Introducere

Utilajele petroliere sunt utilajele folosite n antierele petrolifere (oilfields n lb. en.), de
foraj i de extracie, n cadrul diferitelor instalaii, cu ajutorul crora se construiete sonda de foraj,
se exploateaz zcmintele de petrol i gaze, se efectueaz operaii de intervenie i reparaii
capitale la sondele de extracie, se separ fluidele aduse la suprafa, se transport i se
depoziteaz.
De asemenea, aceste utilaje intr n alctuirea sondei de foraj i de extracie (sub forma
materialului tubular, a sculelor de adncime, cu rol de fixare, etanare etc., i a echipamentului de
la gura sondei).
Ele permit desfurarea tuturor operaiilor: de foraj, tubare a puurilor forate, cimentare a
coloanelor de burlane, completare a sondei de foraj, pentru a forma sonda de extracie, extracia
petrolului i gazelor, intervenia la sondele de extracie i reparaia lor n condiii de siguran
deplin. [1]
Se constat c exist o mare diversitate de utilaje, pe care le denumim petroliere i care
se caracterizeaz printr-o complexitate constructiv i funcional diferit, de la complexitate
redus, cum sunt anumite scule i materialul tubular, la foarte complexe, cu grad mare de
mecanizare i, chiar, automatizare.
Pentru construirea sondelor de explorare, conturare i, respectiv, de exploatare a
hidrocarburilor naturale (petrolului i gazelor naturale) se utilizeaz instalaii de foraj (IF) foarte
diverse, care se pot clasifica n funcie de diferite criterii.
Gurile/ Puurile de foraj se realizeaz prin forare cu ajutorul IF, folosind diverse metode
de foraj. Cea mai utilizat este metoda de foraj rotativ-hidraulic (metoda rotary). Acest metod
const n antrenarea sapei de foraj n micare de rotaie i splarea tlpii puului, pentru
ndeprtarea detritusului rezultat din interaciunea elementelor de dislocare/ tietoare ale sapei cu
roca, prin circulaia noroiului/ fluidului de foraj[1].

1.Alegerea instalatiei de foraj

1

1.1Programul de constructie a sondei.

Programul de construcie ( vezi [1] Aplicatia 1) a sondei se alctuiete pe baza datelor din
tema de proiectare.
El cuprinde:
1) programul de tubare a gurilor/ puurilor forate;
2) profilurile coloanelor de burlane;
3) tipodimensiunile de sape, garnituri de foraj i de motoare de adncime (cnd este cazul);
4) tipul i caracteristicile fluidului de foraj;
Programul de tubare stabilete urmtoarele:
numrul de coloane de burlane necesare pentru echiparea sondei, nCB;
diametrul nominal (exterior) al fiecrei CB,
adncimea de introducere a fiecrei CB (de tubare a fiecrui pu de foraj), HCB.j
Valori cunoscute in vederea constructiei sondei:
-

adncimea final a sondei, HM =3500m;

programul de tubare a sondei:
adncimea de tubare relativ pentru coloana de ordinul j:

yTj 0,15; 0,76; 1;

diametrul nominal al coloanei de tubare de ordinul j (diametrul exterior al coloanei, deci i a

burlanelor din componena ei,

DCBj 133/8 ; 85/8 ; 5 in

In tabelele 1.1 si 1.2 va fi prezentat programul de constructie a Sondei 7 Pacurari

Tabelul 1.1 Informatii generale despre Sonda Pacurari
2

1
2

Sonda
Structura geologica

7
Pacurari

Caracter

Exploatare petrol

Debit estimat

cca. 45 t/24 h

Adancimea proiectata (m)

3500 m

Programul de tubare

133/8 in x
525m; 85/8 in x 2660m;
5 in x 3500 m

Tipul instalatiei de foraj

F-200-2DH (T(SAn))

Durata de realizare

montare-demontare:
35 zile, pentru foraj; 4 zile, pentru probe;
86zile, foraj; 6 zile, probe de productie.

Tabelul 1.2. Programul de constructie a Sondei 7 Pacurari

J

CB HCB,j= LCB,j
m

1. CS/A

525

2. CI

2660

3. CE

3500

LS,
m

YT,j

DCB,j
Tip
in
burlane
(mm)
si IF
525 0,15 13 3/8
API
(339,7)
S
5/8
2135 0,76 8
API
(219,1)
L
840
1
5
API
(127)
L

DM.CB.j CB.j
mm mm

DS.P.j Tipul sapei IFU-C

in
(mm)
365,1 39,7 17 1/2 in M- 17 75/8 REG
(444,5)
DGJ
5/8
244,5 25,4 11
MA- 11 5/8 6 5/8 REG
(295,3)
KGJ
141,3 15,1 63/4in
MA-63/4 3 REG
(171,5)
DGJ

Tabelul 1.1.2. Programul de constructie a Sondei 7 Pacurari (continuare)

i.m.CB.j-1 CBj
mm
mm

CB

Di.m.CB.j-1
mm

1.

CS/A

2.
3.

CI
CE

320,4
196,2

12.55
12,3

CB,r
mm

RCB,j=
CB, j
Ds

RCB,r

CSI,CB,j

CSI,CB,r

39,7 35-45

0,0893

0.080-0.1

0,2174

0.19-0.25

25,4 25-30
15,1 10-15

0,0860
0,0800

0.060-0.090 0,2077
0.060-0.090 0,2137

0.137-0.220
0.137-0.220

Fig. 1.1 Profilul Sondei 7 Pacurari

Caracterul Sondei 7 Pacurari este de exploatare a petrolului dintr-un zacamant, format

din roci consolidate, de tarie medii-tari (MT) si abrazive (A). conform tipului de sapa aleasa
pentru forajul putului de exploatare (tabelul 1.2). Astfel coloana de exploatare (CE) se introduce
cu siul fixat in acoperisul stratului productiv la adancimea maxima (HM) de 3500 m.
Coloanele sunt de tipul intregi, adica tubeaza puturile forate pana la suprafata (la zi").
Ceea ce inseamna ca:

LCB,j=HCBj=HTj , j= 1,3

Adancimea la care se realizeaza tubarea se determina cu relatia (vezi [1]):

H
y T , j= T , j
HM

(1.1)

(1.2)

n care:
HTj este adncimea de tubare a coloanei de ordinul j; HM -adncimea maxim (final) a sondei.
HTj =yTj HM
(1.3)
HCB1 = 0,15 3500 m= 525 m;
HCB2 = 0,76 3500 m = 2660m;
4

HBC3 = 1 3500 m= 3500 m

Astfel datele obtinute sunt inscrise in tabelul 1.2.
Adancimea pe care se realizeaza saparea(Ls) se determina cu expresia:
Ls=Ls.j=HCB.j=HCB.j-HCB.j-1 , j = l,2,...,nCB.

(1.4)

Diametrul nominal al CB (DCB) este diametrul exterior al burlanelor care o alcatuiesc

(De.B=De.CB). Masura diametrului nominal al fiecarei CB, ca si masura diametrului nominal al sapei
utilizate pentru forajul fiecarui put se determina prin metoda de jos in sus", plecand de la masura
impusa diametrului CE si folosind relatiile si consideratiile prezentate in [1]capitolul. 1 (vezi
subcapitolul 1.3, Elaborarea programului de tubare).
In tabelul 1.2 sunt concentrate aceste valori, exprimate atat in inch, cat si in mm, pe baza
transformarii: 1 in = 25,4 mm.
Burlanele sunt construite dupa normele API (America Petroleum Institute) si au
urmatoarele tipuri de filete : S, pentru CS/A, respectiv L, pentru CI si CE.
Masura diametrului mufei pentru fiecare coloana se preia din STAS 875-86. tabel 1.3
Spatiul inelar pentru fiecare CB, CB.J, se calculeaza cu expresia de definitie( vezi [1]):
CB.j= 0,5 (DS.P.j-DM.CB.j)

(1.4.a)

CB.j este jocul dintre peretele gurii forate i mufa burlanelor, considernd o aezare
concentric a CB fa de gaur.
Valorile determinate prin calcul se compara cu masurile recomandate si anume CB,r.
Se constata ca marimile determinate prin calcul corespund cu cele care sunt recomandate. In STAS
328-86 exista un tabel cu corespondenta dintre DS.P.j, DCB.j si DCB.j-1
Valoarea lui Di.m.CB.j-1 (diametrul interior minim al CB.j) este preluata din STAS 875-86
pentru fiecare CB.j-1, respectiv rezulta pe baza calculului de dimensionare, prin adoptarea masurii
standardizate.
Valoarea lui i.m.CB.j-1 se determina astfel(vezi [1]) :
i.m.CB.j-1= 0,5 (Di.m.CB.j-1-DS.P.j)
in care:
i.m.CB.j este jocul interior minim al CB.j; RCB.r- raia spaiului inelar;
CSI.CB.r este coeficientul de spaiu inelar,

(1.4.b)

O alt mrime prin care se apreciaz reuita operaiilor de tubare a puului i de cimentare a
coloanei de burlane este coeficientul de spaiu inelar, definit n felul urmtor (vezi [1]).
C SI .CB =

2 CB
(1.5)
D M .CB

Raia spaiului inelar (RCB.j) se determin cu relaia sa de definiie (vezi [1]):

RCB. j =

CB. j
(1.6)
DS

Conditiile de foraj pentru sonda studiata sunt normale

Tabel 1.3.Msurile diametrului exterior al mufei
(DM.CB) pentru burlanele cu filete S, L i B

1.2 Determinarea profilurilor coloanelor de burlane si a greutatii fiecarei

coloane
Determinarea profilului unei coloane de burlane de ordinul j (CB.j) (vezi [1] aplicatia 3)
din componenta sondei inseamna determinarea structurii ei, reprezentate de:
-

numarul de tronsoane de burlane (nT.j);

lungimea fiecarui tronson de burlane (lB.i, i=1,2,...,nT.j);
numarul de burlane din fiecare tronson (NB.i, i= 1,2,..., nT.j);
clasa de rezistenta a otelului din care se confectioneaza burlanele din fiecare tronson (CB.j);
grosimea de perete a corpului burlanului din fiecare tronson (sB.i, i = 1, 2. ..., nT.j);
masa unitara (m1.B.i) si greutatea unitara a burlanelor care compun fiecare tronson (qB.i; i = 1,
2, ..., ntj).
Stabilirea structurii/componentei CB se face in functie de solicitarile burlanelor de la
adancimea la care acestea sunt amplasate in cadrul coloanei.
Se considera cele doua solicitari principale ale CB: de tractiune, datorita greutatii proprii
aparente (Ga), si de compresiune radiala si circumferentiala. datorita presiunii exterioare a fiuiduiui
de foraj (pe.f) .
Se determina profilul/strucura fiecarei CB care echipeaza Sonda 7 Pacurari ajutorul
diagramelor de tubare.
Diagrama de tubare este o reprezentare a pozitiei fiecarui tronson de burlane, impreuna cu
caracteristicile sale (lB.i, sB.i, CB.i), in cadrul CB, in functie de adancimea de tubare, pentru coloana de
tipul intreaga, cu o anumita masura a diametrului nominal, cu un anumit tip de imbinare filetata
(S, L, B, EL), calculata la cele doua actiuni principale (Ga si pe.f), considerand o anumita masura a
densitatii fluidului de foraj si anumite valori ale coeficientilor de siguranta la turtire si la smulgerea
din filet (conform fig. 1.1).

Pentru adancimea de introducere a coloanei de ordinul j (adancimea de tubare a putului de ordinul

j, HT.I), se traseaza o iinie verticala pana ce aceasta intersecteaza linia reprezentata la unghiul de 45,
care determina chiar lungimea coloanei (lungimea de tubare a putului)LCB.j=LT.j, care este egala cu
HTJ.
Linia verticala, trasata astfel, trece prin mai multe domenii, fiecare dintre acestea
apartinand unor burlane cu o anumita masura a grosimii de perete (SB.i) si confectionate dintr-un
otel de o anumita clasa de rezistenta (C B.i). La intersectiile liniei verticale cu liniile de granita, ce
delimiteaza fiecare domeniu (pentru burlane cu SB.Isi CB.I), se obtin lungimile Li-1 si Li, i= 1, 2,
...,nt.j, care determina lungimea tronsonului respectiv de burlane lBA, conform relatiei:
LB.i= Li-Li-1

(1.2.1)

Astfel, sunt puse in evidenta: numarul de trosoane de burlane din care este alcatuita
coloana respectiva, de ordinul j (nt.j), si, de asemenea, pozitia (Li-1 si Li) si caracteristicile fiecarui
tronson de burlane (lB.i, sB.i, CB.i). Datele obtinute in acest fel sunt concentrate intr-un tabel.
Cunoscand SB.I, din standardul de burlane STAS 875-86 se preia masa unitara a burlanelor
(considerate cu o mufa infiletata la un capat) din fiecare tronson i, m1.B.i, i=1,2,...,nt.j. Cu ajutorul ei
se calculeaza greutatea unitara a tronsonului.
7

qB.i=m1.B.i g, i=1, 2, ..., nt.j

(1.2.2)

Apoi se determina greutatea fiecarui tronson de burlane:

GB.i=qB.ilB.i, i=1, 2, ..., nt.j

(1.2.3)

Cunoscand GB.i, i=1, 2, ..., nt.j , se calculeaza greutatea CB respective (de ordinul j):
nt . j

GCB.j=
(1.2.4)

G.B.i
i=1

Tabelul 1.2.1 Caracteristicile burlanelor de tubare cu filet rotund lung (L), conform STAS 875-86

Fig. 1.2.2Determinarea profilului/structurii CE de 5 in, cu filet L din componenta Sondei 7, cu ajutorul diagramei de
tubare a accstui tip de coloana.

