Sunteți pe pagina 1din 54

MOTTO

Medicina nu este o meserie ci un cult pentru om.


Nu druiete nimic oamenilor dac nu te druieti pe tine nsui.

MOTIVATIE
Lucrarea de fata am intocmit-o pe baza cunostintelor acumulate in timpul
stagiilor si din literatura de specialitate.
Pe perioada celor trei ani de studiu am reusit sa-mi acumulez cunostintele
necesare despre aceasta afectiune astfel incat , pus in situatia de a acorda ingrijirile
unui pacient cu spondiloza cervicala , sa nu intalnesc piedici in scopul tratarii acestei
boli.
Astfel, sper ca aceasta lucrare sa imi fie de mare ajutor in viitoarea mea
meserie de asistent medical, pentru a fi apt in orice situatie de apreveni o recidiva a
bolii si daca este posibil, chiar sa ii dezvolt capacitatile fiziologice si psihologice, pentru
ca riscul de recidiva a bolii sa fie cat mai scazut.

CAPITOLUL I
Anatomia si fiziologia coloanei vertebrale
Coloana vertebrala reprezinta scheletul de sustinere axial al trunchiului. Este
formata din 33-34 de vertebre , repartizate dupa cum urmeaza: sapte cervicale,
doisprezece toracale sau dorsale, cinci lombare, cinci sacrale, si patru-cinci coccigiene.
Coloana se articuleaza superior, prin intermediul sacrului cu oasele coxale( Fig.1).

Fig. 1Coloana vertebrala


Fiecare vertebra prezinta anterior un corp vertebral ( fig.2) si posterior un arc
vertebral. Arcul vertebral este alcatuit dintr-un pedicul, doua lame vertebrale, doua
procese transverse, doua procese articulare superioare, doua procese articulare
inferioare si un proces spinos. Pentru o elasticitate si o rezistenta crescuta, coloana
vertebrala prezinta 4 curburi normale:

Fig.2 Corp vertebral

Lordoza cervicala, convexa anterior

Cifoza toracala, convexa posterior

Lordoza lombara, convexa anterior

Cifoza sacro-coccigiana, convexa posterioravand o importanta esentiala in


mobilizarea capului, sustinerea lui si protecia maduvei spinarii. Prima vertebra se
numeste Atlas si sustine o mare parte din greutatea capului, iar a doua se numeste Axis
( Fig. 3), aceasta din urma are un cioc care favorizeaza miscarea de rotire a capului.

Fig.3 Atlas si Axis


Adaptarea coloanei la noile conditii mecanice impuse de pozitia bipeda, a necesitat
modificari structurale complexe caracteristice omului. Acest proces de restructurare
este in desfasurare, ortostatismul fiind o achizitie relativ recenta. Astfel la nivelul
coloanei vertebrale, se observa zone vulnerabile unde readaptarea structurilor nu a
raspuns inca in modul cel mai adecvat noilor solicitari. Ne referim mai ales la coloana
lombara si la cea cervicala, segmentele cele mai interesate in aceste modificari.
O data cu lordoza lombara a aparut predispozitia pentru lombalgie prin
degenerarea discala L5-S1, spondololistezisul, etc. In ceea ce priveste coloana
cervicala, pe langa aparitia lordozei, se modifica si distributia greutatii capului. Odata
cu ortostatismul, forma capului devine sfenoida, se mareste planul nucal al
occipitalului, gaura occipitala si condilii se deplaseaza spre fata, astfel incat de la
parghie de gradul II, initiala la patrupede, la care capul este suspendat de puternicul
ligament al cefei, se ajunge la om, la o parghie de gradul I de echilibru.
Lordoza cervicala si redistributia greutatii, alaturi de mobilitatea coloanei
cervicale si cu importantele ei relatii anatomice (maduva spinarii, radacinile nervoase,
arterele vertebrale) fac segmentul cervical deosebit de vulnerabil de diverse traume.
De asemenea, modificarile patologice aparute la nivelul coloanei cervicale se pot
3

rasfrange negativ si asupra altor organe, stan-Pd la baza asa numitei patologii
repercursive.
In ultimele decenii cunostintele legate de patologia repercursiva a afectiunilor
coloanei cervicale au luat o amploare apreciabila. S-a adunat un material imens de
date, aratand ca leziunile coloanei pot provoca nenumarate si variate tulburari la
distanta in sistemul nervos, organele de simt, membre si trunchi. Faptul ca leziunile
coloanei cervicale pot cauza suferinte in domeniul viscerelor este de asemenea unanim
recunoscut. Notiunea a intrat in domeniul cunostintelor generale curente si este
exprimata de unii autori sub denumirea de boli vertebrogene sau visceropatii
spondilogene. In realitate patologia viscerala vertebrogena se sprijina nu numai pe
observatii clinice ci si pe o serie de argumente histopatologice, experimentale,
radiologice etc., de o valoare indiscutabila, care dau notiunii un fundament solid.
Leziunile coloanei vertebrale pot constitui un factor etiologic in geneza suferintelor
viscerale.
Patologia repercursiva vertebrogena cervicala este foarte bogata si variata, fiind
expresia, pe plan patologic a particularitatilor anatomo-functionale ale coloanei
cervicale. La nivelul canalelor intervertebrale cervicale, radacinile nervilor spinali se
incruciseaza cu artera vertebrala si nervul vertebral. Nervul vertebral este un nerv
vegetativ simpatic, care are conexiuni cu intregul lant ganglionar simpatic si cu nervii
situati in jurul arterelor ce iriga o buna parte din sistemul nervos central si din
organele de simt. In acest fel, modificarile din zona canalelor intervertebrale (gaurile
de conjugare) pot determina atat durerile locale cat si la distanta (precordiale,
faringolaringiene, retro-oculare, etc.)
Orice modificare suferita de artera vertebrala direct sau prin intermediul
nervului vertebral, va declansa perturbarea irigatiei sangvine a trunchiului cerebral, a
cerebelului etc., si se va cointeresa si substanta reticulara. Primele semne clinice de
avertisment sunt consecintele suprasolicitarii musculare si se traduc prin dureri in
regiunea cervicala si occipitala si prin contracturi musculare care blocheaza
intermitent miscarile gatului si care pot fi insotite de dureri nevralgice iradiate in
brate sau amorteli la nivelul mainilor.
Cu timpul se instaleaza si
suferinta discala, care produce iritarea nervilor cervicali la nivelul orificiilor de
emergenta, fapt datorat scaderii in inaltime a discurilor, prin pierderea fortei de
elasticitate a acestora. Aceasta etapa a suferintei discale (discopatia) este reversibila,
daca se asigura restabilirea unei bune nutritii a discului intervertebral si restaurarea
lordozei coloanei cervicale prin reeducarea musculaturii cefei. De obicei, in momentul
aparitiei semnelor de suferinta discala, curba coloanei cervicale se inverseaza iar
lordoza fiziologica este inlocuita cu cifoza.
Orice profesie care solicita pentru un timp indelungat coloana cervicala intr-o
pozitie cifotica, predispune la spondiloza cervicala. Pozitia cifotica, cu capul aplecat
mult inainte, se intalneste la dactilografe, elevi, studenti, scriitori, profesori, chirurgi,
muncitori de precizie din industria electronica, croitori, etc. Continuitatea pozitiei cu
capul aplecat mult inainte, provoaca oboseala muschilor cefei, iar cu timpul nu mai
echilibreaza greutatea extremitatii cefalice, fapt ce provoaca suprasolicitarea discului
intervertebral, discul deshidratandu-se cu timpul. Acesta se turteste si isi pierde
elasticitatea, iar vertebrele se apropie comprimand radacinile nervoase, care dau
dureri nevralgice. Amortizarea socurilor in timpul miscarilor gatului, nu mai este

realizata de discurile intervertebrale, iar fortele exercitate aici se transmit direct si


brutal platourilor vertebrale, acestea ingrosandu-se si aparand osteofite( fig.4).

Fig.4 Osteofitele
Osteofitele reprezinta rezultatul unor mecanisme de aparare si in unele situatii
reduc deplasarea vertebrelor, impiedicand pana la o anumita limita, ingustarea
spatiului intervertebral. Osteofitul nu reprezinta elementul primar al leziunii
degenerative cervicale. El apare in cadrul fenomenelor reparatorii, fiind consecinta
suprasolicitarii discale. Deci, osteofitul joaca un rol in declansarea unor simptome
dureroase, mai ales daca pozitia lui este posterioara. Osteofitele situate anterior nu
provoaca in general simptome dureroase. Asa se explica de ce un numar de indivizi, la
care se descopera cu ocazia unor radiografii ocazionale si care au o musculatura
cervicala normala, numeroase osteofite anterioare care nu prezinta suferinta.Atunci
cand, prin gimnastica si kinetoterapie, s-a restabilit echilibrul mecanic al coloanei
cervicale, osteofitele nu mai produc semne dureroase. De aceea bolnavii nu trebuie sa
fie preocupati de prezenta sau de numarul osteofitelor, ci de respectarea metodelor de
restabilire a miscarilor si a pozitiei normale a coloanei cervicale. Cei care sufera de
aceasta boala, trebuie sa fie convinsi ca faza discopatica este reversibila. Tratamentul
se axeaza pe repaosul coloanei cervicale, cu capul in hiperextensie, suprimand pernele.
In modul acesta se restabileste curbura normala (lordoza). Pentru a usura refacerea
lordozei fiziologice, se recomanda folosirea unui sul (burete din material plastic invelit
in panza) care sa fie introdus sub ceafa, intre occipit si torace, bolnavul odihnindu-se
cu fata in sus pe un pat dur.
Concomitent cu repausul coloanei cervicale in hiperextensie si refacerea lordozei
fiziologice, ce urmareste restabilirea tonusului normal al musculaturii cervicale,
pentru a reface mecanica coloanei si a decongestiona discul.
Rolul static al coloanei vertebrale, consta in mentinerea atitudinii verticale a
capului, in mod special, si a corpului in general. Coloana vertebrala este suport al
greutatii corpului, cap-gat-trunchi, de care sunt legate prin centuri membrele

inferioare si superioare. Functionalitatea dinamica a coloanei vertebrale este in raport


cu mobilitatea sa. Mobilitatea articulatiilor intervertebrale este mica, in general
redusa, dar atunci cand se insumeaza mobilitatea (portiunea cervicala si cea toracala ),
determina o amplitudine mai mare. Coloana cervicala este cea mai mobila, apoi
coloana lombara si ultima este coloana dorsala. Fortele care actioneaza asupra
coloanei vertebrale sunt, pe de o parte gravitatia, iar pe de alta parte muschii,
ligamentele si discurile intervertebrale.
Articulatiile sunt:

Intrinsece (intervertebrale)

Extrinsece (capul, coastele, bazinul)

Miscarile coloanei vertebrale se orienteaza dupa cele trei planuri principale:


sagital, frontal, transversal.
Flexia in plan sagital: o amplitudine mai mare a flexiei o executa coloana
cervicala si cea lombara. Coloana toracala (dorsala este cea mai putin mobila).
Insumata, flexia ajunge la 180 de grade. Extensia este mai mult redusa, 50 55 de grade.
In extensie se exerseaza curbura cervicala si cea lombara, iar cea dorsala de
redreseaza.
Flexia in plan frontal: in cea mai mare masura se executa din zona lombara si
cervicala -55 de grade.
Rasucirea: zona cervicala si cea lombara insumeaza 120 de grade. Combinat cu
rotirea soldurilor si a membrelor inferioare, se poate ajunge la o rasucire completa de
180 de grade.Mobilitatea coloanei vertebrale variaza dupa varsta si sex; la copii si
femei mobilitatea este mai mare. Cu varsta, discurile intervertebrale se turtesc si isi
pierd elasticitatea. In plus, exista si diferentieri individuale destul de mari. Mobilitatea
coloanei vertebrale poate fi mult marita prin exercitii speciale de mobilitate,
permanente, inca de la varste fragede si se mentine prin practica continua.

