Sunteți pe pagina 1din 8

c 





  
Y 
 

Muşchii sunt organe contractile care prin scurtare produc mişcare. Amplitudinea mişcării
este în funcţie de gradul de mobilitate al articulaţiei asupra căreia acţionează muşchiul şi de
lungimea fibrei musculare.
In contracţia maximă, fibra se scurtează la jumătatea lungimii pe care o are în stare de
relaxare maximă. Travaliul depus de un muşchi este în raport cu numărul fibrelor ce-1 alcătuiesc;
cu cît numărul acestor fibre este mai mare cu atît forţa lui creşt e.
În afară de faptul că muşchii sînt organe active ale mişcării, ei contribuie şi la realizarea
formei generale a corpului, precum şi la menţinerea poziţiei verticale. Muşchii care îndeplinesc aceste
roluri alcătuiesc ›     
 V   ›
 şi sunt formaţi din ţesut muscular striat. Muşchii
care îndeplinesc activitatea motoare a organelor interne (inima şi vasele de sînge, organele digestive
etc.) alcătuiesc ›   
    şi sunt., cu excepţia inimii, formaţi din ţesut muscular neted.
Forma muşchilor este variată: m 
m ›  
  à care poartă şi denumirea de 
  à la
muşchii care se găsesc în jurul orificiilor orbitare, nazale, b u ca l ş i  m
   à l a cei c a r e î n chi d o
ca vi t a t e a un ui orga n (s fi n ct erul piloric etc). Pot avea şi alte forme geometrice:  
 


   
 etc.
După 
› 
  care predomină muşchii pot fi, ca şi în cazul oaselor: à  şi  

După  ›       de fixare pot fi: cu un singur capăt, cu două capete ¯


 Æà cu
trei capete ¯
  patru capete ¯
 Æ

Sunt muşchi care se prind numai cu un capăt pe os, iar cu celălalt pe tegument; ei se numesc
muşchi  
(muşchii mimicii).
Structura (fig. 37). La un muşchi scheletic se distinge o parte cărnoasă numită   (corpul
muşchiului) şi două extremităţi: una prin care se fixează de osul imobil în timpul contracţiei
numită 

  alta prin care se prinde de osul mobil numită
 


Ý 




   
Ê   

    
   

] i i  i i  ţi  li   i  i t i l    à m ţii lt it i  ţ


t

j
 ti  mi  l  imii  ili i  
 t
tit   Æ ‘l t     

tiţ
 îti
l t  ţii  î t l
l  ît ţi
tl  it i
mi   i    l
t l
 il   î itll
 ii
ml iitl  
t
l 
 i
l
i  t îlit ît  t  j
 ti 
it 


  à   
 l
t î  i 
 i
l
i
  i t
i  m î 



à i  î  titl
m t  t
i  mi   mi  

l   t î j
t  


  
 

 li
 t ii i
t  îli
 i
lît tlittl
iît
lit l  ml 
  j
 ti
itm


Y           

‡      t mi 
ţi 
 tl 
l
i î 
 ii 
l
i  ît
l
i 
t
 i
l
ii l mii 
M
 ii 
l
i  tit
i

:
  






à   i t  ţil  i  imţi 


 i  





   



 î j

l imi iil  
iti  itl  l  imi i
l
i 
l   


  m  tl  
l
i;t t 
 i
tt ti m   î ţtil
m
ţii 
  



i  

 t i
i 
 lllti
li
 lîi  il
 ii   i lt litt  i
li i
t:  

 
 
 
 



lt l 
t iil 
it 

‡   
Mii  tţi
t: 

 



à 
iţit
   mi
 t
 t
 mil  t ii
 lllt 
 t  t  i li
l i t  ţi
ilt lî li

l i tiîl t  t 
 i  i t  ţiilt lî li 
lîit
t i  
 ii 



  mi
li i] t i i it  î
 ţ liii   ţi  
  l il
i    îl ii  î ti
l l
tiţii i   
i
l

‡      t


î
 ii tl
iii mi 
 iit  i ii ili
  

 

m
î   t i
       i  
 iţi 
ii î l

 mi il i lţii î l  m
 it  i î l
 mi il  it:  

 
   i
 lţii 
îi ii ;iţii iţi ti l 
l
i tîl
 mi il ît  
     ţl ii
lt
 iîl m
   i
lţi
 i 
 lî
ţi  l i t lî iţi ti l

t ţ
l   
 i t i i i 
 i  t i i  mţ t i       
 ii
m 
itl i 
iîiiimi  ţi t tţiîiii  i
l
î i i
 t
l        t  t i  
t 
 ii 
i tl  i


iii
iţi t tţiîiii  i
lîiti
t
l î
m  
  l  iit  i i  î 

  
  à it    i
ii tţi ît i   ţi 
 tl î  il
 t
l
i 
Fig. 38 ² Muşchii corpului omenesc (vedere anterioară).

