CUPRINS

I. Date de proiectare .............................................................................................................. pag. 2

II. Date de literatur privind procesul de dehidrogenare a EB la stiren ................................ pag. 3
III. Stabilirea bilanului de materiale pe reactorul de dehidrogenare a EB la stiren............. pag. 11
IV. Calculul cldurii de reacie la dehidrogenarea EB la stiren .......................................... pag. 16
V. Dimensionarea cinetic a reactorului de dehidrogenare a EB la stiren ........................... pag. 21
VI. Calculul cderii de presiune pe reactor .......................................................................... pag. 25
VII. Schem tehnologic a instalaiei de dehidrogenare a EB la stiren ............................... pag. 27
Bibliografie ......................................................................................................................... pag. 28

I.

DATE DE PROIECTARE

Capacitatea instalatiei: 100000 t /an stiren

Puritatea stirenului: 99,5 % masa
Conversia etilbenzenului utila: 41 %
Conversia etilbenzenului totala: 47 %
Pierderi stiren: 0 % masa
Pierderi etilbenzen in alimentare: 2% masa
Raportul masic abur/materie prima la intrarea in reactor: 3:1 Kg/Kg
Reactii secundare: C6H5C2H5 C6H6 + C2H4
Cs1= 30%
C6H5C2H5 8C+5H2
8C+16H2O C6H5CH3 +CH4

Cs2 = 45%

C6H5C2H5 8CO2 + 16H2

Cs3 = 25%

C
Temperatura la intare in reactor: 660
Compozitia etilbenzenului proaspat: Etilbenzen = 99,8% masa

Benzen = 0,2% masa

Compozitia etilbenzenului recirculat : Etilbenzen = 99,5% masa
Benzen = 0,1% masa
Toluen = 0,2% masa
Stiren = 0,2% masa
Presiunea de intrare in zona de reactie: 2 bar (0.2 MPa)
Durat de funcionare: 7900 h / an
Catalizator pentru dehidrogenare: extrudate de catalizator
Diametru extrudat: 2,5 mm
Lungime extrudat: 10 mm
Diametru interior al reactorului axial: 4 m
m3 / m3
Fractia de volum liber= 0,4
m3
Densitatea = 3000 Kg/

II.

INTRODUCERE

Din marea gama de produse aromatice, ca derivate directe ale benzenului, cu o mare
aplicabilitate industriala o are etilbenzenul, principala materie prima pentru obtinerea unui
important monomer utilizabil in primul rand pentru fabricarea cauciucurilor sintetice stirenul.
Stirenul, cunoscut de asemenea si ca vinilbenzen, se utilizeaz pentru producerea:
materialelor plastice, cel mai rspndit tip de cauciuc sintetic (caucicul butadienstirenic) i
adezivilor. Acest lucru a determinat mrirea capacitilor de producie pentru instalaiile de
dehidrogenare direct a etilbenzenului, perfecionarea tehnologiei de dehidrogenare a
etilbenzenului la stiren i apariia unor noi tehnologii: obinerea concomitent a stirenului i a
propenoxidului (procedeul Halcon), obinerea stirenului prin extracie din fracia aromatic de la
piroliz etc.
n afar de stiren se mai produc trei derivai stirenici, care au ntrebuinri industriale: metilstirenul, divinilbenzenul i viniltoluenul. Utilizrile acestora sunt similare cu acelea ale
stirenului, dar au si utilizari specifice, de exemplu divinilbenzenul se folosete la producerea
schimbtorilor de ioni.
Transformarea etilbenzenului in stiren este o reactie puternic endoterma, desfasurata dupa
mecanismul global urmator:

C6H5 CH2 CH3 C6H5 - CH=CH2 + H2

0
H 298

= 125 KJ/mol

H 0298

Reacia este endoterm (

= 30 kcal / mol = 125 kJ / mol) i are loc la temperaturi

cuprinse ntre 350 si 650 C i presiune de 1,3 2 bar. n paralel se produc i reac ii secundare
care conduc la formarea benzenului, toluenului, CO, CO2, etenei, metanului i altor produse.
In afara de reactia de dehidrogenare a etilbenzenului la stiren, in acelasi timp mai pot avea
loc numeroase reactii secundare, dintre care influenteaza in mod sensibil selectivitatea
dehidrogenarii etilbenzenului sau activitatea catalizatorului si anume:
dezalchilarea etilbenzenului:
0
H 298

