1. Afeciuni cronice digestive la copii: gastroduodenita cronica i boala ulceroas.

Etiologie, manifestri
clinice, principii de diagnostic.
Gastroduodenita- inflamatie cronica recidivanta a mucoasei si submucoasei duodenului.
Boala ulceroasa- afeciune de cauz complex, legata de tulburarea homeostaziei gastro-duodenale, avnd ca
leziune comun ulceraia.
Etiologia
Nerespectarea regimului alimentar.
Strile psihoemoionale.
Majorarea incidenei maladiilor alergice i infecioase.
Deprinderile vicioase ale adolescenilor (tabagismul, alcoolul, toxicomania, etc.).
Infecioi (bacteriile, viruii, fungii etc.).
Chimici (corozivele, bila i sucul pancreatic etc.).
Traumatici.
Dereglri imune.
Manifestari clinice:
Dureri abdominale ce pot fi cu caracter de puseu dureros n timpul/dup mas, uneori cu caracter de crampe
epigastrice.
la copiii mici se localizeaz n regiunea periombilical,la copii mari se localizeaz in epigastru.
Greuri postprandiale (n gastritele cronice nu este obligator asocierea lor cu vrsturile, care sunt specifice
gastritelor acute).
Vrsturi ce apar mai frecvent dup mese, evacuarea coninutului stomacal amelioreaz durerile.
Senzaie de plenitudine.
Senzaie de saietate.
Principii de diagnostic:
Analiza general a sngelui
Analiza general a urinei
Examenul materialelor fecale
Examenul endoscopic
Examenul ecografic al organelor interne
Teste de evaluare a infectrii cu H.pylori
2. Alimentaia natural. Avantajele alimentatiei naturale.
Importana alimentaiei naturale
Laptele matern este cel mai bun aliment pentru copiii sugari, asigurnd toate necesitile nutritive ale lor n primele 6
luni (26 sptmni) de via i i este necesar copilului pn n al 2 -lea an de via. Copilul este hranit la cerere.
-Laptele contine nutrieni i o protecie unic mpotriva infeciilor i alergiei.
-Totodat un regim alimentar adecvat al mamei este mai puin costisitor dect amestecurile lactate pentru copii.
-Alptarea la sn are efecte de lung durat, avnd n vedere creterea i dezvoltarea.
Avantalele alimentaiei naturale pentru copil i pentru mama care alpteaz Pentru copil:
Reduce frecvena i durata patologiilor dispeptice.;
se micoreaz rspndirea i durata afeciunilor diareice
copilul e protejat contra infeciilor respiratorii
scade frecvena otitelor medii i recidivarea lor
protejeaz contra enterocolitei necrotice, bacteriemiei,meningitei, botulizmului,infeciilor urinare
micorarea riscului de maladii autoimune (diabet zaharat tip I, colit nespecific ulceroas etc.)
micoreaz riscul morii subite a sugarului.
Reduce riscul de dezvoltare a alergiei fa de laptele de vaci;
E posibil reducerea riscului de dezvoltare a obezitii ulterior;
mbuntete acuitatea vizual i nivelul dezvoltrii neuropsihice;
Reduce riscul de dezvoltare a anomaliilor de muctur datrit stimulrii
dezvoltrii adecvate a mandibulei.
Pentru mam:
Stabilirea precoce a lactaiei dup natere reface mai devreme puterile mamei;
Grbete involuia uterului i micoreaz riscul patologiilor post-partum
Prelungete perioada de amenoree, protejnd de apariia unei sarcini;
Accelereaz perderile de greutate, acumulate pe parcursul sarcinii,
femeea
revenind mai repede la greutatea corporal de nainte de sarcin;
Reduce riscul dezvoltrii cancerului mamar si ovarian.

3. Alimentatia mixta. Formulele lactate folosite ca supliment.

Metodele de alimentare mixt
Metoda complementar este practicat n caz de hipogalactie-la fiecare alimentatie copilul se aplica la sin apoi
se administreaza amesecul.
Metoda alternativ este utilizat atunci, cnd mama nu poate aplica destul de frecvent la sn copilul-laptele
mamei este stors si dat copilului iar suplimentar se administreaza amestecul din formula.
Regimul alimentaiei cu lapte-praf (n caz de alimentaie mixta/artificial)
Pn la 3 luini -6 -7 ori /24 ore;
3-6 luni - 6 ori fiecare 3,5 ore
6-12 luni - 5 ori
fiecare 4 ore cu pauz de noapte.
Respectarea unui regim la alimentaia mixt i artificial este argumentat prin particularitile de digestie a laptelui
praf i reinerea acestuia n stomac o perioad mai mare dect laptele matern
4. Alimentatia mamei care alapteaza.
Rolul alimentaiei mamei care alpteaz
Toate mamele, chiar i acele de o nutriie sczut sunt n stare s produc suficient lapte i de o calitate ce poate
asigura copilului sugar o dezvoltare fizic corespunztoare. Pentru a asigura un coninut optim i o calitate adecvat a
laptelui este important de a ine cont de unele recomandri de alimentaie.
Coninutul de calorii n 24 ore se va majora cu 700 - 1 000 i va constitui0 3 500 KKal;
Coninutul de proteine se va majora cu 30 - 40g i va constitui nu mai puin de 110 - 120 g/ 24 ore (din care
60 - 70 % vor fi cele de origine animal);
Se va majora i cantitatea de lipide consumate n 24 ore (100 - 120 n 24 ore ), din care 30 -35 % vor fi
vegetale,iar glucidele vor constitui 450 - 500g/24 ore) ;
Se vor consuma zilnic cantiti suficiente de legume i fructe ;
Lichidele suplimentare n 24 ore vor constitui 1-2 litri, ns nu este necesar de a consuma contrar dorinei,
deoarece lichidele suplimentare nu mresc lactaia;
Regimul de alimentare al mamei trebue s fie concordat cu regimul de alimentaie a copilului. Mama trebue
s mnnce de 5-6 ori n 24 ore nainte de alimentarea copilului ;
Se vor ocoli produsele alimentare, care pot atribui laptelui gust sau miros neplcut (ceap, usturoi, oet, ardei
iui etc.));
Plimbrile la aer liber, somnul suficient. Efortul fizic va fi dozat.Se va respecta igiena minilor, glandelor mamare,
corpului. Pe ntreag perioada de sarcin i de lactaie nu este recomandat aconsumul de alcool, fumatul, care pot avea
efect negativ asupra lactaiei.
nrcatul, conform recomandrilor actuale ale OMS se face nu mai devreme de 2 ani, alimentaia natural fiind
posibil i mai mult. nrcatul se face treptat, la copilul sntos i preferabil nu n peroada de ari pentru a reduce
riscul de fenomene dispeptice. Nu se recomand nrcarea brusc, asociat cu o traum psihologic (schimbarea
locuinei, absena mamei de acas). Dac nrcatul copilului s-a fcut treptat, nu va fi greu de nlocuit ultima porie de
lapte matern cu un alt tip de lapte, iar mama nu va ave incomoditi cu snii.
5. Alimentaia artificial: indicaii, reguli i cerine privind volumul, produsele, regimul de administrare.
Alimentatia artificiala- este alimentatia sugarului in primele 4 luni de viata cu un alt lapte in loc de laptele matern.
Tehnica de alimentatie artificiala include un sir de principii obligatorii si anume:
Noul aliment se va introduce in alimentatie numai cand copilul este sanatos.
Fiecare aliment nou se va introduce progresiv, prin talonarea tolerantei digestive, in cantitati mici, care ulterior se vor
mari.
Nu se vor introduce niciodata simultan doua sau mai multe alimente noi.
Nu este rationala folosirea a doua sau mai multe formule de aceeasi compozitie, folosirea mai multor formule mareste
riscul aparitiei tulburarii digestive.
Nu se va apela la schimbarea prea frecventa a alimentatiei sugarului la o stagnare neinsemnata a sporului ponderal sau
la cea mai usoara schimbare a scaunului, mai ales in primele 3 luni de viata; fiecare aliment nou necesita o perioada
de adaptare adecvata.
stagnare a sporului ponderal de unu, cinci- doua saptamani va impune modificari in dieta, calcularea ratiei alimentare
de facto, normata de corectiile calitative si cantitative necesare.
Se va tine cont de particularitatile individuale ale sugarului in raport cu alaptarea la san alimentatia artificiala a
sugarului impune respectarea unor reguli suplimentare de igiena ceea ce priveste pastrarea, pregatirea si folosirea
vaselor necesare pentru prepararea amestecurilor latescente.
Se impun masuri suplimentare de sterilizare a biberoanelor si tetinelor, preparaea formulelor de lapte la fiecare masa.

 Daca bebelusul refuza un anumit supliment, nu se va insista, se renunta, apoi se va reluaadministrarea lui dupa cateva
zile.
Se vor urmari scaunele bebelusului, daca apar varsaturi, si se monitorizeazacresterea ponderala.
Pe toata perioada alimentatiei artificiale, si nu numai, parintii trebuie sa tine legatura cu medicul copilului, care va
monitoriza starea de nutritie a copilului si evolutia curbei ponderale.
Un lucru trebuie de avut in minte, si anume ca fiecare copil are apetitul sau si ritmul sau de crestere si dezvoltare, de
aceea el nu trebuie comparat cu alti copii, ci evaluat din punct de vedere clinic de catre medic.
6. Alimentatia copilului mai mare de un an. Notiune despre dieta prudenta.
n perioada 1-3 ani se impun modificri n alimentaia copilului care trebuie s fie ct mai variat, estetic prezentat,
iar meniul s fie alctuit n funcie de gradul de dezvoltare i preferinele copilului.
Se interzice administrarea alimentelor cu biberonul.
Se recomand ca cel puin o mas pe zi s fie servit mpreun cu ntreaga familie, aceasta fiind o modalitate de
cunoatere i interaciune reciproc.
Nevoia de lichide la aceast vrst este de 125 ml/kg/zi.
Nevoia de:
- proteine 2,5-3 g/kg/zi;
- lipide 4-5 g/kg/zi;
- glucide 10-12 g/kg/zi.
Necesarul de calorii la aceast vrst este de 80-100 Kcal/kg/zi.
Laptele de vac nu va depi 500 ml/zi.
Se va evita supraalimentaia cu glucide care predispune la carii dentare.
Copilul va primi 3 mese principale i dou gustri:
Masa de diminea va cuprinde 250 ml lapte de vac cu pine cu unt, gem / miere de albine, brnz telemea, ou,
unc slab.
Masa de prnz cea mai important, va fi compus din trei feluri:
- felul I sup sau ciorb de zarzavat sau carne, cu legume pasate;
- felul II carne tocat de pasre, vit (n medie 50 g), sub form de perioare, prjoale, rulad, cu sos sau garnitur
de legume. Carnea de porc slab se recomand dup vrsta de 2 ani. Se contraindic carnea de berbec sau miel care
se diger mult mai greu.
- felul III desertul va fi constituit din compot, prjitur de cas.
La sfritul mesei se vor oferi 100-150 ml ap.
Masa de sear va fi compus dintr-un prim fel (budinc, salate de legume, omlet, papanai) i un al doilea fel care
va conine 250 ml lapte sau iaurt cu pine sau biscuii.
Cele dou gustri de la ora 10 i 17 vor fi alctuite n general dinfructe i compoturi.
Administrarea forat de alimente este cauza anorexiei psihogene, desntlnit n familiile cu copii hiperprotejai.
Alimentele interzise la aceast vrst sunt:
- alimente care pot provoca aspiraie: nuci, alune, fructe cu smburi, semine, floricele de porumb, cartofi prjii,
elin crud, pete cu oase,bomboane;
- dulciuri: prjituri cu crem, cereale cu zahr, buturi rcoritoare cu arome artificiale de fructe;
- alimente greu de digerat: crnai, carnea de oaie, vnat sau conservat mncruri prjite/grase, condimente;
- mazrea, fasolea boabe, varza se pot introduce n alimentaie dup vrsta de 2 ani;
- alcoolul, cafeaua, ceai negru, cola.
Dieta prudenta
Dupa vrsta de 2 ani este ncurajata dieta prudenta, deoarece copilul cu nivel crescut de colesterol n snge are
tendinta spre a deveni adult cu colesterol crescut si deci cu risc sporit de afectiuni coronariene.
7. Ajutorul de urgen n jugularea convulsiilor la copii.
CONVULSIILE METABOLICE = manifestri critice cerebrale produse prin activitatea excesiv sincron a
neuronilor n urma modificrilor statusului metabolic.
Imediat
Evaluarea ABC
Notarea timpului nceperii convulsiilor+ n primele 5 min
1. Poziie de siguran
2. Management respirator
3. Diazepam 0,5 mg/kg (tub rectal, max. 20 mg)
4. Midazolam 0,2-0,3 mg/kg I.M.
Dupa ameliorare:
Tratamentul etiopatogenetic
Terapia de baz anticonvulsivant