Tabelul 1.2.2 Caracteristicile coloanei de exploatare (CE) de 5 cu filet L

CB.3=CE; DCE=5 in; tip IF-API:L, HT.3=3500; f=1500 kg/m3; nT.3=7
i
1
2
3
4
5
Li-1, m
0
120
625
1025
1060
Li, m
120
625
1025
1060
1650
lB,I, m
120
505
400
35
590
CB,I
P110
N80
J55
J55
J55
SB,i, m
7.52
7.52
7.52
6.43
7.52
m1Bi, kg/m
22.34
22.34
22.34
19.36
22.34
qB.i ,N/m
GB,i , kN
GCB,3 , kN

219.155
26.298

219.155 219.155
110.673 87.662

189.921 219.155
6.647
85.470
722.187
10

6
1650
2550
900
N80
7.52
22.34

7
2550
3500
950
P110
7.52
22.34

219.155
197.24

219.155
208.197

unde:
nt.j reprezinta numarul de tronsoane de burlane; lB.i lungimea fiecarui tronson de burlane;
NB.i numarul de burlane din fiecare tronson; CB.i clasa de rezistenta a otelului din care se
confectioneaza burlanele din fiecare tronson; sB.i grosimea de perete a corpului burlanului din
fiecare tronson; m1.B.i / qB.i. masa/greutatea unitara a burlanelor carecompun fiecare tronson

Fig. 1.2.2Determinarea profilului/structurii CB de 85/8 in, cu filet L. din componenta Sondei 7

Tabelul 1.2.3 Caracteristicile CI de 85/8 cu filet L

i
Li-1, m
Li, m
lB,I, m
CB,I
SB,i, m
m1Bi, kg/m

CB.2=CI; DCI= 85/8in; tip IF-API:L, HT. =2660; f=1.25t/m3; nT.2=6

1
2
3
4
5
0
255
580
1040
1560
255
580
1040
1560
1955
255
325
460
520
395
N80
J55
J55
J55
N80
10.16
10.16
8.94
10.16
10.16
53.62
53.62
47.66
53.62
53.62

qB.i ,N/m

526.012

526.012

467,544

526.012

526.012

GB,i , kN

134.133

170.954

215.070

273.526

207.774

11

6
1955
2660
705
N80
11.43
59.58
584.47
9
412.05

9
GCB,3 , kN
1413.516
Greutatea aparent a CB (Ga.CB.3 Ga.CE) este greutatea acesteia n fluidul de foraj din puul n care
se introduce i se determin cu formula (vezi[1]):
f
G a .CE =G CE 1
o

( )

(1.2.5)
Rezulta:

Ga .CE =1413.516 kN 1

1.25
=1188.433 kN
7,85

Se calculeaz greutatea coloanelor de burlane maxim cu relaia urmtoare:

GCB.M = max (GCI, GCE)

(1.2.6)

GCB.M = max (1413.516kN; 722.187kN) = 1413.516 kN

1.3Alegerea sapei pentru forajul putului de exploatare (vezi aplicatia 2)

Conform datelor obtinute in paragrafele 1.1 si 1.2 s-au ales sape cu trei conuri. conform
STAS 328-86. Tipul sapei cu trei conuri este precizat de urmatorul semn grafic de nominalizare:
Sapa cu trei conuri TRA-w(Ds) DLSp,
unde TR reprezinta doua sau trei litere care denumeste natura rocii (rezistenta la foraj/taria rocii si
abrazivitatea), TRe{S. SM, M, MA, MT, MTA, T, TE,E}, A = A (abraziva); w(Ds) valoarea
numerica a masurii diametrului nominal al sapei, cu [Ds] = in; D - tipul danturii, Ds{D. K}; L tipul lagarelor.
L-{L, G}: Sp - tipul spalarii, SP-{J, A, Aj}.
Alegerea masurii diametrului nominal al sapei se face astfel incat aceasta sa poata realiza,
prin foraj, spatiul inelar impus de diametrul nominal al CB care tubeaza putul respectiv si de
conditiile de sonda, si, de asemenea, sa poata trece prin CB anterioara, prin burlanele cu diametrul
interior minim (Di.m.CB.j-1); asigurand un joc interior minirn (i.m.CB.j-1).

12

Fig.

1.1.4 Sap cu role-con, cu dantur cu dini

frezai, executai din corpul rolei:
1 falc; 2 con cu dantur cu dini din oel; 3 contracon;
4 dispozitiv de splare exterioar cu jet (cu duz);
5 cep cu filet conic; 6 umrul cepului (mbinrii filetate)

Sapa este alctuit din trei brae (flci) sudate, fiecare bra este forjat i uzinat impreun cu
butonul port rol apoi este supus la un tratament termic. Rolele uzinate suport i ele un tratament
termic inainte de a fi incrcate cu dantura. Se monteaz rolele pe butoane prin intermediul setului
de lagre, se asambleaz cele trei brae, se sudeaz i se fileteaz cepul sapei, iar in final se
marcheaz conform codificaiei specifice.
Din tabelul 1 [3], (aplicatia 1) se alege diametrul mufei coloanei de exploatare, DMCE
corespunztoare diametrului nominal al coloanei de exploatare, DCE , STAS 875 - 86, tab. 6, n
funcie de tipul filetului:
DMCE=141,3 mm
Ca urmare, se alege o sap cu trei role pentru roci medii-abrazive (MA). Aceast sap
trebuie s foreze o gaur care s fie tubat cu o coloan de 5 in = 127 mm. Pentru reuita operaiei
de cimentare, se recomand (conform [1.1], tabelul 1.1) un spaiu inelar cu msura:

CE.r

= 15 mm.

Se calculeaz diametrul sapei, Ds, cu urmtoarea relaie:

Ds D MCE 2CE
(1.3.1)

13

Conform [1]

CE

se poate aprecia cu expresia de forma

CE 0.12

DCE

(1.3.2)
si se obtine:
CE 0.12 127 mm=15,24 mm 15 mm
Se constat c cele dou msuri sunt apropiate. Atunci, folosind expresia:
S . PE= D M .CE +2 CE. r
D
(1.3.3)
rezulta
S . PE=141,3 mm+ 2 15 mm=171,3 mm
D
Dar, sapa trebuie s treac prin interiorul coloanei anterioare, de 8 (219,1 mm). Aceast

coloan fiind introdus la adncimea de 2660 m, rezult din diagrama de tubare c ultimul su
tronson trebuie s fie alctuit din burlane cu grosimea maxim de perete de 11,43 mm. Deci,
diametrul interior minim al coloanei intermediare, de 8, calculat cu relaia:
i. m. CI ( I )= DCI (I) 2 S B . M
D
(1.3.4)
are msura
D i .m .CI ( I )=219,1 mm2 11,43 mm=196,2 mm
Folosind tabelul 4, se observ c se poate alege o sap cu diametrul nominal de 6 (171,5
mm), cu ajutorul creia se realizeaz spaiul inelar cu msura recomandat, respectiv:
CE=0.5 ( 171,5 mm141,3 mm )=15,1 mm
i care poate trece prin tronsonul cu diametrul interior minim al CI(I), jocul interior minim,
determinat cu relaia (cf. [1.1])
14

 i. m .CI (I )=0.5 ( Di .m. CI ( I ) DS . PE )

(1.3.5)

i. m .CI ( I )=0.5 ( 196,2mm171,5 mm )=12.3 mm

n continuare, se alege varianta constructiv de sap MA- 63/4 DGJ cu diametrul de 6

necesar pentru roci MA. Adic o sap cu dini din oel, avnd contraconul ntrit i prin tifturi
din carburi metalice sinterizate (D), cu lagre cu alunecare, etane (G), i cu splare exterioar, cu
fluid de foraj (cu jet) (J).

1.4 Alegerea tipodimensiunii de prajini grele si calculul lungimii ansamblului de

adancime
Prajinile grele (PG) pentru foraj au rolul de a realiza forta de apasare pe sapa (Fs). Ele fac parte
din ansamblul de adancime (An.Ad) al Gar.F.
Exista doua variante de executie a PG(vezi [3]aplicatia 4):
1
2

forjate, cu tratament termic de imbunatatire pe toata lungimea;

laminate (din tevi cu pereti grosi), cu tratament termic de normalizare si imbunatatire
la capete.
PG se realizeaza in urmatoarele forme constructive:
-

PG cu conturul exterior circular numite PG circulare (PGC);

PG cu canale elicoidale, denumite PG elicoidale (PGE):
PG cu conturul exterior patrat, numite PG patrate (PGP);
PG cu conturul exterior circular, cu degajari pentru pene si elevator (PGCDPE).

15

Fig. 1.4.1.Prajini grele circulare (PGC).

Tabelul 1.4.3 Alegerea diametrului nominal al PG (DPG) n funcie de diametrul sapei

(DS).
Ds,
mm
DPG,
mm

136,5
141,1
114
(108)

149.2
161,5
121
139
(114
121)

161,5
171,5
133
146
(121
133)

212,7
228,6

244,4
250,8

269,5

295

311,2 349,2 374,7

187
(159)

203
(178)

229
(203)

245
(219)

245
254
273
(229) (229) (254)

Alegerea PG inseamna determinarea masurilor urmatoarelor marimi;

1 diametrul nominal (DPG);
2 diametrul interior (DPG.i);
3 greutatea unitara (qPG)
si stabilirea tipodimensiunii imbinarii filetate cu umar (IFU).
Diametrul nominal al PG reprezinta diametrul exterior al corpului acesteia:
DPG=DPG.e

(1.4.1)

Valoarea diametrului nominal al PG se determina ca o masura optima, avand in vedere

urmatoarele:
1

evitarea pericolului de pierdere a stabilitatii An.Ad si, prin aceasta, prevenirea abaterii de
la unghiul de deviere prestabilit, ceea ce necesita o masura cat mai mare a diametrului
nominal;
16

asigurarea unui spatiu inelar (SI), intre peretele putului si PG, cu omasura cat mai mare
pentru ca pierderea de presiune (pSI.PG) rezultata la curgerea fiuidului de foraj sa fie cat
mai mica si, de asemenea, pentru a se evita pericolul de prindere a PG si, totodata,
pentru a limita efectul daunator al fenomenului de pistonare, manifestat la ridicarea
Gar.F, toate acestea implicand o masura cat mai mica a diametrului nominal.