C6H5-C2H5C6H6+C2H4

= 103,19 KJ/mol

hidrodezalchilarea etilbenzenului:
0
H 298

C6H5-C2H5C6H5-CH3+C2H4

= 66,045 KJ/mol
3

 hidrodezalchilarea toluenului:
0
H 298

C6H5-CH3+H2 C6H6+CH4

= -42,5KJ/mol

formarea cocsului:
C6H5-C2H5 8C+5H2
Primul catalizator folosit la obinerea stirenului a fost constituit dintr-un amestec de trei
componeni: ZnO, Al2O3, CaO care la temperatura de 600 675C conduce la obinerea unei
conversii de 38 % i a unei selectiviti de 82 %.
n prezent se folosesc catalizatori alctuii exclusiv pe baz de oxizi de fier promota i cu
compui ai potasiului, cromului, vanadiului, zincului, cuprului, cu metale rare etc. Aceti
catalizatori se caracterizeaz prin: stabilitate bun n prezen vaporilor de ap, activitate i
selectivitate ridicat (randamente de circa 60 %, selectiviti de peste 90 %), durat de
funcionare ndelungat (circa 2 ani). Principalul component activ, oxidul de fier, are i rolul de
suport al catalizatorului. Prin promotarea cu un compus alcalin, constanta vitezei de reac ie
crete cu un ordin de mrime.
S-a observat de asemenea c promotorul alcalin, de tipul compuilor cu potasiu,
influeneaz favorabil viteza reaciei de regenerare a cocsului depus pe catalizator.
S-a constatat c viteza formrii stirenului i a toluenului crete cu creterea bazicitat ii
promotorului, dar n schimb, formarea benzenului este legat de funcia acid a catalizatorului.
Selectivitatea maxim a stirenului se observ n cazul utilizrii promotorilor de Rb i Li.
Adugarea unor promotori de tipul Cr, Ti, Al, Mg etc. constituie distanieri ce mpiedic
contactul ntre cristalele uor sinterizabile, influennd stabilitatea catalizatorilor. Ali promotori
de stabilizare sunt oxizii metalelor alcaline puternic electropozitive (Rb, Cs) i oxizii metalelor
alcalino-pmntoase (Ca, Sr, Ba).
Elementele din grupa a II-a sunt mai puin active ca promotori, n schimb, compuii lor
(cum este aluminatul de calciu), confer rezisten mecanic sporit catalizatorului.
Compuii chimici care reprezint otrvuri ale catalizatorilor sunt sulful i mai ales clorul,
ca atare sau sub form de combinaii. Otrvirea cu clor este relativ lent i afecteaz progresiv
ntreaga mas a stratului catalitic. Presupunerea c otrvirea are loc prin blocarea centrilor activi
ai catalizatorului este justificat prin uurina cu care, n general, halogenurile particip la

fenomenul de sinterizare. Industrial, efectul nociv al clorului este atenuat prin reinerea lui pe un
strat de catalizator aditional, aezat deasupra principalului strat catalitic.
Dezactivarea reversibil a catalizatorilor de dehidrogenare are loc prin depuneri de cocs
pe centri activi.
Cocsul provenind din reacii secundare (polimerizare, cracare, policondensare) se
ndeparteaz prin ardere n prezena oxigenului din vaporii de ap i aer.
Studiile cinetice realizate pe sisteme catalitice aplicate industrial i folosirea datelor
obinute la elaborarea modelelor matematice au permis conducerea procesului de dehidrogenare,
n condiiile cele mai favorabile din punct de vedere al consumului de etilbenzen i energie.
Cu catalizatorul de dehidrogenarea etilbenzenului se pot dehidrogena i alte hidrocarburi
alchilaromatice, care au o grupare alchil liniar sau ramificat, folosind temperaturi de 500 560
C, o diluie cu abur a hidrocarburii n raportul 3/1 i viteze volumare 0,8 1 h-1.
Izopropilbenzenul care are o caten ramificat se dehidrogeneaz cu o vitez mai mare
dect etilbenzenul i n-propilbenzenul. Introducerea unui al doilea substituent sau a unui
heteroatom n nucleul benzenic mrete considerabil viteza de dehidrogenare a gruprii alchilice.
O posibila schema privind mecanismul de dehidrogenare a etilbenzenului:
Catalizator
Catalizator
EB

compus intermediar

stiren

descompunere
catalizator
necatalitica

produse secundare
n tabelul nr.1 sunt prezentate valorile entalpiei, entalpiei libere de reac ie i constantei de
echilibru pentru diferite temperaturi.
Tabelul nr. 1 -Valorile entalpiei, entalpiei libere de reacie i constantei de echilibru
pentru diferite temperaturi.
Temperatura,
K
298
700
800