Fara ameliorare:
Accesul vascular
Determinarea electroliilor (Ca, K, Na, P, Mg), glicemiei- Restabilirea echilibrului electrolitic.
I.O. Sol. Diazepam 0,2-0,4 mg/kg (max.10 mg/doz)
I.V. Sol. Diazepam 0,2-0,4 mg/kg
Sol. Phenobarbital 20 mg/kg (pn la 30mg/kg) - copikl an
Fenitecin 15-20 mg/kg - copil>1 an
Statutus epileptic
1.
2.
3.
4.
5.
6.

Msuri practice
Eliberarea cilor respiratorii
Examinarea general i neurologic complet cu identificarea i tratarea cauzelor
Administrarea I.V. de glucoz i tiamin
Scderea febrei cu comprese reci dac depete 39C
Administrarea I.V. al tratamentului medicamentos anti-epileptic adecvat statusului
Administrarea imediat - Diazepam intrarectal

8. Ajutor de urgen n ocul anafilactic la copii.

OCUL ANAFILACTIC = reacia acut de hipersensibilitate imediata antigen anticorp manifestata clinic cu
prabusire cardio-circulatorie si respiratorie de la forma usoara la severa si cu potential latal.
Evaluarea ABCDE:
A - (cile respiratorii) - edem al cilor respiratorii, rgueal, stridor
B - (respiraia) - tahipnee, wheezing, cianoz, Sp0 2<92%
C - (circulaia) - paliditate, hTA
D - (dizabiliti) - confuzie, somnolen, com
E - (expunere) - hiperemie cutanat, a mucoaselor, alergie cutanat
-STOP administrrii de preparate ce au provocat ocul!
-Eliberarea cilor respiratorii, poziionarea, meninerea cilor aeriene deschise/permiabile
-Oxigenoterapia: cateter nazal, masca flux mare de oxigen (8-10 l/min)
-Monitorizare continu: AV, Ps, PsQ2;T/A, ECG
Medicaia
linie venoas: fluide imediat n bolus 20 ml/kg; la necesitate, mrirea dozei pn la 60 ml/kg
linie venoas: Epinefrin 0,1-lmcg/kg/min, PEV
Doze medicamente recomandate
Sol. Epinefrin I.M. (1:1000) copii<6ani -0,15ml; 6-12 ani - 0,3ml; >12 ani - 0,5 ml
Sol. Epinefrin I.V. (1:10 000) (0,1-lmcg/kg/min), PEV
Sol. Chlorphenamine I.M. sau I.V.:
copii<6 luni - 250 mcg/kg; 6 luni - 6 ani - 2,5 mg; 6-12 ani - 5 mg; >12 ani -10 mg sau
Sol. Suprastin I.M. sau I.V.:
copii 1-12 luni - 5 mg/kg; 1 - 6 ani -10 mg; 6-14 ani -10-20 mg
Doza maxim - 20 mg
Sol. Hidrocortizon I.M., I.V.
copii<6 luni - 25 mg; 6 luni - 6 ani - 50 mg; 6-12 ani -100 mg; >12 ani - 200 mg
Evaluarea continu: starea general, FR, AV, Ps,T/A, ECG, Ps02
AMELIORARE?
Se micoreaz ritmul Epinefrinei i a fluidelor n PEV?
DA

Transfer peste 48-72 ore n Secia pediatrie

9. Ajutorul de urgen n sindromul hemoragic la copii - micorarea rapid a volumului intravascular, cu

micorarea presarcinii, ceea ce genereaz micorarea volumului sistolic i a debitului cardiac, astfel scznd
cantitatea de 02 livrat n esuturi.

Cauzele ocului hipovolemic:

Vom, diaree
oc caloric
Arsuri
Hemoragie gastro-intestinal
Interveniile chirurgicale
Traum
Ruptur hepatic sau splenic
Hemoragie intra-cranian

MSURI GENERALE
Pulsoximetrie, ECG,TA continu
Evaluarea semnelor pentru hemoragie intern i/sau deshidratare
Stoparea prin compresiune sursa de hemoragie extern
Poziionarea culcat pe spate cu picioarele ridicate
Meninerea temperaturii corpului normal
Hemoragic
DA

Poziionare, aspiraie,oxigenoterapie
Acces vascular sau intraosos
Bolus NaClO,9% sau Ringher lactat 20 ml/kg timp de 5-20 minute
EVALUARE HEMODINAMIC
Dup fiecare bolus evaluai semnele vitale: contien, diureza, TRC,TA, calitatea pulsului, Sp0 2
AMELIORARE?
DA
Supraveghere 48-72 ore n SPU,ATI, cu transfer ulterior n Secia pediatrie
Contactarea medicului de familie Transfer la domiciliu
NU
Se repet bolusul NaCI 0,9% 20 ml/kg
AMELIORARE?
NU
Se repet bolusul NaCI 0,9% 20 ml/kg
AMELIORARE?
Mas eritrocitar-10-15 ml/kg
Dac hemoragia continu, transfuzai 10 ml/kg de plazm proaspt congelat
Crioprecipitatul este indicat dac este hipofibrinogenemie (<1 gr/l) EVALUARE HEMODINAMIC
AMELIORARE?
Vasopresoare: Dopamin 5-20 mcg/kg/min; Epinefrin 0,1-1 mcg/kg/min
AMELIORARE?
oc refractar (persistent la vasopresoare), evoluie nefavorabil
Semnele de ameliorare a strii generale:
Normalizarea TA - ^1 lun TA sistolic 60 mmHg, 1 lun-10 ani 70 mmHg + (2 x vrsta n ani), ^10 ani 90
mmHg
Sp02 - 92-98%
Perfuzia tisular -TRC<2 sec, extremitile calde
Statutul mintal - normal/contient
Diureza - >1 ml/kg/h
Pulsul central egal cu cel periferic
Semnele suprancrcrii volemice:
Apariia ralurilor n pulmoni, tus umed sau a hepatomegaliei
Lipsa efectului de la diuretice - dializ peritonial sau terapia renal de substituie
Stopai administrarea volumelor expander, administrai diuretice!

10. Ajutorul de urgenta n caz de lesin la copii.

Conduita:
1. Pozitioneaza victima pe spate si ridica-i picioarele pana la nivelul inimii, daca este posibil;
2.Verifica caile aeriene pentru a elimina posibilitatea unei obturatii si fii atent/a daca victima vomita;
3. Verifica respiratia si orice miscare;
4. Compresele cu apa rece aplicate pe frunte;
5. Daca victima respira, restabileste fluxul sanguin ridicandu-i picioarele desupra capului. De asemenea, indeparteaza
cureaua sau articolele de imbracaminte foarte stramte;
6. Daca victima nu-si revine intr-un minut si ramane in continuare inconstienta, suna la urgente;
7. Daca victima a lesinat in urma unor lovituri, ingrijeste-te si de aceste vanatai sau rani. Controleaza sangerarea prin
presarea ranii.
A - (cile respiratorii) eliberarea cavitatii bucale de corpi straini, daca vomita sau este hipersalivatie
pozitionarea in decubit lateral.
B - (respiraia) sa ne convingem daca respira desinestatator
C - (circulaia) daca nu are leziuni sau traume singerinde, pulsul si TA daca sint in limitele normei.

11. Ajutorul de urgent n caz de ingestie a unei subst. toxice de ctre copii, inclusiv n intoxicatie cu
medicamente.
Intoxicatiile acute reprezinta o urgenta medicala, deoarece in unele cazuri ele pot fi letale.
Astfel:
- majoritatea intoxicatiilor la copii se produc sub varsta de 5 ani
- sub varsta de 1 an, predomina intoxicatiile cu medicamente, prin supradozaj sau utilizarea necorezpunzatoare a
acestora
- intre 1-5 ani predomina intoxicatiile accidentale cu diverse substante casnice: detergenti, sampon, sapun, diversi
solventi casnici, dezinfectanti, etc.

Primul ajutor-prin limitarea absorbtiei alergenului.

- in cazul intoxicatiilor produse prin ingestie (inghitire)- prin provocarea de varsaturi fie prin administrarea unor
purgative
- in intoxicatiile prin inhalare de substante gazoase- primul gest va fi scoaterea victimei din mediu
- in cazul toxicelor care patrund prin tegumente,-se va spala tegumentul cu sapun si apa in cantati mari (dus)
- toxicelor injectate -aplicarea unei pungi cu gheata pe locul injectarii si a unui garou, proximal de locul injectarii.
Provocarea varsaturilor este contraindicata la:
- victime inconstiente
- in caz de convulsii
- ingestie de substante caustice, volatile sau antiemetice.

