Sunteți pe pagina 1din 7

Iernarea familiei de albine in general si in stupii din

poliuretan de la Faroger in special


Am ales acest subiect de tratat pentru concursul organizat de dumneavoasta,
desi nu respecta,oarecum,baremul afisat pe site,cu riscul,asadar,de a nu ma situa
printre castigatori.Acest lucru pentru mine este insa tangential,deoarece faptul ca
am descoperit stupii din poliuretan,este o mare achizitie(cine are informatia,
stapaneste situatia).
Sa va spun mai multe.O sa radeti si o sa ma judecati,dar nu am la acest
moment nici un stup,doar o roinita pe care abia astept sa o primesc de la
dumneavoastra,cadou o pot considera,de la firma Faroger,asadar pot fi acuzat de
lipsa de practica cu varf si indesat,dar,si aici un mare dar,cu toate conotatiile
cuvantului,,dar,,exista o mare de informatie care poate fi si trebuie asimilata de
cineva care vrea sa ingrijeasca si sa beneficieze,de ce nu,de pe urma acestor
insecte lasate de Dumnezeu.
Considerand ca,inainte de a-mi lua stupi,familii,inventar etc.cel mai important
este sa ma documentez foarte serios,am citit carti,le-am conspectat,am facut pe
marginea paginilor adnotari,trimiteri(asta m-a facut sa-mi aduc aminte de
studentie si liceu),am deschis calculatorul,am dat telefoane si i-am disperat pe
producatori si,in final, am gasit urmatoarele variante demne de luat in calcul
pentru mine:
1.Stupul orizontal din lemn.Din concluziile trase de mine,nu am ales sa pornesc
pe acest model,din considerente practice(a.vreau in cativa ani sa plec in
pastoral,b.nu este pe placul albinelor pentru ca nu respecta dezvoltarea pe
verticala a familiei de albine,c.nu prea mai este folosit,cel putin din ce am
intrebat pe la stupari).Nu neg faptul ca are si avantaje,nete pentru un
incepator,dar am ales sa risc si sa iau taurul de coarne de la inceput,mai ales ca
voi beneficia de asistenta unui prieten cu experienta.
2.Stupul vertical cu magazie standard,pe 10 sau 12 rame este o varianta,poate
cea mai buna varianta pentru mine,este foarte raspandit,asta insemnand ca pot
gasi informatie si ca este un tip de stup bun pentru apicultura.
3.Stupul Warre,stupul traditional japonez,stupul maximus, asupra carora nu m-am
oprit prea mult pentru ca nu exista informatie suficienta,experienta in
domeniu,cel putin printre prietenii mei si nu urmaresc si o oarecare
productivitate,cel putin primele doua modele.
4.Stupul rotativ,dealtfel un model interesant inventat in Ungaria,mi se pare
sofisticat,un fel de Startrek al stupilor ca si tehnica, si eu prefer intotdeauna
simplul.Ganditi-va ce inseamna sa se blocheze motorul electric,sa-ti moara
bateria de la cei ,,n ,,stupi odata,sa-ti roada soarecii cablurile electrice si altele,
pe care nu poti sa le prevezi.Nu zic ca nu este foarte destept conceput,probabil
de calitate,premiat de Apimondia,dar,pentru inceput,nu vad cum as lua cei 6.000
lei ca sa-mi cumpar doar cei cinci stupi cu care vreau sa debutez,fara a mai
socoti materialul biologic,respectiv albinele si restul sculelor necesare.