H 0298

Entalpia
kJ / mol
117,46
123,52
124,20

G 0298

Entalpia liber de reacie

kJ / mol
83,15
33,23
20,31
5

Constanta de echilibru Kp
2,64 * 10-13
3,34 * 10-1
4,77

900
124,66
7,32
3,80 * 10
1000
124,94
-5,78
2,03 * 102
Sursa: Suciu, Gh. C.,.a., Ingineria prelucrrii hidrocarburilor. Volumul V, Editura
Tehnic, Bucureti, 1999, pag. 192
Se observ c valorile entalpiei i constantei de echilibru cresc odat cu creterea
temperaturii, iar valorile entalpiei libere de reacie scad cu creterea temperaturii.
Procede industriale de obinere a stirenului prin dehidrogenare direct
Procedeele uzuale de fabricare a stirenului constau n dehidrogenarea catalitica a
etilbenzenului, urmat de separarea stirenului din produsul de reac ie lichid i purificarea
acestuia. In funcie de reactoarele utilizate, procedele de dehidrogenare se mpart n dou grupe:
izoterme i adiabatice.
Cel izoterm este mai dificil de aplicat pentru c necesit reactoare multitubulare cu
circulaie de purttor caloric n exteriorul tuburilor i are un cost mai ridicat i o productivitate
mic. Aceste tipuri de reactoare au ns avantajul unui consum energetic mai mic, performane
mai bune la temperaturi de reacie mai sczute i, ca urmare, un raport de diluie de vapori de ap
inferior fa de funcionarea n condiii adiabatice. Datele tehnologice referitoare la acest
procedeu sunt urmtoarele:
- temperatura de intrare n reactor: 580C;
- temperatura purttorului de cldur: *la intrare: 750C, *la ieire: 630C;
- raportul masic de diluie cu abur: 1,1-1,2;
- conversia pe trecere: 60% mol;
- selectivitatea: 92-94% mol.
n figura nr. 1 este prezentat schema tehnologic a procedeului de dehidrogenare a
etilbenzenului cu funcionare izoterm a reactorului. Catalizatorii recomandai pentru folosirea n
reactorul izoterm trebuie s aib o rezisten mecanic bun, capacitate de a lucra la dilu ie
redus de abur: hidrocarbur (1,1 1,2 m) i o durat de exploatare ndelungat (5 6 ani).
Figura nr. 1 Schema instalaiei de obinere a stirenului prin dehidrogenare izoterm a
etilbenzenului. Procedeul BASF.

Sursa: Suciu, Gh. C.,.a., Ingineria prelucrrii hidrocarburilor. Volumul V, Editura

Tehnic, Bucureti, 1999, pag. 196
1 cuptor; 2 reactor; 3, 4, 5 schimbtoare de cldur; 6 rcitor; 7 sistem de
separare a gazelor reziduale de stirenul brut; 8 suflant; 9 purificare.
Procedeul adiabatic a cunoscut o important dezvoltare industrial.
n cazul folosirii unei singure trepte de reacie, la acest procedeu se obine o conversie per
pas de cca. 40 % la presuni cuprinse ntre 0,15 0,2 * 106 Pa abs.
Dac sunt aplicate dou trepte de reacie n serie se obin conversii de 45 50%, la
presiuni comparabile cu acelea la o singura treapta de reactie.
n practic este necesar s se coreleze condiiile de lucru, n special temperatura de
reacie, presiunea i raportul abur / hidrocarbur, cu conversia i selectivitatea. De-a lungul
patului catalitic, endotermicitatea reaciei conduce la o scdere a temperaturii cu 1 C pentru o
conversie a etilbenzenului de 1 % i de aceea trebuie ca la intrarea n reactor s fie un nivel
termic corespunztor, n scopul obinerii unei conversii ridicate, ntruct la temperaturi de cca.
610 C viteza reaciilor secundare este relativ mare. Se utilizeaz mai multe reactoare n serie
prevzute cu nclzire intermediar a efluentului sau se opereaz sistemul de reac ie la presiuni
sczute. Cderea de presiune pe stratul catalitic limiteaz ns solu iile tehnologice i de aceea sau adoptat reactoarele cu curgere radial n locul reactoarelor cu curgere axial.