Intoxicatiile acute cu medicamente

Primul ajutor:
- evaluarea starii de constienta si a functiilor vitale (ABC), si resuscitarea cardio-respiratorie in cazul in care victima
este in stop cardio-respirator
- apelarea serviciului de urgenta
- daca este inconstienta sau varsa, se va aseza in pozitia de siguranta (culcat pe o parte)
- daca victima este constienta se poate incerca provocarea de varsaturi
- se cauta ambalajele medicamentelor posibil a fi raspunzatoare de intoxicatie
- pana la sosirea echpei medicale se poate apela serviciul TOXAPEL pentru a solicita informatii cu privire la
acordarea primului ajutor.
Intoxicatia cu fum
Primul ajutor:
- scoaterea victimei din mediul cu fum, avand in vedere si propria siguranta
- evaluarea nivelului de constienta si a functiilor vitale (ABC)
- solicitarea ajutorului medical si transportul victimei la spital
- daca este disponibil, administrarea de oxigen.
11. Boala diareic acut la copii. Etiologie. Epidemiologie, manifestari clinice.
Diareea acut este o malabsorbie temporar a apei- electolotilor, alimentelor cu evacuarea rapida a continutului
intestinal soldata cu pierderi de apa si electroliti cu scadere ponderala in timp scurt -24-36 ore.
Etiologia: -Imaturitate anatomica i funcionala a organelor digestive
- Discordana in activitatea diferitor organe
-Modificri reglatorii cauzate de imaturitatea sistemului nervos enteral
-Microbiota intestinala neformata
-Infectioase: bacteriene, virale, parazitare
- Neinfectioase: greseli alimentare calitative si cantitative, factori medicamentosi(diaree, iatrogene),- ex.
Preparate de fier, tetraciclina, ampicilina
- Factorii alergici: alergia la proteinele laptelui de vaca, soia, ovalbumina.
Tabloul clinic:
Triada: anorexia, diareea, voma.
Agitatie
Eritem fesier
Stagnarea curbei ponderale,
Schimbarea comportamentului: indispozitie, agitatie, somn superficial.
Scaune diareice 5-10 pe zi-apoase, verzui maronii, cu mucus, terciform
12. Caracteristicul sindromului anemic la copii.
Anemia este o stare patologica character (hematologic) prin scaderea de hemoglobina, a masei globulare totale sub
valorile normale pentru virsta si sexul, respective si clinic prin paliditatea tegumentelor si mucoaseslor. Cel mai des la
copii se intilneste anemia fierodeficitara.
Deosebim 3 grade de anemie:
1-pina la 6 ani 110-90g/l
Dupa 6 ani 120-90g/l
2- 89-71g/l
3- <70g/l
Clasificarea anemiilor:
1 Nutritionale: feriptive, proteinoprive etc.
2- Determinate de scaderea productiei eritrocitelor
3- Prin cresterea distrugerii eritrocitelor imunologice, agresiune toxica etc.
4. Prin pierdeeri excessive de eritrocite (posthemoragic)

Sindromul anemic se caracterizeaz prin slbiciune, oboseal, ameeli, acu-fene, palpitaii, paliditatea tegumentelor,
tahicardie, suflu sistolic la apex. Modificri epiteliale, piele uscat, unghii fragile. pr fragil, cdere a prului,
stomatit i glosit (limb depapilat - neted i dureroas). Scdere a imunitii locale.
13. Caracteristica sindr. de deshidratare la copii de virsta frageda.
Poate fi forma:
usoara cu scaderea ponderala pina la 5% din masa, semnele de deshidratare lipsessc (gr.1)
medie cu scaderea ponderala pina la 10% din greutate, (gr2) copilul bea cu sete.
forma severa mai mult de 10% din pondere (gr.3) copilul nu poate bea, se depisteaze semen de colaps, tahicardie,
puls scazut, TA scazuta, hipo-, hipertzermie.
Ochii sunt infundati, formarea plicii cutanate
Tratament: sol. Ringer, sol. Rehidron dizolvat in apa. In gradul 3 de deshidratare necesita spitalizarea.
14. Clasificarea amestecurilor lactate folosite in alimentatia mixta si artificiala.
Clasificarea formulelor de lapte
Exist mai multe clasificri ale formulelor de lapte n funcie de principiul, dup care snt repartizate:
Dup gradul de adaptare:
1. Ne adaptate ("Clasice)
2. Parial adaptate
3. Adaptate ("umanizate, maternizate)
Preparate speciale (terapeutice, dietetice)
Dup vrsta, la care snt indicate:
4. De start (complete)
pentru prematuri
pentru nou-nscui la termen
5. De continuare (de diversificare)
Dup particularitatea tehnologic de pregtire:
1. Dulci
2. Acidulate (fermentate)
Dup sursa proteinelor:
1. Din lapte de vac
2. Din soia ("lapte vegetal)
3. Din carne (rareori folosit n acest scop)
Dup particularitatea compoziional:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Fr lactoz sau cu cantitatea redus de lactoz

Semicremate sau degrsate
Cu coninut sporit de lipide
Cu coninut sporit de proteine
Cu coninut sporit de oligoelemente, vitamine etc.
Fr gluten
Fr fenilalanin
15. Conduita terapeutica a sindromului hipertermic la copii.
Sindromul hipertermic este unul din cele mai frecvente sindroame ntlnite n practica pediatric, deoarece
creierul este maturizat incomplet i mecanismele de termoreglare nc nu sunt att de efective ca la maturi.

Febr se manifest prin urmtoarele forme:

1.Subfebril (pna la 380C)
2.Febr moderat (38.10C 39.00C)
3. Febr avansat (39.00C - >)
4. Hiperpirexie (mai sus de 410C)
Pentru reglarea termica: Metode fizice: dezbracarea copilului si pozitionarea corpului fara imbracaminte,
aerisirea incaperii, administrarea de lichide,
Terapia medicamentoasa: Paracetamol 12,5g/kg ,aspirina nu se administreaza pina la 12 ani!!!,
antiinflamatoare nesteroidiene-ibuprofen 10mg/kg
16. Conduita clinica terapeutica in sindromul de deshidratare la copii cu boala diareica acuta.

Tratamentul: 3 principii de baza:

1 Prevenirea deshidratarii
2 Terapia de rehidratare
3 Alimentarea copilului
Rehidratarea se face in 2 etape:
1 rehidr primara pentru completarea pierderilor
2 rehidr de sustinere
Sol Rehidron, Sol Ringer.
Administrarea sol. SRO in primele 4-6 ore, 75ml.
Deshidratarea grava:
1 transportarea si spitalizarea in decurs de 30 min.
2 urgent terapia intravenoasa.

17. Compozitia laptelui matern. Deosebirea lui de laptele altor mamifere.

Cioninutul de ingrediente n laptele matur i alte tipuri de lapte
Valorile
Lapte de
Componentul
medii
vaci
pentru
laptele
matern
Energie(KG)

280

276

(KKal)
Proteine (g)

67
1,3

66
3,2

Glucide (g)

4,6

Lipide (g)

4,2

3,9

Fer (mg)

76

60

Calciu (mg)

35

120

Natriu (mg)

15

55

Clor (mg)

43

97

Factorii de protecie i imunomodulatori ai laptelui uman

Immunoglobuline G,A,M,D.
Lizozimul (enzim antibacterian ce duce la liza peretelui celular)
Macrofage
Limfocite T-,B- etc.
Hormonii din laptele matern:
steroizi adrenali
calcitonina
eritropoietina
insulina
oxitocina
prolactina
somatostatina
triiodtironina

 tiroxina
Toate componentele enumerate sunt specifice speciei umane i regeaz, respectiv, unele funii specifice omului n
cretere.
18. Contraindicatiile pentru alimentatia naturala.
Probleme / contraindicaii pentru alptarea la sn
Din partea mamei:
absolut - infecia cu HIV
temporare:
- patologie infecioas grav perioada acut ( tuberculoz, alte infecii deosebit de
periculoase);
Decompensarea maladiilor somatice ale mamei;
Cancer la mam i mama primete citostatice
Diabet zaharat tratat cu antidiabetice orale
Boli psihice la mam n acutizarecandidiza mamelonului i a areolei.
Din partea copilului:
a) absolute
- erori de metabolizm (fenilcetonuria, galactozemia);
b) temporareafeciuni grave ale nou-nscutului i sugarului ce necesit respiraie asistat i alimentare
parenteral.
19. Criteriile de diagnostic ale febrei reumatice. Profilaxia.
Criterii majore:cardita, poliartrita, coree, eritemmarginat, noduli subcutanati
Criterii minore: artralgii, febra, VSH, leucocitoza, modificari in ECG
Prezenta a 2 criterii majore sau 1 major si 2 minore indica prezenta bolii.
Profilaxia primara: tratamentul faringitelor- AB din grupul penicilinelor 600000 U cel putin 10 zile
Profilaxie secundara: prevenirea complicatiilor cordului- peniciline sau sulfadiazina pina la 12 ani 500mg/zi
20. Dezvolatarea fizica a copilului. Factorii ce influientiaza cresterea si dezvoltarea copiilor
-Cresterea si dezvoltarea copilului este un proces foarte importanti,caracteristici perioadei copilariei,fiind
un proces dinamic include toate sistemele organele si tesuturile in mod diferit tinand cont de
particularitatile de crestere si dezv. a fiecaruia in parte,astfel interesam cresterea in ansamblu
-Cresterea si dezv.cat si maturizarea pe tot parcursul copilariei
este influentata de factorii de influenta externi si interni.
Factorii de influenta ai cresterii si dezvoltarii
copilului sunt:
-f.genetici ereditari-control genet in sinteza proteinelor structurale
-f.endocrini hormonii-Somatotrop, T3, T4, insulin, parathormon, estrogeni, androgeni, testosteron
-f.interni- se impart in 2 grupe:
I legate de mama: infectii acute-cronice, intoxicatii cornice, tulburari de nutritive
II legate de copil: tulburari de nutritie, afectiuni a SNC, boli congenital, anomalii cromosomiale
-f.exogeni: Alimentatie, mediu geographic, mediu socio-economic, factor educativ, exercitii fizice, factori
culturali.
21. Diversificarea alimentatiei naturale.Termeni si modalitatea de introducere a complimentului
ntroducerea complementului reprezint alimentarea copilului sugar cu alimente i lichide
noi suplimentar la laptele matern. Hrana comlementar poate fi divizat n felul urmtor:
1. Hrana perioadei de tranziie de la 6-12luni acestea sunt produsele (alimentele) complementare ,
destinate satisfacerii necesitilor alimentare i fiziologice, specifice organizmului copilului
sugar; piureuri, terciuri.
2. Hrana din masa familiei 12-24 luni acestea sunt produsele complementare , care se dau
copilului de vrst fraged i care sunt de fapt produse, consumate de ntreaga familie .
n perioada de trecere de la alimentaia exclusiv natural la ntreruperea alimenttrii
naturale copiii sugari se deprind treptat s mnnce alte alimente din masa familiei
Diversificarea alimentatiei la ^luni cind apar primii dinti.
6-7 luni-piureuri din legume apoi fructe si doar dintr-un fel de produs, terciuri
7-12luni- produse bine tocate, care pot fi luate cu mina-carne, legume, fructe proaspete, pine
12-24luni-hrana din masa familiei
-Se serveste treptat in fiecare zi marind portia timp de 5-7 zile cu o longurita, daca nu sunt manifestari alergice.
-nu se administreaza 2 produse noi in aceeasi zi

