activul unitii .a.
Diminurile sau reducerile frecvente de capital se produc n cazul acoperirii
pierderilor din exerciiile precedente, inclusiv din cel curent care se ncheie,
precum i n situaia unor rambursri (restituiri pariale ctre acionari sau
asociai).
- 22 -

Capitalul social se diminueaza, de regul, prin micorarea numrului de

aciuni sau pri sociale, prin reducerea valorii nominale a acestora i prin
dobndirea i anularea propriilor aciuni i numai dup trecerea a dou luni din
ziua n care hotrrea Adunrii Generale a acionarilor sau asociailor a fost
publicat n Monitorul Oficial al Romniei, hotrre care trebuie s respecte
minimul de capital fixat prin lege.
n situaia n care unitatea nu urmrete acoperirea de pierderi, capitalul
social se poate diminua i prin scutirea parial sau total a asociailor de
vrsminte datorate, prin restituirea ctre acionari a unei cote-pri din aporturi,
proporional cu reducerea stabilit i calculat n mod egal pentru fiecare
aciune sau parte social .a.
Pentru reflectarea n contabilitate a operaiei privind acoperirea pierderilor
de capital social se debiteaz contul 1012 Capital subscris vrsat prin creditul
conturilor 117 Rezultatul reportat, pentru pierderea provenit din exerciiile
precedente.
Pentru transpunerea n practic a soluiilor anteriore i ndeosebi a celei
privind reducerea valorii nominale a aciunilor este necesar s se aib n vedere
aspectele concrete de la unitate. n acest sens se reine faptul c reducerea
capitalului social se face cu un anumit procent, iar suma absolut a diminurii nu
poate fi egal cu pierderea ce trebuie soluionat, putnd s apar diferenele n
plus sau n minus, dup cum pierderea este mai mare i respectiv mai mic dect
capitalul social disponibilizat. Asemenea diferene se soluioneaz prin
diminuarea sau majorarea, dup caz, a primelor de emisiune.
Va prezint in continuare cateva inregistrari de diminuare a capiatalului
social:
1. Prin retragerea actionarilor care solicita restituirea aporturilor proprii
aduse.
a) Un numar de actionari se retrag din societate solicitand plata prin
casierie :
- 23 -

1012Capital social subscris nevarsat

= 456"Decontari cu

actionarii/asociatii privind capitalul"

b) Se constituie suma prin casierie :
456"Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul" = 5311 Casa
2. Prin acoperirea pierderilor precedente : Se recurge la diminuarea
capitalului social pentru acoperirea pierderi atunci cand nu exista alte surse
de acoperire a acesteia.
Acoperirea unei pierderi prin diminuarea capitalului social :
1012Capital social subscris nevarsat

= 107 "Rezultatul reportat"

3. Prin rascumparare de la actionari si anularea actiunilor proprii . Daca la

constituirea capitalului social , societatea a vandut actionarilor actiunile proprii
primind de la acestia o suma de bani , acum societatea primeste actiunile inapoi
si restituie actionarilor sumele de bani . Actiunile proprii rascumparate se
anuleaz , determinand diminuarea capitalului social:
Pret rascumparare = valoare nominala
Rascumpararea de actiuni
502Actiuni proprii = 5121 Conturi curente la banci in lei
Anularea actiunilor:
1012Capital social subscris nevarsat

= 502Actiuni proprii

Rascumpararea si anularea actiunilor se face la pret de rascumparare cu

diminuarea capitalului social numai la valoarea nominala , in acest caz valorile
coincid.
Pret rascumparare = valoarea nominala
Rascumpararea actiunilor
502Actiuni proprii = 5121 Conturi curente la banci in lei
Anularea presupune inregistrarea unei diferente nefavorabile deoarece
societatea plateste actionarilor un pret pe actiune mai mare decat valoarea
nominala.