Procedeele adiabatice au fost dezvoltate de o serie de firme (Dow, Monsanto-Lummus,

Cosden-Baadger UOP, etc.).
Catalizatorii utilizai n reactoarele adiabatice lucreaz n condiii de diluie cu abur a
etilbenzenului de 1,6 2,5 i au o durat de exploatare de 1,5 2 ani. Se men ioneaz trei grupe
de catalizatori pentru reactoarele adiabatice de obinere a stirenului:
- catalizatori activi (conversie de 55 - 60% mol), dar mai puin selectivi (selectivitate 89
90 % mol), capabili s lucreze la rapoarte masice de diluie ap / etilbenzen > 2;
- catalizatori selectivi (selectivitate cca. 95 % mol), dar mai puin activi (conversie 40%),
opernd la temperaturi mai ridicate i la rapoarte masice de ap:etilbenzen de 2 2,2;
- catalizatori activi (conversie 50 55 %) i selectivi (selectivitate 90 % mol), ce
funcioneaz la rapoarte masice de diluie cu abur > 2.
n figura nr.2 este prezentat schema tehnologic a unei instalaii de producere a
stirenului prin dehidrogenarea adiabatic a etilbenzenului.
Figura nr. 2 - Schema instalaiei de obinere a stirenului prin dehidrogenarea adiabatic
a etilbenzenului.

Sursa: Suciu, Gh. C.,.a., Ingineria prelucrrii hidrocarburilor. Volumul V, Editura

Tehnic, Bucureti, 1999, pag. 197

1,2 vaporizator; 3 supranclzitor; 4 reactor; 5,6,9 schimbtor de cldur; 6

generator de abur; 8 decantor; 10 coloana de stripare; 11 coloana pentru separarea
stirenului brut; 12 coloana pentru purificarea stirenului brut; 13 coloana de separare a
etilbenzenului; 14 coloana de separare a aromatelor uoare.
Cele mai rspndite procedee de dehidrogenare a etilbenzenului la stiren sunt:
- procedeul Cosden-Badger. Procedeul este realizat n reactoare adiabatice, la presiune
atmosferic, avnd o mare flexibilitate n ceea ce privete folosirea catalizatorilor, prezint
consumuri energetice sczute i folosete la rectificare inhibitori fr sulf.
- procedeul Monsanto-Lummus Crest a fost aplicat n instala ii cu capacit i ntre 60
680 kt stiren / an, dehidrogenarea avnd loc n sistem adiabatic, sub vid. Specific procesului este
obinerea direct a stirenului din benzen i etilen.
- procedeul Cd F Chemie Technip se aplic n instalaiile de capacit i cuprinse ntre 20
300 kt stiren / an. Procesul este adiabatic i utilizeaz catalizatori cu performane superioare.
- un procedeu nou, cu mari perspective de dezvoltare, este procedeul Styrol Plus, elaborat
de firmele UOP i Allied Signal Engineering Material Research Center din S.U.A. i aplicat de
firma Mitsubishi Petro Chemical Corp. pe o instalaie de 5000 t / an stiren. Specific acestui
procedeu este construcia reactorului i utilizarea a doi catalizatori diferi i, dintre care un
catalizator pentru dehidrogenare iar cellalt pentru arderea selectiv a hidrogenului rezultat din
reacia de dehidrogenare. Cldura rezultat n urma arderii este consumat n proces. Instalaia a
funcionat cu o conversie de 83 % i selectivitate de 93 %. Pe baza rezultatelor obinute s-a trecut
la proiectarea unei instalaii cu o capacitate de 200 kt stiren / an. Prin acest procedeu se
realizeaz o reducere de 25 % a consumului de abur supranclzit i cu 25 % a combustibilului
tehnologic.
Dehidrogenarea oxidativ a etilbenzenului
Procesul de dehidrogenare oxidativ a etilbenzenului are loc n prezen a unor acceptori ai
hidrogenului, similar variantelor de la procesul de obinere a butadienei din butene.
Principalele reaii care au loc n acest caz sunt urmtoarele:
C6H5-C2H5 + 1/2O2 C6H5-CH=CH2 + H2O
C6H5-C2H5 + I2 C6H5-CH=CH2 + 2HI