-diversificarea incepe de la un produs si treptat se adauga prod noi

-nu se sareaza pina la virsta de 3 ani
-daca copilul refuza produsul, temporar se renunta la el si este introdus peste un timp.
22. Diagnosticul si principiile de tratament al bronsitei acute la copii:
Bronsita acuta-proces inflamator de etiologie infectioasa cu evolutie acuta a arborelui bronsic fara semne de
obstructie bronsica.
Diagnosticul :
Modificari in hemograma: VSH marit in bronsite virale
Leucocitoza, neutrofilie, limfocitoza
Pe radiografie-accentuarea desenului pulmonary
Examen bacteriologic- a sputei, secretiilor
Tratamentul:
1.Repaus la pat in perioada febrei 2-3 zile,dupa normalizarea temperaturii corporale.
2.Dieta cu produse lactate si vegetale, si excluderea ingridientelor extractive si alergice.
3.Interferon leucocitar.In primele 2 zile 0.25 ml in ductul nazal la fiecare 1.5-2 ore. In caz de infectii adenovirotice se
administreaza dezoxiribonucleaza in fiecare narina 3-4 picaturi.
4.In caz de hipertermie- antipiritice conform virstei.
5.Mucolitice in caz de tusa uscata, la ameliorarea tusei se indica expectorante.
6.Terapia de sustragere sinapisme pe cutia toracica, frectie cu unguent de calendula, etc.
7. Vitaminoterapia (C, B1,B2) per os in doze majore de 2-3 ori
8.Antihistaminice la pacienti alergici.
9.Terapia cu antibiotic nu este indicate
23. Diagnosticul si principiile de tratament al bronsitei acute la copii:
Bronsita acuta este un process inflamator infectios acut al arborelui bronsic, care evolueaza fara semen clinice de
obstructive bronsica.
Diagnosticul Se bazeaza pe datele anamnestice,tabloul clinic specific,modificari paraclinice. Explorarile virusologice
precizeaza etiologia bronsitei acute.
Tabloul clinic
-tuse uscata in debutul bolii, apoi productive cu durata de 1-2 saptamini
-respiratie aspra auscultative
-Raluri bronsice sibilante(suieratoare) si ronflate(sforaitor) bilateral
-alterarea starii generale caracteristice infectiei respiratorii
Diagnosticul diferenciat se face cu:
a.pneumonia
b.mucoviscidoza
c.corpi straini
Tratamentul:
1.Repaus la pat in perioada febrei 2-3 zile,dupa normalizarea temperaturii corporale.
2.Dieta cu produse lactate si vegetale, si excluderea ingredientelor extractive si alergice.
3.Interferon leucocitar.In primele 2 zile 0.25 ml in ductul nazal la fiecare 1.5-2 ore. In caz de infectii adenovirotice se
administreaza dezoxiribonucleaza in fiecare narina 3-4 picaturi.
4.antipiretice: paracetamol
5.Mucolitice in caz de tusa uscata, la ameliorarea tusei se indica expectorante: ambroxol,bromgexin, ceaiuri
expectorante
6.Terapia de sustragere sinapisme pe cutia toracica, frectie cu unguent de calendula, etc.
7. Vitaminoterapia (C, B1,B2) per os in doze majore de 2-3 ori
9.Terapia cu antibiotic nu este indicate.
24. Diagnosticul si principiile de tratament a pneumoniei acute.
Pneumonia acuta este un process inflamator al parenchimului pulmonary cu afectarea structurilor alveolare si/sau
interstitiului

Diagnosticul in pneumonie
Criterii clinice
-tirajul cutiei toracice(pneumonie severa)
-tahipnee,accelerarea respiratiei:
Sugar sub 2 luni > 60 respiratii/min
Sugarul 2-12 luni> 50 respiratii/min
Copilul 1-5 ani > 40respiratii/min
-semne fizice bronnho-pulmonare locale( submantitate,respiratie atenuata, raluri localizate)
-sindrom febril > 3zile
-sindrom toxico infectios( hiperexcitabilitate, somnolent, voma)
Criterii explorative
Radiografia pulmonara: opacitati micro/macronodulare confluente, seggmentare; reactii pleurale, revarsat pleural.
Hemograma: leucocitoza, neutrofile, devierea leucogramei la stinga( in complicatii purulente); majorarea
VSH(>15mm/ora)
Principii de trat.
Majoritatea sugarilor i copiilor mici cu pneumonie necesit internare n spital pentru perioada de instalare a efectului
curativ cu transferarea ulterioar l aun regim al staionarului de domiciliu, unde copilul este protejat de suprainfecie i
infecii nozocomiale.
Poziionarea copilului: n pat cu trunchiul mai ridicat i schimbarea poziiei fiecare 1-2 ore, aezndu-l n decubit
lateral drept i stng, pentru a evita staza pulmonar.
Masuri generale
-regim hidric optimal: ceaiuri, sucuri calde, solutii electrolitice
-in sindrom febril: metode fizice, paracetamol
-repaus la pat sau reducerea activitatii motorii pe perioada febrile
-inhalatii alcalino-saline (la copii>3 ani)
-kineziterapie respiratory, drenaj postural
Tratament antibacterial
Amoxicilina 50-100mg/kg/24ore, 3prize oral, 7-10 zile
Macrolide(claritromicina 15-25mg/kg/24ore in 2 prize)
25. Eruptia dentara la copii.semnele clinice in dentitia deficilis.
Copilul se naste cu primordiile dintilor de lapte si celor permanenti care erup la diferite termene. De regula dintii erup
in grupuri la anumite intervale de timp.
Ordinea medie a erupiei a dentitiei temporare:
- 6-8 luni = incisivi centrali inferiori
- 8-10 luni = incisivi centrali superiori
- 10-12 luni = incisivi laterali
- 1 an 1 ani = primii molari
- 1 ani -2 ani = cei 4 canini
- 2 2 (3 ani) = molarii II
Prin urmare la 1 an copilul are de obicei 8 dinti. La 2 ani si inceputul celui de -al treilea se termina eruptia celor 20 de
dinti de lapte. La virsta de 5-6 ani se incepe inlocuirea dintilor de lapte prin dinti permanenti.
Dentitia permanenta are loc in urmatoarea succesivitate:
-la 6-7 ani erup incisivii centrali inferiori
-la 7-8 ani incisivii centrali superiori si incisivii laterali inferiori;
- la 8-9 ani incisivii laterali superiori;
-la9-11 ani caninii inferiori;
la 11-12 ani caninii superiori;
la 10-11 ani premolarul 1 superior;
la 10-12 ani premolarul 1 inferior si premolarul 2superior;
la 11-13 ani premolarul 2 inferior;
la 5,5-7 ani molarii 1 inferiori si superiori;
la 12-13 ani molarii 2 inferiori;
la 12-14 ani molarii 2 superiori;

la 17-30 ani molarii 3 inferiori si superiori.

De obicei eruptia dintilor de lapte si a celor permanenti este fara durere.Insa la unii copii (cu rahitism, anemie,
neurastenie) eruptia dintilor este insotita de edem, ingrosiea gingiilor si sensibilitatea lor la durere, de hipersalivatie,
excitabilitate, somn nelinistit, anorexie, febra. Unii copii in timpul eruptiei dintilor aduc obiectele ce le nimeresc in
mina la gura pentru a le roade.
26. Evaluarea gravitatii patologiei respiratoorii la copii de virsta frageda
27. Factorii favorabili si nefavorabili ce influienteaza dezvolatrea neuro-psihica a copiilor in perioada post
natala.
2 ani-urca si coboara scara,alearga cu usurinta prinde o minge,se joaca cu alti copii isi inchee
nasturii,formeaza propozitii din 3-4 cuvinte isi spune numele.
2 ani si 6 luni-sare pe loc pe ambele piciioare se opreste la comanda din alergare,deseneaza tinind
corect creionul,isi spune numele intreg varsta si adresa se autoserveste hraneste inchee,imbraca se
spala foloseste in cuvinte trecutul.
3 ani-miscarile sunt mult mai sigure,poate sta intrun picior,arunca si prinde mingea inchee si decide
nasturii se imbraca si desbraca,recita o poezie,raspunde la intrebarile puse,povesteste mici
evenimente,vocabularul format din 300-500 cuvinte
Postnatal sunt deosebit de importante alimentatia naturala, starea generala de sanatate, patologiile supoertate,
precum si conditiile de ingrijire pentru dezvoltare a copilului.
Patologia suportata dupa nastere( infectiile virale, meningita, traumatismele, intoxicatiile acidentale) poate
influenta negative dezvoltarea neuropsihica a copilului, uneori cu sechele deosebit de grave.
Crearea unor conditii socioafective adecvate activitatii de stimulare a dezvoltarii neuropsihice prin dragoste,
afectiune, comunicare, joc, aplicarea unei educatii corecte sunt niste conditii obligatorii pentru asigurarea unei
evolutii corcte a dezvoltarii neuropsihice a copilului.
28. Febra reumatismala la copii. Tabloul clinic
Febra reumatismala este o maladie sechelara nonsupurativa a faringitei acute cauzate de streptococul B-hemolitic,
cu afectarea cordului, articulatiilor, SNC, tegumentelor si a tesuturilor subcutanate. Are tendinta spre evolutie cronica
cu exacerbari. FRA prezinta o complicatie aseptic care apare dupa o perioada latent de 1-3 saptamini de la infectia
orofaringelui. Streptococul B-hemolitic ataca celulele tracturlui respirator superior si produce numeroase enzyme si
toxine care-I permit invadarea celulei gazei
Tabloul clinic
Criteria majore:
-cardita
-poliartrita
-Chorea
-eritemul marginat
-noduli subcutanati
Criterii minore:
-febra >39 C si se mentine aproximativ 1 saptamina
-astralgii( nu se va lua in consideratie in prezenta artritei)
-sporirea nivelului seric de protein C reactiva
-leucocitoza
- alungirea intervalului PQ la ECG(nu se va lua in consideratie in caz de cardita)
29. Infectia cailor urinare la copii: etiologie, tablou clinic, principii de diagnostic.
Infectia tractului urinar se defineste prin prezenta microorganismelor la nivelul tractului urinar asociata cu manifestari
clinice.
Etiologie: ITU in copilarie sunt in mod obisnuit cauzate de catre bacteriile de pe pielea din apropierea uretrei care
patrund in uretra si ajung astfel la nivelul tractul urinar. Bacteriile care traiesc in intestinul gros (in fecale) reprezinta
cea mai comuna cauza a infectei. Ocazional, ITU mai sunt cauzate si de catre bacteriile care patrund din sange sau
sistemul limfatic in tractul urinar. (Pielonefrita- e.coli, klebsiella; glometulonefrita- streptococi,stafilococi, enterococi,
pneumococi etc.)
Tablou clinic: La sugar i copilul mic manifestrile clinice ale ITU sunt: febr, iritabilitate, agitaie (specific dac
apare n timpul miciunii), letargie, vrsturi, diaree, inapeten, enurezis, disurie, polakiurie, dureri abdominale,
lombalgii, urin urt mirositoare, hematurie, icter i falimentul creterii.
ITU diagnosticate la nivelul asistenei primare se manifest n special prin polakiurie i disurie. n spital cele mai
frecvente manifestri ale ITU sunt febra, iritabilitatea, indispoziia i manifestrile gastrointestinale. Disuria,
polakiuria, urina urt mirositoare, disfuncia micional se ntlnesc mai rar.