5.Stupul bio sau biostupul,inventat sau patentat (sau amandoua) de,, profesorul
online,,.Mi se pare foarte complicat pentru un incepator absolut cum sunt si mi se
pare cam disperat dupa bani domnul profesor Ursu in clipurile sale de pe
net,prezentand inventia sa ca pe cea mai importanta dupa roata(ca nu mai
vorbim de pret).O fi,pe mine nu m-a convins si mi se pare foarte
complicat,repet,ca incepator,sa stiu cand restrang,cand inlatur
diafragmele,cand,cand.etc
6.Am lasat la urma stupul multietajat pe 10 rame,cu corpuri de3/4(me)sau
redus(mer) pentru ca mi se pare mie si doar mie(ca sa nu-mi sara in cap cei care
stiu sa ingrijeasca albinele) cel mai potrivit.Si ca sa nu risc totul de la
inceput,doar nu ma dau banii afara din casa si nici nu vreau sa chinui
animalele,voi porni cu stupi verticali cu magazie de 1/1 si magazie de 3/4,urmand
sa trec la momentul oportun pe stupi multietajati , folosind corpurile de magazie
de la supraetajati ca si caturi pentru me ca sa inlatur inconvenientele legate de
schimbul de stup,rame etc.
7.Dupa multe cautari,asta insemnand cautand aproape tot ce exista pe net
despre stupii din plastic,polistiren expandat,poliuretan si mixturi ale acestora,prin
tot intelegandu-se pareri pro si contra,postari si toate articolele,pentru a verifica
informatia de la cat mai multe surse,m-am hotarat asupra stupilor din poliuretan
de la Faroger.De ce spun asta.Nu sunteti singurii care faceti stupi din acest
material.Mai sunt unii la Bucuresti,(zic,, unii,, pentru ca ei nu mi-au placut).Sunt
un pic mai ieftini,dar si la calitate lasa de dorit.Asta nu m-ar fi deranjat foarte
tare.Ma deranjeaza cand sunt pus sa astept cu banii si oferta mea in mana,sa mai
sun eu!,lucru care nu s-a intamplat cu voi.A,si cei de la Bucuresti erau greu de
transportat dupa achizitionare deoarece nu sunt demontabili.Mai sunt ,,unii,, la
Suceava;fac niste monstri.Am gasit si stupi din polistiren,dar am ramas uimit
cand am vazut ca bat la pret si stupi din poliuretan.Ca sa inchei,astept oferta de
primavara la stupii pe care o sa-i scoateti pe piata,stupi din polistiren si
poliuretan.Ma plang de pret nu ca alti stupari,care au ce investi,ei probabil
producand pana acum,ci pentru ca sunt prea multe odata de cumparat.
Si ar mai fi.Stupii pentru pavilion si altii.Personal consider ca, la taxele pentru
o remorca pavilionara sau,mai mult,un autovehicul special,nu se merita.Din
calculele mele,care stiu ca nu se pot potrivi intru totul,cel mai usor mod pentru
pastoral este remorca apicola de cat.B,stupi din poliuretan asezati suprapusi
pentru transport si autovehicul de 9 locuri,caci are spatiu pentru
bagaje,unelte,dormit si celelalte.O remorca apicola cu stupii asezati pe 2 etaje,cu
cate 18 stupi pe etaj este idealul meu pentru un pastoral,dar nu la masivele
renumite,unde e inflatie si bataie intre apicultori.Prefer sa fac 2-3 drumuri in
vetre diferite,apropiate intre ele,decat sa ma duc cu ditamai fieratania dupa
mine,cu cap tractor,sau cat C pe care nu o am,deci alti bani,alta
distractie.Estimez greutatea a 40 de stupi de poliuretan complet echipati la
max.o tona,daca nu are mai mult de 25 kg,ceea ce este o estimare corecta,adica
atat cat pot duce cu B-ul meu.
Si acum,ca am trecut de partea introductiva sa vorbim despre cele care mi-au
furat in ultimele saptamani noptile si despre iernarea lor.