H= 119,8 kJ / mol

Dehidrogenarea etilbenzenului n prezena oxigenului are perspective de aplicare

industriale, datorit consumului de energie mai redus, recuperrii cldurii n proces i aplicrii
unor regimuri termice mai sczute (cca. 400 C).
Intrebuintarile stirenului
Polimerizarea stirenului se face in solutie, supensie sau emulsie. In primul procedeu stirenul
si solventul reactioneaza intr-un reactor cu manta si agitare. Polimerul format contine monomer
nereactionat si solvent care se indeparteaza prin distilare. Procedeul in suspensie este similar
celui in solutie ,numai ca in locul solventului se foloseste apa in care stirenul este suspendat cu
ajutorul unor dispersanti cum ar fi alcool polivinilic.
In procedeul cu emulsie se utilizeaza agenti activi de suprafata pentru a forma o emulsie de
stiren in apa. Cel mai larg utilizat este procedeul in suspensie.
Polistirenul brut sub forma de particule fine este spalat pentru indepartar impuritatilor, apoi
uscat prin metode conventionale (centrifugare si uscare cu aer cald).
Se produc diferite tipuri de polistiren ale caror proprietati pot varia intr-un domeniu larg.
Prin introducerea de cauciuc dizolvat odata cu stirenul monomer se obtine asa-zisul
polistiren antisoc. O cantitate mare de stiren antisoc se foloseste pentru frigidere, desi in ultima
vreme copolimerul ABS tinde sa-l inlocuiasca. In acest scop polistirenul se exclude in placi de 3
mm grosime, care se izoleaza la exterior cu un material expanda t(poliuteran sau chiar polistiren
expandat). Polistirenul se mai foloseste sub forma de folii de 0,25 mm grosime pentru ambalaje
alimentare (ciocolata,branza), pentru confectionare containere (pahare de bauturi,iaurt). Prin
incorporare in polimer a unui gaz sau lichid volatil se obtine la incalzire polistiren expandat.
Acesta, avand proprietati termoizolante foarte bune se foloseste ca material izolant in
constructii. Un dezavantaj al polistirenului expandat este faptul ca se aprinde usor .Acest
dezavantaj poate fi indepartat prin incorporarea unor materiale ignifugante (compusi ai borului si
fosforului).

10

III. STABILIREA BILANULUI DE MATERIALE PE REACTORUL DE

DEHIDROGENARE A ETILBENZENULUI LA STIREN

Debitul de stiren produs in instalatie:

Productie stiren (anuala)

Gst

Durata functionar e

Debitul de stiren pur:

Puritate * Gst

100

GStp

t
kg
* 1000
an
t 12658.22 kg
h
h
7900
an

100000

99,5 * 12658.22
100

kg
h 12594.92 kg
h

Debit de pierderi de stiren:

Gs pierderi = 0 kg/h
GStotal 0 12594.92

Debitul de etilbenzen care reacioneaz :

C6H5-C2H5 C6H5-CH=CH2 + H2

GEBr

kg
kg
12594.92
h
h

kg
kg
* 106
h
kmol 12837.13 kg
kg
h
104
kmol

12594.92

Cu
41
* 100
* 100 87.23
Ct
47

GEBr

GH 2

GEBr 12837.13
kg

14716.41

0.8723
h

Debitul de hidrogen rezultat in reactia principala:

12594.92 * 2
kg
242.21
104
h

11

GEBt

Debitul de etilbenzen total:

G EBr

Conversie totala

kg
h 31311.51 kg
0,47
h

14716.41

Debitul de etilbenzen recirculat:

GEBrc GEBa lim GEB 31311.51

kg
kg
kg
14716.41 16595.10
h
h
h

Debit materie prima proaspata:

Gmpproaspata 14716.41 0.002 *14716.41 14745.84

Kg
h

Debit materie prima recirculata

Gmprec G EBrec G Brec GTrec GStrec G EBrec

0,1
0,2
0,2
Gmprec
Gmprec
Gmprec
100
100
100

0,5
Gmprec
100
G EBrec
16595.1
Gmprec

16678.49 Kg / h
1 0,005 1 0,005
0,1
G Brec
16678.49 16.67 Kg / h
100
0,2
GTrec
116678.49 33.35Kg / h
100
0,2
GStrec
116678.49 33.35 Kg / h
100
Gmprec G EBrec

12

Debitul de abur
GAburI = (Raport abur / hidrocarbur) * GMP

Gabur

3
kg
kg
* 31311.51
93934.53
1
h
h

Debite n reacii secundare

Conversia n produse secundare = Conversie total Conversie util = 47% 41 % = 6 % = 0,06

Conversia pentru reactii secundare:

CsII = 30% * Conversia n produse secundare = 0,3*0,06 = 0,018
CsIII = 45% * Conversia n produse secundare = 0,45*0,06 = 0,027
CsIV = 25% * Conversia n produse secundare = 0,25*0,06 = 0,015
I)

C6H5-C2H5 C6H6 + C2H4

GEBr II C SII * GEBt 0,018 * 31311.51

GB II

kg
kg
563.6
h
h

kg
kg
* 78
h
kmol 414.72 kg
kg
h
106
kmol

563.6

GEtena

kg
kg
* 28
h
kmol 148.87 kg
kg
h
106
kmol

563.6

13

II)