Principii de diagnostic:
-manifestarile clinice
-examenul urinei
-ecografia
Criteria de diagnostic
-1 urocultura prin punctie suprapubiana+manifestai clinice sau modificari la examenul urinei
-1urocultura prin cateterism vezical + manifestari clinice sau modificari la ex urina
-2 uroculturi prin collector steril( daca ex urina este nemodificat si nu exista manifestari specificede ITU), trebuie sa
existe manifestari nespecifice de ITU(febra, stare generala alterala, greata, voma, diaree, icter, pierderi in greutate.
30. Insuficienta respiratorie la copii: cauzele principale, conduit clinica.
DETRESa RESPIRATORIE = asociere de semne clinice care traduc dispneea, o senzaie dificil, greoaie sau
inconfortabil secundar unor leziuni difuze ale membranei alveolocapilare produse de un proces inflamator acut.
Evaluarea rapid ABC
Calmai pacientul
Poziie confortabil
PULSOXIMETRIA (SpO)
Sp02>87-90%
Forma moderat:
efort respirator
Filfierea aripioarelor nazale
(la nou-nscut i sugar)
dispnee moderat
acrocianoz cu rspuns la 02
contien pstrat
uneori agitaie psihomotorie
Internarea n Secia pediatrie, terapia cu 02 - 4-61 izolet - sugar, cateter nazal 1 l/min - sugar
aerosol bronhodilatator: Sol. Epinefrin (1:10.000; 1,0x4 ori 24h); Albuterol sau Salbutamol 1 puf x 3 ori
alimentaie: posibil per os
AMELIORARE?
DA
Transfer n Secia pediatrie
Contactarea medicului de familie ngrijiri la domiciliu
Sp02<87%
Forma sever:
efort respirator crescut
apnee
semne de hipoxemie, refractar la 02
utilizare a muchilor auxiliari n actul
respiraiei
scdere a complianei pulmonare
contien obnubilat
Internarea obligatorie n Secia ATI pediatric suplimentare a oxigenului - ventilaie noninvaziv, corticosteroizi
Dexametazon 0,6 mg/kg - doz unic antibiotice Cefalosporine generaia lll-IV, 100 mg/kg
AMELIORARE?
DA

Transfer n Secia pediatrie

Contactarea medicului de familie ngrijiri la domiciliu.
31. Importanta vitaminelor pt cresterea si dezvoltarea armonioasa a copiilor.
Avem vitamine : liposolubile (A,D,K,E) si hidrosolubile (B1,B2,B3,B6,B12,C,P).
-Vitamina A joaca un rol important in vedere, pastrarea integritatii tesuuturilor epiteliale de la nivelul pielii si
mucoaselor organismului, in apararea infectiilor si in proceselor de crestere si dezvoltare.

in lipsa ei se micsoreaza imunitatea organismului, duce la micsorarea cresterii in lungime a scheletului, in SNC apare
schimbari de denevrare, actioneaza asupra vederii, aceasta vitamina este foarte raspindita in alimente alimaniere si
vegetariene (morcov,in fructe si legume de culoare galbena si rosii).
-Vitamina D sunt citeva tiputi (D1D2D3D4D5),cel mai important este D3,apsorbtia lui are loc in duoden sau in
portiunea proximala a intestinului subtire,dupa absorbtie patrunde in vena porta apoi in ficat unde sufera un complex
de modificari sub actiunea fementilor. In caz de boli ale ficatului insuficienta vit. D pot duce la rahitism ,osteoporoza.
-Vitaminsunita K are 3 tipuri dintre care 1, 2 sunt liposolubile dar K3 este hidrosolubila. Insuficienta de vitamina
duce la deateza hemoragica, are loc dereglarea hemostazei, apar hemoragii.
-Vit. E are o functie antioxidanta care preintimpina distrugerea membranei celulare,mai ales in diferite boli si
stresuri. O cantitate mare de vit.E copilul primeste drept depozit in ultimele 2 luni de sarcina. Bogate in vit.E sunt:
carnea, ficat, galbenus de ou si ulei.
-Vit. B1 teamina,intra in componenta unor enzime,ia parte la excitarea si transmiterea senzatiei nervoase spre
organul efector. Necesitatile in vitamina B1 creste odata cu cresterea organismului si in caz de folosirea unor cantitati
mari de energie. Insuficienta vit. B1 duce la scaderea poftei de mincare , voma, dispepsie, slabiciuni generale, astenie,
somnolenta.
-Vit. B2- periboflavin , are rolul de transportarea hidrogenului de la substrat la receptor,schimbul de vit.B2 depinde de
cantitatea de proteine in alimentatie. In caz de insuficienta apare: stomatita angulara, glosita, uscaciunea gurei, fisuri
ale buzelor, conjunctivita,colaps.
-Vit. B3(PP)- intra in componenta NATPH sau NAT,o mare cantitate se gaseste in ciuperci,lapte ,ficat,peste,in caz de
insuficienta apare dearee, glusita, astenie.
-Vit. B6- joaca un rol important in schmbul de lipide,intra in componenta unor enzime, se absoarbe mucoasa
intestinului, in caz de insuficienta duce la stoparea cresterii copilului. Copilul este exitat,anemie.
-Vit . B12 prticipa la maturizarea eritrocitelor, in caz de insuficienta duce la anemie B12 dificitar.
- Vit. C acidul ascorbic, are functii de activarea fermentilor,care duc la schimbarea de lipide,glucide,participa la
absorbtia glucozei din intestin, sporeste activitatea ficatului. Insuficienta de vit. C este foarte rar intilnit,doarec ea este
aproape in toate produsele alimentare si apare numai in caz de o foame indelungata. Vitaminele joaca un rol important
in metabolismul proteic, lipidic, glucidic, ele activeaza actiunea unor enzime intestinale, participa la absorbtia mai
buna a mucoasei intestinale.
32. Importanta rahitismului in patologia pediatrica.profilaxia ante- si postnatala a rahitismului.
Rahitismul este o boala metabolica generala a organismului in crestere determinata etiologic de carenta vit. D. Avind
drept consecinta dereglarea metabolismului fosfo-calcic cu mineralizarea insuficienta scheletala, acumularea excesiva
de tesut osteoid.
Carena vitaminei D produce reducerea absorbiei calciului din intestin;
Hipocalciemie seric;
Hiperparatiroidism compensator (parathormonul intensific reabsorbia calciului pn la calciurie nul,
produce hipofosfatemie prin excreii urinare crescute);
Stimularea activitii osteoclatilor (extrag Ca din esutul osos) i osteoblatilor (majorarea concentraiei
serice a fosfatazei alcaline, osteocalcininei);
Osteoporoza
- mineralizare insuficient a structurilor cartilaginoase ale oaselor;
- hiperplazia esutului osteoid (nu se mineralizeaz n hipovitaminoz D);
- deformaii osoase, rigiditate osoas sczut, fragilitate osoas, fracturi
Profilaxia antenatal
1. Msuri nespecifice pentru toate femeile nsrcinate: mod de via activ, alimentaie raional
2. Vitamina D - 500 UI pe zi n ultimul trimestru de sarcin n timpul nsorit i 1000 UI n situaii speciale (condiii de
trai nefavorabile, alimentaie defectuoas, disgravidie), este indicat femeilor din grupul de risc cu: gestoze,patologie
SNC, care necesit terapie anticonvulsivant, patologie cardio-vascular: malformaii cardiace, hipertensiune arterial,
disfuncii vegetative, patologia aparatului gastro-intestinal, insuficien renale, maladii ce necesit antibioticoterapie,
maladii endocrine, condiii sociale nefavorabile
Profilaxia postnatal
1) Msuri nespecifice
regim corect al copilului: maxim plimbri la aer curat, efort asupra sistemului osos, masaj, igien perfect
alimentaie la sn, la necesitate produse lactate adaptate, diversificare corect a raiei alimentare
2) Profilaxia specific
vitamina D - 500-700 UI pe zi, de la a 7-a-10-a zi de via a copilului, pe o durat de 18 luni
vitamina D - 800-1000 UI pe zi pentru copii din grupul de risc:prematuritate,dismaturitate, malnutriie congenital

traum intranatal, asfixie n natere, hipoxie cronic intrauterin,convulsii de orice origine,septicemie, malformaii
congenitale gastro-intestinale, bronho-pulmonare.diaree de etiologie diferit
vitamina D - 1000-1200 UI pe zi, pe parcursul a 18 luni, la copilului nscut prematur

33. Imuno profilaxia copiilor in RM. Calendar National de vaccinari.

Vaccinurile / imunizarile reprezinta un capitol foarte important in ingrijirea copilului dumneavoastra. Ele
protejeaza copilulde o serie de boli infectioase potential grave.
Vaccinurile sunt facute din bacterii sau virusi care determina bolile respective, dar cu actiune diminuata
sau chiar morti.Atunci cand acesti virusi sau aceste bacterii modificate sunt injectate in corpul copilului,
sistemul imunitar actioneaza insensul stimularii organismului in a produce anticorpi. Odata produsi, acesti
anticorpi ramani activi in corpul copilului tau sisunt gata de actiune daca apare pericolul unei boli
reale.
Majoritatea vaccinurilor se administreaza prin injectare. Cei mai multi copii nu au nici o problema dupa
ce sunt vaccinati. Inainte deadministrarea vaccinului medicul va verifica starea de sanatate a copilului si
tot istoricul imunizarilor anterioare.
Atentie: COPILUL TREBUIE SA FIE PERFECT SANATOS! Daca copilul este bolnav, vaccinarea
trebuie amanata. Uneori, dupa administrarea unui vaccin copiii sunt mai agitati,sau somnolenti, au putina
febra sau o rosata a pielii in jurullocului unde s-a injectat vaccinul. Nu aveti nici un motiv de ingrijorare
atat timp cat copilul nu pare bolnav.
Calendarul vaccinarilor in republica Moldova
Vaccinari
24 ore HVB1
3-5 zile BCG1
1 luna HVB2
2 luni VPO1 DTP1
4 luni VPO2 DTP2
6 luni HVB3 VPO3 DTP3
12 luni ROR1
22-24 luni VPO4 DTP4
6-7 ani BCG2 VPO5 DT ROR2
14-15 ani Td
adulti:20,25,30,35,40,50,60ani Td
34. Hipogalactia. Etiologia. Clasificarea. Profilaxia hipogalactiei secundare.
Hipogalactia - capacitatea de secreie diminuat a glandelor mamare n perioada de lactaie . Poate fi primar sau
secundar.
Cauzele ce provoac hipogalactia secundar, cea mai frecvent ntlnit:
Aplicarea tardiv la sn a copilului acopilului dup natere;
Plasarea rar a copilului la sn;
Poziionarea i ataarea incorect la sn;
Factorii psihoemoionali negativi, stresul;
Factori socioeconomici nefavorabili;
Patologiile extragenitale, infecii virotice, boli renale grave, hepatice, anemiile, maladii cardiovascularela
mam;
Medicaia cu preparate ce suprim lactaia: Adrenalina, Noradrenalina, Gastrocepina, Cimmetidina,
Ranitidina, Famotidina, Atropina.
Cauzele hipogalatiei primare:
Diverse perturbri neuroendocrine primare:
Hipoplazia glandei mamare
Utilizarea ne argumentat i abuziv a preparatelor hormonale
Administrarea anticopcepionalelor orale.
35. Hipovitaminozele la copii.Insemnatatea hipovitaminozelor in patologia dentara. Rolul lor in aparitia
hemoragiilor dentare. Profilaxia hipovitaminozelor.
Hipovitaminoza-stare patologica care se instaleaza la insuficienta partial a vitaminei in org-m.
Etiologie:
exogena(primara):continut redus al vit-lor in produse alimentare.