- 24 -

Aceasta diferenta se inregistreaza ca o observatie exceptionala privind

operatiile de capital
Se utilizeaza de asemenea conturile 502 i 1012:
%

= 502 Actiuni proprii

1012 Capital social subscris nevarsat

6728 Alte cheltuieli exceptionale
Contul de cheltuieli se inchide prin contul 121 ,, Profit si pierdere
, cont bifunctional.
121,, Profit si pierdere = 6728 Alte cheltuieli exceptionale
Pret rascumparare < Valoare nominala
Rascumpararea de actiuni la pret de rascumparare :
502Actiuni proprii

= 5121Conturi curente la banci in lei

Anularea presupune inregistrarea unei diferente favorabile , deoarece

societatea plateste actionarilor un pret pe actiune mai mic decat valoarea
nominala . Aceasta diferenta se inregistreaza ca un venit exceptional din operatii
de capital , prin 7728 , cont de pasiv:
1012 Capital social subscris nevarsat

= %
502 Actiuni proprii
7728Venituri exceptionale

Contul de venituri se inchide prin contul 121 Profit si pierdere:

7728 Venituri exceptionale = 121 Profit si pierdere

- 25 -

CAPITOLUL III
3.1 Studiu de caz
Contabilitatea capitalului social la societatea comerciala Conel S.A.
Societatea comerciala CONEL S.A. Calarasi a fost nfiintata in
anul 2007, pe baza Legii 31/1991 si a Legii 35/1991 , conform Hotararii
Judecatoresti nr.456/1992.
Sediul societatii se afla in Romania, Calarasi , str. Revolutiei
nr.1-3.
S.C.CONEL S.A. este nfiintata pe principiul gestiunii
financiare,avand personalitate juridica.Este persoana juridica romana si si
desfasoara activitatea in conformitate cu prevederile contractului de societate, a
statutului si a actelor normative aplicabile societatilor comerciale din Romania.
Forma juridica este cea de societate pe actiuni cu capital integral
privat,autohton.Capitalul societatii este format din 500 actiuni si este mpartit in
actiuni nominative cu valoarea de 250 lei fiecare.
La societate au subscris patru actionari ce detin urmatoarea
pondere:
Actionarul L.M. - 30%;
A.C. 35%;
M.B. - 25 %;
C.D. 10%.
Societatea este condusa de Adunarea Generala a Actionarilor care este
organul suprem de conducere si este compusa din toti actionarii societatii .
Societatea este administrata de un Consiliu de Administratie ,ai carui membrii
sunt numiti de catre Adunarea Generala a Actionarilor.Presedintele Consiliului
de Administratie este si director general al societatii si asigura conducerea
curenta a acesteia.

- 26 -

Adunarea Generala a Actionarilor aproba bilantul contabil anual si

constituirea fondurilor conform legislatiei n vigoare ,precum si repartizarea
beneficiului.Deasemenea,aproba repartizarea si plata dividendelor cuvenite
actionarilor.In cazul in care se inregistreaza pierderi,A.G.A va analiza cauzele si
va stabili masurile ce se impun.
Beneficiile vor fi repartizate actionarilor proportional cu cota lor de
participare la capitalul social.A.G.A. poate conveni ca o parte din beneficiile
societatii sa fie distribuite pentru dievrse activitati de investitii,marirea
capitalului social,actiuni social-culturale,etc.
Societatea comerciala CONEL S.A. Calarasi are o durata nelimitata de
functionare.
S.C.CONEL S.A.Calarasi are ca obiect de activitate :
a)producerea

de

articole

de

imbracaminte

,in

sistem

de

perfectionare activa(fostul sistem lohn),precum si din materiale achizitionate de

societate sau terti de pe piata interna sau din import;
b)activitati

de

import

si

export

de

produse

textile

,accesorii,materiale auxiliare;
c)activitati tehnice sau de creatie in domeniul textil si de
imbracaminte;
d)transporturi si expeditii internationale de marfuri;
e)investitii pentru dezvoltarea capacitatii de productie;
f)orice activitate comerciala legata direct sau indirect de obiectul de
activitate pentru realizarea scopului pentru care a fost infiintata societatea;
g) comercializarea de marfuri alimentare si nealimentare.
La infiintarea societatii s-au facut cheltuieli de constituire de 30.000 lei ,
ce au fost achitate prin banca.
Actionarii au depus in prima faza cate 50% din valoare detinuta de fiecare
in numerar,urmand ca restul sa fie depus in 2 transe de cate jumatate din
valoarea actiunilor ramase.
- 27 -