C6H5 C2H5 + H2 C6H5 CH3 + CH4

GEBr III C SIII * GEBt 0,027 * 31311.51

GT III

GCH4

GH 2 c

kg
kg
845.41
h
h

kg
kg
* 92
h
kmol 733.75 kg
kg
h
106
kmol

845.41

kg
kg
* 16
h
kmol 127.6 kg
kg
h
106
kmol

845.41

kg
kg
*2
h
kmol 15.95 kg
kg
h
106
kmol

845.41

III)

C6H5 C2H5 + 16H2O 8CO2 + 21H2

GEBr IV C SIV * GEBt 0,015 * 31311.51

GH 2O

GCO2

kg
kg
469.67
h
h

kg
kg
*18
h
kmol 1276 kg
kg
h
106
kmol

16 * 469.67

kg
kg
* 44
h
kmol 1559.6 kg
kg
h
106
kmol

8 * 469.67

GH 2 IV

kg
kg
*2
h
kmol 186.06 kg
kg
h
106
kmol

21 * 469.67

14

Pentru ieiri avem:

GEB = GEbrc
GB = GBrecirculat + GB II
GT = GTrecirculat + GT III
GSt = GStrecirculat + GStp
GH2 = GH2 I + GH2IV GH2III
GAburE = GAburI GH2O
n tabelul nr. 2 este prezentat bilanul de materiale pe reactor.
Tabelul nr. 3 - Bilanul de materiale pe reactor
COMP.

Mi,
Kg/Kmol

IESIRI
Kg/h

Kmol/h

Kg/h

Kmol/h

EB

106

31311.51

295.39

16595.10

156.55

78

46.10

0.59

460.82

5.91

92

33.35

0.36

767.07

8.34

104

33.35

0.32

12628.27

121.42

Etena

28

148.87

5.32

Metan

16

127.60

7.98

CO2

44

1559.60

35.44

H2

412.32

206.27

ABUR

18

93934.53

5218.59

92658.53

5147.70

TOTAL

125358.84

5515.25

12535.18

5694.93

15

IV. CALCULUL CLDURII DE REACIE LA DEHIDROGENAREA ETILBENZENULUI

LA STIREN
Clduri specifice Cp
Cp = a + b * T + c * T2 + d * T3
Pentru usurinta calculelor , proprietatile termice se vor detremina decat pentru reactia
principala, la temperatura de intrare in reactor care este 660C = 933,15K.

C6H5 - C2H5 C6H5-CH = CH2 + H2

n tabelul nr.3 sunt prezentate constantele pentru calculul cldurilor specifice.
Tabelul nr. 3 - Constantele pentru calculul cldurilor specifice
Component
a
Etilbenzen
-8,4
Stiren
-5,968
Hidrogen
6,88

9,31
Sursa: omoghi,

b
c
d
-4
0,1593
-10
2,395*10-8
0,1435
-9,15*10-5
2,2*10-8
0,000066
2,79*10-7
0
-0,0157
8,78*10-6
-1,95*10-9
V., Ptracu, M., Ptracu, C., Dobrinescu, D., Ioan, V., Proprieti

fizice utilizate n calcule termice i fluidodinamice, Editura Universitatea Petrol Gaze,

Ploieti, 1997
Cp = CpStiren + CpH2 CpEtilbenzen = 9,31 0,0157 * T + 8,78 * 10-6 * T2 1,95 * 10-9 * T3
Entalpii H
T

H T C p dT
0

T = 25 C = 298,15 K
16

T = 660 C = 933,15 K

In tabelul nr. 4 sunt prezentate entalpiile de formare a componentilor.

Tabelul nr.4 - Entalpiile de formare
Component

EB

CH4

H (kcal/kmol)

7,12

35,22

19,82

11,95

-17,889 12,496

H T H 0 a * T

b 2 c 3 d
*T
*T
* T4
2
3
4

H 0 H T a * T

b 2 c 3 d
*T
*T
* T4
2
3
4

C2H4

CO2

H2O

H2

-94,052 -57,798 0

H 298,15 n PR * H PR n R * H R
298
298
H 29 8,15 H 298
fSt H fH 2 H fEB

H 298,15 35,22

H 0 28100

kcal
kcal
kcal
kcal
kcal
0
7,12
28,1
28100
mol
mol
mol
mol
kmol

kcal
0,0157
8,78 *106
1,95 *109
9,31 * 298,15
* 298,152
* 298,153
* 298,154
kmol
2
3
4

H 0 25952.96

kcal
kmol

17

H 933.15K 25952.96

kcal
0,0157
8,78 *10 6
1,95 *10 9
9,31* 933,15
* 933,15 2
* 933,15 3
* 933,15 4
kmol
2
3
4