Endogena( secundara):provocata de diferite cause:

1.dreglarea absorbtiei;2.invazie intestinala de helminti;3.diaree cronica,sindrom de maldigestie,malabsorbtie;4.maladii
cornice sau acute de ficat;5.leucemie si alte patologii oncologice;6.boli ereditare,dereglari enocrine;7.folosirea
medicamentelor cu actiune antivitaminca (streptomicina,preparate sulfanilamide).
Profilaxia hipovitaminozelor se realizeaza prin alimentatie bogata, echilibrata si eventual cu suplimente vitaminice.
Dozele recomandate pentru profilaxie si pentru tratamentul hipovitaminozelor usoare sunt de 5-10 ori mai ridicate
decat necesarul zilnic obisnuit.
Importanta in patologiile dentare,rolul in aparitia hemoragiilor :vit. C este una din cele mai importante,puternic
antioxidant,necesar pentru formarea tesuturilor.Acidul ascorbic activeaza un numar mare de fermenti,participa la
asimilarea fierului,la formarea hemoglobinei si maturizarea eritrocitelor,stimuleaza colagenul si sinteza unor
protein.Deficitul acestora provoaca scaderea elasticitatii si permeabilitatii vaselor sangvine in rezultatul careia apar
multiple hemoragii si singerari lae gingiilor.Insuficienta vit. C se manifesta prin singerarea gingiilor,caderea
dintilor,hemoragii in muschi si articulatii etc.Surse:marul,ceapa,patrunjelul,citricele,maciesul etc. Insuficienta vit. D
duce la dereglarea metabolismului fosfo-calcic cu mineralizarea insufcienta a tesutului dentar.
36. Notiune de retart neuropsihic la copii.
Aprecierea dezv.neuropsihice cuprinde: dezv.motorie,intelectuala,afectiva si psihica. Cea motorie
cuprinde:pozitia copilului,miscarea,ton.muscular,reflexele. Pozitia-nou-nascutului isi pastreaza in norma
pe o perioada scurta de timp,pozitia in decurs sarcinii,apoi in flexie cu memb.superioara si inferioareflexate la 2 luni pozitia devine din flexie in semiflexie,pozitia in extensie apare la 3 ani. Motilitatea
initial este reflexa involuntara,miscarile nou-nascutului fiind dominate de catre tonusul activ si
automatism sale primare ale caror influenta se prelungesc si in lunele urmatoare. Miscarile nounascutului au un caracter viu si limitat de scurta durata,spontane globale,de aspect vernicular.
Concomitent ce dezv.rapida a sistem.nervos miscarile copilul devine constiente apare motilitatea
voluntara care se dezv.in mod diferential in raport cu segm.corpului. dezv.progresiva a miscarilor
memb.superioare produce de la radacina spre extremitati in 3-4 luni el foloseste umerii putin mai tarziu
apar misc.de pronatie,supinatie. De la 4 luni el poate apuca cu mana. Dupa 8 luni prinde si cu varful
degetelor,catre 2 ani pot apuca cu ambele maini,apoi ei devin dreptaci majoritatea si stangaci dupa 4
ani,la 5-6 ani este capabil sa deferentieze mana dreapta de cea stanga. Tonusul muscular-care vb despre
dezv si evolutia SNC,cu o hipertonie fiziologica evidenta. Dezvoltarea motorie in functie de varsta:
Zambet-la 3-5-8 saptamini
Ganguritul-7-11 sapt.
Tine capul-1,5-3 luni
Miscarea coordonata a manii-3-4 luni
Rostogolirea-3-6 luni
Sede-5-8 luni
Tarare-5-9 luni
Apucare spontana-5-10 luni
Se scoala-6-11 luni
Pas cu sustinere-7-12 luni
Sta desinestatator-8-13 luni
Mers de sinestatator-9-14 luni.
RETARDUL MENTAL-este o stare de nedezvoltare sau dezvoltare incompleta a proceselor cognitive si a
gandirii,care se produce pana la varsta de 3 ani cu afectarea intelegentei.Sunt catea tipuri de retard mental:
USOR-IQ 50-69 varsta mintala este similara cu a unui copil de 9-12 ani,insuseste cunostimntele cursului
scolar primar,poate invata o meserie simpla,poate sa-si ntemieze o familie.
MODERAT-IQ-35-49,varsta mintala ca a unui copil de 6-9 ani,limbajul verbal prezent,dar nu poate scrie,citi,se
autoservesc la nivel elimentar,pot efectua munca sub supraveghere sunt semidependenti. SEVER-IQ-20-39,varsta
mintala ca a unui copil de 3-6 ani,limbajul este foarte sarac,ei se autodeservesc cu dificultate sunt dependenti sociali.
PROFUND-IQ sub 20.varsta mintala ca a unui copil sub 3 ani,lipseste limbajul,nu poate comunica nu se
poate ingriji este total dependent social.
37. Notiune de sanatate. Grupele de sanatate si caracteristica lor.
Hipocrate: Sntatea prezint o stare de echilibru ntre corp, minte i mediu.
OMS: Sntatea este o stare de prosperitate complet fizic, mintal i social, ci nu doar lipsa bolii sau a
infirmitiiMai trziu n aceast definiie a fost inclus i capacitatea de a duce o via productiv social i
economic.
Grupele de sntate, caracteristica lor.

Grupele de sanatate a copilului se determina prin evaluarea complexa cu bilantul starii de sanatate a copilului in baza
criterii de sanatate. Determinarea grupelor de sanatate ofera o imagine mai ampla a statului fizic al copilului decat un
diagnostic si permite diferentierea asistentei medicale pentru copii cu probleme de sanatate, cu stari premorbide sau
fara perturbari de sanatate, cu stari premorbide sau fara perturbari de sanatate.
Criteriile de apreciere sunt:prezenta patologiei cronice,starea fiziologica a sistemelor si
organelor,rezistenta si-reactivitatea organismului,dezvoltarea neuropsihica.
I grupa-patologia cronica lipseste,starea fiziologica a sistem. Si organismului,fara abateri.rezistenta si
reactivitatea boli acute cu clinica usoara,dezvoltarea fizica si neuropsihica normala,corespunde cu varsta.
II grupa-maladii acute cu perioade de reconvalescenta.abateri functionale -apar periodic apatiei,excitari,dereglari
de somn,subfebrilitate.Dezv fizica si psihica este normala,hipotrofie gr.I
III grupa-sunt prezente
- patologii cronice,defecte congenitale.este dereglata functionale a unui
sistem,organ,fara implicarea altor sisteme,morbiditatea acutizarii a bolii cronice de baza fara modificarea starii
functionale.Dezvoltarea fizica normala hipotrofie gr.I sau gr.II statuta joasa
IV grupa-prezenta patologiei somatice,defect congenital,dereglari functionale a organului sau sistem.patologic
schimbat,apar acutizari dese a bolii cronice,dereglarea starii functionale generale si perioade de reconvalescenta.
Dezvoltarea fizica este normala hipotrofie gr.I sau II,statura mica,dezv.neuropsihica normala sau insuficienta.
V grupa-prezenta afectiunii congenitale grave,presenta unui viciu inascut ce determina invaliditatea. Dereglarea
functionarii inascute a organelor sistemului si a altor sisteme patologic modificate. Morbiditatea acutizarii dese
si grave a bolii cronice de baza imbolnavirii acute si dese.
38. Organizarea asistentei medicale primare pediatrice. Rolul mediculu stomatolog in profilaxia
afectiunilor pediatrice
1.Lucrul profilactic,profilaxia rahitismului hipertrofiei,organizarea alimentatiei rationale:masuri profilactice
pentru protejarea fatului si nou-nascutului,lucrul antiepidemic si de vaccinatie,observarea dinamica dupa
copii de gr.1-4 de sanatate,pregatirea copiilor pentru gradinita si scoala,organizarea dispensarizarii
copiilor,lucrul cu personalul medical.
2,Lucrul curativ:acordarea ajutorului medical copiilor cu afectiuni acute,observarea dispensarica dupa
copii din gr.3-4 de sanatate.
3.Lucrul organizatoric:analiza si planificarea documentatiei,lucrul cu documentatia de evidenta
operativa,incadrarea formelor de lucru neavansate calificatiei,lucrul cu sora medicala la
sector,concentrarea informatiei,despre copii,control asupra dispensarizarii de catre indicii speciali.
41. Particularitatile anatomo-fiziologice ale sistemului respirator la copii.
Organele respiratorii se clasifica in superioare (de la orificiile nazale pina la ligamentele vocale) si inferioare
(laringele,traheia, bronhiile, plaminii).La momentul nasterii structura morfologica este inca imperfect. Toate caile
respiratorii la copii au dimensiuni mult mai mici si lumen mai ingust ca la matur.
Particularitatile sistemului respirator la copii:
Imaturitatea structural a sistemului respirator
-formarea si maturarea alveolelor continua pina la 8-10 ani (300mln)
-sistemul surfactant este imatur
Imaturitatea structurilor pulmonare
-bronhii inguste-edem inflamator cu semne de obstructive bronsica
-carcas fibrocartilaginos imatur-flexibilitatea bronhiilor, bronhiolelor
-hidrofilitatea tisulara-edem inflamator pronuntat
Imaturitatea functional
-respiratie frecventa, superficial
-imaturitatea sistemului muscular al cutiei toracice
-rigiditatea micsorata a toracelui
Imaturitatea mecansimelor de protective locala
-imaturitatea mecanismelor celulare-macrofage,limfocite
-imaturitatea sistemelor umorale- IgA, lizozimul
Toate acestea reduc functia de bariera a mucoasei,faciliteaza patrunderea agentilor patogeni in singe,creeaza premise
pentru ingustarea cailor respiratorii in rezultatul edemului de geneza infectioasa ce survine rapid sau in rezulatul
comprimarii tuburilor respiratorii din exterior (tumori,vasele asezate anomalic,ganglionii limfatici traheobronsiali
mariti in volum etc)
42. Particularitatile anatomo fiziologice ale sistemului osos la copil.

Tesutul osos la nou nascut are o structura macrofibrilara,n reticulara. Placile ososase, canalele havers, dispuse in
dezordine sunt reprezentate de cartilaj.
In oasele nou nascutului se contine multa apa si o cantitate mica de substanta dura. Oasele nou nascutului sunt moi
mai putin friabile, se indoaie si se deformeaza usor. Oasele sunt bine vascularizate gratie canalelor vasculare largi, in
special metafizele si epifizele, fapt ce conditioneaza dezvoltarea osteomielitei hematogene la copii de pina la 2 ani.
Periostul este gros , de aceea daca se produce trauma fragmentele nu se indeparteaza tipul creanga verde.
Cresterea intensiva a oaselor se atesta in primii 2 ani de viata, la virsta scolarului mic si in perioada pubertatii.
43. Particularitatile dezvoltarii neuro-psihice a copilului in primul an de viata.
Luna 1-in decubit ventral ridica p-u cateva secunde capul,degetele stranse in pumn. Zambeste,prezinta
miscari ale gl.oculari tresare la zgomote puternice,brusc.
Luna 2-in decubit ventral ridica capul p-u 1-2 minute,degetele usor flectate. Intoarce capul in directia
zgomot.auzit,urmareste un obiect din fata ochilor,gangureste.
Luna 3- periada de la 3-6 luni este perioada care se caracterizeaza prin elaborarea miscarilor
coordonate,apucare,intoarcere,tiriere. In aceasta luna sta in decubit ventral tine capul pe cateva
minute,extensia degetelor,isi recunoaste mama,isi priveste mainele se joaca cu ele manifesta bucurie
la auzul vocilor cunoscute intoarce capul spre sursa sunetului.
Luna 4-sta in pozitie sezanda prin tractiune de antebrate isi ridica umerii si capul.,se intoarce de pe
cap pe abdomen,intinde mana dupa o jucarie,cauta syrsa sonora,gangureste,rade spontan la stimulat
emite multe vocale izolate.
Luna 5-sustinut se sprijina pe plante scurt timp sade sprijinit apuca obiecte si le aduce spre gura,emite
grupe de sunete in ritm rapid isi manifesta nemultamirea daca contactul social ii este necunoscut.
Luna 6- sta in sezut se intoarce de pe abdomen pe spate incepe sa se tarasca apuca obiectele cu o
singura mana isi priveste imaginea in oglinda,articuleaza silabe izolatte.
Perioada de la 6-12 luni este caracterizata prin perfectionarea motilitatii formarea mersului si a
limbajului.
Luna 7- se ridica pe sezut din decubit dorsal apuca obiectele intre palma si degetele 2-3 manifesta
interes p-u jucarii cauta o jucarica crescuta,pronunta pe silabe.
Luna 8-sustinut de axile paseste,apuca obiectele cu 3 degete,manifesta interes crescut fata de
jucarii,incepe sa se formeze intelegerea limbajului,priveste si se bucura de vederea imaginii in oglinda
pronunta clar silabele izolate sau repetate.
Luna 9- sta in picioare sprijinit mai mult timp,merge sustinut de ambele maini,se ridica singur in
picioare motricitatea fina,se joaca emitand pe adult pronunta spontan sau imitativ silabe repetate fara
semnificatie.
Luna 10-se aseaza si se ridica cu mai multa usurinta,se catara si merge lateral,merge in 4 labe.percepe
interzicerea pronunta clar cuvinte formate din silabe
Luna 11-merge sustinut de o singura mana sta singur in picioare,ofera obiectele care i se
cer,,pronunta 1-2 cuvinte clare si cu sens,intinde piciorul mana p-u imbracat.
Luna 12- face pasi fara sprijin dar cu baza larga de tinere,cu trunchiul aplicat inainte stand in picioare
se apleaca si ridica jucaria,arata parti ale corpului,pronunta 3-4 cuvinte cu sens.
44. Particularitatile examinarii obiective in pediatrie