Pe baza unor cercetari experimentale, (cf. [2]) efectuate in conditii de santier, privind viteza medie
de avansare a sapei (vAv) si timpul de prindere in teren a Gar.F pentru fiecare sonda (tPr/Sd) in
functie de raportul D2PG/ D2S, s-a constatat ca exista un domeniu optim de valori pentru acest
raport :
D2PG/ D2S =[0,6; 0,7]

Fig. 1.4.2Viteza medie de avansare a sapei si timpul de prindere in teren

a Gar.F pentru fiecare sonda in functie de raportul dintre aria sectiunii
globale a PG si a gaurii de foraj

n funcie de valoarea raportului DPG/DS, se clasific (cf. [6]) PG i tipurile de formaiuni n care
se recomand s se foreze (vezi tabelul 1.4.2).
Tabelul 1.4.2. Clasificarea tipurilor de PG si de formatiuni in care sa se foreze
dupa valorile raportului DPG/ DS
Tipul de PG
DPG/ DS
Tipul de formatiune
Obisnuita
0,70
Cu pericol mare de prindere
Intermediara
0,80
Cupericol mediu de prindere
Supradimensiunata
0,89
Fara pericol de prindere
Pentru alegerea PGC se recomanda relatia empirica[6]:
DPG=DS-25
(1.4.2)
Pentru forajul putului de exploatare al Sondei 7 se considera ca nu exista pericol de
prindere in formatiunea geologica traversata prin foraj pana la adancimea finala.
Avand in vedere tipul de formatiune precizat mai sus, conform tabelului 2 se alege PG
supradimensionata cu

DPG/ DS= 0,89

17

DPG= 171,5mm 25mm =146,5mm

Din tabelul 1.4.3 conform [6] se alege DPG= 146mm. Din tabelul 1 (vezi aplicatia 4) se
alege msura standardizat a diametrului nominal cea mai apropiat de msurile rezultate anterior,
adic DPG = 152,4 mm pentru care exista DPG.i {57,2; 71,5]mm, cu m1.PG {123.4; 111.5}
kg/m
Rezult

DPG/DS = 0,8886 0,89,

ceea ce este n acord cu tipul de PG supradimensionat recomandat pentru formaiunile
fr pericol de prindere.
Se calculeaza greutatea unitara:
q PG=m1. PG g ,

(1.4.3)

unde
DPG.i este diametrul interior prajini grele
-

pentru DPG.i= 57.2 mm,

q=123.4

kg
m
N
9,81 =1210.554 =1.211 kN /m
m
s
m

unde g este acceleratia de cadere libera g=9,81 m/s2

-

pentru DPG.i= 71.5 mm,

q=111.5

kg
m
N
9,81 2 =1093.815 =1.094 kN /m
m
m
s

Se calculeaza coeficientul pierderii de presiune din interiorul PG cu formula:

8 PG.i
5
2 DPG
.i
=

PG.i

in care:

(1.4.4)

PG.i reprezinta coeficientul de rezistenta hidraulica liniara si are o valoare constanta, si anume
(conform [1]):
PG.i=0,02

pentru DPG.i= 57.2 mm,

8
0,02
8 2 10 2 1010
8 20000 10 4

2.6475 10 4 m 5
2
5
2
5
5
2
5
5

2
5

5.72 m

5.72 m
5.72 10
m

PG.i=

18

pentru DPG.i= 71.5 mm,

8
0,02
8 2 10 2 1010
8 20000 10 4

0.8675 10 4 m 5
2
5
2
5
5
2
5
5

2
5

7.15 m

7.15 m
7.15 10
m

PG.i=

Daca se alege masura mai mica a diametrului interior, atunci lungimea An.Ad va fi mai mica,
dar fara sa se evite fenomenul de flambaj, deoarece aceasta lungime este mai mare decat lungimea
critica de flambaj. De aceea se prefera alegerea masurii mai mari a diametrului interior pentru ca
pierderile de presiune care se produc la curgerea fluidului de foraj sa fie mai mici.
Deci se alege PG cu:
DPG= 6 in= 152.4 mm ; DPg.i = 2 13/16 in= 71,5 mm; IFU de tipulNC 44; m1.PG = 111.5 kg/m;
lC

Mi.r=24.4kNm; (momentul de insurubare recomandat)

i=

W (M )
W (C19,05)

=2,84

Se observa ca i=2.84>iopt= 2,5, ceea ce inseamna ca imbinarea filetata cu umar a PG asigura o

rezistenta mare la oboseala in sectiunile sale critice. (Vezi [1]).

1.4Verificarea la flambaj a ansamblului de prajini grele

1.4.1

Determinarea lungimii ansamblului de adancime

Pe baza datelor obtinute anterior se calculeaza lungimea ansamblului de PG (LAn.Ad), cu

formula (vezi [1]):
FS

L An. Ad=

f
(cos a sin)
o

( )

c L q PG 1

(1.5.1)
unde:

FS este forta de apasare pe sapa; f -densitatea fluidului de foraj(1.50t/m3);

odensitatea otelului(7.85t/m3); LAnPG este lungimea ansamblului de prjini grele, in m;

qPG greutatea unitara a PG; CL coeficientul lungime; Fs forta de apasare pe sapa; unghiul mediu de deviere al sondei fata de vertical; g acceleraia gravitaional in m/s;
Densitatea fluidului de foraj se poate aprecia cu expresia empiric(cf. [8]):
f =1,25+0,25 ln ( H 103)

19

(1.5.2)

f =[ 1,25+0,25 ln ( 3,5 103 103 ) ]

t
=1,563 t/m3
3
m

Din conditiile tehnologice se alege f =1,5 t/m3 (vezi Ap. 1)

Se calculeaza greutatea unitara a PG:
q PG m1.PG g
(1.5.3)
q PG=111.5

kg
m
N
kN
9,81 2 =1093.82 1,094
m
m
m
s

Se calculeaz fora de apsare pe sap (cf. [8]):

FS 0,3 7.5 10 5 H DS
(1.5.4)

F S=(0,3+7,5 10 3,5 10 ) 171,5 kN= 96,47 kN

Se calculeaza lungimea ansamblului de PG cu expresia (1.5.1)
L An. PG

96,47 kN
130,475m
1,5

0
0
0,85 1,094kN / m 1
cos 3 0,3 sin 3
7,85

o 7,85

t
m3

0
3

Se determina numarul de PG cu relatia:

n PG

L An.PG
l PG
(1.5.5)

Unde lPG reprezinta lungimea unei prajini grele. Daca se admite pentru lPG
masura normala, care este egala cu 9m, atunci se obtine:
130,475m
n PG
14,49 15
9m
Se alege nPG=15, si se recalculeaza LAn.PG:
L An. PG 15 9m 135m
20

Se recalculeaza coeficientul de lungime al An.PG:

96,47kN
cL
0,821
kN
1,5
0
0
135m 1,094
1
cos 3 0,3 sin 3
m
7,85

si se constata ca valoarea lui se gaseste in domeniul recomandat, adica [0,70; 0,85].

1.4.2 Verificarea la flambaj a An.PG (vezi [3] aplicatia5)

Lungimea supusa la compresiune a An.PG este :
c L L An.PG 0,821 135 110,835m
(1.5.6)
Se calculeaza lungimea critica de flambaj a An.PG(vezi [1]):
E I PG
L An.PG c f 3
q a.PG
(1.5.7)
unde:
cf este coeficientul de flambaj(cf=1,7 conform lui N.Parvulescu);
1011
E modulul de elasticitate al materialului (E=2,1
Pa);
IPG momentul geometric axial;
qa.PG greutatea unitara aparenta a PG.
Expresia de sub radical, adic
(1.5.8)
se numete (conform lui N. Prvulescu) volum de rigiditate la gravitatie deoarece are dimensiunea
unui volum si exprima un caracter de rigiditate al PG.
Momentul geometric axial se calculeaza cu formula :

I PG

I PG

4
4
DPG
D PG
.i
64

(1.5.9)

15,24 4 7,15 4 cm 4 2520.375cm 4 2,5203 10 5 m 4

64

Greutatea unitara aparenta a PG se determina cu formula:

q a. PG q PG 1
o

21

(1.5.10)

Se obtine:

q a.PG 1,094

kN
1,5
kN
1
0,885
m
7,85
m

Msura volumului de rigiditate la gravitaie al PG este:

2,1 1011
V PG =

N
2,520375 105 m 4
2
m
=5,981 103 m 3
N
0,885 10 3
m

Rezult imediat msura lungimii critice de flambaj a An.PG:

L An. PG . cr

=1,7

3 5,981 103 m3

=30,85 m 31 m

Comparand aceasta masura a lungimii critice de flambaj a An.PG cu aceea a lungimii

portiunii din An.PG supuse la compresiune, se constata:
c L L An.PG 110,835m L An.PG.cr 31m
Ceea ce inseamna ca An.PG flambeaza sub actiunea fortei de apasare pe sapa. Avand in
vedere efectele nefavorabile ale acestui fenomen asupra procesului de foraj, ca si asupra
durabilitatii prajinilor grele, trebuie sa se ia masuri pentru evitarea lui. O masura practica este
utilizarea stabilizatorilor. Astfel, se folosesc 4 stabilizatori, amplasati intre PG, la diferite distante,
in conformitate cu masura fortei de apasare pe sapa si cu unghiul mediu de deviere de la verticala
putului. Astfel se obtine urmatorul aranjament pentru cei 4 stabilizatori: deasupra sapei se
monteaza un corector-stabilizator, la distanta de 0,9m fata de sapa, apoi la distantele de 5,2m ,
16,2m si, respectiv 26,2m, tot fata de sapa, se monteaza, intercalate intre prajinile grele, al doilea,
al treilea si, respectiv al patrulea stabilizator. (vezi cap 1,fig.1.24 f)

Fig. 1.4.3. Alctuirea ansamblului de adncime al garniturii de foraj

22

1.6 Alegerea tipodimensiunii de prajini de foraj si calculul lungimii ansamblului

superior al garniturii de foraj

Alegerea prajinilor de foraj (vezi Apl. 6)

Prjinile de foraj (PF) sunt fabricate din evi de oel, laminate la cald, ngroate la capete. Se
execut urmtoarele tipuri de PF [6]:
PF cu racorduri speciale sudate (prin presiune de contact) (PFRSS);
PF cu racorduri speciale filetate (PFRSF).
PFRSS se realizeaz n conformitate cu STAS 8037/1-80 (Prjini de foraj pentru racorduri
sudate. Clasele de rezisten D, E i G-105. Dimensiuni) i conform normei API 5A pentru PF
din clasele de rezisten D i E i normei API 5AX pentru PF din clasele de rezisten X-95, G105 i S-135.
Dup forma ngrorii capetelor, PFRSS se execut n trei variante (vezi fig. 1.6.1):
PF cu capete ngroate la interior (II) (sau IU Internal Upset, conform API);
PF cu capete ngroate la exterior (IE) (sau EU External Upset, conform API);
PF cu capete ngroate la exterior i la interior (IEI) (sau IEU Internal- External Upset,
conform API).

23

Fig. 1.6.1 Prjini de foraj cu racorduri speciale sudate (PFRSS) [1]: a varianta II (cu capetele ngroate la
interior), respectiv IU (Internal Upset), conform API; b varianta IE (cu capetele ngroate la exterior), respectiv EU
(External Upset), conform API; c varianta IEI (cu capetele ngroate la exterior i la interior), respectiv IEU
(Internal-External Upset), conform API.

Alte tipuri de PF sunt:

PF cu perete gros ( Thick Wall Drill-Pipe, n lb. en.);
PF cu grosimea de perete variabil;
PF cu racorduri speciale sudate, cu canale elicoidale i cu perete gros.
Racordurile speciale pentru sudare (RSS) de la PF, cu II, IE i IEI, au tipodimensiunile i
condiiile tehnice reglementate n STAS 7570/1-80 (Racorduri speciale pentru sudare prin contact
la prjini de foraj din clasele de rezisten D i E), n norma API Spec 7 i, de asemenea, n
normele interne ale firmelor constructoare. RSS se execut n dou variante constructive (fig.
1.6.2):
varianta A: RSS cu scaun conic;
varianta B: RSS cu scaun drept.

24

Fig. 1.6.2 Racorduri speciale pentru sudare (RSS) la prjini de foraj [2]: varianta A (cu scaun conic);
varianta B (cu scaun drept).

Normele API Spec 7 prevd RS i pentru PF confecionate din oeluri din clasele de rezisten
superioare: X-95, G-105 i S-135.
RSS sunt prevzute cu mbinri filetate cu umr (FU) standardizate n STAS 835/1-80
Alegerea prjinilor de foraj
A alege prjinile de foraj (PF) nseamn a stabili:
tipul PF;
diametrul nominal (D ) i grosimea de perete (s );
PF
PF
clasa (gradul) de rezisten;
clasa de uzur;
intervalul de msuri ale lungimii.
Criteriile pe baza crora se face alegerea PF sunt urmtoarele:
1) rezisten maxim la solicitrile statice i variabile, care se asigur prin alegerea
corespunztoare a tipului de PF, a clasei de rezisten i a celei de uzur a PF, a intervalului de
msuri ale lungimii PF i a unei msuri a grosimii de perete ct mai mari;
2) rezisten maxim la aciunea mediului coroziv, care impune alegerea corespunztoare a oelului
i, dac este cazul, alegerea PF cu acoperiri speciale, anticorozive, i, de asemenea, a unei msuri a
grosimii de perete ct mai mari;
3) energie minim consumat n timpul forajului, care nseamn:
a) energie mecanic de rotaie minim, care se asigur prin alegerea unor msuri ale
diametrului nominal i grosimii de perete ct mai mici;
25

b) energie hidraulic minim (consumat prin circulaia fluidului de foraj),ceea ce

presupune o pierdere de presiune minim la curgerea fluidului de foraj prin interiorul PF, care
determin alegerea unei msuri ct mai mici a grosimii de perete;
4) energie minim consumat n timpul manevrei Gar.F, ceea ce presupune alegerea PF cu msura
minim a masei unitare.
Diametrul nominal al PF reprezinta diametrul exterior al corpului PF :
DPF=DPF.e
(1.6.1)
Diametrul nominal al PF se determina in functie de D s,masurile orientative fiind date in
tabelul de mai jos.
Ds, mm
DPF, mm(in)

150..170 150..200
88,9(3 ) 101,6(4)

175..225
114,3(4 )

200..250
127(5)

225..300
139,7(5 )

>250
168,3(65/8)

Se aleg prajini de foraj cu racorduri speciale sudate(RSS).