Este foarte important de inteles pentru cei ca mine ca anul la apicultori incepe
in luna august.Acum este crucial ca inca de acum sa inceapa pregatirile de
iernare,pentru a iesi cu bine din iarna si a avea efectiv care sa poata valorifica
culesurile principale.Ca si pescar mi-a fost greu la inceput sa inteleg cum,cand
mori de cald pe malul raului,cand pestele inca e mofturos si nu pune botul pentru
ca apa inca e foarte calda,albinele se pregatesc de iarna.Dar am inteles,in felul
meu.Ele depind de cules,ori nemaifiind flori,se reduce activitatea de zbor,se
reduce si puietul,ca o masura de prevedere pentru consumul din iarna,sunt
izgoniti bietii masculi care nici macar nu s-au imperecheat.
Este foarte important ca albinel sa aiba cules de intretinere sau sa fie pacalite
ca au(prin stimulare);in felul acesta se intra cu efective puternice in iarna.Si toate
cartile spun ca iarna trece cu bine cand sunt lazile pline.
Ei, aici intervin eu cu stupul din poliuretan si iernarea tip clopot,asta nu
inseamna ca nu trebuie sa am efectiv,chiar daca ma joc cu frigul de afara.Si am
mai descoperit un avantaj:izolarea fonica.Iarna aceasta,recunosc,am savarsit un
mare delict impreuna cu fratii mei: inainte cu cateva zile de Anul Nou ne-am
confectionat un,,tun,,cum i se spune la noi,adica o teava din aluminiu in care se
baga apa si carbid si produci zgomote foarte puternice.Este o reminescenta a
copilariei si un obicei ancestral.Problema pe care insa nu o cunosc albinele
fratelui meu care,din cauza zgomotelor si a stupilor de lemn care rezoneaza,mai
ales ca sunt dintr-o esenta care ajuta si amplifica,au facut diaree plus consum
ridicat.Iarna viitoare el o sa fie muuult mai retinut la obiceiurile transmise de
stramosi care alungau spiritele rele,dar ce te faci cu vecinii care vor sa le
transmita ei?Eu nu voi avea asfel de probleme pentru ca poliuretanul se
comporta ca un disipator de energie,caci asta e sunetul;si vorbesc acum macar in
calitate de cunoscator pentru ca,printre altele sunt profesor de Muzica si dirijor
de cor.
Asadar,nu voi avea nevoie de ziare,haine rele,carpe,cojoace,presuri,toale si
toate celelalte care absorb si retin umezeala,pentru ca nu mai este nevoie.Am
gasit pe cineva caruia albinele i-au consumat mult si au iesit greu din iarna
deoarece a invelit stupii cu folie,sau chiar folia a fost doar pe podisor,insa cu
marginile mult iesite in afara.Din cauza vantului,a fosnit toata iarna si le-a speriat
zgomotul acela continuu.Inainte de a preda Muzica la Seminarul teologic am fost
preot de tara.Nu stiti cat de stresant este cand vine o baba in biserica si fosneste
o punga jumatate de ora.Oare cum o fi cand se intampla asta toata iarna,cand
esti sleit de puteri,in semihibernare si timp de milioane de ani te-au speriat
pradatorii ca soarecii,pasarile si altii cu zgomote facute in peretii scorburii?
Singura grija a mea, asadar,sub acest aspect,o sa fie cat de corect dimensionata
este folia de pe podisor sau de pe rame.
La sfarsitul lui ianuarie,daca si timpul o permite,cred ca putem incepe
stimulatul pontei.Ne permite temperatura din stup care este,dupa cum am
urmarit filmarile apicultorilor care detin stupi din poliuretan,mai mare cu 10 si
chiar peste 10 grade Celsius decat temperatura exterioara.Este momentul acela
important cand ii spunem albinei ca mersul ei firesc de dezvoltare,cu maximul de
populatie si putere dupa salcam,nu o ajuta nici pe ea si nici pe noi.