INSPECIA
1. Starea general a copilului: bun - modificat - alterat - grav - foarte grav
2. Cooperarea copilului cu examinatorul: sensoriu clar - lucid - cooperant, la ntrebri d rspunsuri adecvate
3. Poziia copilului: normal sau hipoton - poziii neadecvate, poziie eznd sau culcat, deformitatea unei
pri a corpului, asimetrie evident, malformaii congenitale, disarmonii structurale ale corpului
4. Dezvoltarea somatic a copilului sau starea de nutriie hipoponderal, hipostatural, supraponderal, slab (se
vd coastele), subalimentat, de statur mic sau nalt, n general copil proporionat sau disproporionat

PALPARE

1. Tegumente: temperatur, turgor, umiditatea, grosimea esutului adipos, edeme; turgorul se examineaz pe
abdomen i partea interioar a coapsei
2. Diferenierea edemelor: de tip inflamator sau mixedem - edem decliv etc.
3. Fontanela anterioar: pn la 1 1/2 dimensiunea, tensiunea, nivelul fontanelei anterioare
4. Suturile craniene: starea morfologic - eventuala dehiscen
5. Craniotabes: caractere clinico - morfologice - dimemsiuni, marginile osoase, integritatea oaselor nvecinate
PALPARE NODULI LIMFATICI

Retro-infrauriculari, sternocleidomastoidieni, submandibulari, supra-infraclaviculari, axilari, inghinali

Caractere clinice de urmrit-numrul, mrimea, dac ele sunt dureroase, fluctuena, sunt solitari sau multipli,
consistena, relaia lor fa de esuturile nvecinate, dac sunt aderente ntre ele sau cu esuturile nvecinate
PALPARE SEGMENTUL CERVICAL

Tiroida: dimensiunile, consistena

Cervical: ductul thireoglos - chiste branhiogene, abcese latero-cervicale superficiale sau profunde

45.Particularitile de colectare a anamnezei la copii.

ANAMNEZA LA NOU- NSCUT
- vrsta gestaional, lungimea, perimetrul cranian (percentile)
-primele manifestri vitale
-dac a plns imediat, dac a trebuit s fie resuscitat
-respiraia, sistemul circulator n conditii clinice de funcionare bun
- culoarea pielii -rozalie, palid, cianotic albastr galben, hemoragii cutanate de diferite
tipuri
- malformaii congenitale majore sau minore sau suspiciunea acestora
- diureza, scaune cantitativ i calitativ
- scdere ponderal fiziologic
-prezena febrei de deshidratare
-modul alimentaiei dac nu este alimentat natural, denumirea preparatului de lapte, raia,
distribuia pe 24 de ore
- prezena eventualei regurgitaii sau a vrsturilor
- dac a fost vaccinat BCG
Anamneza la sugar:
-dezvoltarea static si psihomotorie
-cind sia ridicat capul, pozitia copilului, statul in picioare, umblatul prin tiris
-perceperea primelor cuvinte, mimice, reflexe
-cresterea in lungime, greutate, perimetrul cranian si thoracic
-dac dezvoltarea copilului nu a fost perturbat de anumite afeciuni ca otita, infecia urinar,
rahitismul
-alimemntatia sugarului in momentul examinarii (naturala , artificiala,intervalele intre mese,
regurgiteaz sau vars n momentul de fa, numrul scaunelor, cantitatea, calitatea lor)
46.PARTICULARITILE ANATOMO-FIZIOLOGICE ALE SISTEMULUI HEMATOPOIETIC
Sistemul hematopoictic const din partea central (organele hematopoietice) i partea
periferic (sngele). Sngele mpreun cu limfaeste partea lichid a organismului, care
contacteaz cu toate organele i esuturile din organism,asigurndu-le cu oxigen si alte
substane nutritive i eliberndu
-le de deeuri metabolice. Volumul total de snge n diferite perioade ale vrstei:
Nou-nscui costituie 14% din greutatea corpului (140 ml/kg);
-3 ani constituie 8% din greutate (80ml/kg);

 5-12 ani constituie 7

9% din greutate (70ml/kg);
La aduli sngele constituie 7% din greutatea corpului, ceea ce este echivalent cu 5 litri.
Funciile principale ale sngelui:
Asigur organismul cu oxigen i alte produse nutritive;
Asigur meninerea homeostazei;
Asigur imunitatea pasiv i activ a organismului prin tagocitoz i alte reacii imune;
Asigur organele i esuturile cu hormoni, te
rmenii, vitamine
Hematopoieza la sugar si copil se produce in maduva osoasa pentru seria eritrocitara,
granulocitara si trombocitara iar cea limfocitara in organele limfatice si maduva. De la 6 luni
in oasele lungi maduva rosie incepe sa fie inlocuita cu cea galbena care contine celule
embrionare capabile la nevoie sa se multiplice si sa refaca maduva rosie cu intregul ei
potential hematopoetic. Acest proces de transformare se termina la 12 ani, astfel ca
hematopoeza la copilul mare are loc in oasele scurte si late: coaste, vertebre, stern, bazin,
omoplat, oase craniene, clavicule precum si in epifizele oaselor lungi.

47.Particularitalile anatomo-fiziologice ale sistemului reno-urinar la copii

Sistemul organelor excretorii includ rinichii, care excret urina, precum i organele ce servesc
la acumularea i eliminarea urinei calicele, bazinetele renale, ureterele, vezica urinar si
uretra.
PARTICULARITI ANATOMICE ALE APARATULUI RENAL LA COPIL
dimensiuni i greutate relativ mari (n raport cu masa)
topografic rinichii dispui mai jos (palpabili)
mobilitate crescut a rinichilor
rinichiul are structur lobular pn la 2
-3 ani, corticala subdezvoltat
ureterele lungi i cu multe cuduri fiziologice
vasele limfatice renale i intestinale comunic, factor de translocare a florei patogene
intestin-rinichi
capsula renal subire
uretra la fete scurt, larg
vezica urinar dispus mai sus, palpabil

48.Particularitatile anatomo fiziologice a sistemului imun la copii

Sistemul imun reunete organele, esuturile i celulele, care asigur aprarea organismului
uman de substane genetic strine (antigeni) de origine exogen sau endogen
La nou-nascuti mecanismele de protecie mpotriva infeciei include factorii nespecifici ca
fagocitoza si reacia cu interferoni.
Imunitatea celulara la nou-nascuti e imatura , sczuta dar IgM se sintetizeaz uor si spre
virsta de 2 ani atinge nivelul adulilor.
La nou-nascuti este insuficienta producia de IgG, sinteza crora se intensifica ctre sfirsitul 1
an de viata. Concentraia IgG atinge nivelul maturilor lavirsta de 5 ani.
50.Perioadele critice de dezvoltare a imunoreactivitatii la copii
Sunt perioadele, cnd sistemul imun ale organismului n cretere i dezvoltare genereaz
rspunsuri paradoxale sau neadecvate la stimulul antigenic.
1 perioada critica:. (prima lun de via) Se atest o activitate diminuat a fagocitelor.
Limfocitele sunt capabile s reacioneze la stimulul antigenic i la aciunea
mitogenilor.
Imunitatea umoral este asigurat de IgG materne.
2 perioad critic(de la 3 la a 6 luni de via). Anticorpii materni dispar din plasma
copilului, ca rspuns la stimulul antigenic se sintetizeaz IgM proprie. Dificitul de IgA

predispune la infecii frecvente ale cilor respiratorii (virale). n aceast perioad se

manifest
imunodeicienele primare.
3 perioad critic(al doilea an de via). Sistemul imun este pe deplin funcional.
Crete capacitatea de sintez a IgG, dar mecanismele locale de aprare mai rmn insuficient
dezvoltate. Aceasta menine receptivitatea nalt a organismului copilului la diferii
ageni
patogeni.
4 perioad critic-(de la 4 la 6 ani de via). Sinteza anticorpilor, cu excepia IgA
, atinge nivelul adultului. Concomitent crete i titrul IgE. Activitatea factorilor locali de
aprare
rmne diminuat. La aceast vrst se manifest clinic deficienele imune congenitale
tardive.
5 perioad critic(perioada adolescenei.) Hormonii gonadieni secretai n aceast
perioad inhib raciile imune. Ca rezultat se pot dezvolta patologiileautoimune i
limfoproliferative. Se atest o cretere a receptivitii la diveri ageni micobieni

51.Perioadele copilriei: particularitile caracteristice copiilor n diferite perioade

Prima copilrie este cuprins ntre natere i vrsta de 3 ani, cnd se ncheie erupia
dentiiei temporare. Aceast perioad este cea mai important n ceea ce privete
dezvoltarea, nutriia i patologia copilului.
Prima copilarie este impartita in urmatorele subdiviziuni:
a) perioada de nou-nscut corespunde primele 28 zile de via
* -cretere rapid staturo- ponderal;
* -importana imunitii transmis transplacentar
* nevoile de ocrotire i de asisten medical n aceast perioad sunt mari, ceea ce impune o
supraveghere atent a nou-nscutului de ctre medic i asistenta medical imediat ce acesta
ajunge la domiciliu de la maternitate.
b) perioada de sugar (28 zile 1 an) cu urmtoarele particulariti
-apariia dentiiei i dezvoltarea funciei digestive care permit diversificarea alimentaiei;
-dezvoltarea imunitii active proprii cu reducerea rolului imunitii transplacentare;
- patologia dominat de boli ale aparatului respirator, digestiv, ale urechii medii;
c) perioada de copil mic (anteprecolar) 1-3 ani se caracterizeaz prin:
-ncetinirea ritmului de cretere;
-modificarea proporiilor dintre cap, trunchi i membre;
-completarea primei dentiii;
-alimentaia va fi variat asemntoare cu cea a adultului;
-desvrirea funciei motorii;
Copilria a-II-a reprezint din punct de vedere cronologic perioada ntre vrsta de 3 i 7 ani,
de aceea mai este denumit perioada precolar. Ea este limitat ntre ncheierea apariiei
dentiiei de lapte i nceperea apariiei primilor dini definitive.
Copilria a-III-a dureaz de la vrsta de 6-7 ani pn la sfritul pubertii. Existena unor
particulariti morfo-funcionale a determinat mprirea acestei perioade n dou
subdiviziuni: colarul mic i colarul mare. a) perioada de colar mic ncepe de la vrsta de 67 ani i dureaz pn la pubertate (pn la vrsta de 10-11 ani lafete i 12-13 ani la biei)
b) perioada de colar mare(pubertatea) are o durat variabil n raport cu sexul. Ea
corespunde apariiei menarhei la fete i este cuprins ntre 11 i 14 ani i dezvoltrii funciei
sexuale la biei ntre 13 i 16 ani. n aceast perioad au loc transformri de maturare fizic,
cognitiv, psiho-social.
52.Perioadele critice ale copilriei.
Intrauterine primul trimestru de sarcina
-perioada nou-nascut (neonatala)
*adaptarea generala fata de mediu extrauterin
*insuficienta imunitara fiziologica