H 933.15K 29771.73

kcal
kmol

Calculul caldurilor spcifice:

Cp a b T c T 2 d T 3
CH 4
a)
Constanta
(kcal/kmol)

a
4,75

b
0,012

c
0,303

10

d
-2,63*10-9

Cp 4,75 0,012 T 0,303 10 5 T 2 2,63 10 9 T 3

T(K) = 660+273,15 = 933,15 K
Cp = 16,46 kcal/kmol*K

C2 H 6
b)
Constanta
(kcal/kmol)

a
0,944

b
0,03735

c
-1,993

Cp 0,944 0,03735 T 1,993 10 5 T 2 4,22 10 9 T 3

T(K) = 660+273,15 = 933,15 K
Cp = 21,87 kcal/kmol*K

CO2
c)
18

10

d
4,22*10-9

Constanta
(kcal/kmol)

a
6,85

b
0,008533

c
-2,475

10

d
0

Cp 6,85 0,00853 T 2,475 10 6 T 2

T(K) = 660+273,15 = 933,15 K
Cp = 84.32 kcal/kmol*K

H2
d)
Constanta
(kcal/kmol)

a
6,88

b
0,000066

c
2,79

10

d
0

Cp 6,88 0,000066 T 2,79 10 7 T 2

T(K) = 660+273,15 = 933,15 K
Cp = 6,69 kcal/kmol*K

H 2O
e)
Constanta
(kcal/kmol)

a
6,89

b
0,003283

c
-3,43

10

d
0

Cp 6,89 0,003283 T 3,43 10 7 T 2

T(K) = 660+273,15 = 933,15 K
Cp = 9.66 kcal/kmol*K

C6 H 6
f)
Constanta

19

 (kcal/kmol)

-8,65

0,1158
-7,54

105

1,854*10-8

Cp 8,65 0,1158 T 7,54 10 5 T 2 1,854 10 8 T 3

T(K) = 660+273,15 = 933,15 K
Cp = 49.60 kcal/kmol*K

C6 H 5 CH 3
g)
Constanta
(kcal/kmol)

a
-8,213

b
0,1336

c
-8,23

10

d
1,92*10-8

Cp 8,213 0,1336 T 8,23 10 5 T 2 1,92 10 8 T 3

T(K) = 660+273,15 = 933,15 K
Cp = 60.93 kcal/kmol*K

C6 H 5 C 2 H 5
h)
Constanta
(kcal/kmol)

a
-8,4

b
0,1593

c
104

d
2,395 10 8

Cp 8,4 0,1593 T 10 4 T 2 2,395 10 8 T 3

T(K) = 660+273,15 = 933,15 K
Cp = 72.63 kcal/kmol*K

C6 H 5 CH CH 2
i)
Constanta

20

 (kcal/kmol)

-5,968

0,1435
-9,15

105

2,2 10 8

Cp 5,968 0,1435 T 9,15 10 5 T 2 2,2 10 8 T 3

T(K) = 660+273,15 = 933,15 K
Cp = 66.14 kcal/kmol*K

V. DIMENSIONAREA CINETIC A REACTORULUI DE DEHIDROGENARE A

ETILBENZENULUI LA STIREN
21

Figura 3. Schem reactor

dV
0 FA 0

xf

dx

p * pH
rA k1 * p EB ST

Kp

pEB = yEB * P

y *y
rA k1 * P * y EB ST H * P

Kp

Tabelul nr. 6. Stabilirea conversiilor

Iniial
Transformat
Format
Rmas
y EB

EB
1
x
1x

Abur
3
3

St
0
x
x

H2
0
x
x

1 x
1 x

1 x 3 x x 4 x

ySt y H

x
4x

x = conversia util = Cu = 41 %

22

y EB

1 0,41
0,134 fr. mol.
4 0,41
0,41
0,0930fr. mol.
4 0,41

y St y H

dx

V FA 0 *

*P
1 x 4 x

4x
KP

k1 * P *

k1 = constanta de vitez a reaciei de dehidrogenare

log k1

k1 10

4770
4,1
T

4770

4 ,1
T

0,0972

Kp = constanta de echilibru pentru reacia de dehidrogenare

log K p

K p 10

6447
6,8
T

6447

6,8
T

0,776

x = 0,41 / 4= 0,1025
x0 = 0
x1 = 0,1025
x2 = 0,205
x3 = 0,3075
x4 = 0,41
Metoda Simpson

23

f xn
f x0
f x1 ... f x n 1
2
2

f x dx h *
a

h = b / n = 0,41/ 4 = 0,1025

f ( x)