CAPITOLUL II
Spondiloza cervicala
6

2.1 Definitie
Este o afectiune provocata de uzarea articulatiilor coloanei vertebrale cervicale
legate de varsta pacientului. Afectiunea apare n general la persoanele cu vrsta mai
mare de 40 de ani si evolueaza in timp. Desi spondiloza afecteaza ambele sexe n mod
egal, brbatii sunt afectati mai devreme decat femeile.(fig.5)

Fig.5
Odata cu imbatranirea, oasele si cartilagiile care alcatuiesc coloana vertebrala
imbatranesc si formeaza neregularitati ale oaselor numite osteofite. Osteofitele sunt
depuneri de calciu la nivelul platourilor discale sau n jurul articulatiilor, si se mai
numesc si ciocuri de papagal.
In ultimele decenii reumatismele degenerative apar in prim plan al preocuparilor
populatiei si asistentei medicale. Putem afirma ca artroza si spondiloza sunt
considerate destul de importante in patologia reumatismala si constituie preocupari in
randul populatie de peste 45 de ani.
Desi nu pun in pericol viata individului, simptomele majore ale reumatismelor
degenerative sunt printre maladiile care preocupa cel mai mult pe omul societatii
contemporane.
Spondiloza nu este o boala recenta, ea a existat in toate epocile si a interesat, ca si
astazi, populatia adulta de peste 40 de ani. Deosebirea consta in faptul ca omul
contemporan, a carui durata medie de viata trece peste 70 de ani, intampina
dificultatile si disconfortul articular pe o perioada mai lunga de timp.
Astazi s-a creat o stare de deruta si de alarma in jurul reumatismelor
degenerative, conditionata pe de o parte de carentele informationale privind natura si
prevenirea bolii, iar pe de alta parte de examinarea simptomelor si interpretarea
gresita a examenelor medicale si in special a celui radiologic.
Cand spunem spondiloza cervicala ne gandim imediat la forma de reumatism
degenerativ, localizata in zona cervicala a coloanei vertebrale ,care apare in urma
uzurii discurilor si articulatiilor intervertebrale, insotite de reactii de reparare
(osteofite/ciocuri) la nivelul corpilor vertebrali. Aceste excrescente osoase impreuna cu
scaderea diametrului canalului medular produc lezari ale nervilor si maduvei spinarii
cunoscute sub numele de radiculopatii sau mieolopatie cervicala.

2.2 Etiologie
Cercetatorii considera ca principala cauza a acestei afectiuni este datorata
imbatranirii tesutului, dar trebuie luate in considerare si urmatoarele cauze:
Deshidratarea si lipsa de elasticitate a discurilor intervertebrale.
Scaderea tonsului muscular din diferite cauze (sedentarism).
Durerile de ceafa apar si ca urmare a starii de tensiune interioara si stres, care
determina o contractura permanenta a muschilor cefei.
Adoptarea unei pozitii vicioase a coloanei vertebrale (statul prelungit in fata
calculatorului sau la birou, cu capul aplecat si in tensiune permanenta).
Anomalii congenitale la nivelul vertebrelor sau a unor structuri de la nivelul
coloanei vertebrale.
Traumatisme ale coloanei vertebrale.
2.3. Simptomtologie
Toate aceste actiuni au ca si consecinta urmatoarele simptome asociate
spondilozei cervicale :
Redoare articulara matinala (limitarea in proportii diferite a miscarilor la nivel
articular).
Dureri la nivelul coloanei vertebrale cervicale si gatului.
Dureri la nivelul umerilor, toracelui sau membrului superior.
Tulburari de sensibilitate (intepaturi, furnicaturi) la nivelul bratelor.
Amorteli si scaderea fortei bratelor.
Dificultati de coordonare a miscarilor.
Tulburari ale mersului.
Tulburari ale reflexelor neurologice.
Sindrom vertiginos (ameteli).
In regiunea cervicala, exista in corpii vertebrali laterali, un canal prin care trec
artere vertebrale care duc sange la cerebel, acestea fiind comprimate, se reduce
cantitatea de sange care iriga cerebelul, responsabil cu echilibrul. Acest fenomen se
manifesta prin cefalee, ameteli si tulburari de mers.
Oamenii in varsta sunt mai expusi la reumatismele degenerative din cauza
intreruperii activitatii profesionale, acceptarii sedentarismului, cresterii in greutate si
diminuarii considerabile a activitatii aparatului locomotor. In aceste cazuri produc
diminuari ale tonusului muscular, apar atrofii musculare, muschii isi pierd din functii
alaturi de modificari in axele extremitatilor osoase modificand raporturile de contact
ale suprafetelor osoase ale unei articulatii, provocand tulburari in nutritia articulara si
modificari biochimice la nivelul cartilajelor articulare.
2.4 Diagnostic
Durerea de cap, amorteala in brate si picioare este adesea ignorata insa, atunci
cand devine greu de suportat, multi se trateaza cu antiinflamatorii precum Ibuprofen,
Diclofenac, Ketoprofen, Algocalmin si Aspirina. Atunci cand administrarea acestor
substante nu mai inhiba senzatia de durere este absolut necesara prezentarea la un
medic specialist.

Simptomele descrise, impreuna cu istoricul medical al bolii si cu examinarea


clinica pot dezvalui un diagnostic de spondiloza cervicala.
2.5. Investigatii clinice si paraclinice
Pentru certitudintea diagnosticului, medicul specialist va face o seria de
investigatii:

Evaluarea flexibilitatii coloanei cervicale: spondiloza cervicala limiteaza


miscarile gatului. Pentru a observa acest efect, medicul va cere pacientului sa incline
capul in mai multe directii catre umeri si sa roteasca capul.

Examenul neurologic: pentru a afla daca exista o presiune asupra


maduvei spinarii sau a radacinilor nervoase, medicul va testa reflexele neurologice si
se va asigura de sensibilitatea in limitele normale ale mainilor si picioarelor
pacientului. Medicul poate verifica de asemenea daca presiunea asupra maduvei
afecteaza mersul.

Radiografia coloanei cervicale: o radiografie poate arata anomalii,


precum osteofitoza vertebrala, care sunt dovada a spondilozei cervicale.

Computer tomografia (CT) sau rezonanta magnetica nucleara (RMN):


CT foloseste razele X pentru a vizualiza coloana vertebrala, ca si o radiografie, insa
obtine mai multe detalii decat o radiografie obisnuita. RMN foloseste campuri
magnetice si unde radio pentru a produce detalii imagistice ale structurilor nervoase.
Aceste teste ajuta medicul sa evalueze extinderea locala a procesului patologic.

Mielograma, care este tot o investigatie radiologica, obtinuta prin


injectarea unei substante speciale in canalul spinal care permite o mai buna
vizualizare a maduvei.

Termografia :o metoda excelenta de diagnosticare, precisa,


neiradianta si foarte avansata ca numar si tip de informatii pe care la aduce este
termografia.
Termografia este o investigatie neinvaziva, nedaunatoare nici pentru pacient, nici
pentru medic, de o acuratete comparabila cel putin cu celalte metode de diagnostic
imagistic, este complementara cu acestea, dar mult mai putin costisitoare. Fiind o
metoda functionala, facand parte din familia EKG, EEG, EMG, ea exploreaza
termogeneza celulara in conditii de sanatate sau de boala.
Astfel cu ajutorul termografiei se pot detecta boli inainte de a se manifesta,
tratamentul fiind mai usor si mai putin costisitor. Poate fi repetabila la infinit si
confera posibilitatea unor investigatii comparative in special la verificarea rezulatelor
unor tratamente (oncologice, antiinflamatorii, antireumatice, endocrine, etc). Prin
dialog cu pacientul si cu un consult medical adecvat, acuratetea diagnosticului se
apropie de nivelul maxim. Cu ajutorul termografiei se pot descoperi peste 60 de boli.
Avand in vedere ca traim intr-o perioada in care maladiile canceroase au
cunoscut o crestere neasteptat de mare, termografia indeplineste un rol important in
lupta cu aceasta boala. Prin posibilitatile ei de diagnostic termografia ofera
exploratorului o cantitate imensa de date care impreuna cu alte investigatii pot

vindeca rapid, pot urmari eficienta unor tratamente, in final asigurand acea stare de
bine dorita de toata lumea. Pe langa acestea, termografia face o diferentiere a
sindromului dureros si pune diagnosticul unor urgente medicale (apendicita acuta,
pancreatita acuta), apreciaza starea sistemului osos (osteopenie, osteoporoza, osteofite)
si identifica stadiile hipocalcemiei la copii. Este singura metoda imagistica care
evidentiaza afectiunile tiroidiene in mod direct (hipotiroidie, hipertiroidie, gusa
nodulara, cancerul de tiroida). Se preconizeaza ca in viitor tot mai multe persoane vor
beneficia in folosul lor de avantajele extraordinare oferite de termografie si vor fi
constiente ca o boala descoperita cat mai devreme ofera posibilitatea vindecarii rapide,
prin aceasta imbunatatindu-se calitatea vietii, capacitatea de munca si nu in ultimul
rand cheltuelile curative reduse..
Din punct de vedere termografic spondiloza are cinci stadii de evolutie.
Primul stadiu al spondilozei- local
Este faza in care procesul de degradare incepe la nivelul discului intervertebral,
deci exista fenomene localizate doar la nivelul unui disc. Se poate spune ca in acest
stadiu este doar o discopatie.
Ca simptomatologie, in acest stadiu al spondilozei se simte o durere care poate fi
de mai mica intensitate, dar care este locala doar la nivelul discului bolnav
(discopatia). Aceasta este un prim semnal de alarma si in acest caz ar fi foarte bine ca
cei care simt o asemanare durere sa se prezinte la medic pentru o scanare
termografica, pentru un diagnostic corect si un tratament corespunzator. In aceasta
etapa, recuperarea este mai rapida si mai ieftina. In caz contrar, boala avanseaza si se
ajunge la urmatorul stadiu, spondiloza cervicala in stadiul 2, miotonic.
Al doilea stadiu al spondilozei miotonic
Este faza in care procesele degenerative cuprind doua sau mai multe discuri
intervertebrale, precum si structurile adiacente. Procesul de degradare depaseste zona
coloanei cervicale si cuprinde si musculatura paravertebrala, de aceea se numeste
mitonic.
In acest stadiu al spondilozei durerea este mai acuta si cuprinde o zona mai
extinsa, de obicei coborand pana la nivelul vertebrei C7. Acesta este semnalul de
alarma iar cel in suferinta trebuie sa mearga la medic pentru a fi diagnosticat si trecut
pe tratament combinat cu masaj recuperatoriu. Altfel boala isi continua procesul de
degradare afectand structura si rezistenta coloanei vertebrale cervicale si ajunge la
stadiul trei.
Al treilea stadiu al spondilozei - iritativa
In aceasta etapa sunt afectati nervii care pleaca de la nivelul coloanei vertebrale
cervicale. Durerea creste in intensitate si se extinde spre regiunea interscapulovertebrala si apar noi afectiuni si anume:

Sindromul muschilor scaleni

Periartrita periscapulo-humerala

Distonia neurovegetativa
10

Sindromul Reino

Hipertensiune arteriala

Daca nici de aceasta data nu se merge la medic, boala va evolua si se va indrepta


spre stadiul radicular.
Al patrulea stadiu al spondilozei- radicular
In acest stadiu, spondiloza cervicala se concretizeaza prin fenomenul de
compresiune a radacinilor nervoase care pleaca de la nivelul cervical cu raspandire a
simptomatologiei pe toata zona inervata de respectiva radacina nervoasa.
Daca sunt afectate radacinile nervoase de la nivelul C1-C3, atunci se dezvolta
sindromul de insuficienta circulatorie vertebrobazilara (ICVB).
Daca spondiloza cervicala in stadiul al patrulea (radicular) este tratata
superficial, necorespunzator si prea tarziu aceasta avanseaza si trece in ultimul stadiu
numii atrofic.
Ultimul stadiu al spondilozei -atrofic
In acest stadiu al spondilozei apar disfunctii trofice ale segmentului vertebral
afectat. Toata simptomatologia mai sus mentionata se accentueaza, se agraveaza si de
cele mai multe ori se ajunge la complicatii.
Intre cele trei segmente ale coloanei vertebrale (cervical, toracal si lombar) pot
exista diferente in ceea ce priveste dezvoltarea spondilozei, poate fi un anumit stadiu
de dezvoltare, in timp ce in altul poate fi un stadiu mai avansat, sau invers sa nu se fi
ajuns inca la acel stadiu. Acest lucru depinde de gradul in care este solicitat
organismul de-a lungul anilor.
Sedintele complexe de recuperare medicala din care fac parte, reflexoterapia si
masajul medical, au un efect curativ si pozitiv pregatind pacientul pentru aplicarea
tratamentului de recuperare medicala; infiltratiile cu produse naturiste cu efect
regenerativ, care au o precizie foarte mare si cu un randament foarte bun si sub stricta
spraveghere termografica. Termograful nu numai ca permite aplicarea unei metode
foarte avansate de tratament, dar da si posibilitatea de a verifica si eficacitatea
tratamentului aplicat.
Numarul de sedinte de tratament se stabileste la scanarea termografica, in
functie de gravitatea bolii. La inceput sedintele se fac zilnic, in numarul indicat de
medic, apoi se trece la sedinte de intretinere, facuta saptamanal pentru a da
posibilitatea coloanei sa se regenereze cat mai bine.
2.6.Complicatiile spondilozei cervicale
Acestea sunt rezultatul afectarii maduvei spinarii, prin presarea acesteia de catre
vertebre si discurile intervertebrale afectate de spondiloza. Orice compresie asupra
maduvei spinarii necesita tratament chirurgical pentru a evita leziunile permanente
ale maduvei si nervilor.

11

Tratamentul medicamentos actioneaza impotriva durerii cervicale, insa efectele


lui sunt de scurta durata si uneori pot fi agresive pentru persoanele cu probleme
gastrice. Aceasta medicatie se ia cel mult 15 zile. In lipsa kinetoterapiei fenomenele
dureroase reapar .
Daca nu se restabileste pozitia si mecanica normala a coloanei, persistenta
contracturii muschilor cervicali provoaca dislocari ale vertebrelor cervicale,
suprasolicitand discul si apofizele articulare. Alaturi de uzura discului apar leziuni
artrozice la nivelul articulatiilor intervertebrale apofizare, instalandu-se faza de
spondilartroza. In acest stadiu apar iritatii ale vaselor din zona cervicala (artera
vertebrala) si a nervilor vegetativi cervicali. Simptomatologia devine bogata si variata.
Reducerea debitului in artera vertebrala provoaca simptome zgomotoase traduse prin
ameteli (vertij), pierderi de echilibru, vajaieturi in urechi. Bolnavii se alarmeaza,
solicita consultatii la specialisti neurologi sau otorino-laringologi. Iritatia nervilor si
ganglionilor vegetativi provoaca stari de oboseala, palpitatii, dureri proiectate in jurul
inimii, imitand suferinte coronariene, care-i determina sa se adreseze serviciilor de
cardiologie. Atat simptomele provocate de iritarea arterei vertebrale cat si a
formatiunilor vegetative simpatice, sunt declansate sau accentuate de inclinarea sau
rotirea brusca a capului. Abia in acest stadiu majoritatea bolnavilor cu spondiloza
cervicala se adreseaza medicului de specialitate. Din fericire si faza de spondiloza, cu
multiplele simptome dezagreabile, este curabila, dar necesita un tratament complex si
perseverent cu durata ceva mai lunga.
Tratamentul spondilozei urmeaza aceleasi obiective de despovarare a coloanei,
de refacere a curburii fiziologice si a tonicitatii normale a musculaturii cervicale.
Restabilirea functionalitatii cervicale se face ca si in faza discopatica prin suprimarea
pernelor, folosirea sulului introdus sub ceafa. Procedeele de fizioterapie vor urmari
decontractarea musculaturii cervicale prin ionizari, curenti diadinamici si Solux.
Contractura musculara si durerile nevralgice, in cazuri rebele, vor fi tratate cu
infiltratii cu Procaina, Xilina sau Telox, la nivelul emergentei nervului Arnold sau in
masele musculare cu tonus ridicat. Medicamentul indicat pentru combaterea
contracturii musculare este Clorzoxazonul, care va fi administrat sub prescriptie
medicala. Ameteala si durerile precordiale sunt bine influentate de tranchilizante
(Hidroxizin, Diazepam) uneori asociate cu Redergin.
Efectuarea gimnasticii medicale si procedeele fizioterapeutice remit simptomele
zgomotoase, de ameteli si dureri precordiale in interval de cateva saptamani. Bolnavii
trebuie sa respecte cu calm si perseverenta aceste tratamente simple, pentru a evita
recidiva.
Durerea de cap este o senzatie neplacuta, sacaitore, deseori insuportabila.
Medicii recunosc ca intre 50-90% din populatie sufera de dureri de cap.
Simptomatologia durerii de cap este diversa, durerile de cap sunt provocate de mai
multe cauze, au diferite mecanisme de declansare, existand diferente individuale.
Cele mai dese cauze ale durerii de cap sunt traumele fizice si psihice, bolile
infectioase, intoxicatiile, racelile, dereglarile endocrine, afectiunile vaselor, organelor
interne, ale coloanei vertebrale, tumorile, marirea presiunii intercraniene,etc.
Mecanismele si metodele de tratament pentru inlaturarea durerilor de cap sunt
variate. Deseori nu este suficient sa se ia o pastila analgezica pentru a se scapa de
durere, trebuie gasita cauza si sa fie tratata, apeland la un specialist.

12

Durerile de cap sunt cunoscute omenirii din totdeauna. In China, durerea de cap
se trata prin acupunctura, o tehnica veche de mai bine de 2500 de ani.
In Egiptul antic existau preoti care se ocupau numai cu tratarea durerilor de
cap. Claudiu Galen introduce termenul de hemicranie adica durere a jumatatii de
cap.
Caracterul, intensitatea, durata si localizarea durerii pot fi foarte diferite.
Intotdeauna durerea ne va avertiza asupra starii de sanatate a corpului, a sistemelor si
a organelor. Grecii in vechime spuneau ca durerea este cainele de paza la sanatatii.
Durerea previne organismul despre influenta nefasta a agentilor mecanici, chimici,
electrici, aceasta obliga organismul sa ia masuri cu privire la eliminarea cauzelor si
influentelor nedorite. Acest lucru se produce reflector. Fiecare persoana simte senzatia
de durere datorita activitatii sistemului nervos-central, vegetativ, si periferic. De la
receptorii pielii si pana la organele interne, energia iritata, trecand prin maduva
spinarii si ajungand la creier, se transforma in impulsuri nervoase care informeaza
sistemul nervos despre functia tuturor organelor si sistemelor.
Foarte multe afectiuni sunt insotite de dureri de cap ca simptom la: boala
hipertonica, hipotonica, arteroscleroza cerebrala, migrene alergii, dereglari tiroidiene,
hipofizare, a supra renalelor, ovariene, prostatei, maningita, encefalita, sinuzita, otita,
nevralgii trigeminale, nervul occipital si facial, bolile cavitatii bucale, afectiunile
oftalmice, intoxicatiile, tumori, etc.
Recomandari
In toate cazurile aparitiei durerii de cap, trebuie sa ne intindem in pat, sa nu
suprasolicitam regiunea cervicala, sa nu miscam brusc capul si gatul si sa evitam mai
ales, aplecarea si ridicarea capului;
Putem folosi medicamente vaso-dilatatoare, care maresc circulatia craniana si
cardiaca.
La recomandarea medicului, putem folosi medicamente ce normalizeaza
procesele metabolice (Aspirina, Vitamina C, B1, ceaiuri din plante, Migrenostop,
produse homeopate, etc)
Pentru mentinerea sanatatii este necesara efectuarea exercitiilor fizice pentru
coloana cervicala in stadiul de remisie si cu scop profilactic, se pot folosi si proceduri
fizioterapeutice.
Este necesar sa respectam regimul de munca, odihna, alimentatie, eliminarea
stresului, autoeducarea si autocontrolul emotiilor si schimbarea gandirii negative in
gandire pozitiva

Patul trebuie sa fie tare, iar perna mai mica

Este bine ca o data sau de doua ori pe an sa se faca reflexoterapie, masajul


coloanei vertebrale si kinetoterapie. Prin masaj si kinetoterapie se inlatura blocajele si
deplasarile vertebrelor, se elibereaza vasele sangvine si firele nervoase, se restabileste

13

circulatia si incet, incet, dispar simptome cervicalgiei si se restabileste functia normala


a organismului.
2.7.Tratament
Scopul tratamentului in spondiloza cervicala este ameliorarea durerii si evitarea
leziunilor permanente ale maduvei si nervilor.
Cazurile usoare beneficiaza de pe urma tratamentului antiinflamator
(Ibuprofen), a exercitiilor fizice prescrise de un fizioterapeut, cu scopul de a intari
muschii si articulatiile. Uneori poate fi prescrisa purtarea unei orteze cervicale pentru
a limita miscarile gatului si a reduce inflamatia nervilor. Cazurile mai grave necesita
spitalizare cu imobilizarea gatului si admistrare de miorelaxante si corticosteroizi
pentru reducerea inflamatiei si a durerii.
Daca tratamentele de mai sus nu dau rezultate si durerea persista sau daca au
aparut semne si simptome neurologice, este necesar tratamentul chirurgical. Riscurile
interventiei chirurgicale includ infectiile, sangerarile, formarea, trombilor, etc.
Tratamentul in spodiloza cervicala este unul care trebuie sa fie tratat cu maxima
seriozitate. El este compus din tratament medicamentos cu admistrare de analgezice,
recomandate de medic si intotdeauna insotit de kinetoterapie care este singurul
tratament care invinge boala (exceptand cazurile care necesita interventie
chirurgicala).