Muşchii membrelor inferioare. În jurul articulaţiei coxo-femurale se găsesc cîte 9 › 


m 

de
fiecare parte. Aceştia, în afară de rolul de a imprima anumite mişcări membrelor inferioare, joacă rol
important în menţinerea poziţiei verticale a corp ului. Pentru aceasta ei se insera cu cap etele
superioare pe oaseie bazinului şi cu cele inferioare pe femur.
Coapsa posedă pe faţa anterioară, situat în diagonală, muşchiul 
  care este m   
coapsei. Sub acesta se află un muşchi puternic numit › 

 m ›  care este
cel mai puternic extensor al gambei pe coapsă. Mai profund se găsesc 9› 
  
care apropie
coapsele între ele.
Pe faţa posterioară a coapsei sînt muşchii flexori ai gambei pe coapsă, dintre care cităm

  m › 
B    pe feţele anterioară şi laterală, contrar celor ce găsim la antebraţ, muşchii   


     (ei fac şi flexia piciorului pe gambă) şi ›     

 

 
(ridică marginea
externă şi coboară pe cea internă).
Pe faţa posterioară se găseşte muşchiul 
   (format din doi gemeni şi un solcar) care
se prinde cu capătul superior pe femur şi tibie, iar cu cel inferior, prin intermediul    
 


 à pe calcaneu. Este un extensor al piciorului pe gamb ă cu rol important în staţiunea verticală
şi în mers; trăgînd de călcîi ridică piciorul pe vîrful degetelor. Se mai găsesc pe faţa posterioară a
gambei › 

m  
ai degetelor şi  
 



 
(ridică marginea internă a piciorului
şi coboară marginea externă).
 adică faţa cu care piciorul se sprijină pe sol, posedă mai mulţi muşchi care sînt analogi
celor de la palmă şi care prin contracţiile lor flec-tează sau extind degetele, le apropie sau le
depărtează între ele.
Ê

        



Mi   t im t  ţiliţiiM
 ii ti i ît li   
 t li l     i it i
l
  i t î iii ti
lţiiM
l  m
 
im itl   tiitţi   i   ii   ît 
ltt
l it  ii î  tiitt  mi l  

l   l
       à   l î
l 
  t im t   i it i
l l  
iţ  
   t t   t   î i
l t i  Cil  i     t im ţii j
 l
i t
l   t l
t      l  t    à    il  
j
l
 ii i
î t  t  ţi

   i 
 ii t iţi lti i 
 i
l  i i
 iiti
 ît
ţiî i  t i t
l   t li 

t ti   i
 i t
l
   t lit i
iî l it  tiitţiil  l i t
l
i
  tti



       


V    
jm   itţilm
tllt iiiiM      à     i 
   Æ 
 iii iti
l  itţi   t i ti :t iilitt l ti itti
t  tilitt      t  itt
 i
l
i îti
 ţi

i
m ţ 
       t  itt 
 i
l
i  ill
ii m iiţil 
  m ţ
  !  îti     ti  it  î tt l ti itt j  
 l i tt î t  ţi 
 tiî m t
l  i  
 i îii î t
ll
t
i 

l  î ti
l
t  ţiil  i 
       t  itt
 i
l
i lt t i

 
 tl  m"
ii i i  ţi M
 i
l    t  t îi im   
 î  i  l

l î ti
l
t  ţii 
 i
lm t

      t li
    t iî#il  t i
Cî   l   l    t li
l  t   i  li  it         i  $
 i  t i  $ t i
      mi l
tî
  l
i l   i  t i
 îî
 iM
 i
l  t t  tim    
 
t mi l  li 
 
 l  
l
i   i  ; îtîlt
 i  
î   

   ii   
tt   i 
  
t
i î   t    lt î 
 i 
t i
    t iil    
t ii  ;  

 m t tti iî  t
 t  ţi  
t   t
  l
i mi l  
  i  i 
i t i

C t  ţiil
 il  t iţi ît   i        
M
 iiti
 iti  ţii   i   
 t  ţiil îtî ţitît t


t mi l ; t  ţiil ît i    
M
 ii ît      i t  m   i ii   tţil î  i
 t
li  t   i   t t i i
m   à  t
l
m 
          

lt m   i:  à     ]lt m   t
t tî l
ll  i 
t
 îţl   
l
i
  li   tt  m  i  t  i 
 t
 iţi ii ţ
t
l
i

l i  l ii    t
l t  ţii




V  ›  ›  Muşchiul total conţine 72²80% apă şi ,28-20% reziduu uscat.