*P
1 x 4 x

4 x
Kp

f(x0) = 4,000
f(x1) = 4,61
f(x2) = 5.51
f(x3) = 7
f(x4) = 9.98
5

f ( x ) / 4 6.78
i 1

0 , 41

f x dx 0,1025 *
0

4
9.98
4.61 2.51 7
2.47
2
2

FA0
*
k1 * P 0

dx

*P

1 x 4 x

4 x

KP

FA0
* 2,47
0,0972 * 2

F(1-x)-F(1-x-dx)-rdG = 0
x = conversia EB
r = viteza de reactie

24

F x r cat
z

D 2i
v r cat
4

F x 4
r cat
D
i2

xn

Cu
(n 1) x
100

x n

41
(4 1) * 0,1025 0,1025
100

0.0821
* 2.47 1.04m 3
0,0972 * 2

PEB = 0,134*2 = 0,268 bar

PS = 0,0930*2 = 0,186 bar
PH2 = 0,0930*2 = 0,186 bar

( rA ) 0,0972 * (0,268

0,186 * 0.186
) 0,0271m / s
0,776

H 1

D 4
D 2
* H V 1.04m 3
4
4 * 4 *1.04
D3
1.74m

D
H 0.44m
4
Notatii:
Pst ; yst = Presiunea partiala stirenului(bar); fractiunea molara stirenului
PH2; yH 2 = Presiunea partiala hidrogenului (bar) ; fractiunea molara hidrogenului
k1 = Constanta de viteza reactiei
Kp= Constanta de echilibru reactiei
V= Volumul reactorului (m3)
FA0 = Debitul de material prima ca iese din reactor (kmol/s)
X = Conversia utila
25

rA= Viteza reactiei

PEB;yEB =Presiuna partiala etilbenzenului (bar); fractiunea molara etilbenzenului

VI. CALCULUL CDERII DE PRESIUNE PE REACTOR

Curgerea fluidelor prin staturi granulare depinde in mare masura de proprietatile statului.
Pentru determinarea pierderii de presiune atunci cand un fluid trece printr-un strat granular de
particule solide, s-au propus diferite relatii de calcul, care se verifica pentru anumite conditii de
curgere si caracteristici geometrice ale particulelor si stratului.
La curgerea lichidelor printr-un strat de particule solide sferice (sau aproape sferice), caderea
de presiune se determina cu ajutorul relatiei lui Ergum.
pf s * dp 2
3
*
180
L o
1 2

fs - factor de frecare care depinde de numarul lui Reynolds.

0 viteza medie liniara fictiva a gazului ( raportata la intreaga sectiune a aparatului), m/s
porozitatea statului
L - inaltimea starului granular, m
dps diametrul echivalent al particulei, respectiv unei sfere avand aria externa egala cu a
particulei
viscozitatea dimamica, kg/m*s
0m viteza medie fictive calculate ca media aritmetica pentru conditiile de intrare si iesire.
Consideram ca are conditii necesare sa fie calculat cu formula :
dp

2 d eg l p
d ep l p

2 2,5 10
4mm 0,004m
2,5 10

dp = diametrul particulei solide

26

d eg
= diametrul echivalent al granulei de catilizator (extrudatului)
Vi Ve

Vni Vne S
S
Vm

2
2
* D 2 * 42
S

12,56m 2
4
4
niRT 5515.25 * 0,082 * 933
pVi niRT Vi

59.32m 3 / s
p
2 * 3600
Vi 59.32
Vmi

4.72m 3 / s
S 12,56
pVe neRT Ve
Vme

neRT 5694.63 * 0,082 * 933

61.25m 3 / s
p
2 * 3600

Ve 61.25

4.87m 3 / s
S 12,56

34 *10 6 kg / m * s
Vm

4.72 4.87
4.8m / s ( 0 )
2

180(1 0,4) 2 * 34 *10 6 * 4.8 * 0,01

N
11360.25 2
3
2
0,4 * 0,004
m
P 0.114bar
P

27

VII. SCHEM TEHNOLOGIC A INSTALAIEI DE DEHIDROGENARE A

ETILBENZENULUI LA STIREN

BIBLIOGRAFIE

28

1. Suciu, Gh. C.,.a., Ingineria prelucrrii hidrocarburilor. Volumul V, Editura Tehnic,

Bucureti, 1999
2. Soare,S, Procese hidrodinamice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1979
3. omoghi, V., Ptracu, M., Ptracu, C., Dobrinescu, D., Ioan, V., Proprieti fizice utilizate n
calcule termice i fluidodinamice, Editura Universitatea Petrol Gaze, Ploieti, 1997

29