(Atentie,temperatura din cutie,nu din ghem).Asadar,trisez fata de viitorii mei


colegi apicultori si fur startul cu cel putin 2 saptamani,dupa estimarile mele,ceea
ce inseamna muult,foarte mult in apicultura.Singura grija a mea,din ce pot
deduce teoretic,dar practica imi va spune, ar fi ca:
1.albinele sa se creada la tropice si sa iasa aiurea pe afara crezand ca a venit
primavara,lucru greu de crezut,pentru ca ele au contact cu exteriorul prin sita
antivaroa si subarul inexistent(si nu prin urdinisul care se poate obtura si pot
muri asfixiate,iata alt avantaj);
2. din cauza izolatiei foarte bune albinele sa nu iasa la zborul de curatire.Cred ca
nici nu au prea mare nevoie pentru ca nu sunt pline de dejectii ca cele din stupii
de lemn,ele neconsumand din cauza frigului hrana in exces.Consumul este cu
aprox.40 de procente mai scazut,rezulta doua avantaje:miere pentru mine si
sanatate pentru ele(a trebuit sa spun din cauza,desi trebuia,cred,sa spun mai
bine datorita).
Odata cu ponta matcii si stimulare(nu sunt si nu voi fi adeptul teoriei:ii iau
mierea si ii dau zahar sau iau polenul ca e platit si o sa-i dau eu,oi vedea;putem
sa ne ajutam daca luam miere din depozit sau chiar fagurii din stup,descapacind
dupa diafragma si pacalindu-le ca este cules),cred ca trebuie mare grija la
explozia puietului,ca sa nu ramana adica,in caz de frig puternic(schimbarea
climei ne arata ca se poate),sa nu ramana neacoperit si sa raceasca.
Odata iesti din iarna cu bine,nu ne ramane decat sa facem schimbul de
generatii corect si sa speram ca vom trece de celelalte obstacole.
Si acum sa detaliem.
Realizarea regimului termic optim o facem reducand pe cat posibil numarul de
rame.Si aici am dubii ca nu ar trebui exagerat.Temperatura fiind ridicata,albinele
stau in ghem,dar nu ca la -20 grade Celsius.As opta ,ca necunoscator,pentru o
rama goala in locul diafragmei, sau as face experienta,cu riscurile care se
impun ,a iernarii fara sa reduc si sa le impachetez.In scorburi nu le impacheta
nimeni si dupa cum stim,nu frigul le omoara,ci umiditatea,curentul si alti
factori.As prefera o perdea din rachita in stupina,(din rachita ca sa nu adun
soarecii) pentru a ori curentul care la noi se cheama de fapt Crivat,vantul
predominant in zona iarna.
Hrana trebuie distribuita ,,ca la carte,,In primii ani o sa mi fie greu:n-o sa am
rame cladite,a sa lucrez cu 2 tipuri,respectiv de 1/1 si ,dar daca o sa trec la
multietajat,cum am spus mai sus,o sa inlatur aceasta problema.Trebuie sa am
grija la ,,coroana,,de miere si la spatiul din celulele libere unde se formeaza
ghemul.Si aici am indoieli daca albinele o sa poata trece,in cazul stupului
multietajat,de pe ,,parter,,unde se formeaza cuibul,pe etaj,unde este mierea si
ma refer la distanta dintre ramele de jos si cele din etaj,daca e cea corecta.Daca
este,atunci totul este bine.
Nu trebuie sa uitam tratamentele de toamna contra varoa.Un mare plus
pentru poliuretan si aici.Ne ajuta fundul special antivaroa,subarul in care putem

