Sunteți pe pagina 1din 5

5.

Evaluarea forei musculare


Evaluarea muscular este complex, n final ea trebuind s ne dea
rspunsul asupra valorii forei musculare, a rezistenei musculare, a
tonusului muscular, asupra inervrii musculare, a controlului motor i
desigur a integritii anatomice a musculaturii.
Testarea muscular are un mare rol chiar n precizarea
diagnosticului de boal. Tot pe testarea exact a muchilor paralizai
apreciem nivelul lezional medular la un traumatizat vertebromedular.
n toate bolile neurologice testarea muscular alturi de cea
sensitiv devine definitorie pentru diagnostic.
Alturi de precizarea diagnosticului de boal, evaluarea muscular
ne d o suit de lmuriri obligatorii pentru programul recuperator.

Evaluarea muscular subiectiv


Primul contact cu deficitul muscular l lum prin anamnez asupra
acestui deficit. Bolnavul ne va prezenta acuzele caracteristice.
ntrebrile medicului sau kinetoterapeutului trebuie s completeze i
s lmureasc toate aspectele observaiilor i afirmaiilor pacientului.
Evaluarea obiectiv
Se refer la examenul clinico-funcional fcut pacientului.
a) Inspecia ne arat relieful muscular comparat cu cel opus sau
cu relieful normal al acelei zone. Astfel apreciem de la nceput
hipotrofia sau hipertrofia muscular.
b) Palparea masselor musculare (n poziii de relaxare) ne
precizeaz hipotoniile sau hipertrofiile (contracturile) musculare. i
micarea pasiv a segmentelor ne d informaii asupra acestor aspecte
putnd chiar s deosebim o spasticitate piramidal (semnul lamei de
briceag) fa de o rigiditate extrapiramidal (semnul roii dinate).

Testarea forei musculare


Testm fora maxim relativ, adic fora dintr-un anumit moment.
Exist mai multe tehnici de testare a forei musculare.
a) Testingul muscular manual sau bilanul muscular manual (metoda
Fundaiei Naionale pentru Paralizie Infantil, 1946, prelucrat i
generalizat de L. Daniels i C. Warthingham) este cel mai folosit.
Testul muscular manual cere o bun cunoatere a sistemului
muscular de ctre testator. Testul apreciaz fora nu a unui muchi, ci a
grupului muscular care execut o anume micare (este una din prile
negative ale testului).
Cotarea bilantului muscular:
Forta 5(normala,100%):indica posibilitatea de a efectua miscarea,pe
toata amplitudinea impotriva unei forte exterioare sau unei rezistente opusa
de kinetoterapeut,egala cu valoarea fortei normale.Aceasta normalitate
este apreciata prin comparatie cu segmentul opus, sanatos.Rezistenta
maxima opusa de catre kinetoterapeut se va efectua la jumatatea cursei
maxime de miscare, unde kinetoterapeutul ii va da comanda subiectului:
Tine!, incercand sa-i remobilizeze segmentul spre pozitia de zero
anatomic (contractie excentrica).Forta aplicata trebuie sa fie
progresiva.Aparitia durerii face inutila testarea.
Forta 4(buna, 75%):reprezinta forta unui muschi de a mobiliza
complet segmentul contra unei rezistente medii. Se procedeaza la fel ca in
cazul testarii fortei 5, dar cu aplicarea unei rezistente mai mici din partea
kinetoterapeutului.
Forta 3(acceptabila, 50%):reprezinta forta unui muschi de a deplasa
segmentul (pe care se insera), pe toata amplitudinea, impotriva fortei de
gravitatie.Valoarea fortei 3 reprezinta un adevarat prag functional
muscular, care ar indica minima capacitate functionala pentru o munca
minima ce ar cere mobilizarea in toate directiile, a segmentelor.
Forta 2(slaba, 25%):reprezinta forta unui muschi sau grup de muschi
de a mobiliza segmentul, dar cu eliminarea gravitatiei. Testarea manuala a
fortei 2, necesita din partea kinetoterapeutului cunoasterea exacta a pozitiei
fara gravitatie, specifica muschiului care este analizat. In general se

utilizeaza planuri de alunecare sau segmentul este sustinut de


kinetoterapeut.
Forta 1(foarte slaba, 10%):delimiteaza , existenta sau absenta
contractiei musculare voluntare.Acest lucru se determina manual prin
palparea tendoanelor si/sau a corpului muscular, in timp ce subiectului i se
cere sa realizeze miscarea prin contractia musculaturii respective. Oricum,
forta 1 a unui muschi este incapabila sa mobilizeze segmentul. Evident, nu
poate fi sesizata decat contractia muschilor superficiali care pot fi palpati,
pentru cei profunzi nu se observa diferenta intre f1 si f0.
Forta 0(zero, nula):muschiul nu realizeaza nici o contractie evidenta.
Gradarea folosita de bilantul muscular manual se bazeaza pe trei
factori:
1. Cantitatea de rezistenta ce se opune contractie unui muschi sau
unui grup de muschi(cum este in cazul acordarii gradelor 4 sau 5)
2. Posibilitatea muschiului sau unui grup de musci de a deplasa
segmentulo pe intreg sectorul(pe intreaga mobilitatea articulara
pasiva) impotriva gravitatiei(cum este in cazul acordarii fortei 3)
sau cu eliminarea gravitatiei( ca pentru forta 2);
3. Existenta contractiei musculare ( ca in cazul acordarii fortei 1)
sau absenta contractiei musculare (ca in cazul fortei 0).

.0Execuia bilanului muscular are cteva precauii deosebite i con traindicaii cum ar fi:
- dislocrile articulare
- fracturile recente
- stri postoperatorii (locale)
- miozitele osifiante
- procese infecioase i inflamatorii locale
- durerile intense
- operaiile pe abdomen (pentru musculatura abdominal)
- boli cardiovasculare severe
- stri de oboseal local sau general.

Fora poate fi testat i cu ajutorul unor aparate speciale numite


dinamometre". Au fost create o serie de dinamometre adaptate unui
singur sau mai multor tipuri de micri. Dinamometrele nregistreaz
valoarea de vrf a forei grupului muscular respectiv.
Valoarea real a forei unui muchi de fapt nu o obinem cu nici
unul din testele de mai sus. Evalurile acestea au ns o mare valoare
orientativ i n funcie de acurateea testrii ne putem apropia mult de
valorile relative reale.
ntrebri:
1.De ce este important evaluarea muscular?
2.Ce nseamn evaluarea obiectiv?
3.Cum se face testarea forei musculare?