Pentru diametrul sapei de foraj determinat n subcapitolul anterior, Ds= 171,5 mm = 63/4 se alege
diametrul nominal al prjinii de foraj DPF =4 = 114,3 mm.
Din STAS 8037 88 (vezi aplicatia 5 tabelul 1), se alege diametrul nominal standardizat:
4 , E 75 cu urmatoarele caracteristici:
1/2

- masa cu racorduri m1PF= 33 Kg/m

- grosimea peretelui s= 10.92 mm
- diametrul interior DPfi= 92,46=92,52 mm
- aria prjinii de foraj A= 3547 mm
3

- modulul de rezistent WP= 105,83 cm

- tipul ngrorii EU
- gradul de rezistenta E 75
- presiunea exterioara limita pel= 894 bar= 89,4MPa
- presiunea interioara limita pil= 865 bar =86,5MPa
- fora de traciune limita Ft.c.L= 1834 kN
- momentul de torsiune limita MtLPF= 50.03 kNm
- tipodimensiunea IFU a RSS: NC46 (4IF)
Solicitari care duc la limita de curgere a RSS
-

momentul de insurubare limita dpdv al curgerii materialului RSS:

26

M i.RS.L 53,69kNm
Ft.RS.L = 4 664 kN (fora de traciune limit, d.p.d.v. al curgerii materialului RSS),
- momentul de insurubare recomandat:
M i.r 27,3kNm

Se alege lungimea PF cu masura in intervalul II:

l PF 9m

Se calculeaza aria sectiunii transversale a corpului PF:

APF

2
2
D PF
DPF
.i
4

(1.6.1)

Se obtine:

APF

114,3 2 mm 92,46 2 mm 3547 mm 2

4

Se determina modulul de rezistenta polar al sectiunii transversale a corpului PF cu formula:

W p=

Ip
DPF
2 .
(1.6.2)

unde

Ip

este momentul geometric polar al sectiunii transversale a corpului PF

[ ( )]

I p = ( D4PF D4PFi ) = D4PF 1 PFi

32
32
DPF

(1.6.3)

92,5 mm

Ip
114,3 4 mm 1
114,3 mm
32

9569240,653mm 4 956,924mm3

deci:

3
W p D PF
1 PF .i
16

D PF
(1.6.4)
Rezulta:
27


92,5

W p 114,33 1
114,3
16

Calculul tensiunii de tractiune

F
tcl = tcl
A PF
tcl =

167658,175mm3

(1.6.5)

1834 kN 1834 103 N

6
=
=517,056 10 Pa
2
2
3547 mm
3547 mm

Aceasta tensiune arata limita de curgere minima conform tabelului cu caracteristicile

mecanice ale prajinilor de foraj pentru clasa de rezistenta E75 (vezi aplicatia 6). Limita de curgere
trebuie sa se situeze in intervalul 517.724. In cazul nostrum, limita este 517 MPa care se
incadreaza intre valorile recomandate.
-calculul tensiunii tangentiale
=G r
(1.6.6)
=

Mt
( 1.6.7)
GIp

Unde G este modulul de elasticitate transversal al materialului din care se confectioneaza PF.
Pentru otel G= 8.1010 Pa
- torsiunea specifica
r- raza punctului considerat din sectiunea transversala a corpului PF.
50,03 10 3 Nm
2 1
=
=6,53 10
10
2
5 4
m
8 10 N /m 0,956 10 m

10

=8 10

N
2 1
2
6,53 10 m 57,85 10 m
2
=298,55.106
m

N
m2

Aceasta tensiune reprezinta tensiunea tangentiala de curgere.

Lungimea ansamblului superior utilizat pentru forajul putului de exploatare se determina cu
expresia
L An.S H M L An.PG
(1.6.8)
28

L An.S 3500m 162m 3338m

Se calculeaza numarul de PF:
n PF

L An.S
l PF
(1.6.9)

Considerand ca lungimea unei prajini este cea normala, adica 9m se obtine:

n PF=

3338
=370,88
9

Se alege nPF=371 si se recalculeaza lungimea AnS.

LAn.S=371 9 m=3339 m

1.7Alegerea prajinii de antrenare

Prjina de antrenare transmite micarea de rotaie de la masa rotativ la garnitura de
foraj, suport greutatea total a garniturii, face legtura intre capul hidraulic i ultima prjin de
foraj din garnitur, permite manevrarealongitudinal cu rotaie a garniturii pe o lungime egal cu
lungimea poriuniiprofilate, conduce fluidul de foraj prin interior. In seciune transversal zona
profilat este patrat sau hexagonal (rar triunghiular), iar la capete este prevzut cu seciuni
cilindrice ingroate (cu lungime mai mare decat a pieselor de racord) pe care se taie filetele de
legatur. Sensul filetelor la cele dou capete este diferit i depinde de sensul de antrenare al
garniturii de foraj: pentru garnitur dreapta jos filet dreapta, iar sus filet stanga (invers pentru
garnitura stanga) [1]
Prjina de antrenare este elementul cu lungimea cea mai mare (4054 ft) din componena
garniturii de foraj pentru a face posibil adugareabucii de avansare. Prin forma ei profilat,
prjina de antrenare preia micarea de rotaie de la masa rotativ i o transmite spre sap prin
intermediul garniturii de foraj. Prjinile de antrenare sunt evi cu pereii relativ groi, cu interiorul
circular i exteriorul profilat, poligonal. Ele au lungimea total de circa 12 m i poriunea de
antrenare, profilat, de aproximativ 11 m. Zona de antrenare trebuie s fie mai lung decat prjinile
de avansare din garnitur. Prin calitile materialului i prin dimensiunile transversale, prjinile de
antrenare sunt mai rezistente decat prjinile de foraj.
Distana dintre feele opuse ale poligonului definete dimensiunea nominal a prjinilor de
antrenare (Dn). Indiferent de dimensiunea nominal toate prjinile de antrenare au la captul
superior aceeai muf (65/8 REG): in timpul forajului, dup tubarea unei coloane de burlane, prjina
29

de antrenare trebuie uneori schimbat diametrul cepului scade cu dimensiunea nominal a

prjinii - dar capul hidraulic, cu reducia lui de protecie cep-cep, rmane acelai. De fapt, intre
prjina de antrenare i capul hidraulic se monteaz intotdeauna o cana de siguran, care ii
pstreaz dimensiunea mufei i a cepului (6

5/8

REG), indiferent de presiunea de lucru. Captul de

jos al prjinii de antrenare este prevzut cu o reducie de protecie muf-cep: ea poate fi schimbat
cand i se uzeaz cepul. Pe reducie se monteaz un manon de cauciuc ca s protejeze
prevenitoarele de erupie i coloana de burlane. Uneori, intre prjin i reducie, sau chiar in locul
ei, se amplaseaz o reducie prevzut cu ventil de reinere, care evit circulaia invers [1].

Fig. 1.7.1 Prjina de antrenare forjat: a ptrat; b hexagonal.

Din punct de vedere constructiv, prjinile de antrenare sunt: forjate sau frezate. Se folosesc
oeluri aliate, imbuntite pe toat lungimea: prjini clite i revenite.
In Romania se utilizeaz oelul 46MoMnCr10, asimilat cu oelul AISI 4145H (SUA).
Rezistena lui minim la rupere trebuie s fie 980 N/mm2 , iar rezistena minim de curgere (de
fapt limita de proporionalitate Rp0,2) de 770 N/mm2 . Duritatea Brinell: 285 - 341.
Alegerea prajinii de antrenare inseamna alegerea:
-tipului dpdv al semifabricatului, al conturului exterior al sectiunii transversale din portiunea de
antrenare si al variantei constructive
30

-dimensiunii nominale
-tipo-dimensiunilor imbinarilor filetate superioare si inferioare
Prajinile de foraj se imbina la partea superioara cu capul hidraulic, prin intermediul unei
reductii de legatura cep-cep, iar la partea inferioara cu racordul special al prajinii de foraj, cu
ajutorul unei reductii de legatura mufa-cep.
Se prefera alegerea unei prajini de antrenare forjate, deoarece nu necesita reductii de legatura
proprii, asa cum este cazul prajinii laminate.

Fig.1.7.2. Reducii de legtur ntre prjina de antrenare (PA) i racordul special (RS), denumite RLRS: a
reducie dreapt (pentru mbinri filetate cu aceleai dimensiuni); b reducie n trepte (pentru mbinri filetate cu
dimensiuni diferite).

Se alege o prajina de antrenare forjata, patrata, avand elementul de imbinare superioara de

tipul mufa, cu filet stanga, de tipul 6 5/8 REG, pentru asamblarea cu reductie cap hidraulic(RLCH).
Pentru ansamblul superior al garniturii de foraj s-a stabilit ca se iau prajini de foraj de 4

1/2

in, cu

racorduri speciale sudare(RSS), cu IEI si tipodimensiunea IFU NC 46.

Ca urmare, conform tabelului 1, aplicatia 7 se alege prajina de antrenare in varianta
constructiva 1(standard) cu dimensiunea nominala de 4

in. Se foloseste o RLPA dreapta, de

tipul mufa(NC46)-cep(NC46) ca in figura 1.7.2. a

Tab.1.7.1. Marimile caracteristice ale prajinii de antrenare (PA) si ale imbinarilor filetate ale
elementelor delegatura (RLCH si RSS)
Nr.

FU

FU PA

Tip RLPA
31

PA

varianta RLCH RLRSS

sup.

cep,
6 5/8
REG

muf,
6 5/8
REG

muf,
NC46

inf.
A (dreapta)
cep,
NC46NC46
NC46

DPA,
mm(in)

DPA.i,
mm

a,
mm

lPA,
m

108
(4 1/4)

71,4

108 12,192

mPA,
kg
800

1.8 Alegerea tipului de instalatie de foraj

Instalaia de foraj reprezint totalitatea mainilor, utilajelor si instalaiilor necesare sprii unei
sonde.
Studiul pe sisteme al instalaiilor de foraj corespunde principalelor operaii care se efectueaz
pentru forarea unei sonde, precum si principalelor grupe de maini si utilaje care intra in
componenta acestor instalaii.
Sistemele de lucru ale unei instalaii de foraj sunt:
1

Sistemul de manevra SM- cu ajutorul cruia se realizeaz ridicarea si coborrea

2
3

sarcinilor;
Sistemul de circulaie - SC - care asigura circulaia fluidului de foraj;
Sistemul de rotire - SR - care realizeaz rotirea garniturii de prjini in timpul forajului.

In cazul instalaiilor de foraj transportabile apare si sistemul de transport.

Pentru asigurarea condiiilor de funcionare a sistemelor de lucru, instalaia de foraj mai
cuprinde: sistemul de comenzi; instalaia de preparare si curare a fluidului de foraj; dispozitive
de mecanizare si automatizare; ansamblul de scule; materialul tubular.

[1]

Alegerea instalaiei de foraj se face pe baza sarcinii maxime utile (sarcinii maxime de lucru),
FM (V. APLICATIA. 9)
In aplicatiile anterioare s-au determinat greutatile fiecarei coloane de burlane, si anume:
GCI(I)= 1413,516 kN, GCE= 722,187kN
Rezulta ca cea mai grea CB:

GCB.M=max{ GCI(I), GCE}=1413,516 kN

S-au ales, pentru forajul putului de exploatare prajini grele cu DPG=6 in=152,4 mm;
DPG.i=2 13/16 in= 71,5 mm; m1.PG = 111,5 kg/m; qPG=1,094kN/m; LAn.PG=135 m
Se determina greutatea An.PG :

G An.PG q PG L An. PG
(1.8.1)
32

si se obtine:
GAn.PG=1,094kN/m.135m=147,69kN
Greutatea unitara a PFse calculeaza folosind formula:
q PF m1.PF g
(1.8.2)

q PF 33
Greutatea An.S va fi:

kg
m
N
9,81 2 323,73
m
m
s

G An.S q PF L An.S
(1.8.3)
G An.S

N
323,73 3,339 10 3 m 1080,934
m

kN

Greutatea Gar.F se obtine insumand greutatea An.PG si greutatea An.S:

GGar.F G An.PG G An.S
(1.8.4)
Se obtine:
GGar.F 147,69kN 1080,934kN 1228,624
kN
Se considera ca cea mai grea Gar.F este garnitura utilizata pentru forajul putului de exploatare:
GGar. F .M 1228,624
kN
Alegerea IF se face pe baza sarcinii nominale de la carlig si a tipului de actionare.
FM max FM .T ; FM .D
(1.8.5)
Sarcina maxima utila de tubare se calculeaza cu formula[1]:
M

f
M ac
1 k r( M ) 1 k mf
FM' .T GCB .M 1

o
g

(1.8.6)

in care :
(M )

k r este coeficientul fortei de frecare la ridicarea coloanei de burlane intre peretele putului si
fluidul de foraj;
(M)

la coloana; ac

)
k (M
m . f coeficientul de masa al fluidului de foraj din interiorul coloanei aderent

- acceleratia miscarii carligului in cazul ridicarii sarcinii normale

33

kDi.j- coeficientul diametrului interior al burlanelor din tronsonul j.