Tratament medicamentos

Actioneaza impotriva durerii cervicale, insa efectele lui sunt de scurta durata si
uneori pot fi agresive pentru persoanele cu probleme gastrice (de aceea
antiinflamatoarele se asociaza cu medicamente tip pansament gastric); aceasta
medicatie se ia cel mult 15 zile. Efectele sunt limitate deoarece se trateaza durerea si
nu cauza (in lipsa kinetoterapiei fenomenele dureroase reapar).

Fizioterapia asociata cu masajul terapeutic

Aceasta actioneaza impotriva durerii cervicale avand efect antialgic, ajuta la


cresterea troficitatii zonelor adiacente coloanei vertebrale si la decontractarea
musculaturii paravertebrale cervicale. Efectele fizioterapiei sunt mult mai benefice si
de lunga durata daca aceste proceduri se asociaza cu masajul terapeutic.
In caz de spondiloza se va insista cu geluiri, frictiuni, vibratii pe tot traseul
coloanei cervicale, se va decontracta musculatura contractata si se va face o usoara
gimnastica la nivelul coloanei cervicale. In caz de nevralgii Arnold se va insista cu
geluiri si frictiuni in jurul gaurilor nervului Arnold si pe linia nucala. In contracturi
musculare se insista pe zona contractata.
Gimnastica gatului:

Flexie-extensie

Lateral dreapta-lateral stanga

Miscari de rotatie
14

Miscari de circumductie

In caz de torticolis, se va face un masaj sedativ asupra regiunii contractate


(muschiul trapez) si un masaj tonifiant pe musculatura antagonista sanatoasa,
incercand o reechilibrare a situatiei. Daca situatia este mai grava se incearca o metoda
de suprasolicitare a muschiului trapez contractat prin miscari cu rezistenta, apoi
masaj de relaxare al intregii regiuni.

Kinetoterapia

Actioneaza direct asupra cauzei; asupra degenerarii vertebrelor si discurilor


intervertebrale ajutand la rehidratarea acestora. Conduce la redobandirea mobilitatii
articulare, cresterea elasticitatii si tonusului muscular, actioneaza benefic asupra
efectelor negative ale osteofitelor si imbunatateste starea generala a organismului din
punct de vedere psiho-motor. Kinetoterapia se incepe dupa cele 12 sedinte de
fizioterapie asociate cu masaj terpeutic.

Tratamente balneare

Se recomanda dupa trecerea simptomelor zgomotoase provocate de iritarea


arterei vertebrale si a simpaticului cervical si sunt deosebit de utile.
Indicarea statiunilor balneare se va numai de catre medicul curant. Rezultate
bune se obtin in statiunea Techirghiol, Sovata, Felix, pentru varstnici si bolnavii cu
sistemul nervos labil. In statiunile Herculane si Govora se pot trata bolnavii obezi, cu
valori tensionate normale.

Tratamentul chirurgical

Acesta se face in formele severe de boala cu limitarea miscarilor in articulatiile


afectate.
Daca tratamentul conservator nu da rezultate sau daca semnele neurologice si
simptomele, cum ar fi scaderea fortei mainilor sau picioarelor, devin mai pregnante,
probabil va fi nevoie de o interventie chirurgicala. Tipul de interventie chirurgicala va
depinde de tipul de compresie a structurior nervoase (osteofitii vertebrali, stenoza
spinala). Cele mai frecvente tipuri de interventii chirurgicale includ:
Abordarea anterioara: chirurgul face o incizie anterioara la nivelul gatului, si
acceseaza portiunea anterioara a coloanei vertebrale. Apoi, acesta poate scoate discul
intervertebral si portiunea herniata a discului (hernia de disc cervicala), in functie de
procesul patologic existent. Uneori, dupa inlaturarea discului intervertebral, chirurgul
prefera sa umple spatiul dintre vertebre cu o grefa osoasa sau cu un implant (caja
intervertebrala).
Abordarea posterioara: prin acest abord chirurgul repozitioneaza oasele din
portiunea posterioara a coloanei vertebrale cervicale, mai ales in cazul in care canalul
vertebral prezinta o stenoza la mai multe nivele. Aceasta operatie, numita
laminectomie, rezeca portiunea osoasa posterioara a vetebrelor printr-o incizie situata
la nivelul regiunii posterioare a gatului.

15

Riscurile acestei proceduri includ infectia, ruptura unei membrane care acopera
maduva spinarii la nivelul locului unde s-a efectuat actul chirurgical, hemoragia,
tromboza venoasa profunda, agravarea semnelor neurologice. In plus, chirurgia poate
sa nu elimine toate problemele pe care le aveti datorita spondilozei cervicale.

Gimnastica medicala

Gimnastica medicala antagonica se va axa pe miscarile de hiperextensie si


refacerea lordozei fiziologice. Se urmareste restabilirea tonusului normal al
musculaturii cervicale, pentru a reface mecanica coloanei ai a despovara discul.
Gimnastica medicala antagonica se va axa pe miscarile de hiperextensie, rotatia si
flexia gatului.
Este necesar sa se execute aceasta gimnastica zilnic dimineata inaintea inceperii
activitatii profesionale si la sfarsitul acesteia, cel putin 10-15 minute. De asemenea in
cursul activitatii profesionale , cei afectati trebuie sa execute periodic miscari de
redresare ale coloanei cervicale(extensie, flexie, rotatie) pentru a preveni oboseala
musculara si a favoriza nutritia discurilor intervertebrale. Aceste miscari care au o
importanta hotaratoare in prevenirea artrozei cervicale sau in oprirea evolutiei si
tratamentului acesteia, trebuie executate inainte sa apara oboseala sau contractura
muschilor cefei, frecventa lor fiind in functie si de sensibilitatea individuala.
Ele se pot executa la locul de munca fara a necesita intreruperea activitatii
profesionale. De un real folos este si auto masajul care trebuie practicat cu blandete,
de sus in jos, de-a lungul musculaturii posterioare a gatului, de la nivelul regiunii
occipitale spre umeri. Durata masajul va fi de 5-10 minute si va fi precedat de miscari
de flexie-extensie si rotatie a capului, pana dispar senzatiile de crepitatii.
Aceste metode practicate cu perseverenta, zilnic, ani si ani de zile duc la
disparitia durerilor musculare si nevralgice din regiunea cefei si la prevenirea
spondilozei cervicale, fara a mai fi nevoie de tratamente medicamentoase.
Programul de gimnastica medicala se va practica zilnic, de regula dimineata la
desteptare, sub forma de gimnastica de inviorare si dureaza 20 minute. La nevoie se
poate repeta in timpul zilei. Exercitiile se fac in pozitie stand, sezand pe genunchi si
culcat. In regiunea cervicala se pot efectua miscarile de flexie extensie, indoiri,
rasuciri, si rotiri ale capului si gatului, in ritm lent. Odihna se face pe un pat tare, fara
perna cu un sul sub ceafa.
Sunt contraindicate miscarile bruste in segmentul cervical, mai ales cand
muschii sunt rigizi si durerosi.
Program de exercitii fizice
1. Stand cu mainile pe solduri se efectueaza rotiri ale umerilor in ambele
sensuri, de cate10-15 ori in fiecare sens.
2. In aceeasi pozitie se duc bratele prin lateral in sus si se lasa capul pe spate, se
revine in pozitia initiala.
3. Stand in departat cu mainile pe ceafa se duce lent capul pe spate cu barbia
inainte si revenire, de 15 ori.

16

4.

Stand in departat se ridica si se coboara umerii in ritm lent de 15 ori.

5. Stand pe scaun cu spatele rezemat de spatar si mainile pe solduri se face


flexia capului executata lent cu inspiratie-expiratie. Se executa de 10-12 ori cu
maximum de amplitudine.
6. Aceeasi pozitie, indoirea trunchiului si a gatului spre stanga si inspiratie, se
revine in pozitia initiala cu expiratie si apoi spre dreapta. Se executa de 10-12 ori.
7. In aceeasi pozitie, rasucirea capului si a gatului spre stanga , revenire si spre
dreapta, se executa de 10-12 ori.
8. Aceeasi pozitie, rotatia ampla si lenta a capului si a gatului spre stanga si
dreapta , se executa de 6-5 ori fiecare.
9. Culcat pe spate cu bratele pe langa corp, ducerea bratelor prin inainte peste
cap, cu inclestarea degetelor si intinderea coloanei vertebrale (elongatia), revenire in
pozitia initiala, se repeta de 10-15 ori.
10. Din aceeasi pozitie rasucirea trunchiului spre stanga ajungand in culcat cu
fata in jos; revenire, se executa spre dreapta. Se repeta de 5 ori in fiecare parte.
11. Culcat cu fata in jos, cu mainile inclestate la spate se face extensia capului si
a gatului departand barbia de corp si se duc bratele sus-inapoi cu inspiratie profunda,
se revine cu expiratie. Se executa lent de 10-15 ori.
12. Aceeasi pozitie, se rasuceste corpul si gatul spre stanga si apoi spre dreapta,
se executa alternativ de 10-12 ori.
13. Culcat cu fata in jos, mainile in dreptul umerilor, extensia capului si a gatului
odata cu intinderea bratelor si revine in pozitia initiala. Se repeta de 7-8 ori.
14. Aceiasi pozitie, rasucirea capului si a gatului spre stanga, cu inspiratie si
mentinerea pozitiei 5 secunde, revenire cu expiratie si se repeta spre dreapta. Se
executa de cate 5-6 ori in fiecare parte.
15.

In aceiasi pozitie rotiri ale capului si gatului timp de un minut.