plasa fitilul nu cred ca se preteaza,dar putem lucra prin urdinis.Si sa nu uitam


eficienta tratamentului care depinde de etanseitatea stupului.Am vazut lucrul
acesta spus de Dan Puisoru,cand multi apicultori se plang ca le-au murit pe iarna
familiile si dupa o cernere cu sita a albinelor,se vad paduchii de varoa.Asta
pentru ca,desi s-au facut la timp tratamentele,stupii aveau crapaturi sau nu au
fost etansati.Am vazut si postari pe situri cu apicultori care se plangeau ca stupul
Faroger nu calca bine pe falturi,ca in timp se deformeaza etc.,dar am vazut multi
apicultori din Campia Romana,din Ardeal,deci din zone diferite,care nu au
pomenit nimic de aceste aspecte,desi aveau multi stupi si de mult timp.Asadar,si
aici plusuri,cu dubiile de rigoare pana la proba cu Toma necredinciosul,care si el a
avut un mare rol,totusi:a dovedit Invierea,desi a vrut dovezi.Si le-a aflat.
Aerisirea si ventilarea este asigurata la iernarea tip clopot fara nici un fel de
problema.Cand eram preot de parohie am avut,culmea,un roi care a iernat ,nu in
clopot,c-as fi prea pescar sau plagiator(am citit undeva despre acest fapt
inedit),ci intr-unul din stalpii de fier din care era construita clopotnita bisericii.Era
de fapt o teava groasa cam de 30 cm luata de la,pe vremea aceea, desfiintatul
de curand C.A.P.pe care am taiat-o si din care am facut 4 stalpi pe care am asezat
postamentul pentru clopot.Asadar nu ma atrage defel iernarea tip,,horn,,cu
pericolele ei ca diareea,nosemoza,mucegaiul si celelalte.Ani buni am tanjit dupa
mierea in jurul careia zumzaiau in fiecare vara albinele,dar nu am avut cum s-o
extrag vreodata(de frica albinelor,nu a enoriasilor,c-as fi decupat teava).
Cu privire la modalitatea de iernare,asa cum am precizat,in aer liber,eventual
o perdea din nuiele impletite(am rulota familiei parcata acolo,pe viitoarea vatra si
am cam gasit suluri formate de la viscol).Contra rozatoarelor mai am o
surpriza,speciala pentru stupii din poliuretan:suporti din PVC de 35-40 cm
inaltime sau din ,,jaluzele,,din fier din acelea din care se confectioneaza
gardurile;nu se pot catara.Cu ciocanitorile e mai problema;am vazut un clip in
care un apicultor se plangea si chiar arata un poliretan Faroger gaurit in 4-5 locuri
de ciocanitoare.Intebarea mea e:daca a gaurit o data,de ce trebuia sa mai faca
alte gauri pasarea?Doar avea acum pe unde sa intre.Asa ca mi s-a parut prea
cusuta cu ata alba.In caz de,sunt destule metode.Si contra furnicilor e o metoda
simpla de tot:se pun picioarele stupilor in motorina,petrol,apa cu sare(nu
ingheata iarna)s.a.
Pot trata teoretic hranirea albinelor(cu turta,cu serbet)nu sunt decat
surogate.Idealul este hrana ei naturala,mierea si pastura.Totusi,In cazuri
deosebite,as prefera raul cel mai mic si anume siropul facut nu cu apa,ci cu
ceai,usturoiul de rigoare(contra vampirilor),Protofil si,normal,fara miere de
,,mana,,.Daca venim cu zahar,venim doar in cazuri speciale si invertim zaharul cu
lamaie.Personal aceasta varianta,ca profan cel putin,o exclud.Viitorul imi va
rezerva oricum surprize pe care le astept ca sa le pot vedea,depasi,eventual
impartasi altora.
Controlul auditiv cred ca trebuie facut cu un furtun pentru ca poliuretanul,cum
spuneam,nu rezoneaza.Am constatat ca albinele in ghem produc un zgomot
aproape de nota La1,respectiv 440Hz.Nu am avut ocazia sa ascult familii bolnave