0 densitatea otelului din care sunt confectionate burlanele
f -densitatea fluidului de foraj
Coloana fiind considerat plin cu fluid de foraj cu aceeai msur a densitii ca i aceea
din interiorul puului forat, coeficientul

k m. f

k (M)
m. f
se determin cu formula [1]:

f
4 s f .a
LCB

1
1
o
DCB 8
1 k Di2 . j l j

j 1

(1.8.7)

unde DCB este diametrul nominal al CB, GCB.M greutatea celei mai grele coloane de burlane,
Sf.a- grosimea startului de fluid de foraj aderent de peretele exterior al coloanei de burlane
LCB lungimea CB, lj lungimea tronsonului de ordinul j, kDi.j coef. diametrului interior al
burlanelor din tronsonul j,
D
K Dij = ibj (1.8.8)
DCB
Pentru CI(I) de 85/8in, vom avea:
DCI(I)=85/8in= 219,1 mm
nt.CI(I)=6

s B. j 10,16;10,16;8,94;10,16;10,16;11,43
mm
Di.B. j 198,8;198,8;201,2;198,8;198,8;196;8
mm
k Di. j 0,907;0,907;0,918;0,907;0,907;0,898
l j 255;325;460;520;395;705
m
LCI(I)=HCI(I)=2660m

=1.25t/m3
s f .a 0,653mm
grosimea stratului de fluid de foraj aderent de peretele exterior al CB
6

(1 k Di2 . j ) l j 1 - 0,907 395 1 0,898 705 473,972m

j 1

(1 - 0,907 2 ) 255 (1 0,907 2 ) 325 (1 - 0,918 2 ) 460 + 1 0,907 2 520

2

34

(M )
m. f

4 s f .a

1
o
DCB

LCB

1 k
5

j 1

2
Di. j

lj

1.25
4 0.653 2660

1
1 0.745

7.85
219.1 473.972

Se admite
k r( M ) 0,2

a c( M ) 1
m/s2 Se obine:

si

Sarcina maxima utila la tubare:

1.25t / m 3
1
1 0,2 1 0,745
FM' .T 1413,516kN 1
1677,556kN
3
9.81
7,85t / m

Sarcina maxima utila de degajare a celei mai grele garnituri de foraj se determina cu relatia[1]:
f

FD.M
FM' .D GGar.F .M 1

FD.M

FD.M
este forta de degajare maxima,

=300kN

Msura lui FD.M se apreciaz n funcie de msura lui HM, conform tabelului 1 aplicatia 9
'
M .D

1,25t / m 3
1228,624kN (1
) 300kN 1332,983
7,85t / m 3
kN

Conform rezultatelor de mai sus se obtine:

FM' max 1677,556;1332,983 kN 1677,556kN / 9.81 171,0047tf

Ca urmare, se poate alege o IF transportabil pe cale terestr, pe subansamble (SAn), din clasa F
200. (vezi [1]).
Tipul acionrii se alege n funcie de posibilitatea de alimentare cu energie electric a IF n
zona de amplasare, de instalaiile aflate n dotarea firmei de foraj i de costul comparativ al
combustibilului i al energiei electrice din perioada cnd o s lucreze instalaia, n situaia n care
firma dispune de instalaii cu acionri neautonome sau autonome.
35

Se admite c situaia din zona de amplasament a IF impune o acionare de tipul DH. Avnd
n vedere acest lucru, rezult c se poate alege o IF de tipul:
F-200-2DH (T(SAn))

1.9. Concluzii
Pe baza datelor luate din materialul didactic si standardele nationale cat si internationale s-a
facut un calcul teoretic de alegere al instalatiei de foraj. Luand in consideratie ca mediul real poate
aduce un aport negativ asupra calculelor teoretice, in rezultatele prezentate mai sus s-au luat niste
coeficienti de siguranta care sa acopere riscurile posibile, totodata s-a constatat ca desi pentru
Sonda 7 Pacurari este necesara o instalatie mai mica decat cea aleasa, am fost nevoit sa aleg anume
F200-2DH deoarece conditiile tehnico-economice presupun utilizarea tipului utilajului folosit deja
in industria petroliera si standardizat conform normelor STAS si API.
2

PARAMETRII I CARACTERISTICILE MOTOARELOR / GRUPURILOR DE

ACIONARE I CALCULUL PUTERII INSTALATE .
2.1 Parametrii i caracteristicile motoarelor / grupurilor de acionare

Modul de actionare reprezinta felul in care sunt actionate motoarele principale ale IF
separat, individual sau in comun
In cadrul unei instalatii de foraj avem 3 sisteme de lucru principale :SM SR SC
Arborele principal: pentru SM : TF+M+G
pentru SR

:MR+PA+GnF+S

pentru SC:PN
Arbori caracteristici pentru SM TM
pentru SR PAt GanF
pentru SC arborele cotit PN
36

IF dispune de 3 tipuri de moduri de actionare

-individual MAI:fiecare motor principal e actionat separat
-centralizat MAC:toate motoarele sunt actionate in comun
-mixt MAM :un motor principal e actionat separat iar celelalte 2 in comun [1]
Pentru actionare de tipul DH se ia caracteristica principala a proiectarii IF, se alege modul
de actionare centralizat MAC2
Instalaia de foraj F200-2DH este echipat cu un grup de foraj GF-820 , cu un convertizor
hidraulic de cuplu CHC-750-2, un motor diesel MBM 820 cu supraalimentare care are
urmtoarele caracteristici principale :
Puterea nominal : Pn= 655 kW = 890 CP
Turaia nominal : nn = 1400 rot/min
Alezajul : D = 175mm
Cursa : S = 205 mm
GF 820/675 kW la 1400 rot/min

Diagramele caracteristice funcionale ale grupului DH de tipul GF-820+CHC-750-2 sunt

prezentate n fig. 2.1. Se analizeaz dependenele funcionale reprezentate de aceste curbe (vezi
aplicatia 13).

37

Fig. 2. 1. Diagramele caracteristice funcionale ale grupului de acionare de tipul DH,

format din GF 820 i CHC-750-2, pentru reglarea motorului diesel la sarcin plin
i funcionarea lui cu gradul maxim de accelerare (la care puterea maxim a
motorului este puterea nominal, Pn) i funcionarea lui cu gradul maxim de
accelerare: MI, MII momentul dezvoltat la arborele primar (I), respectiv la
arborele secundar (II) al CHC; I, II viteza unghiular; PI, PII puterea;
CHC randamentul CHC

Se calculeaz viteza unghiular nominal a motorului n cu relaia :

n =

n =

30

30

nn

1400

rot
min

(2.1.0)

= 146,6

rad
s

Tabel 3.1.1 Parametrii functionali ai grupului de actionare GF-820 + CHC-750-2

38

(2.1.1)

Fig. 2.1.1 Curba caracteristica exterioara a CHC este o caracteristica flexibila: cresterea momentului rezistent este

preluata de CHC prin reducerea importanta a vitezei unghiulare a arborelui secundar.

Din aceste grafice se deduce ca pentru m= 0,7 , DEF al CHC-750-2, reprezentat prin CH
[275, 950] rot/min; M [14,730; 4,000] kNm
[0,700; 0,847]; n

II

II

Din datele obinute rezulta avantajele utilizarii CHC in cadrul GA de tipul DH:
1

CHC lucreaza ca un variator continuu de viteza, adica II se modifica automat si

continuu odata cu variatia momentului rezistent aplicat arborelui secundar, astfel se
spune ca CHC isi regleaza regimul de functionare, deci CHC permite o autoadaptare a
GA la sarcina;

Utilizarea CHC simplifica lantul cinematic al IF;

39

CHC protejeaza motorul Diesel impotriva suprasarcinilor si a socurilor transmise de la

antorul sistemului de lucru,inclusive in situatia blocarii secundarului.

Fig. 2.1.2. Curbele caracteristice pentru sarcina plina ale motorului MBM-820 si curba puterii in functie de sarcina
plina a aceluiasi motor.

2..2 . Alegerea modului de acionare

Modul de acionare reprezint felul n care se acioneaz antoarele i pompa de noroi de la
grupurile de acionare (separate sau centralizat).
40

Instalaiie de foraj pot fi acionate cu motoare diesel, cu motoare electrice (de curent
continuu sau alternative) i n unele cazuri, mai rare, cu turbine cu gaze.
Deoarece motoarele de acionare nu au ntotdeauna caracteristicile funcionale n
concordan cu cerinele impuse de tehnologiile de foraj, a aprut necesitatea combinrii
acestora cu diferite tipuri de transmisii (mecanice, hidraulice, electrice) rezultnd astfel mai
multe sisteme de acionare.
Printre sisteme de acionare, utilizate pentru instalaii de foraj se pot citi: diesel mecanic,
diesel hidraulic, electric i diesel electric.
Sistemele: turbo-electric, turbo-mecanic i hidrostatic i au gsit aplicaii mai limitate .
Pentru a elimina neajunsurile acionrii diesel-mecanic s-au realizat acionrile dieselhidraulice, cu turboambreiaje sau cu convertizoare hidraulice de cuplu. n prezent majoritatea
instalaiilor de foraj acionate n sistemul diesel hidraulic sunt prevzute cu convertizoare
hidraulice de cuplu .
n cazul acionrii diesel-hidraulice cu turboambreiaj se pot realiza demaraje linie sub
sarcin micorndu-se ocurile. Sistemul de acionare diesel-hidraulic cu convertizoare
hidraulice de cuplu este cel mai rspndit sistem de acionare, aplicndu-se att la instalaii de
foraj staionare ct i la cele transportabile[1]
Acionarea diesel-hidraulic cu convertizoare hidraulice este stabil pentru toate punctele de
funcionare din domeniul de traciune, deoarece pe msura ce cresc momentele rezistente cresc si
momentele de la ieirea din convertizor scznd turaia de la ieirea din convertizor; se realizeaz
astfel puncte de echilibru care asigur stabilitatea si pe caracteristica de turaie la sarcin total a
motorului diesel.

41

Fig. 2.2.1 Schema structural-functionala a unei instalatii de foraj cu mod de actionare centralizat,in varianta MAC2, cu
actionare DH

S-a ales varianta MAC2, in care PN este actionata separat, formand impreuna cu GA si
transmisiile mecanice respective un grup motopompa (GMP), dupa cum TA este DH vezi 1[1])

2.3. Puterea consumatorilor auxiliari de for

Puterea consumatorilor auxiliari de fora reprezint puterea motoarelor instalate pentru
acionarea consumatorilor auxiliari de fora si anume a sitelor vibratoare, a agitatoarelor de noroi, a
degazeificatoarelor, a demluitoarelor din cadrul instalaiei de curire, preparare si tratare a
fluidului de foraj, a pompelor centrifuge, de supraalimentare a pompelor triplex de noroi, a
pompelor pentru vehicularea apei pentru rcirea tamburilor de frna etc.
In afara surselor de energie necesare mecanismelor care realizeaz cele trei funciuni
principale ale unei instalaii de foraj, mai este necesara o sursa de energie pentru alimentarea
instalaiilor de lumina si de fora pentru activiti auxiliare dup cum urmeaz:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.

pompe centrifuge pentru hidrocicloane;

site vibratoare;
agitatoare;
pompe centrifuge pentru supraalimentarea pompelor de foraj;
pompe centrifuge pentru apa;
pompe centrifuge pentru chimicale;
pompe pentru reziduuri;
pompe pentru combustibil;
comanda hidraulica a prevenitoarelor;
instalaie pentru uscarea aerului;
agregate pentru nclzire;
maini-unelte;
agregat pentru sudura;

14.

instalaii pentru iluminat.

42

Aceti consumatori exista in raport cu complexitatea instalaiilor de foraj, la instalaiile

mici fiind mai putini, iar la instalaiile mari fiind in totalitate.
Pentru alimentarea acestor consumatori auxiliari, instalaiile acionate cu motoare diesel
dispun de o centrala electrica compusa din grupuri electrogene, a cror putere variaz in raport cu
mrimea si cu tipul instalaiilor de foraj. La instalaiile de foraj transportabile, grupul electrogen se
poate monta pe o remorca transportabila.
Tabel 2.3.1 Consumatorii auxiliari de forta utilizati in cadrul IF de tipul F200-2DH si
puterea lor
Nr.Crt.