16. Sezand pe un scaun cu spatele rezemat de spatar, flexia capului cu ducerea


genunchiului stang la piept si apropierea de cap, se revine la pozitia initiala si apoi se
executa aceeasi miscare cu dreptul. Se repeta de 5-6 ori cu fiecare genunchi.
17. Stand in departat cu mainile pe solduri, se rasuceste capului si gatului spre
stanga cu arcuire,se revine si apoi se repeta spre dreapta. Se executa de 15 ori in ritm
lent.
18. Mers prin camera cu ridicarea a cate unui genunchi la piept, cu ajutorul
mainilor se executa apropierea capului de genunchi, la 5 pasi. Se executa 1-2 minute.
19. Mers prin camera cu rasucirea trunchiului spre stanga si apoi spre dreapta,
la cinci pasi, cu ducerea mainilor la ceafa si rasucirea capului. Se executa 1-2 minute.

17

Intocmirea unui program de gimnastica


La prima intalnire cu pacientul, terapeutul trebuie sa-i afle motivatia si sa
intocmeasca o schema de tratament.Un program de gimnastica trebuie sa cuprinda
trei parti: o parte incalzire, o parte fundamentala si incheierea.
In prima parte se incalzesc treptat muschii si articulatiile si adapteaza progresiv,
organismul la efort. Un rol important il va juca exercitiul de respiratie. Terapeutul va
evalua pacientul si va urmari amplitudinea miscarilor, starea generala si evolutia
pacientului.
In partea fundamentala se introduc exercitii cu grad de complexitate maxim,
necesare pentru recuperarea afectiunii respective in general doar miscari active, mai
rar pasive, prin care sa fie mobilizate si solicitate toate articulatiile si toate grupele de
muschi.
In partea finala, exercitiile revin la un ritm mai lent, instalandu-se pe exercitii de
respiratie, astfel incat organismul sa revina usor la normal.
Programul se va incheia cand pulsul si respiratia au revenit la normal.

Apiterapia
Mierea

Mierea este singurul produs dulce nedaunator cu calitati datatoare de viata, care
nu se gasesc in nici un alt aliment. In timp ce zaharul trebuie supus unui proces de
invertire in organism, in cazul mierii, in cazul mierii, acest proces este efectuat deja de
catre albina, cu ajutorul secretiilor salivare glandulare.
Mierea contine: monozaharide direct asimilabile (levuloza, dextroza) minerale,
fier, clor, potasiu, calciu, sodiu, fosfor, aluminiu, magneziu, vitamine, enzime, hormoni,
inhibine, (antibiotici naturali) etc. Mierea umple toate golurile care ar putea aparea in
hrana zilnica, sustinand si intretinand starea de sanatate a organismului. Mierea se
asimileaza usor si repede. Mai mult, aceasta nu are nici un element comun cu zaharul.
In cazul mierii maturate procentul de apa trebuie sa fie de maxim 18%. Mierea
maturata are ardere completa; in procesul de metabolizare nu necesita nicio
prelucrare din partea organismului uman. Densitatea mierii este mai mare decat a
apei; cu cat densitatea ei este mai mare, cu atat mierea intra mai mult intr-un proces
natural de cristalizare care-i conserva calitatile.
Este un tonic muscular, prin arderea ei rezulta apa, energie si dioxid de carbon si
mai ales nu ingrasa. Din punct de vedere medical, mierea este recomandata in diverse
afectiuni, ca si antibiotic, in curele de slabire , pentru imunizare, in anemii, iar in cazul
copiilor, fixeaza calciul.
Ceara
Din cele mai vechi timpuri ceara a fost folosita in tratamentul plagilor infectate si
al bolilor de piele, iar in farmacologie se foloseste ca emplastru. In ultima perioada de
timp ceara a castigat in valoare terapeutica prin asocierea cu alte produse apicole sau
farmaceutice.

18

Pentru a produce un kilogram de ceara (vitamina A condensata), albina consuma


cam 10kg de miere. Ceara este o substanta grasa care se poate consuma sub forma de
fagure cu miere, este folosita in fabricarea unor creme cosmetice, impotriva arsurilor,
in creme depilatorii ,etc.Capacelele de la fagure contin si fractiuni de propolis care pot
fi masticate in afectiuni respiratorii.
Polenul
Contine absolut toate vitaminele si complexele vitaminice, proteine(in
aproximativ de 5 ori mai mult decat carnea), si toti aminoacizii esentiali si neesentiali.
Este foarte benefic in mai multe afectiuni: in terapia anemiei, a starilor de slabire,
convalescenta, inaptenta si este un foarte bun protector hepatic. Se administreaza in
timpul meselor, trebuie mestecat foarte bine (dizolvat aproape, in gura), iar in
perioadele critice se iau 2 lingurite pe zi. Cura cu polen va dura cam o luna, apoi se
face pauza 2-3 luni. Nu se fac mai mult de 2-3 cure cu polen pe an.
Pastura
Este polenul prelucrat natural de catre albina si are proprietati net superioare
polenului, insa este destul de greu de recoltat si in cantitati foarte mici. Pastura este
cea mai buna protectoare si reconstructoare a ficatului; combinata cu propolisul are
rezultate exceptionale si in hepatita B sau hepatita C. Se consuma cca. o jumatate de
lingurita pe zi. Este foarte eficienta, pe langa celelalte afectiuni mai usoare, in hepatite
si in scleroza multipla.
Compozitia chimica a polenului este urmatoarea: carbohidrati 35%, lipide 1-6%,
caretonoizi(provitamina A) 200-875mg/kg, vitamina E 1.7g/kg, vitamina C 6200mg/100gr de produs.
Propolis
In decursul timpului oamenii au sesizat efectele benefice ale propolisului, iar daca
la inceput s-au bazat pe intuitie, observatia efectelor sale benefice si utilizarea
empirica a calitatilor sale, in ultima vreme oamenii de stiinta au cercetat compozitia
biochimica a propolisului si l-au supus la numeroase studii desfasurate in
laboaratoarele medicale si spitale. Compozitia chimica reprezinta un cocktail de
substante cu efecte terapeutice deosebite, cum sunt: derivatii flavonici, acid ferulic
(activ contra germenilor Gram pozitiv si Gram negativ), ceruri, aminoacizi,
balsamuri, fermenti, microelemente (siliciu, magneziu, cupru, molibden, arsen, staniu,
aluminiu, vanadiu, wolfram, fier, aur, iridiu, calciu, cadmiu, cobalt, strontiu),
substante antibiotice, rasini, acizi, acizi aromatici, in functie de compozitia si specia
vegetala de pe care s-a cules propolisul. El contine in medie 55% rasini si balsamuri,
30% ceruri si 10% uleuri eterice, proportii care sunt asemanatoare pentru orice fel de
propolis.
Este un produs natural cel mai apropiat de panaceu. Compozitia sa este inca
insuficient elucidata. Este cel mai puternic antibiotic natural cunoscut, este
restructurant si regenerator celular (vindeca rani interne si externe), antitumoral,
inhiband inmultirea celulelor canceroase. Contine o serie intreaga de elemente foarte
rare.

19

Regleaza metabolismele interne celulare; contine foarte multe elemente/uleiuri


esentiale, (printre care si substante antibiotice ale plantelor,(seva din muguri,
extin,etc.). Propolisul este singurul remediu in paradontoza, este foarte eficient in
giardoza, candidoza si trebuie supt sub forma pura (dar mare atentie sa nu se
adoarma cu el in gura datorita causticitatii sale), foarte bun pentru intarirea
imunitatii si in infectii ascunse.
Poate fi folosit:

Sub forma pura, in stare bruta, ca atare; se pot face bobite de marimea unui
bob de mazare si pastrat in miere de salcam, inchis ermetic. Se consuma cate
o bobita pe zi;

Sub forma de cataplasma pe rani, bataturi, furuncule;

Cel mai adesea se foloseste sub forma prelucrata: tinctura de propolis (cu o
concentratie de 30% +alcool natural din cereale)

La adulti doza zilnica este de 20 de picaturi dizolvat in apa, lapte sau ceai;
daca afectiunea este mai grava doza poate fi usor marita.

La copii mici, 3-5 picaturi pe zi;

La preadolescenti 10-15 picaturi pe zi.

Propolisul se recolteaza foarte greu si in cantitati foarte mici de ceara se prepara


sub forma de tinctura.
Laptisorul de matca
Este un produs glandular al albinei, secretat de glanda hipofaringiana din
creierul acesteia. Acesta este secretat doar de albinele tinere, sub 12 zile si cu el se
hraneste doar matca.
Laptisorul de matca intensifica activitatea hormonala, reuseste sa intinereasca
permanent celulele. Un exemplu concludent, o albina traieste vara 45 de zile, iarna 2-3
luni, iar matca 6 ani (depune zilnic 1500 de oua, adica dublul greutatii ei) datorita
laptisorului de matca cu care se hraneste, care este foarte eficient impotriva uzurii, a
imbatranirii celulare si in activitatea hormonala intensa.Laptisorul de matca regleaza
foarte bine activitatea hormonala: pentru fete in perioada pubertatii, pentru copii in
covalescenta, pentru sportivi cand incepe sa apara o uzura a organismului; pentru
intinerire, in premenopauza si menopauza, drept tratament de prevenire a
osteoporozei, iar combinat cu apa distilata se poate folosi in cosmetica sub forma de
masca.
Compozitia laptisorului de matca pur : apa (65-67 %); proteine (12,5%), aminoacizi esentiali (ntreaga gam); glucide 11 %; acizi grasi (5%); vitamina B5 (150-250
mg %); calciu, magneziu, sodiu, potasiu, zinc, cupru, fier, mangan, vitamine diverse
(A, B1, B2, B6, B12, D, E, K). Laptisorul de matc are probabil cea mai mare
concentratie de vitamin B5 dintre toate produsele naturale cunoscute.
Laptisorul de matca se poate folosi sub doua forme:
20

Pur - de la recoltare pana la inceperea tratamentului se tine in congelator,


iar cand incepe tratamentul se tine la frigider. Se ia o bobita cat un bob de
mazare. Sublingual, inainte de masa; cura cu laptisor: 2 - 5 grame dupa
care se va face pauza;
Prelucrat - fiole sau drajeuri (amestecat cu glicol)