!
Ý
         
    
 
   
   

Acest mecanism al contracţiei a fost lămurit cu ajutorul microscopului electronic şi poartă


numele de    (fig. 40).
Fenomenele se petrec la fel şi în interiorul fibrei musculare netede. Prin faptul că miofibrilele
fibrelor netede nu sînt organizate în sarcomere, ci mio-filamentele de actină şi miozină sînt aşezat e
paralel, dar nu au capetele la acelaşi nivel, fibra netedă are un aspect omogen. Ga urmare a acestei
structuri mai puţin organizate, muşchiul neted se contractă lent, iar contracţia sa este mai redusă.
Refacerea moleculei ATP necesită energie care este luată din descompunerea fosfocreatinei în
creatină şi H 3 PO 4 :
PC = creatină + H 3 PO4 + energie, care serveşte pentru refacerea moleculei ATP (din ADP +
H 3 PO4 ).
Este necesară însă şi refacerea moleculei PG pentru a acţiona în continuare şi a furniza energia
necesară resintezei ATP. Pentru refacerea moleculei PG însă, este nevoie de asemenea de energie.
Această energie rezultă din descompunerea glucozei, descompunere ce poartă numele de   

Glicoliza are loc în două faze:    à în urma căreia rezultă   à şi   
cînd glicoliza merge pînă la CO2 şi H 2 O:
Glucoza = ... acid piruvic = acid lactic + E = faza anaerobă.
Acidul lactic +o2- CO 2 + H 2 O + E = faza aerobă.
Numai o mică parte din acidul lactic (1/5) este oxidat pînă la CO2 şi H2 O cea mai mare parte
folosind pentru resinteza glucozei care utilizează energia rez ultată din a ceastă oxi dare.
După cum se vede, reacţiile sînt reversibile.
Muşchii care realizează o activitate intensă într-un timp scurt, cum sînt muşchii scheletici,
îşi acoperă nevoile energetice prin glicoliza anaerobă, în cea mai mara parte.
Muşchii care desfăşoară activitate continuă, cum sînt muşchiul inimii (miocardul),
diafragma, se bazează pe un metabolism aerob predominant.
în principiu, ambele căi sînt utilizate; de aceea într-o activitate musculară intensă se
consumă o mare cantitate de O2 şi se acumulează acid lactic, care se consideră a fi cauza oboselii
musculare.




 
 
  
  


‡       


în organism contracţia muşchilor este gradată şi adaptată
sarcinii pe care o are de îndeplinit. în timp ce unele grupe musculare se contractă, altele se relaxează
(flexori ²extensori; biceps ² triceps).
Cu ajutorul unui aparat numit   se poate înscrie o contracţie musculară simplă ² 
  à obţinută prin stimularea electrică a muşchiului gastrocnemian de broască (fig. 41, A). De
la sursa de curent, prin întreruperea şi restabilirea circuitului electric, muşchiul este excitat şi intră
în contracţie. Prin scurtarea lui peniţa înscriitoare, de care este legat tendonul muşchiului, se
deplasează, înregistrînd pe hîrtia unui cilindru, care se deplasează cu o mişcare uniformă. Se obţine
astfel un grafic numit   
în acelaşi timp, cu ajutorul unui diapazon electromagnetic se
înregistrează în sutimi de secundă timpul şi se marchează momentul trimiterii excitaţiei. Miogramă
astfel obţinută poate fi analizată (fig. 41, B). Ea prezintă o     à cînd nici o modificare
aparentă nu survine, nici în muşchi, nici pe grafic. Urmează      caracterizată printr-o
linie ascendentă pînă la un maximum, după care urmează      à în care linia coboară
pînă la poziţia de zero (fig. 41, B)
Pentru obţinerea unui răspuns simplu (secusă), stimulul trebuie să atingă o anumită intensitate
limită, numită  
La această intensitate intră în contracţie un număr mic de fibre musculare şi
secusa are o amplitudine   
Mărindu-se intensitatea excitantului, creşte numărul fibrelor ce
se con tracta şi cînd toate fibrele s-au contractat, secusa are o valoare   




Ý 
   

 

 
(!V 
  



ô
  
   !"  #!    $   ! %   

&     

!'   !($$$  
#& 
Ú!B
   

¯ "#  
 % "
 )$      !$)        # ! )  *  !&    
 

& 
  
!+  %    




c!B
 

  
  %    
  +  , #  


Ý "   -   


   ô
+ , . 0 + , + 2. 3 + ,
+'()*  - (/ . *! '()*  -1( 1/-1/- -*#- ! '()*  -
+ 4
1( 1/-1+ /#- 


 ti
l  ti  
l itilittl
 i
l
i  ţi  
 ti
li
tţi l it l
t i   i î  i   t  ţi  
 i
l iî ti  
l  
  it
 