Denumirea consumatorilor
A

Puterea motorului Nr.motoare Puterea totala

kW
kW

Instalatia de foraj propriu-zisa

Site virbatoare

12

Agitator habe

7,5

10

75

Pompe apa

7,5

15

Pompa apa racire troliu

7,5

7,5

Pompa apa racire frina hidraulica

7,5

7,5

Pompe instalatie amestec chimicale

Pompe combustibil

Pompe ulei

1,5

1,5

Pompe de preparare a fluidului de foraj

75

150

10

Pompa baterie denisipare

55

55

11

Pompa baterie desmiluire

50

50

12

Instalatie degazeificare

13

Degazeificator

30

30

14

Instalatie de preparare centrifuga

20

60

15

Instalatie transport material pulverulent

16

Dispozitiv salvare garnitura

20

20

17

Dispozitiv strins-slabit

11

11

18

Dispozitiv manevra prajini grele

7,5

7,5

19

Dispozitiv mecanizare

18,5

18,5

20

Pod tubaj reglabil

7.5

7,5

21

Instalatie comanda prevenitoare

11

11

22

Instalatie de uscare aer

15

15

23

Instalatie iluminat normal

18

18

24

Instalatie iluminat siguranta

0,8

0,8

43

In afara de iluminatul normal, exista si iluminatul de sigurana pentru a se asigura

continuitatea lucrului in caz de deranjament in instalaia de lumina de 220V. alimentarea lui se
face de la bateriile de acumulatori existente in cadrul instalaiei de foraj (la 24V), prin tabloul de
sigurana, prevzut cu dispozitive de conectare automata a iluminatului de sigurana.
Se adopt puterea consumatorilor auxiliari de for , pentru instalaia F200- 2DH, ca fiind egal cu :
PCs.A.F = 592,8 kW
n care : PCs.A.F este puterea consumatorilor auxiliari de for
2.4. Calculul puterii instalate
Puterea instalata a IF (P) reprezinta puterea motoarelor utilizate pentru actionarea
antoarelor principale, a celor auxiliare si pentru actionarea celorlalte utilaje si instalatii folosite
pentru executarea diverselor operatii auxiliare.
P = P + PCs.A.F
P=n
Pn

(2.4.1)
(2.4.2)

Pn-Puterea nominala a motorului MB820, Pn= 655 kW

n-numarul de motoare folosite
P = (2+2) PnP = (2 + 2)
655kW = 2620 kW
P= 2620 kW + 592,8 kW = 3212,8 kW
2.5. Concluzii
In capitolul 2 s-au ales grupurile de actionare. Alegerea s-a facut pe baza analizei
parametrilor motoarelor si caracteristicile acestora, s-a evidentiat modul de utilizare al acestor
grupuri de actionare astfel incat sa fie satisfacute conditiile de tehnologicitate si economicitate.
Acest lucru s-a facut pentru a obtine niste parametri de lucru cat se poate eficienti si economici,
deoarece in cazul neindeplinirii uneia din conditii se pot intampla atat stagnari ale procesului
normal de foraj (uneori poate chiar si cu consecinte catastrofale) cat si pierderi financiare mari.

3. ALEGEREA PRINCIPALELOR UTILAJE ALE INSTALATIEI DE FORAJ SI

PREZENTAREA PARAMETRILOR SI CARACTERISTICILOR LOR

3.1Alegerea capului hidraulic

44

Fig.3.1 Seciune prin CH (reprezentare schematic (a) i reprezentare constructiv (b)):

1 corp (oal); 2 bol; 3 toart (biglu); 4, 10 rulment cu role cilindrice (de ghidare); 5,
11 garnituri de etanare; 6 rulment axial principal, cu role conice; 7 fus; 8 reducie; 9
rulment axial secundar, cu bile; 12 felinar (capac);
13 lulea; 14 piuli inferioar; 15
eav de splare; 16 cutie de etanare; 17 etanarea ntre partea superioar a evii de
splare i lulea; 18 piuli superioar; 19 uruburi de fixare

Capul hidraulic [1] (CH) este un utilaj care face parte din ansamblul de antrenare a Gar.F.
El reprezinta nodul de legatura intre cele trei echipamente principale (Eq.Pr) ale IF: echipamentul
de circulatie (Eq.C); echipamentul de rotatie (Eq.R) si de manevra (Eq.M).
CH este suspendat in ciocul cirligului triplex cu ajutorul toartei sale. La randul sau, CH sustine
garnitura de foraj prin intermediul reductiei de legatura si al prajinii de antrenare. De luleaua CH
se monteaza furtunul de noroi.

Ca urmare functiunile CH sunt:

1

Sustinerea Gar.F in timpul forajului;

Permiterea rotatiei Gar.F;

45

Conducerea fluidului de foraj,sub presiune,de la FN la PA, prin lulea, teava de spalare,

fus si RLCH,in cazul circulatiei directe.

Marimile fizice principale ale CH:

marimile functionale:
-

sarcina de lucru maxima ;

turatia maxima a fusului;
presiunea maxima a fluidului de foraj;
marimile dimensional-constructive:

diametrul interior al tevii de spalare;

tipo-dimensiulnile de legatura;
marimile de anduranta:

sarcina limita/capacitatea in functie de rulmentul principal;

durabilitatea rulmentului principal;
durabilitatea etansarii tevii de spalare.

Fig. 3.1. Capul hidraulic (CH) montat n ciocul crligului, n timpul forajului
'
FCH
.M

Alegerea capului hidraulic se face pe baza sarcinii maxime de lucru (

echipeze instalatia de foraj F200-2DH [1]:

), si trebuie sa

'
'
FCH
. M FM

,
FM' 200tf

Se calculeaz masa capului hidraulic cu relaia urmtoare:

46

(3.1)

t
G CH mCH
g

G CH 2,5t 9,81m / s 2 24,53kN

(3.2)
Capetele hidraulice construite n Romnia sunt tipizate conform SR 5736 [6.6], care este
elaborat n concordan cu API Spec. 8A [6.7] i API Spec. 8C [6.8].
Din tab 6.2. Cap .6. 6 [1], se alege tipul de cap hidraulic CH 320 (40C) SR 5736
necesar instalaiei de foraj alese, F200.
CH320 (40C) SR 5736 este un cap hidraulic echipat cu rulment axial-oscilant cu role
butoi, cu sarcina maxim de lucru de 320tf, care lucreaz n condiii de temperatur de pn la
40C.
Conform SR 5736, acest tip de CH se caracterizeaz i prin:
Sarcina limit sau capacitatea maxim n funcie de rulmentul principal FRLCH=147tf
pM = 35MPa; nM = 300 rot/min, di = 76,2 mm, LP 4 (filetul de legtur al lulelei cu FF), 6
REG LH (filetul de legtur cu RLCH).

3.2Alegerea ansamblului macara carlig

Componena ansamblului macara-crlig este prezentat n figura 3.2. Simbolizarea acestui
echipament se face cu ajutorul grupului de litere MC, urmat de valoarea, n tf, a sarcinii
maxime utile de la crlig.
Arcul servete pentru sltarea pasului la deurubare, evitndu-se astfel o manevra
suplimentar. La macaralele mari, n paralel cu arcul, exist un amortizor hidraulic, pentru
evitarea deteriorrii filetelor cepului i mufei, din cauza vitezelor mari de sltare.
Sistemul de blocare la rotire are 24 de poziii i servete podarului la poziionarea dorit a
crligului.[1]
Ansamblul macara-crlig se alege n funcie de condiia [1]:
FMC FCM.

(3.2.1)

Din tab.3.2 [1], se alege tipul de macara-crlig 5-32-1250 MC -300, care ndeplinete condiia
anterioar i care are urmtorii parametrii:

Tabel 3.1. Caracteristicile Ansamblului Macara-Carlig

47

Un.Mas...

F200
5-32MC-300

Sarcina maxima de lucru la carlig

tf

300

Nr. Roti manevra

Diam cablului

mm

32

Diam ext al rotii

mm

1250

Diam de fund al rotii

mm

1140

Tipul rulmentilor

57952

Sarcina maxima in f-ie de rulmenti

US tonf

347

Masa

8,610

Denumire
Tabelul 3.2.
macaraleconstruite n

Tipurile de
crlig
Romnia i

caracteristicile lor (cf. [6.9])

Se calculeaz greutatea ansamblului macara-crlig cu formula urmtoare:

GMC = mMC g
GMC =8,610t 9,81 m/s2 = 84,464 kN

48

(3.2)

Fig. 3.2. Construcia ansamblului-crlig mono-bloc: 1 crlig triplex; 2 bol; 3 pahar i

rulment axial; 4 tij; 5 piston; 6 arcuri de destindere; 7 pies de legtur ntre
ansamblul crligului i macara; 8 axul macaralei; 9 role; 10 rulmenii macaralei; 11
plci laterale

3.3Alegerea geamblacului de foraj

Geamblacul de foraj reprezinta partea fixa a masinii macara-geamblac. Se monteaza in
grupul mastului, pe grinzi numite coroana geamblacului. Este format dintr-un ax, pe care se
monteaza un anumit numar de role (z+1) prin intermediul unor rulmenti. Fiecare rola se misca
independent de celelalte (z-numarul de role de la macara) [1].
Geamblacul este un ansamblu care conine scripeii fici ai mecanismului macara-geamblac,
aflai la partea superioar a turlei sau mastului.
Exist mai multe tipuri constructive de geamblacuri:
1. Geamblacuri de foraj cu un singur etaj:
a. geamblacul de foraj romnesc:
-geamblacul de foraj tip A este geamblacul de construcie romneasc. Avantajul acestui tip
constructiv este acela c este o construcie compact ce permite rotirea sa cu 180.
b. geamblacul de foraj cu reazeme intermediare pentru fiecare rola:
- geamblacul de foraj tip B este geamblac cu diametrul axului mai mic, dar lungimea total este mare.
Punctele de reazem intermediare sunt impedimente pentru rotirea geamblacului cu 180.
49

c. geamblacul de foraj din dou blocuri:

- geamblacul de foraj tip C este format din dou blocuri care se pot roti i interschimba, asigurnd o
manipulare uoar.
d.

geamblacul de foraj cu mai multe axe:

- geamblacul de foraj tip D: axele sunt coplanare ntr-un plan orizontal, rolele sunt fixe pe ax i axul
este montat pe rulmeni.
2. Geamblacuri de foraj cu dou etaje:
a.

geamblacul de foraj cu rolele montate n plan vertical:

b.

geamblacul de foraj tip E: fiecare rol este montat pe axul ei. Este posibil schimbarea
relativ uoar a rolelor. Axul este montat pe rulmeni.
geamblacul de foraj cu rolele montate n plane diferite:

geamblacul de foraj tip F: aceast variant constructiv este compus din dou etaje, cu
rolele dispuse n plane diferite. Din cauza amplasrii rolelor perpendicular, nu se reduce
spaiul de siguran. Diametrul axului este mai mic ca n variant constructiv A. Din cauza
dispunerii rolelor n plane diferite apare ca avantajoas nfurarea cablului din punct de
vedere al inflexiunilor acestuia [1].

Fig. 3.3.1 Geamblac cu o roata separata

Componena geamblacului de foraj este pus n eviden de figura 3.3.2.