Cura cu otet de mere - cura dupa dr. Jarvis

Otetul se face din suc natural de mere combinat cu miere, contine magneziu,
potasiu, calciu, fluor, brom, iod, etc. este un reglator metabolic. Acesta dizolva calciul
si uratii din articulatii si este foarte bun pentru rinichi prin reglarea echilibrului
acido-bazic.
De asemenea, acesta reuseste in a regla metabolismul grasimilor si scade
colesterolul si acidul uric. Este foarte benefic pentru cei cu depuneri calcice, cu guta
sau cu infectii renale si este un excelent energizant pentru omul sanatos.Se
administreaza cate doua lingurite de otet + 1-2 lingurite de miere, amestecate bine
intr-o cana, de 1-3 ori pe zi. La persoanele sanatoase poate fi administrat oricand, iar
la cele cu probleme digestive la 15 minute dupa masa. La persoanele cu ulcer activ nu
se administreaza.
Fabricarea otetului de mere si miere
Merele spalate si cantarite se dau prin razatoarea mare. La un kg de mere se pun
2l de apa, 150grame miere. Se pun intr-un vas descoperit si se lasa sa fermenteze la
temperatura camerei(24 de grade). Dupa 2 saptamani se strecoara prin tifon iar sucul
este pus inapoi, la fiecare litru de suc se pun 50g miere. Se acopera vasul cu un tifon si
acest cidru usor alcolizat se lasa iar la fermentat 40-60 de zile. Procesul e gata cand
deasupra se formeaza o membrana gelatinoasa de 2-3 cm, iar lichidul este limpede. Se
da membrana la o parte, se trage in alt vas strecurandu-se prin tifon. Dupa doua
saptamani se poate folosi. Are o tarie de 4-7 grade, iar timp de doi ani isi pastreaza
calitatile.
Este triturat de larve de trantori, cu o zi inainte ca larva sa fie capacita. Acesta
contine laptisor de matca si precursor hormonal masculin. Aceasta este foarte bun
pentru sportivi, culturisti (pentru cresterea masei musculare), pentru persoanele cu
probleme de dinamica sexuala. In general este un produs destinat barbatilor dar in
cazuri speciale poate fi folosit si de femei.
Apilarnilul brut-proaspat, triturat si filtrat contine: calciu 14,00 mg%, magneziu
2,00 mg%, fosfor 199,00 mg%, fier 3,23 mg%, cupru 1,10 mg%, mangan 4,49 mg%,
zinc 5,54 mg%, sodiu 38,00 mg%, potasiu 0,50 mg%, Vitamina A (0,54 Ui/g),
betacaroten (provitamina A 0,426 mg%, xantofila (0,297 mg%); Vitamina B1 sub
limita de dozare; vitamina B6 (0,739 mg%); vitamina PP acid nicotinic (15,9 mg%),
colina (442,8 mg%), lizinaO,75g%, histidina 0,33 g%, arginina 0,5 k g%, acid aspargic
1,5 g%, treonina 0,41 g%, serina 0,46 g%, glicina 0,84 g%, alanina 0>66 g%, valina
0,68 g%, metionina 0,31 g%, izoleucina 0,56 g%, leucina 0,95 g%, tirozina 0,45 g%,
fenilalanina 0,46 g% (total 11,4 g% aminoacizi).

21

Veninul de albine

Se foloseste in toate cazurile in care imunitatea organismului trebuie crescuta, in


reumatisme, in boli anti-imune, in spondilita reumatoida, in scleroza multipla, este
radioprotector.
Veninul de albine avnd o compoziie complex, principalul su com ponent este
format din substane proteice n procent de pn la 75% din veninul uscat. Din cele 8
fracii albuminoide existente, numai dou prezint importan. Prima fraciune
alcalin (pH = 11) are n componen 13 aminoacizi: glicocol, alanin, valin, leucin,
izoleucin, serin, treonin, uzin, arginin, triptofan, prolin, acid aspartic i acid
glutamic Aceast fracie are aciune toxic.
A doua fracie are n componena sa 18 aminoacizi, respectiv cei menionai la
fracia anterioara plus tirozin, cistina, metionina, fenilalanina i histamin. Aceast
fracie nu are aciune toxic.
Veninul de albine conine, de asemenea, lipide, n special din grupa sterinilor,
hidrocarbonai, acizi (formic, clorhidric, ortofosforic) i baze. Dintre substanele
minerale, veninul conine calciu, magneziu, mangan, fosfor, sulf i cupru.
Se poate administra sub trei forme:
Intepaturi naturale- se folosesc albine tinere. Se face un test pentru a se observa
reactia organismului, daca este alergic sau nu la venin. Intepatura se face la glezna, iar
daca este alergic nu va fi afectat prea tare si va avea un edem timp de 1-2 zile dupa
intepatura.
In functie de afectiune se va urma schema: o intepatura mai multe zile, apoi 2x2,
3x3, 4x4, 5x5, 6x6, stagnare in platou mai multe zile, apoi se scade progresiv, se face
pauza, se repeta. Numarul maxim de intepaturi admise la o singura sedinta este de 12.
Intepaturile se vor face in zona afectata, in scleroza pe membre, antebrat,
paravertebral, in zone musculare sau articulatii. Nu se fac pe gat, fata, abdomen, sau
in zone sensibile.
Sub forma injectabila
Unguente speciale care contin venin de albine (ex: Apirevin)

22

CAPITOLUL III
Rolul asistentei medicale n ngrijirile acordate bolnavilor
Nevoile umane reprezint originea ngrijirilor infirmiere n toate serviciile de
sntate.
Trebuie menionat c rolul asistentei medicale se schimb de la un deceniu la
altul. Nu numai rolul ei se schimb, dar i situaiile n care se gsete.
Rolul asistentei medicale const n a "ajuta persoana bolnav sau sntoas si ctige sntatea (sau s o asiste n ultimele sale clipe) prin ndeplinirea sarcinilor pe
care le-ar fi ndeplinit singur dac ar fi avut voina sau cunotinele necesare".
Asistenta medical trebuie s ndeplineasc aceste funcii, a ngriji astfel
bolnavul s-i rectige independena ct mai repede posibil. Va ajuta bolnavul s
respecte prescripiile terapeutice ale medicului.
Unii pot considera foarte limitat acest rol al asistentei medicale de a suplini la
bolnav ceea ce-i lipsete pentru a fi complet ntreg sau independent din cauza
slbiciunii fizice, a lipsei de voin sau de cunotin. Cu ct ne gndim mai mult, cu
att rolul asistentei medicale este mai complex.
Asistentele medicale trebuie s neleag foarte bine ceea ce vrea pacientul i
care sunt nevoile sale pentru a se menine n via i pentru a-i ctiga existena. Ea
va fi pentru un timp: "contiina celui lipsit de cunotin, dorina de a tri pentru cel
ce a gndit la suicid, membru pentru cel cruia i-a fost amputat, ochiul pentru cel ce a
orbit, mijlocul de locomoie pentru copil, cunotine i ncredere pentru mama tnr,
vocea celor prea slabi pentru a se putea exprima".
Rolul ei este cu totul aparte deoarece fiind n locul unde este nevoie de ea, poate
drui dragoste celor suferinzi. De mai multe ori, un zmbet, o vorb bun, o ascultare
sunt mult mai benefice dect un tratament complex.
n unitile sanitare, n general se trateaz suferina fizic, nepunndu-se mare
pre pe cea sufleteasc. Oamenii sunt nite fiine minunate, de aceea trebuie tratai ca
atare. Ei merit toat atenia noastr i tot efortul nostru, trebuie ndreptat spre a-i
aduce la starea de bine.
Viaa oricrui cetean poate fi ameninat la un moment dat, de o suferin
aprut brusc, care-l aduce ntr-o situaie critic acut ce trebuie rezolvat de serviciul
sanitar cu promptitudine i deosebit competen.
Asistenta medico-chirurgical solicit zi i noapte corpul sanitar. Eficiena
asistenei de urgen impune o munc dus n echip, pentru a fi eficient, cere din
partea fiecruia mult druire, dar n acelai timp mult responsabilitate. Spiritul
acestei responsabiliti cere la rndul ei contiin i competen profesional, care s
23

asigure pentru bolnavul de urgen, a crui via este ameninat a se sfri uneori n
cteva zile, dar i n cteva ore sau minute chiar, aplicarea imediat a tuturor
msurilor terapeutice care s nlture cauzele care se opun supravieuirii.
Competena corpului sanitar, pus n valoare de o bun organizare i dotare a
asistenei de urgen, impune, din partea medicilor i a cadrelor medicale,o continua
pregatire si perfectionare.

24

CAPITOLUL IV
PROCESUL DE NURSING
- Prezentare general Procesul sau demersul de ngrijire este o metod organizat i sistematic care
permite acordarea de ngrijiri individualizate. Este centrat pe reaciile particulare ale
fiecrui individ la o modificare real sau potenial de sntate.
Demersul mai poate fi definit ca un proces intelectual compus din diverse etape,
logic ordonate, care au ca scop obinerea unei bune stri de sntate a pacientului.
Dup Genevieve Dechanoz, procesul de ngrijire reprezint aplicarea modului
tiinific de rezolvare a problemelor, a analizei situaiei, a ngrijirilor pentru a
rspunde nevoilor fizice, psiho-sociale ale persoanei, pentru a renuna la
administrarea ngrijirilor stereotipe i de rutin, bazate pe necesiti presupuse, n
favoarea unor ngrijiri individuale, adaptate fiecrui pacient.
Aplicarea cadrului conceput de Virginia Henderson n procesul de ngrijire
uureaz identificarea nevoilor pacientului pe plan bio-psiho-social, cultural i
spiritual i gsirea surselor de dificultate care mpiedic satisfacerea nevoilor. De
asemenea permite stabilirea interveniilor capabile s reduc influena acelor surse de
dificultate, n scopul de a ajuta persoana s-i recapete autonomia pe ct posibil.
Etapele procesului de nursing:
1.
2.
3.
4.
5.

Culegerea de date
Analiza i interpretarea datelor
Planificarea ngrijirilor
Realizarea interveniilor
Evaluarea

1. Culegerea de date

Ne permite s facem o inventariere a tuturor aspectelor privind pacientul n


globalitatea sa

Ne informeaz asupra a ceea ce este pacientul, asupra suferinei, obiceiurile


sale de via i strile de satisfacere a nevoilor fundamentale
Este faza iniial, debutul procesului de nursing de la care ncepe derularea
acestui proces
Culegerea informaiilor este un proces continuu, n sensul c pe tot parcursul
muncii sale asistenta nu nceteaz de a observa, de a ntreba, de a nota date
despre fiecare pacient.

25

Tipuri de informaii culese:

date obiective (observate de asistent despre pacient)


date subiective
date coninnd informaii trecute i actuale
date legate de viaa pacientului, obiceiurile sale, anturajul su cu mediul
nconjurtor.

2. Analiza i interpretarea datelor


Datele culese trebuie analizate i interpretate

Analiza datelor se face prin:

examinarea datelor
clasificarea datelor (care sunt independente, permit satisfacerea autonom a
nevoilor)
date de dependen
stabilirea problemelor de ngrijire
recunoaterea problemelor prioritare

Interpretarea datelor nseamn a da un sens, a explica originea sau cauza


problemelor de dependen, adic a defini sursele de dificultate.

Analiza i interpretarea datelor vor conduce asistentul la stabilirea


diagnosticului de ngrijire.
Dificultile n clasificarea datelor dup prioriti provin din: numrul mare de
date culese, varietatea surselor de informaie, caracterul schimbrilor unui mare
numr de date, subiectivitatea persoanei care culege datele, caracterul adesea urgent i
grav al situaiei.