   
 î
t 

t
 
l    
R t  mi    
 lt
 t  î i  i
i t  ţii  l
it mi
%!  C &î m  ţ  itţiil   t i i  i   t  î  i  l   
 i
l
 
 it
     à  tt it
lt
iţt
j i  
   
 t  ţii il  
    
t  t m  t
t  i
 tiitt

l  t 
 i
 i
itt
i  m t  t mii t lt
 ţ   l
j 
 
 ii     ît  t  
   t  ţi 
it     
 

l tmt  t t i
it i  i    itt i i 
i tiitţi


l  
   tl tt t tiitţii

i
 i 
itţi t iii
 t ţi
t  ti
li iţi i i t
l    t l  i  ii  t i;     ţi 
 
l  t  
 i
l îi i  t 

l  

l ţi l  i il î ţi   l  î
 ti
lţii î 
l  i l t  l iî 
l 
l
i ti 
l
i
t  ţii
j  
 iim î 

  l   
  lt i imi%'
l:  ( )  ti
lţi i
l
i
 l   t l;  (( )  ti
lţi it   l
iii i ; ((() ti
lţiit 
l ţ
l
ii  lt ţ
l
i 
          i  ţiil i ii  l t  ţii 

l  
lt
 C i    t  
 m    i l i i  !/  t  m îl


 i  M
 i
l j l
 i îti  
 î ti
l t  ţii titt  l

t  ţi l
it itt tiitţii

l 
M
 ii  it  i i tt
   
   l
  j
î l i tt î
ţi   tt  t t
ii 
l
i Cî t t
 i iţ   
l i î
l
   it imi    il   tili  ili
l it  l
  
 i  i 
t 
i 
         à îti
l 

l
i  lmi l 

l  ît 
 î  t
  ii itilt i itilit i   t  t  t  i
l  

il t 
 mţ lit t
 i
l
i i  llltl t 
 mţ
 ţi
‘l t
it 
î i
itii i tţ

i
t      à  
  t   tiţiil   iil l t i 
 mţt iit  i
mi i

l 
j  t
l  it ii   l itt  i  l l
l  itţii  
îl    
    l i     i  t
t    l i      tilt t  

 mi %  i î i t    mi     t i
ţi 

l i
 j
t
l
   t 
ţi      
   li ţii î i i  m t 
 î iţ  tml i
i tţ

i     
            ît t t m   il  it  it  mi l 

l  î
ti
l t  ţii 
 m t 
 î iţ  i
tili   i m   il  tt

i  itil t i limi   iî i t    ţi  

Ê


        
tţi
  ti l  
l
i  t  i
t  i t  ţi i t i 
ţi
t 
 

 i
t it
 ii mi   i t  ţiill ţi 
lî iţi ili

M
 ii   i    l   t l  i t  ţiil l   ţi ît  
it  iţi
 ţi
il it l   t  
 i 
 l
l   
 t
l   
tt l 
l
i 
 ti l    i tî
t
l li 
l
i
ţi 
   tit
i î   i il im t    tiitţii 

l   l
t  Ct
l 
 
tt l 
l
i  î ti
l 
l
i  t   iti   
 i i   lt
l   
 t  ţii
i t i 
ţi
t l
  
 

l   l
 i i  î ti  

lt
 l
illt
i i  i t  ţiii t i  
ti  
 t
lmii l i l
l
i tm  t li  it
 t l   i
î il i

l îţ it î
lt i î
t ti 
] l

l  t    itţiim
 ţi l
 il  
 
i tiitţi
  i  l
it    t i it  litt im t i it    
 i
   itţii
  ît l    i] l i 
l
i l
tî 
ll l

î t
l
i   t l
   t  it   l ţi l
t   
 m t  i it   
 tm
t
l  iit  
ţi 

i it  îl
 * t  l+
] l m   t i t
l
 il m
 ţi l    î l
     l
t m 
 ti
l    litl t
li  lmii Ciiliţiiiţ  
îl
itt tt
 l 

l 
  l     M i  i
t ii i 
t ti  
 m l i 
iil î t t 
il tiitt 
 
   l

l   
 
t
m t
litl t
lRit
liţii iilitî l 
t im t iiii
îm  l 

   li it ti

  l     t i
il  l  ititl t
l
   litl t
l t  l t
l   
i ii  i l ii  i l ii 
î 
l  
   iţii it ţi l   l 

l   t   l il 
,
 i  tt i
 
tt  li  
  lii 

l ‘ 
     i t 

m ti ît tl 
   t  î
 i i
ll ti  


lî
 iiit i mi l  titt  
  m î
ît

it   t  itt 
 i
l
i   !  it ti i  îl
i  tml titt
 
-ii l i     i   l 
m  l it  î i 
l
îît iit i
i i t
l
i    ti i i tt
t
i
l i tti  l  lii 

l   î 
t 
 !..  i  
  l  M 
 t
it
 t
    tî i t        à 
it  
(t  t  t mt
l  mi     îi  
  lii l   t i ti    i
 i  t   l t
m 
lti l ît  
tiiţil