Elementele principale ale acestuia sunt: rolele, axul geamblacului i rulmenii. Axul se
realizeaz din oel Cr-Ni sau Cr-Mo. Fiecrei role a geamblacului trebuie s i se asigure un regim
de ungere, ca urmare, axul este gurit, iar ungerea rulmenilor se va face cu ungtoare cu bil.
Alegerea geamblacului de foraj se face in functie de sarcina de lucru maxima ,de diametrul
cablului utilizat, de tipul cablului de manevra, de tipul macaralei, respectiv de tipul ansamblului
macara-carlig.
Pentru instalatia F200-2DH, se alege unul din geamblacurile tipizate care sa indeplineasca
cerintele impuse.
50

Fig. 3.3. 2Geamblac monobloc: 1 suport (prin care GF se monteaz prin uruburi de
coroan/ ram); 2 ax; 3 rol/ roat; 4 rulment radial-axial cu role conice pe dou rnduri; 5
disc distanier; 6 buc distanier; 7 ungtor cu bil (folosit pentru ungerea consistent
a rulmenilor) (canalele de ungere sunt practicate n plan orizontal); 8 plac de presare; 9
aprtoare

Pentru instalatia de foraj F 200 se va folosi un geamblac A 6 -32-1250GF-300 (-400C)(vezi

[1] cap. 5.4 tab.5.6),
adica geamblac de foraj cu 6 roi/ role pe ax cu diametrul cablului de manevr de 32 mm,
diametrul exterior al rolei de 1250 mm, sarcina maxim de lucru 300tfi temperatura de lucru de
40C. Din tabelul 5.6 Cap. 5 [1]se observ c acest tip de geamblac face parte din clasa
echipamentului (de manevr) 450.
Tabel 3.3. Caracteristicile Geamblacului
Un.Mas.
Denumire
6-32GF-300
Sarcina maxima la coroana geamblacului
tf
400
Sarcina maxima de lucru la carlig
tf
300
Nr. Roti manevra
6
Diam cablului
mm
32
Diam ext al rotii
mm
1250
Diam de fund al rotii
mm
1140
Tipul rulmentilor
57952
Sarcina maxima in functie de rulmenti
US tonf
416
Masa
t
2.8

3.4Alegerea elevatorului cu pene

51

Manevrarea coloanelor de burlane (la introducere i la extragere) se face cu ajutorul

elevatorilor, de dimensiunea corespunztoare adncimii maxime de tubare a coloanelor respective.
Broasca-elevator cu pene pentru coloana de burlane de tubare (B-El.PCB) (casing slip
elevator-spider, n lb. en.) este o scul de manevr care se folosete n timpul tubrii puurilor,
att pentru susinerea coloanei de burlane (CB), ca broasc cu pene, aezat pe masa rotativ
(MR), ct i pentru sltarea din penele broatei i introducerea coloanei n pu, ca elevator (cu
pene). Deci, aceste scule se folosesc n pereche n timpul tubrii puurilor: una, aezat pe MR,
susine CB, prin mpnare, ndeplinind funcia de broasc cu pene (vezi fig. 3.4.1), iar cealalt,
care este susinut n chiolbai, avnd rolul de elevator (cu pene), se prinde, tot prin mpnare, pe
burlanul care s-a adugat, prin nurubare, la coloan, salt CB din broasca cu pene i o susine n
timpul introducerii ei n sond (vezi fig. 3.4.2).

Fig. 3.4.2. Tragerea burlanului pe jilip, cu ajutorul unui elevator de tras burlane, pentru a fi nurubat n
coloana susinut n broasca cu pene

52

Fig. 3.4.3. Varianta de elevator (cu pene) (cu inel ridictor) a broatei-elevator cu pene, cu dou
semicorpuri, care este susinut n ochiurile inferioare ale chiolbailor (11) n timpul introducerii coloanei de burlane
(12) n puul care se tubeaz: 1 corp/ carcas; 2 umr; 3 bra inferior; 4 eclis de siguran; 5 corp de pan; 6
bacuri; 7 plnie de ghidare; 8 cadru ridictor; 9 mpingtoare; 10 mecanism cu prghii de ridicare

Din punct de vedere funcional, se deosebesc tipurile:

broasc cu pene (BP);
elevator cu pene (El.P).

Fig.3.4.4. Broasca-elevator cu pene

53

In figura 3.4.4 este reprezentata Broasca-elevator cu pene pentru coloana de burlane

(broasca cu pene, n partea de sus, stanga; elevatorul cu pene, n partea dreapta, i vedere de sus a
elevatorului cu pene, n partea de jos): 1 corp; 2 umr/ bra superior; 3 bra inferior; 4 eclis
(siguran pentru chiolbai); 5 poart/ u; 6 pene; 7 bacuri; 8 plac de sprijin (pe masa
rotativ); 9 guler de protecie i ghidare; 10 plnie de ghidare; HB nlimea broatei cu
pene; HE nlimea elevatorului cu pene; l limea broatei-elevator
Alegerea elevatorului cu pene se face din conditiile urmatoare:
'
FP FCBM

(3.4.1)
unde
FP FB El.PCB
(3.4.2)
Studiind oferta companiei STEROM S.A. Cmpina, conform ([1] cap. 8, tab.8.8) se alege un
elevator cu pene de tipul
B-El.PCB 4 13 in x 350 ts (9" x 275 ts x 8") ( 45C).
nseamn broasc-elevator destinat utilizrii pentru burlane cu diametrul nominal cuprins
ntre 4 in i 13 in (inclusiv), cu sarcina nominal (sarcina maxim de lucru) de

350 ts (320tf),

echipat cu pene/ set de pene de 95/8 in, cu sarcina nominal (maxim de lucru) de 275 ts (250 tf),
n care sunt montate bacuri de 8 5/8 in, adic aceast broasc-elevator este echipat pentru susinerea
unei CB de 85/8 care determin, n timpul manevrei ei, o sarcin maxim la crlig de cel mult 275ts
(250 tf). Ea este executat s lucreze n condiii de temperatur de pn la 45 C.
Se calculeaz greutatea elevatorului cu pene, cu urmtoarea relaie:
2,1t9,81m/s2 =20,601kN

3.5. Alegerea elevatorului pentru prjini de foraj

Elevatorul pentru prjini de foraj (El.PF) (drill pipe elevator, n lb. en.) este o scul de
manevr care se folosete pentru susinerea garniturii de foraj (Gar.F) n timpul extragerii i
introducerii ei n sond. El prinde sub mufa PF i este agat, prin umerii si, n ochiurile
inferioare ale chiolbailor.
El.PF se compune din:
54

 dou corpuri articulate, care se nchid pe PF, prevzute cu cte un umr, cu care se suspend n
ochiurile inferioare (mici) ale chiolbailor;
nchizatorul celor dou corpuri;
eclise cu boluri, prinse n umeri, pentru asigurarea contra ieirii chiolbailor.
Elevatoarele se deosebesc prin forma lor, modul de nchidere a celor dou corpuri i forma
suprafeei de rezemare a prjinilor.
Din punctul de vedere al nchiderii, se difereniaz:
El.PF cu nchidere central (El.PF.C);
El.PF cu nchidere lateral (El.PF.L).
Dup forma suprafeei de sprijin al PF, se disting:
El.PF cu scaun drept (EL.PF.SD), deci cu suprafa de rezemare dreapt, folosite pentru
manevrarea prjinilor de foraj cu racorduri speciale sudate cu umr drept (RSSUD) sau cu
racorduri nfiletate [1].

Fig. 3.5.1. Elevator pentru PF, cu nchidere central, cu scaun conic

El.PF cu scaun conic (El.PF.SC), care dispun de o suprafa de rezemare interioar tronconic, cu
unghiul de nchidere standardizat, de 18, ca i mufele racordurilor speciale sudate cu umr conic
(RSSUC).

55

Fig. 3.5.2. Elevator pentru PF, cu nchidere central, cu scaun drept

Elevatoarele sunt tipizate, prescripiile generale fiind prevzute de API Spec. 8A [8.5] i
Spec. 8C [8.6]. n fig. 8.8 este reprezentat un El.PF cu scaun conic iar n fig. 8.9 un El.PF cu scaun
drept.
In figura 3.4. este prezentat forma constructiv a unui elevator pentru prjini cu scaun
conic.

Fig. 3.4. Elevator pentru prjini de foraj, cu scaun conic

Alegerea elevatorului pentru prajini se face in functie de tipul prajinilor de foraj:

1

Daca prajinile sunt cu recorduri speciale infiletate, atunci cu scaun drept

Daca prajinile sunt cu racorduri speciale sudate, atunci cu scaun conic

La alegerea elevatorului trebuie indeplinita conditia:
'
FEl FGar
.FMn

(sarcina normala utila de la carlig)

(3.5.1)

'
FGar
.FM

este sarcina maxim care apare n timpul manevrrii garniturii pn la adncimea

n care
maxim de foraj a puului respectiv.

56

'
FGar
.FM

Pentru c prjinile de foraj sunt cu RSSUC si

=1228,63kN, conform tabelului 8.5

[1] cap 8, se alege un elevator cu scaun conic cu urmatoarea nominalizare:

Elevator cu scaun conic 4 x 121,4 x 250 adica
elevator cu scaun conic cu dimensiunea nominal de 4" ( pentru prjini de foraj cu
RSSUC, cu diametrul nominal de 4", DPF = 4"), cu diametrul interior de 121,4 mm (ceea ce
nseamn c se utilizeaz pentru prjini cu capetele fie cu II, fie cu IEI, (conform tabelului 8.5 cap
8) i cu sarcina maxim de lucru de 250 tf cu masa mEl=182,8kg conform NR 05-1018R STEROM
SA.
Se calculeaz greutatea elevatorului pentru prjini de foraj conform relaiei:
= mEl g

ELpF

(2.5.3)

GEl = 182,8 kg 9,81 m/s2 = 1,8 kN

3.6Alegerea chiolbasilor
Chiolbaii (Ch) (the drilling links/ elevator links, n lb. en.), denumii i braele de
elevator, sunt scule de foraj care fac legtura ntre crlig i elevator, fiind utilizai n timpul
manevrei garniturii de foraj (Gar.F) i coloanelor de burlane (CB).
Ei se aga cu ochiurile superioare de umerii crligului i susin cu ochiurile lor inferioare
elevatorul, prin umerii acestuia (vezi fig. 3.6.1). Astfel, sarcina datorat Gar.F sau CB este
preluat, prin intermediul elevatorului, de ctre Ch, care o transmit crligului [1]

57

Fig. 3.6.1. Ansamblul format din macara-crlig, chiolbai i elevator, n

care este susinut garnitura de foraj, n timpul manevrei acesteia

Din punct de vedere al sarcinii de lucru, exista 3 tipuri de chiolbasi:

1

Usor (sarcini mici)

Mediu (sarcini medii)

Greu (sarcini mari)

Tipul usor are forma de za alungita, iar cel mediu si greu de bara prevazuta la ambele capete cu
ochiuri.
Chiolbasii se executa prin forjare in matrita, dintr-o singura bucata de otel slab aliat de
constructii pentru a se asigura o rezistenta mare atat prin fibrajul obtinut prin procedeul tehnologic
respective cat si prin compozitie, si prin TT folosit.

Fig. 3.6.2. Diferite tipuri de chiolbai

Alegerea chiolbasilor se face in functie de sarcina de lucru si de lungimea nominala.

Fig. 3.6.3. Tipurile de chiolbai i dimensiunile lor principale: a chiolba de tipul uor; b chiolba de tipul mediu;
c chiolba de tipul greu; C2 raza de curbur interioar a ochiului superior; G1 raza de curbur interioar a ochiului
inferior; D2 raza de curbur a suprafeei de contact a ochiului superior cu umrul crligului; H1 raza de curbur a

58

suprafeei de contact a ochiului inferior cu umrul elevatorului; d, d1 diametrul barei; L lungimea de lucru (dintre
punctele de sprijin pe umrul crligului i pe umrul elevatorului)

Conform normelor prevazute pentru F200-2DH se aleg chiolbasi de tip greu, serie
Chiolbai 69 x 2100 x 320
Gama de sarcini: Fch = 320 tf / per.
Dimensiuni principale:
- d1 = 85 mm.
- C2 = 108 mm.
- G1 =70 mm.
- D2 = 34 mm.
- H1 = 34,5 mm.
- Lungimea totala: Lch = 2100 mm.
- Masa net informativ: mch = 247 kg/per.

Se calculeaz greutatea chiolbailor cu relaia urmtoare:

GCh= mCh g

(3.6)

GCh = 247 kg 9,81 m/s2 = 2,43 kN

3.7Alegerea cablului de manevra

Cablul de foraj sau de manevra este o construcie din fire metalice rsucite elicoidal care preia
doar efortul de ntindere avnd flexibilitate ridicata. Cablurile sunt de mai multe feluri: plate sau
rotunde (n foraj se folosesc doar cabluri rotunde). Cablurile se folosesc n mai multe scopuri:
1

la manevr: cablul de manevr sau de foraj;

la efectuarea operaiilor de lcrit: cablul de lcrit;

la ancorarea turlei sau mastului: cablul de ancor;

pentru rabaterea turlei: cablul de pratie;

5

la efectuarea operaiilor de carotaj exista cablul de carotaj, n interiorul crora sunt amplasai
conductori electrici.
Cablurile pot fi: simple, duble (folosite la foraj) sau triple. Srmele de cablu se nfoar n

toroane (sau vi de cablu sau cablu simplu) i, la rndul lor, toroanele se nfoar realiznd cablul
dublu. Toronul este realizat din straturi de srme care pot fi:
1
2

de acelai diametru 5 la fire;

de diametre diferite n straturi sau construcie compound.
59

Cablul de construcie cu diametre diferite ale srmelor poate fi n mai multe variante (figura
3.7.1.):

cablul FILLER - cu fire subiri intercalate ntre straturi;

cablul SEALE sau SIL straturi cu diametre diferite;
cablul WARRINGTON- n cadrul aceluiai strat srmele au diametre diferite.