Actionarul A.C ,tot in prima transa , a adus ca aport in natura o

cladire evaluata la 157.500 lei
In transa a doua actionarul L.M depune contravaloarea a 30 actiuni,
pentru 75 urmand sa o depuna ulterior.
Dobanda de intarziere este de 5% pe luna din contravaloare
actiunilor nedepuse.
In transa a treia (la 3 luni dupa cea de a 2 ) , actionarul C.D nu a
raspuns la somatia de plata publicata in Monitorul Oficial , asfel A.G.A a hotarat
revanzarea actiunilor nevarsate. Cheltuielile cu publicarea si reanzarea actiunilor
au fost de 1250. Noul actionat T.P achita contravaloarea actiunilor la data
achizitionarii lor la pret de vanzare de 260 lei/actiunea.
Actiunile se vand in termen de doua luni ,timp in care actionarul T.P
i se calculeaza si dobanzi de intarziere.
Ca urmare a nerecuperarii cheltuielilor de la vechiul actionar
,societatea procedeaza la micsorarea capitalului social cu 100 actiuni
Actionarul L.M ,care a intarziat depunerea contravalorii actiunilor din transa
a doua ,va depune totul in cea de-a treia transa .
Inregistrarea in contabilitate a acestor operatii se va face dupa cum
urmeaza :

Nume

Nr act.

act
L.M

150

Valoare

Actiuni varsate in A doua transa

nominala

prima transe

3.750.000

75=>1.875.000

- 28 -

37.507.50=>75000

A treia transe

37.50+7.50=>1.125.000

A.C

175

4.375.000

6.30=>157.500

40.60=>10.150

40.60=>101.500

31.25=>78.525

31.25=>785.250

31.25=>785.250

31.25=>785.250

114.34=>2.858.250

116.85=>2.921.250

87.50=>2.187.500
M.B

125

3.125.000

62.50=>1.562.500

C.D

50

1.250.000

25=>625.000

Total

500

1.250.000

256.30=>640.750

T.P

(260)12.50=>325.000

Borderoul actiunilor :
1. Inregistrarea capitalului social subscris si nevarsat la infiintarea
societatii:
456

1011

Decontari cu actionarii

12.500

Capital social subscris nevarsat

2Varsarea primei transe in numerar,in valoarea de 6250000,si in natura,in

valoarea de167500:
%

456

531

6.407.500

Decontari cu actionarii

6.250.000

Casa
212

157.500

Mijloace fixe

3.Si concomitent
1011

Capital social subscris nevarsat

1012

6.407.500

Capital social subscris varsat

4.Depunere sumei de 6200000 la banca,suma de 50000 ramanand in casierie

in limita plafonului stabilit de banca.
5121

Disponibil la banca

531
Casa

- 29 -

6.200.000

5.Depunerea celei de-a doua transe:

531

456

Casa

2.858.250

Decontari cu actionarii

6.Si concomitent
1011

1012

Capital social subscris nevarsat

2.858.250

Capital social subscris varsat

7.Varsarea numerarului la banca

5121

531

Disponibil la banca

2.858.250

Casa

8.Trecerea actionarului ce nu a depus intreaga suma,

pentru suma

nedepusa ,in categoria actionarilor aflati in dificultate

456

456

Actionari in dificultate/L.M.