Diagnosticul de ngrijire - definirea lui a nceput prin anii 1854-1855 de ctre


Florence Neithingel
Diagnosticul de ngrijire este o form simpl i precis care descrie rspunsul
sau reacia persoanei sau grupului la o problem de sntate, el constituie o
judecat practic bazat pe colectarea i analiza datelor i servete de pivot la
planificarea ngrijirilor
Diagnosticul de ngrijire este un enun concis actual sau parial al
manifestrilor de dependen ale persoanei, grupate sau nu i legate de o surs
de dificultate.

3. Planificarea ngrijirilor
Reprezint stabilirea unui plan de intervenie, prevederea etapelor, a
mijloacelor de desfurare i a precauiilor care trebuie luate.

26

Planul de intervenie sau de afeciune are loc dup formularea diagnosticului de


ngrijire, trebuie s influeneze pozitiv starea fizic i psihic, s reduc problemele de
dependen si s in cont de prescripiile medicale.
Prezint dou componente:

Obiective de ngrijire care pot fi definite ca un rezultat pe care dorim s-l


obinem n urma interveniilor sau descrierea unui comportament pe care l
ateptm de la pacient.
Interveniile sunt a doua component, alegerea interveniei permite
determinarea modului de a aciona pentru a corecta problema de dependen a
pacientului; ele trebuie s fie msurabile, evaluabile.

4. Realizarea i aplicarea interveniilor

Constituie momentul realizrii contiente i voluntare a interveniilor


planificate pentru a obine rezultatul ateptat.

5. Evaluarea ngrijirilor

Const ntr-o apreciere asupra progresului pacientului n raport cu


interveniile asistentei.
Evaluarea este o condiie absolut a calitii ngrijirilor, ea trebuie s se fac cu
regularitate pe tot parcursul procesului de ngrijire.

Avantajele procesului de ngrijire:


Demersul se sprijin pe date furnizate de pacient sau din surse sigure, deci
constituie un instrument de individualizare, de personalizare a ngrijirilor.
O alt calitate a demersului const n faptul c informarea constituie o surs
foarte util pentru controlul calitii de ngrijire.
Pune la dispoziia ntregii echipe de ngrijire detaliile planificrii ngrijirilor
fcnd posibil raionalizarea ngrijirilor, coordonarea i stabilirea prioritiilor

27

CAPITOLUL V
PLAN DE INGRIJIRE PENTRU CAZURILE STUDIATE
CAZUL
CAZUL 1

SURSE
Pacient
Familie
Foaie de observatie
Echipa medicala

DATE FIXE
Nume si prenume: Enache Sorina
Varsta : 45 ani

Data internarii: 14.11. 2014


Stare civila: casatorita
Religie: ortodoxa
Grupa sanguina.Rh: AB IV Rh+
Data externarii: 24.11. 2014
Nationalitatea : romana

DATE VARIABILE
Domiciliul: Com. Basarabi, jud. Dolj
Conditii de locuit: bune
Ocupatia: profesoara

ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE fara importanta.


Neaga maladii infecto-contagioase TBC si interventii chirurgicale.

ANTECEDENTE PERSONALE nu a avut alte internari.

DIAGNOSTICUL Spondiloza cervicala

MOTIVELE INTERNARII dureri cervicale, cefalee occipitala,


senzatie de instabilitate , vjituri in urechi, vedere incetosata, tulburari ale secretiei
nazale, lacrimare si salivare, anxietate.

ISTORICUL BOLII: Pacienta afirma ca de aproximativ doua


luni , prezinta dureri in zona gatului , reflexe anormale, dificultati de mers, migrene si
insomnii.Solicita internarea pentru a beneficia de tratamentul si ingrijirile
corespunzatoare suferintei.

EXAMENUL OBIECTIV

Stare generala - alterata


Stare de nutritie satisfacatoare
Stare de constienta alterata
Tegumente si mucoase prezinta roseata

28

Facies incercanat
Tesutul celular subcutanat slab reprezentat
Sistemul ganglionar ganglioni nepalpabili
Sistemul osteoarticular prezinta redoare a coloanei cervicale cu un grad de
contractura musculara paravertebrala ; durere la mobilizarea segmentului cervical ,
mai ales in cursul miscarilor de inclinare laterala , cand se percep si cracmente.
Aparatul respirator torace normal conformat , murmur vezicular prezent,
sonoritate toracica normala.
Aparatul cardio-circulator: - cord in limite normale , soc apexian prezent in sp.V ic
santg pe linia mdioclaviculara stanga, zgomote cardiace ritmice , bine batute.
Aparatul digestiv:
- apetit normal
- tranzit intestinal prezent
- ficat, splina in limite normale.
Aparatul uro- genital: rinichi nepalpabili, mictiuni fiziologice
SNC - lipsa de echilibru , senzatie de instabilitate.
Explorari paraclinice :
- EKG
- Rx. coloana cervicala : ex. profil
- Pierderea lordozei cervicale, coloana vertebrala
rectilinie
- Osteotifoza anterioara
- Diminuarea discurilor intervertebrale cu pensare
C4-C5, C5-C6 si C6-C7.
Nevoile fundamentale dup modelul conceptual al Virginiei Henderson
NR.

NEVOIA

CRT.
1.

DEPENDEN
A respira i a avea -palpitaii

-dispnee

o bun circulaie
-durere toracic
A se alimenta i a se -lipsa poftei de mncare

-ritm cardiac crescut


-alimentaie
insuficient

2.

MANIFESTRI

hidrata

-indigestie de alimente ce cantitativ


nu

3.

DE SURSA DE DIFICULTATE

satisfac

nevoile -refuz de a se alimenta

organismului
-absena scaunului

A elimina

mai -constipaie

multe zile
4.

-meteorism
A se mica, a pstra -dificultate
o bun postur
dormi,

se -imobilitate

mobiliza
-absena activitilor fizice
se -ore insuficiente de somn

5.

6.

odihni
-treziri frecvente
A se mbrca i a se -dificultate de
dezbrca

de

mbrca i dezbrca

29

-insomnii

se -nendemnare

de

mbrca i dezbrca

se

7.

menine -amoreli i furnicturi ale -hipotermie

temperatura

extremitilor

corpului n limitele
normale
8.

A fi curat i a-i -neglijarea

inutei

i -dezinteres fa de nfiarea

9.

proteja tegumentele nfirii sale


sa
A comunica
-diminuarea interaciunii -comunicare insuficient la
cu alii

10.

11.

A evita pericole

aciona

credinele

12.

nivel afectiv

-nencredere

propria -stare de confuzie

persoan
-perceperea

negativ

a -pierderea imaginii despre

propriului corp

sine

-temeri

-anxietate

-apatie
dup -incapacitate
i participa

de

la

a -dificutate de a participa la

activitile activiti religioase din cauza

valorile sale

grupului religios de care internrii n spital

A se realiza

aparine
-incertitudine n ceea ce -devalorizare
privete propria valoare
-incapacitate de a rezolva

13.

A se recrea

probleme
-dificultatea
concentra

14.

A nva

de
n

se -tensiune psihic

timpul

activitilor recreative
-lipsa de informaii cu -cunotine insuficiente
privire la boal.

30

31

32

33

34

Evaluare finala
Pacienta in varsta de 45 ani se interneaza cu diagnosticul de Spondiloza
cervicala.I se administreaza un tratament medicamentos cu AINS si antialgice :
Diclotard 1tb/ zi, Clorzoxazon 3tb /zi, Milgamma 3 tb/ zi, Xanax 1cp/ zi .
Tratament fizical CDD,UUS
Stare generala buna, afebrila.Se externeaza ameliorata.
Recomandari la externare:

sa evite eforturile;
sa evite frigul
sa urmeze tratamentul conform scrisorii medicale;
sa revina la control dupa doua luni.

35

CAZUL
CAZUL 2

SURSE
Pacient
Familie
Foaie de observatie
Echipa medicala

DATE FIXE
Nume si prenume: Diaconu Dumitra
Varsta : 61 ani
Data internarii: 11.02.2015.
Stare civila: casatorita
Religie: ortodoxa
Grupa sanguina.Rh: AB IV Rh+
Data externarii: 21.02. 2015
Nationalitatea : romana

DATE VARIABILE
Domiciliul:Calafat, jud. Dolj
Conditii de locuit: bune
Ocupatia: pensionara

ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE fara importanta.


Neaga maladii infecto-contagioase TBC si interventii chirurgicale.

ANTECEDENTE PERSONALE nu a avut alte internari.


DIAGNOSTICUL Spondiloza cervicala cu
circulatorie vertebro- bazilara. Tulburare depresiva , anxioasa.

insuficienta

MOTIVELE INTERNARII cefalee occipitala si la nivelul


vertexului, senzatie de instabilitate , ameteli, parestezii periorale, insomnie , labilitate
emotionala, depresie.

ISTORICUL BOLII: Pacienta afirma ca pe fondul dureros cronic


acuza de aproximativ trei saptamani exacerbarea sindromului de mai sus descris. A
urmat tratamentul in ambulatoriu fara ameliorarea simptomelor. Se interneaza
pentru investigatii si tratament de specialitate.

EXAMENUL OBIECTIV

Stare generala usor alterata


Stare de nutritie satisfacatoare
Stare de constienta buna
Facies simetric

36

Tesutul celular subcutanat slab reprezentat si crepitatii


Sistemul ganglionar nepalpabil
Sistemul osteoarticular redoare a coloanei cervicale cu contractura musculara
paravertebrala .Puncte ARNOLD sensibile la palparea apofizelor spinoase ale coloanei
cervicale.
Aparatul respirator torace normal conformat , murmur vezicular prezent,
sonoritate toracica normala.
Aparatul cardio-circulator: - cord in limite normale , soc apexian prezent in
spatiul .V intercostal stang pe linia medioclaviculara, zgomote cardiace ritmice , bine
batute.
Aparatul digestiv: abdomen suplu , elastic nedureros , spontan si la palpare , tranzit
intenstinal prezent;ficat, splina in limite normale.
Aparatul uro- genital: rinichi nepalpabili, mictiuni fiziologice
SNC - lipsa de echilibru
- Proba Romberg tendinta de cadere.
Explorari paraclinice :
- EKG
- Rx. coloana cervicala : ex. profil
- Pierderea lordozei cervicale, coloana vertebrala
rectilinie
- Osteotifoza anterioara
- Diminuarea discurilor intervertebrale cu pensare
C4-C5, C5-C6 si C6-C7.
Nevoile fundamentale dup modelul conceptual al Virginiei Henderson
NR.