Fig. 3.7.1. Diferite construcii de cabluri

a - Seale; b - Filler; c Warrington

Cablurile de foraj sunt cablurile SEALE tip 6x19, adic 6 toroane cu 19 fire n fiecare
toron, aezate n 3 straturi, ce reprezint: sarma centrala sau inima cablului formata de un
singur fir, stratul de rezisten format din 9 fire i stratul de flexibilitate format tot din 9 fire.
Geometria unui toron Seale se stabilete n funcie de diametrul srmelor din stratul
exterior sau de rezisten e. Diametrul srmelor din stratul de flexibilitate este i = 0,57 e
i diametrul inimii este 0 = 1,2 e.
Inima cablului poate fi:
1

organica (din cnepa mbibat n ulei);

metalica (aceasta inima pstreaz forma cablului);

din srme rsucite elicoidal.

Cablarea reprezint modalitatea de rsucire att a firelor n toron ct i a toroanelor ntre ele. Exista
cablarea paralel (att firele ct i toroanele sunt rsucite n acelai sens: spre stnga - cablarea SS
- sau spre dreapta - cablarea ZZ). La cablarea n cruce firele sunt rsucite intr-un sens opus
rsucirii toroanelor (exista cablarea SZ firele sunt rsucite spre stnga, iar toroanele spre
dreapta i cablarea ZS). Cablarea n cruce asigur stabilitate la tendina de dezrsucire. [ 1 ]

60

Fig. 3.7.2. Cablarea: a nfurarea spre dreapta; b nfurarea spre stnga;

c cablarea n cruce stnga (Z/S); d cablarea n cruce dreapta (S/Z);
e cablarea paralel dreapta (Z/Z); f cablarea paralel stnga (S/S)

Alegerea cablului se face pe baza sarcinii sale reale minime de rupere (Sr.m), astfel nct s fie
satisfcut condiia de rezisten (vezi [1]):
Srm cM FM

(3.7)

n care: Srm este sarcina minim de rupere a cablului, n kN;

CM - coeficientul de siguran pentru operatiile de tubare si instrumentatie care se accepta egal cu
valoarea 2, conform API Spec.9B iar FM ste forta maxima din RA a infasurarii cablului. Ea se
determina cu expresia[1]:
FM

FM
2 z M G

(3.7.2)

in care FM este forta totala care actioneaza asupra ramurilor din cablu; z nr de role de la macara;
M G
- randamentul masinii macara-geamblac la ridicare
Randamentul masinii macara-geamblac la ridicare se obtine cu relatia (cf.[1]):
2 Z 1
M G=
2 Z 2 Z ( 1 )

(3.7.3)

unde este inversul randamentului unei role,

61

1
Ro

(3.7.4)
Ro

pentru care se admite valoarea =1,04, conform API iar

=0,96 (API) randament role

Conform tipului de ansamblu MC ales, z =5 Atunci, rezult:

1,042 25 1
0,811
2 5 1,04 25 (1,04 1)

M G

=
Fora F M se calculeaz cu expresia (conform [1]):

FM FM

'

ac( M )

GoT 1
g

(3.7.5)
F M'
unde

GoT

este sarcina maxima utila la carlig;

- greutatea moarta la tubare; g- acceleratia

ac(M )
gravitationala g= 9,81 m/s2 ;

- acceleratia miscarii carligului are valori cuprinse in domeniul

[0.5;1.5] m/s2
Greutatea moart la tubare se determin innd cont de greutatea elementelor ansamblului
MC, a chiolbailor (Ch), a elevatorului cu pene (El.P) i a ramurilor de cablu dintre macara i
geamblac:

G MC Gch G El. P GCM

GoT

(3.7.6)

Deoarece, la acest moment nu se cunoate tipodimensiunea cablului i, ca urmare masa sa unitar,

se face aproximaia:
GoT G MC Gch G El. P

rezulta;
GOT =84,46 kN +2,43 kN + 20,601kN =107,5 kN
62

(3.7.7)

tiind tipul IF, se determin:

F M'

=200tf= 2009,81 =1962kN

Se accepta:
a c( M ) 1m / s 2
si se obtine
1

F M 1962kN 107,5kN 1
2080,46kN
9,81

Se calculeaza:

2080,46kN
256,531kN
2 5 0,811

Se determin sarcina real minim de rupere necesar a cablului cu formula:

Sr.m.nec cM FM

cM 2

( conform API)

(3.7.8)

si rezulta
Sr.m.nec =2256,531kN=513,062kN

Se alege un cablu Seale, cu o msur a lui Sr.m, astfel nct s fie ndeplinit condiia
urmtoare:
S r .m S r .m.nec

(3.7.9)
Ca urmare, din [1], tabelul 5.2, se constat c se poate alege:
Cablu Seale 6x19-32-1570 SZ STAS1689-80
caracterizat prin:

nT 6

nr toroane
n f 19 1 9 9
nr fire din fiecare toron
d c 32mm

diametrul nominal
63

Rm 1570 MPa
S r .m 531,32kN
d 0 3mm

rezistenta minima de rupere a sarmelor

sarcina reala minima de rupere

diametrul sarmelor centrale

d1 1,45mm
diametrul sarmelor intermediare
d 2 2,6mm
diametrul sarmelor exterioare
m1.C 3,89kg / m

masa unitara
Tipul cablrii: cruce dreapta (SZ), adic sensul de nfurare a firelor n toron este spre stanga(S)
iar sensul de nfurare a toroanelor n cablu este spre dreapta (Z).
S r .m 531,32 S r .nec 513,062kN
S r .m S r .nec

Deci conditia

este satisfacuta.

Se reia calculul pentru verificare.

GCM

Trebuie sa recalculam FM tinand cont si de greutatea cablului

(M )
GCM 2 z l r .CM q c
=

(3.7.10)

qc

- greutatea unitara a cablului

qc m1.C g

(3.7.11)

qc 3,89kg / m 9,81m / s 2 38,161N / m

l r(.MCM) (1,5m l p ) s lb
(3.7.12)
l

(M )
r .CM

(1,5m 27 m) 6,5m 9m 26m

=
in care
s=6,5m spatiu de siguranta
lb=9m lungimea unui burlan
lp=27m lungimea pasului
GCM 2 5 26m 38,161N / m 9,922kN
GoT 107,5kN 9,922kN 117,422kN

Pentru IF F200-2DH vom avea:

64

FN 200 9.81kN 117,442kN (1

cM

S r .m
F

1
) 2091,413kN
9,81
2091,413kN
257,88kN
2 5 0,811

cM

531,32kN
2,06 c 2
257,88kN

Tabelul 3.7.5. Parametrii caracteristici ai cablurilor Seale 6 x 19, conform STAS 1689-80

3.8. Alegerea troliului de foraj

Fig. 3.7. Troliul de foraj de tipul TF38

Troliul de foraj este utilajul sistemului de manevr care ndeplinete n cadrul instalaiei de
foraj urmtoarele funciuni:
1

extragerea i introducerea" garniturii de foraj, respectiv introducerea coloanei de

tubare, suspendate n crligul mecanismului macara geamblac, operaii realizate
65

prin intermediul cablului de foraj nfurat pe toba de manevr a troliului;

2

nfurarea, strngerea, slbirea i deurubarea pailor de prjini, precum i

adugarea bucilor de avansare, operaii realizate cu ajutorul mosoarelor troliului;
3. transmiterea micrii de rotaie la masa rotativ (la unele construcii);

4. susinerea garniturii de foraj i reglarea apsrii pe sapa n timpul procesului de spare;

5. lucrri de punere n producie, pistonat, lcrit, carotaj prin prjini, operaii care se
executa cu ajutorul tobei de lcrit;
6. ridicarea masturilor rabatabile cu ajutorul tobei de lcrit;
Troliul de foraj se compune, n general dintr-un asiu n care sunt montai arborii, frnele
mecanice, frna hidraulica, transmisiile cu lan, prghiile de comanda a diverselor cuplaje
mecanice, cuplaje cu discuri sau cu burduf, ambreiaje ventilate cu burduf, sistemul de ungere,
sistemul de comanda pneumatica etc.
Troliile de foraj pot fi echipate cu o toba sau cu dou tobe: de manevr i de lcrit.[l]
Tabel 3.6. Caracteristicile troliului de foraj
Denumire
Tractiune maxima in cablu
Putere maxima la intrare
Diametrul cablului
Nr. de viteze la toba de manevra
Diametrul tobei de manevra
Lungimea tobei de manevra
Ambreiaj pe partea incet
Lant pe partea incet
Ambreiaj pe partea repede
Lant pe partea repede
Diametrul tambur frana
Latime tambur frana
Aria suprafetei de franare
Frana auxiliara

TF38
kN
kW
mm
mm
mm
mm
mm
dm2

380
1500
35
4+2R
800
1325
AVB1250x300
3x2 in
AVB1120x300
3x2 in
1400
269
223,43
FH60

Se alege un troliu de foraj TF 38

3.9 Concluzii

In acest capitol au fost alese principalele utilaje ale instalatiei de foraj si au fost prezentati
parametrii si caracteristicile lor. Principiul dupa care au fost alese aceste utilaje a fost clasa si tipul
instalatiei de foraj calculate in capitolul anterior. Utilajul calculat a fost ales astfel incat sa
66

corespunda cerintelor instalatiei de foraj si sa o echipeze corespunzator, fara sa provoace defecte si

fara sa impiedice buna functionare a instalatiei de foraj.

4.Concluzii

Acest proiect a avut drept scop proiectarea i exploatarea raional a troliului de foraj (TF) al
sistemului de manevra (SM) al unei instalaii de foraj (IF), n cazul nostru instalaia de foraj F200
2DH.
Programul din care face parte acesta tema a proiectului este: Proiectarea de IF destinate
construirii sondelor de petrol i gaze, cu performante ridicate, adaptate cerinelor pieei mondiale,
i exploatarea lor raional, i este destinat studenilor din anul III n vederea:
-

nsuirii cunotinelor predate la disciplina UTILAJ PETROLIER;

deprinderea activitilor de proiectare i proiectare i de exploatare a utilajului petrolier de
schela prin aplicarea cunotinelor de la disciplinele de specialitate.
Obiectivele urmrite prin rezolvarea temei propuse consta n mbuntirea construciei i
funcionrii TF i SM prin:
- reducrea complexiti mecanice a SM;
- optimizarea funcionrii SM;
- exploatarea raional a SM.
Ca indicaii economice ce se preteaz acestei IF se amintesc urmtoarele:
-

folosirea eficien a puterii a IF;

reducerea consumului de metal al elementelor TF i, ca urmare, obinerea unei greuti
specifice (raportate la unitatea de putere) minime;
creterea fiabiliti componentelor TF i, deci, reducerea la minimum a timpului neproductiv al IF
rezultat din defeciuni

67

BIBLIOGRAFIE
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.

Parepa S., Utilaje Petroliere, Notie de curs. Universitatea Petrol Gaze din
Ploieti. Anul univ. 2013 2014
Parepa S., Utilaje Petroliere, Notie de laborator. Universitatea Petrol Gaze din
Ploieti. Anul univ. 2013 2014.
Parepa, S., Utilaje Petroliere, Indicaii la tema de proiectare: Proiectarea i
exploatarea raional a troliului de foraj (TF) al unei instalaii de foraj (IF).
Universitatea Petrol Gaze din Ploieti. Anul Univ. 2013-2014.
Popovici, Al. i colab., Calculul i construcia utilajului pentru forajul sondelor de
petrol. Editura Universiti din Ploieti, 2005
Radulescu, Al., Mihailescu, A., Cristea., V., Carnet tehnic. Utilaj petrolier-foraj.
Editura tehnic, Bucureti, 1975.
Ulmanu, V., Material tubular petrolier. Editura Tehnic, Bucureti, 1992.
Costin, I., Scule pentru foraj i extracie. Editura tehnic, Bucureti, 1990.
Cristea, V., Gradisteanu, I., Peligrad, N., Instalaii i utilaje pentru forarea sondelor,
Editura Tehnic, Bucureti, 1985.
Tatu, Gr., Carnet tehnic. Forarea sondelor. Editura Tehnica Bucuresti
***Forajul sondelor. Carnet tehnic. S.C. Petrostar S.A. Ploiesti
*** STAS 328-86 Sape cu trei conuri
***STAS 875-86. Burlane pentru tubaj i mufele lor. Dimensiuni.
***Standarde ale instalatiilor si utilajelor de foraj
***API, Spec. 7K, Specification for Drilling Equipement
***API, Spec. 8A, Specification for Drilling and Production Hoisting Equipement
***API, Spec. 8C, Specification for Drilling and Production Hoisting Equipement
(PSL 1 and PSL2)

68