187.500

Actionari privind capitalul subscris

nevarsat
Depunerea celei de-a treia transa
-calculul dobanzii aferente actionarului aflat in dificultate , dupa metoda
dobanzii simple
D=187500 x 5% x 3= 28125
9.Inregistrarea dobanzii datorate
456

Decontari cu actionarii in

763

28.125

Venituri din creante imobilizate

dificultate-L.M

10.Varsarea celei de-a treia transe

5121

Disponibil la banca

- 30 -

2.921.250

456

2.892.025

Decontari cu actionarii privind

capitalul social subscris nevarsat
456

28.125

Decontari cu actionarii in dificultate

11.Trecerea actionarului C.D din categoria actionarilor privind capitalul
nevarsat , in categoria actionarilor in dificultate:
456

456

Actionari in dificultate C.D

312.500

Actionari privind capitalul subscris

nevarsat

12.Inregistrarea cheltuielilor de vanzare si de publicare a actiunilor

663

531

Cheltuieli exceptionale

1.250

Casa

privind operatiile de capital

13.Si
456

763

Actionari in dificultate

1.250

Venituri din operatiuni de capital

14.vanzarea actiuniilor noului actionar

5121

Disponibil la banca

325.000

456

312.500

Decontari cu actionarii in dificultate C.D

1041

12.500

Prime de capital
15.Si concomitent :
1011

Capital social subscris nevarsat

1012

312.500

Capital social subscris varsat

- 31 -

16.Inregistrarea dobanzilor pentru neplata la timp a valorilor actiunilor

D=312500 x 5%x2=31250
456

763

Actionarii in dificultate C.D

31.250

Venituri din creante imobilizate

17.Micsorarea capitalului social ca urmare a neacoperirii cheltuielilor

1012

456

Capital social subscris nevarsat

25.000

Actionari in dificultate

CONCLUZII
O intreprindere are o pozitie financiara pozitiva in cazul in care capitalul
propriu este mai mare sau cel

putin egal cu datoriile cu valoare

- 32 -

economica.aceasta conditie indica faptul ca intreprinderea , ca subiect de drept,

are posibilitatea sa plateasca obligatiile fata de terti , atat pe parcursul
desfasurarii activitatii sale cat si la lichidarea sa.
Ecuatia fundamentala a pozitiei financiare este de forma:
CAPITAL PROPRIU(ACTIV NET)=ACTIV DATORII(PASIV)
Structura financiara a ecuatiei exprima capacitatea unei intreprinderi de a
genera lichiditati si cvasilichiditati(echivalente in numerar) intr-o anumita
perioada de gestiune denumita exercitiu financiar sau exercitiu contabil. O
asemenea capacitate inseamna lichiditatea si solvabilitatea intreprinderii, adica
puterea de a plati angajatii, furnizorii, datoriile fata de buget si alte organisme
publice, de a plati dobanzile, de a rambursa creditele si de a renumera
proprietarii intreprinderii. Lichiditatea se refera la disponibilitatile in numerar in
viitorul apropiat, dupa luarea in calcul a obligatiilor financiare aferente
perioadei.Solvabilitatea se refera la disponibilitatile in numerar pe o perioada
mai lunga ce urmeaza sa onoreze angajamentele financiare scadente.
In spiritul celor spuse mai sus trebuie sa remarcam ca si capitalul social are o
importanta foarte mare pentru dezvoltarea afacerii.O intreprindere are nevoie la
inceputul activitatii sale de capital pentru a se dezvolta si deasemenea pe
parcursul existentei sale.
Deasemenea putem sa observam ca orice operatiune contabila inregistrata
are influenta si asupra contului 121, contul de profit si pierdere deci, asupra
castigului firmei si implicit asupra castigului actionarilor.

Bibliografie

- 33 -

-Liliana FELEGA,Niculae FELEAGA ,Contabilitate financiara o

abordare internationala,Editura Infomega;
-Mihai

RISTEA,Corina

Graziella

DUMITRU,Contabilitate

aprofundata, Editura Universitara ;

-Ion NEGESCU,Bazele contabilitatii,Editura didactica si pedagogica;
-Alberta GISBERTO-CHITU,Contabilitatea societatilor comerciale,
Editura didactica si pedagogica;
-Corina Graziella DUMITRU,Contabilitate, Editura Universitara.
-Contabilitatea intreprinderii , indrumator practic , actualizat si
completat prin:

Reglementari contabile prevazute de Directivele Europene a IV-a

si a VII-a aprobate de O.M.F.P nr 1752/2005 modificat si completat prin:

O.M.F.P nr 2001/2006 si O.M.F.P nr 2371/2007

- 34 -