NEVOIA

CRT.
1

DEPENDEN
A respira i a avea -palpitaii

-dispnee

o bun circulaie
-durere toracic
A se alimenta i a se -lipsa poftei de mncare

-ritm cardiac crescut


-alimentaie
insuficient

MANIFESTRI

hidrata

-indigestie de alimente ce cantitativ


nu

DE SURSA DE DIFICULTATE

satisfac

nevoile -refuz de a se alimenta

organismului
-absena scaunului

A elimina

mai -constipaie

multe zile
4

-meteorism
A se mica, a pstra -dificultate
o bun postur
dormi,

de

se -imobilitate

mobiliza
-absena activitilor fizice
se -ore insuficiente de somn

odihni
-treziri frecvente
A se mbrca i a se -dificultate de

37

-insomnii

se -nendemnare

de

se

dezbrca
A

mbrca i dezbrca
mbrca i dezbrca
menine -amoreli i furnicturi ale -hipotermie

temperatura

extremitilor

corpului n limitele
normale
8

A fi curat i a-i -neglijarea

inutei

i -dezinteres fa de nfiarea

proteja tegumentele nfirii sale


sa
A comunica
-diminuarea interaciunii -comunicare insuficient la
cu alii

10

11

A evita pericole

aciona

credinele

12

nivel afectiv

-nencredere

propria -stare de confuzie

persoan
-perceperea

negativ

a -pierderea imaginii despre

propriului corp

sine

-temeri

-anxietate

-apatie
dup -incapacitate
i participa

de

la

a -dificutate de a participa la

activitile activiti religioase din cauza

valorile sale

grupului religios de care internrii n spital

A se realiza

aparine
-incertitudine n ceea ce -devalorizare
privete propria valoare
-incapacitate de a rezolva

13

A se recrea

probleme
-dificultatea
concentra

14

A nva

de
n

se -tensiune psihic

timpul

activitilor recreative
-lipsa de informaii cu -cunotine insuficiente
privire la boal.

38

39

40

41

42

Evaluare finala
Pacienta in varsta de 61 de ani se interneaza cu diagnosticul de Spondiloza
cervicala cu insuficienta circulatorie cerebrala .I se administreaza Ketonal 1f/ zi,
Mydocalm 2 cp/ zi, Bilobil 3 tb/ zi, Lucetam 800 mg 1 tb/ zi, Milgamma 3 tb/zi.
Stare generala buna , se externeaza ameliorata.
Recomandari la externare:
sa evite efortul fizic si frigul;
sa urmeze tratamentul conform scrisorii medicale;
dispensarizarea prin MF si serviciul BFT.

43

CAZUL
CAZUL 3

SURSE
Pacient
Familie
Foaie de observatie
Echipa medicala

DATE FIXE
Nume si prenume: Barbu Ion
Varsta : 59 ani
Data internarii: 05.04. 2015
Stare civila: casatorit
Religie: ortodoxa
Grupa sanguina.Rh: 01 Rh+
Data externarii: 15.04. 2015
Nationalitatea : romana

DATE VARIABILE
Domiciliul: Com. Basarabi , jud. Dolj
Conditii de locuit: bune
Ocupatia: muncitor

ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE fara importanta.

ANTECEDENTE PERSONALE patologice


Obezitate, Hipercolesterolemie.

DIAGNOSTICUL Spondiloza cervicala cu nevralgie cervicobrahiala dreapta.

HTA, F.A,

MOTIVELE INTERNARII cervicooccipitalgii, contractura


dureroasa a STCLM, parestezii nesistematizate
la membrul superior drept,
accentuate la efort fizic si nocturn , pozitie antalgica , impotenta functionala ,
insomnie.

ISTORICUL BOLII: Pe fondul cronic dureros ,pacientul


prezinta de aproximativ trei ani simptomatologia de mai sus. De aproximativ o luna
durerile se accentueaza , bolnavul se interneaza pentru investigatii si tratamentul de
specialitate.

EXAMENUL OBIECTIV

Stare generala usor alterata


Stare de nutritie buna
Stare de constienta buna
Facies normal

44

Tesutul celular subcutanat bine reprezentat


Sistemul ganglionar nepalpabil
Sistemul osteoarticular durere si contractura musculara paravertebrala
cervicala, torticolis, durere si parestezii la membrul superior drept , pozitie antalgica ,
impotenta functionala .
Aparatul respirator torace normal conformat , ampliatii respiratorii simetrice,
murmur vezicular prezent bilateral, Fr =16/ min.
Aparatul cardio-circulator: - cord in limite normale , soc apexian prezent in
spatiul .V intercostal stang pe linia medioclaviculara, zgomote cardiace ritmice , bine
batute.TA 130 / 65 mmHg ; AV 70 batai/ minut
Aparatul digestiv: abdomen moale nedureros , spontan si la palpare , tranzit
intenstinal prezent, scaun normal ;ficat, splina nepalpabile.
Aparatul uro- genital: loji renale libere , manevra Giordano ( -) bilateral.
SNC - orientat temporo-spatial.
Explorari paraclinice :
- EKG
- Rx. coloana cervicala : ex. profil
- Pierderea lordozei cervicale, coloana vertebrala
rectilinie
- Osteotifoza anterioara
- Diminuarea discurilor intervertebrale cu pensare
C4-C5, C5-C6 si C6-C7.
Nevoile fundamentale dup modelul conceptual al Virginiei Henderson
NR.

NEVOIA

CRT.
1.

DEPENDEN
A respira i a avea -palpitaii

-dispnee

o bun circulaie
-durere toracic
A se alimenta i a se -lipsa poftei de mncare

-ritm cardiac crescut


-alimentaie
insuficient

2.

MANIFESTRI

hidrata

-indigestie de alimente ce cantitativ


nu

3.

DE SURSA DE DIFICULTATE

satisfac

nevoile -refuz de a se alimenta

organismului
-absena scaunului

A elimina

mai -constipaie

multe zile
4.

-meteorism
A se mica, a pstra -dificultate
o bun postur
dormi,

se -imobilitate

mobiliza
-absena activitilor fizice
se -ore insuficiente de somn

5.

6.

odihni
-treziri frecvente
A se mbrca i a se -dificultate de
dezbrca

de

mbrca i dezbrca

45

-insomnii

se -nendemnare

de

mbrca i dezbrca

se

7.

menine -amoreli i furnicturi ale -hipotermie

temperatura

extremitilor

corpului n limitele
normale
8.

A fi curat i a-i -neglijarea

inutei

i -dezinteres fa de nfiarea

9.

proteja tegumentele nfirii sale


sa
A comunica
-diminuarea interaciunii -comunicare insuficient la
cu alii

10.

11.

A evita pericole

aciona

credinele

12.

nivel afectiv

-nencredere

propria -stare de confuzie

persoan
-perceperea

negativ

a -pierderea imaginii despre

propriului corp

sine

-temeri

-anxietate

-apatie
dup -incapacitate
i participa

de

la

a -dificutate de a participa la

activitile activiti religioase din cauza

valorile sale

grupului religios de care internrii n spital

A se realiza

aparine
-incertitudine n ceea ce -devalorizare
privete propria valoare
-incapacitate de a rezolva

13.

A se recrea

probleme
-dificultatea
concentra

14.

A nva

de
n

se -tensiune psihic

timpul

activitilor recreative
-lipsa de informaii cu -cunotine insuficiente
privire la boal.

46

47

48

49

50

Evaluare finala
Pacientul in varsta de 59 de ani se interneaza cu diagnosticul de Spondiloza cervicala
cu nevralgie cervicobrahiala dreapta .A urmat tratament medical ( Ketonal 1 f/ zi,
Mydocalm cp III/ zi, Diazepam cp I, Algocalmin cp II / zi) si fizical. Se externeaza
ameliorat.
Recomandari la externare:
sa evite efortul fizic si frigul;
continua tratamentul conform scrisorii medicale;
dispensarizarea prin MF si serviciul BFT.

51

CAPITOLUL VI
EDUCATIE SANITARA PENTRU PREVENIREA APARITIEI
CERVICALE

SPONDILOZEI

Sa evita pozitiile indelungate cu gatul flexat. In cazul in care profesia le impune o


asemenea pozitie, este bine sa se execute periodic miscari de redresare.

Sa se odihneasca fara a sprijini capul pe perne inalte, folosind doar un sul


introdus sub ceafa.

Sa execute zilnic miscari de extensie, flexie si rotatie a capului pana la disparitia


durerii musculare si nevralgice.

Restabilirea functionalitatii musculaturii cervicale prin gimnastica si masaj, care


indeparteaza simptomele neplacute.

Aparitia spondilozei poate fi prevenita daca se combat zilnic si cu perseverenta


pozitiile vicioase ale coloanei, incepand din copilarie.

Tratamentele medicamentoase sunt doar ajutatoare pentru combaterea


simptomelor in fazele evolutive ale bolii.

Spondiloza nu poate fi prevenita, insa riscul aparitiei poate fi scazut daca se mentine
o postura corecta, cu gatul aliniat umerilor, daca se practica exercitii fizice regulate, pe tot
parcursul vietii, pentru intarirea musculaturii cervicale si a ligamentelor si evitarea
producerii unor traumatisme la acest nivel.

52

CONCLUZII

Spondiloza nu este o boala recenta, ea a existat in toate epocile si a interesat , ca si


astazi populatia adulta de peste 40 de ani.
Cand spunem spondiloza cervicala ne gandim imediat la forma de reumatism
degenerativ , localizata in zona cervicala a coloanei vertebrale , care apare in urma uzurii
discurilor si articulatiilor intervertebrale , insotite de reactii de reparare ( osteofite/
ciocuri) la nivelul corpilor vertebrali.
Cercetatorii considera ca principala cauza a acestei afectiuni este datorata
imbatranirii tesutului , dar trebuie luate in considerare si alte cauze.
Spondiloza cervicala are cinci stadii evolutive : local , miotonic, iritativ , radicular si
atrofic. Daca spondiloza nu se trateaza corespunzator ea avanseaza si trece prin toate
aceste stadii.
In ultimul stadiu al sponilozei cervicale , apar disfunctii trofice ale segmentului
vertebral afectat , toata simptomatologia se accentueaza , se agraveaza si de cele mai
multe ori se ajunge la complicatii.

53

BIBLIOGRAFIE

IONEL A. BRATU , Gimnastica pentru prevenirea si corectarea deficientelor fizice,


Editura Sport-Turism(1977).
BRATU I. , Indicatii tehnico-metodice si concepte de lectii pentru corectarea deficientelor
morfo-functionale, Editura I.C.F. 1964.
IONESCU ANDREI, Despre atitudinea corecta a corpului, Bucuresti,Editura V.C.F.S.
1964.
J. KISS, Fiziokinetoterapie si recuperare medicala n afectiunile aparatului locomotor,
Editura Medicala 2004.
TUDOR SBENGHE, Kinetologie Profilactica, terapeutica si de recuperare, Editura
Medicala, bucresti 1987.
CEZAR TH.NICULESCU, VOICULESCU BOGDAN, CRISTIAN NI, RADU
CRMACIU, CARMEN SLVSTRU, COTALIN CIORNE, Anatomia si fiziologia
omului compendiu, Editura Corint Bucuresti 2001.
GELU ONOSE, Recuperare, medicina fizica si balneocliatologie, vol. I editura medicala
2009.

54