sau orfane ca sa pot spune unde se situeaza sunetul lor in registrul muzical,dar
cred ca va fi usor,datorita urechii fine de dirijor,sa disting eventualele nenorociri.
Am citit multe despre iernarea matcilor in afara ghemului si am ramas putin
contrariat pentru ca,la fel ,am citit ca o familie care ierneaza fara matca nu o
duce prea in roz.Consider ca poate fi valabil la stupinele mari,e o
practica,deocamdata nu-i vad utilitatea directa.
Inainte de a pleca la o partida de pescuit pregateam cu multa placere
,,sculele,,.Poate mai mult imi placea pregatirea si emotia de dinainte,cine-i
pescar stie,decat iesirea propriu-zisa.Cred ca acelasi lucru il simt stuparii iarna
cand pregatesc inventarul apicol:extragerea si conditionarea cerii,repararea si
intretinerea inventarului,pregatirea ramelor,la depanat amintiri cu colegii de
breasla la un ceai,un vin fiert,o cafea poate sau in mediul virtual,participarea la
Targurile apicole,la Seminariile de specialitate si multe alte activitati placute.
Si vine sfarsitul iernii cu zborul de curatire (care acum este in decembrie),cu
interpretarea acestui zbor si a ceea ce ramane dupa el(albine
moarte,excremente,trantori,matca,fereasca Cel de Sus),apoi controlul sumar si
forfota din stup si dinafara stupului care,in zona mea,inseamna
ghiocei,viorele,toporasi,cornul si apoi,mai tarziu,marea goana dupa rapita.
Nu vreau sa fac reclama la stupul Faroger,eu am ajuns la aceste concluzii in
urma multor indoieli pe care le-am analizat in amanuntime.In afara de atentia
normala(pentru acest material)pe care trebuie sa o acordam la deschiderea
stupului,ma refer la dalta apicola care nu trebuie sa fie ascutita si manevrata cu
mana grea,atentie la facut parghie pe rame,nu pe peretele stupului,atentie la
sursele de foc,eventual la soareci si ciocanitori,desi nu am vazut nici un soarece
mancand sau rozand polistiren sau ceva de acest gen,atentie la mutat,atentie
fireasca pentru ca transportam albine carora nu le place violenta,ca toate fetele
dealtfel,nu vad alte dezavantaje.
Pretul este un dezavantaj doar din perspectiva faptului ca nu am mai multi
bani sa-mi permit mai multi stupi pentru pornire.Altfel,numai calculand cata
miere scutesc la iernare,in max.2 ani acopar diferenta dintre un stup din lemn si
cel preferat de mine.Ca sa nu mai vorbim de a nu mai apela tot timpul la
vopsiri,chituieli,carpeli,pierderi de albine la transport si chiar intepaturi (am un
prieten care a patit-o,saracul,umbland cu lut in mana pe langa stupi sa astupe
gaurile).
Nu se pot flamba.O.k.Se pot spala cu o solutie dezinfectanta care are poate
mai mult efect.Sa va spun de ce:una din cele mai grave boli,care mie imi
provoaca fiori in sira spinarii-loca americana;fata de temperatura,sporul in stare
vegetativa are o rezistenta deosebita,adica la caldura de 100 grade celsius mor
dupa 8 ore.Sa-vad eu pe ala care flambeaza lada 8 ore.Atentie:sub actiunea sodei
caustice 5 procente concentratie si a formolului 10 procente,sporul este distrus in
5 minute.Astept comentarii
Septicemia.Agentul patogen este distrus prin incalzire la 100 gradeCelsius
dupa 3 min,iar la 74 grade Celsius in 30 min.Un plus pentru flambare.De

acord,dar acest agent patogen este intalnit frecvent in stup;el se activeaza cand
scade rezistenta organica a albinelor,adica atunci cand ierneaza greu,temperaturi
scazute,umiditate.Asta nu am vazut/auzit la stupul din poliuretan,daca iernam
in ,,fundul gol,,.Daca nu,primii apicultori care au cumparat stupi din poliuretan,
au patit-o;obisnuiti sa infofoleasca la fel ca la stupii din lemn,au avut condens.La
sfatul unui Ardelean,sa-mi fie iertat jocul de cuvinte,acest lucru nu s-a mai
intamplat.
Aspergiloza(puietul pietrificat)este provocata de o ciuperca ce este distrusa de
formol 5 la suta.La nosemoza este aceesi situatie:tratament si dezinfectie,nu mai
punem la socoteala ca sporii de nosema sunt distrusi de razele solare in mediul
uscat in 15-30 ore.Deja mi-am vandut butelia de gaz si mi-am pus instalatie de
gaz pe masina;nu mai e cazul sa ard gazul degeaba pe stupi.
In tratarea varozei nici nu mai vorbesc,usurinta in exploatare si,mai
ales,siguranta.
Cam asta ar fi,in general si in special despre iernarea albinelor in stupi,abia
astept sa vina primavara si sa vad,sa fac,sa-mi rod unghiile,sa plang si sa ma
bucur de munca mea.

Preot
Marian Simion

S-ar putea să vă placă și