- Perioada 3-6 luni

*Mielinizarea intensiva a neuronilor
*Form reflexelor conditionate
* Dezvoltarea vederii binoculare
* Dezvoltarii continua a memoriei
* Imunodeficienta fiziologica
Perioada 2-4 ani
*Are loc desavarsirea mielinizarii neuronale si a cailor de conducere nervoase
*Se intensifica formarea reflexelor conditionate
* Are loc socializarea copiilor, se sparge stereotipul existent
*Se mentine deficienta fiziologica a IgA, IgG
Perioada 5-6 ani
Are loc cresterea puterii si mobilitatii neurologice
Se formeaza activitatea nervoasa superioara
Are loc sinteza maximala a IgE
Se intensifica cresterea
Perioada de pubertate:
-restructurarea sistemului hormonal
-formarea personalitatii
53.Principiile de tratament a febrei reumatice la copii.
Febra reumatismala-o maladie sechelara nonsupurativa a faringitei acute (cauzata de
streptococul B-hemolitic). Afectarea cordului, articulatiilor, SNC.
Tratament:
Scopul-eradicarea infectiei streptococice si profilaxia ei.
1. tratament cu antibiotic fetoximetilpenicilina pentru minim 10 zile 250 mg de 2-3 ori pe zi
Amoxicilina 1-1,5 g in 24h pu copii mai mari de 12 ani 500-700mg in 24h 10 zile
Benzatin benzilpenicilin 600 000 UI, i.m. pentru copii cu masa corporal mai mic de 27 k
Benzatin benzilpenicilina 1,2 mln i.m pentru copii cu masa mai mare de 27 kg
2.tratament antiinflamator
Acid acetilsalicilic 80-100 mg /kg timp de 6-8 saptamini sau pina la normalizarea indicilor
clinici si paraclinici
3. profilaxia antibacteriana este indicate in caz de fra cu miocardita sau miopericardita sau
endocartdita. Se folosesc peniciline de actiune prolongata in tratament de durata pina la 5 ani
sau cefalosporine la bolnavii cu alergie la peniciline. Terapie cu antiinflamatoare nesteroide.
56.Principii de evaluare a dezvoltarii fizice la copii
Criteriile de baz pentru aprecierea dezvoltrii fizice:
1. masa 2. talia 3. perimetru cranian 4. perimetru cutiei toracice 5. raportul masa/talie
1.masa- I lun adaug600g (copil la termen 30g/zi) II-III lun 800g/lunar IV lun
750g/lun 4-6 luni dublarea greutii de la natere 1 an triplarea greutii de la natere.
2.talia- Naterea la termen:48-56cm La prematuri: <47cm
I an de via copilul adaug:
I trimestru:3cm/lun
II trimestru: 2,5cm/lun
III trimestru: 1,5-2cm/lun
IV trimestru:1cm/lun
II ancopilul crete 1cm/lun
Perimetrul cranian-la nastere 34-36 cm, 6 luni 43 cm, 1 an 46 cm, 5 ani -50 cm
Perimetrul cutiei toracice-nou nascut 32-34 cm, la 4 luni perimetrul craniului este egal cu
perimetrul cutiei toracice, 6 luni 45 cm.
57.Profilaxia afectiunilor respiratorii la copii
Avem profilaxie specifica si nespecifica.
Profilaxia specifica consta in vaccinarea antigripala (recomandata la scolari , copii cu boli
cornice somatice, copii frecventi bolnavi de infectii virale acute) si vaccinarea antibacteriana
(recomandata la copii cu neutropenie, maladii cornice bronhopulmonare, diabet zaharat,
insuficienta recnala acuta).
Profilaxia nespecifica nonsta in:
Regim rational al zilei-plimbari la aer curat, somn, gimnastica.

Prevenirea stresilor la copii

Reducerea riscului de imbolnavire prin aerisirea incaperilor
Alimentatie rationala si bogata in vitamin
Fortificarea organismului prin masuri de calire
58.Profilaxia primara si secundara a febrei reumatice la copii
Profilaxia primar(naintea primului atac de FR)
Ea se face prin tratamentul anginelor streptococice.
a)profilaxia individual.Este raional s se trateze sistematic orice angina dup vrsta
de 4 ani
b)profilaxia colectiv.
Are ca scop prevenirea apariiei i mpiedicarea rspndirii unei epidemii de anghina
streptococic;
Bolnavii trebuie tratai cu penicilin oral n doz terapeutic.
Terapia antimicrobian n amigdalit acut provocat d
e streptococul hemolitic grupul A
La copii
Fenoximetilpenicilin 0,750 g n 24 ore de 3 ori pe zi per os; (0,250 g x 3 ori), per os
sauAmoxicilin 1
-1,5 g n 24 ore pentru copii mai mari de 12 ani i 0,500
-0,750 g pentru copii de 5-12 ani 3 prize per os sau
Benzilpenicilin 50000 UI/kg/zi n 4 prize intramuscular (10 zile);sau
Benzatin benzilpenicilin 600.000 UI cu masa corporal mai mic de 27 kg, i.m. n 1 priz
sau
Benzatin benzilpenicilin 1,2 mln UI pentru copii cu masa corporal mai mare de 27 kg, i.m.
Profilaxia secundar(dup primul atac de FR)
La copii cu FR fr cardit
durata profilaxiei secundare este de 5 ani sau pn la 18 ani, permanent o dat n lun cu:
Benzatin benzilpenicilin 600.000 UI pentru copii cu masa corporal mai mic de 27 kg, i.m.
sau
Benzatin benzilpenicilin 1.2 mln UI pentru copii cu masa corporal mai mare de 27 kg, i.m.
La copii cu FR cu cardit
durata profilaxiei secundare este de10 ani sau pn la 25 ani, permanent o dat n luncu
Benzatin benzilpenicilin 600.000 UI pentru copii cu masa corporal mai mic de 27 kg i.m.
sau
Benzatin benzilpenicilin 1.2 mln UI pentru copii cu masa corporal mai mare de 27 kg
59.Profilaxia afectiunilor reno-urinare la copii
Infeciile urinare pot fi prevenite prin:
-important este tratarea maladiilor care pot duce la apariia infeciilor tractului reno
-urinar, tratarean afectiunilor ce pot servi drept focar()amigdalite,otite,absces
dentar,piodermite ; - ----igiena corecta
consumul crescut de lichide poate preveni infeciile de tract urinar;
-dup miciune, tergerea se face din fa n spate, pentru a se evita rspndirea bacteriilor
din jurul anusului;
-atunci cnd copilul are scaun (defecaie), l ajut s elimine bacteriile care pot cauza infecii
de tract urinar. Dac este nevoie, n caz de constipaii, se recomand laxativele uoare,
-fetiele trebuie s evite folosirea frecvent a spunurilor sau a spumelor de baie cu ph
-ul puternic acid;
Albuminuria ortostatica: evitarea ortostatismului prelungit, gimnastica medicala pentru
corectarea lordozei; odihna n pat n cursul diminetii si dupa amiaza Albuminuria ocazionala:
evitarea eforturilor sportive exagerate, a emotiilor puternice
60.Pneumonia acuta necomplicata la copii.Etiologia , tabloul clinic
Agenii etiologici ai Pneumoniei la copii conform vrstei
1 6 luni s.aureus, flora intestinala gramm negative, chlamydia trachomatis,
6luni-7ani-st.pneumoniae, h.influentzae,
7 ani- 15 ani-st. pnemunoniae, m.pneumoniae,c. pneumoniae
Tabloul clinic

Tusea, persistent, atit ziua cit si noaptea,poate depasi 7-10 zile Dispneea de tip expirator,
Starea toxica (refuzul hranei, paliditate facies toxic cu okii incercanati, cefalee, astenie,
diaree, varsaturi episodice, febra) Sindromul febril(38-39, p/e depasi 2-3 zile Durerea toracica(
dur. Intense sub forma de junghi) Tahipneea(la sugar mic: 60 resp/min;la sugar 2luni-12l:50
resp./min; la copil 1-5ani:40 resp/min) Tirajul cutiei toracice Auscultativ: respiratie aspra cu
expir prelungi

61. Rahitism.clasificare.manifestarile clinice a rahitismului

Rahitismul este o boal metabolic general aprut n perioada de cretere, provocat de
hipovitaminoza D i caracterizat prin dereglarea metabolismului calciului i fosforului cu
tulburarea funciilor organismului, mineralizrii osoase
Clasificarea:
Dupa gradul de graviditate (123) usor mediu grav
Dupa perioada: de debut, de recovalescenta, de sechele
Dupa evolutie: acuta subacute recidivanta
Complicatii: tetanie rahitogena, hipervitaminoza D
MANIFESTARI CLINICE:
PERIOADA DE DEBUT:
Sindrom de afectare a SNC: excitabilitate, hipertranspiratii
Simptome posibile: hipotonie musculara, laryngospasm, paloarea tegumentelor
Perioada de stare:
Flexibilitatea bordurilor fontanelei mari
Deformri craniene, aplatizare occipital
Torace rahitic: mtnii costale, deformaia cutiei toracice, an subpectoral Harrison, cifoz
Deformarea picioarelor n curbur "O" sau "X
ntrzierea erupiei dinilor
Perioada de reconvalescen:
Starea general se amelioreaz
Se normalizeaz somnul
Dispare sindromul sudoripar
Se normalizeaz tonusul muscular
Persist deformarea oaselor
Sechele postrahitismale
gradul I -Deformarea oaselor capului sub form de bose frontale parietale uor exprimate
gradul II -Deformarea oaselor capului cu bose frontale parietale mai accen
tuate i mtnii costale
gradul III -Deformarea structurilor sistemului nervos, caput quadratum, an subpectoral,
brri, genu
valgum, varum
63.Supravegherea medicala a copiilor conform standartelor in vigoare, dup virsta
si nozologie.
Examenul medical profilactic al copilului are ca scop
aprecierea strii de sntate a copilului
determinarea grupului de sntate a copilului
elaborarea regimului zilei: somnul, programul de activiti
asigurarea alimentaiei raionale conform vrstei copilului i necesitilor speciale ale
acestuia
profilaxia i tratamentul rahitismului, anemiei, malnutriiei, strilor alergice, infectrii cu
helmini
vaccinarea copilului conform programului naional i indicaiilor individual
Examenul medical al nou-nscutului prevede
- vizita medicului de familie la domiciliul copilului n primele 3 zile dup externarea din
maternitate
- nou-nscuii cu patologie congenital sunt vizitai n 1 zi dup externare

Scopurile vizitei medicului

identificarea factorilor de risc pentru dezvoltarea unor boli la copil
examenul clinic al nou-nscutului
aprecierea dezvoltrii fizice i psihomotorii a copilului
evidenierea problemelor de sntate ale copilului
determinarea grupului de sntate
elaborarea programului de ngrijire a nounscutului, regimul zilei
alimentarea copilului i a mamei
Asistena medical a copilului sntos
I an vizite profilactice la medicul de familie n fiecare lun
II an vizite profilactice la medicul de familie la fiecare 3 luni
III an vizite profilactice la medicul de familie la fiecare 6 luni
4-18ani vizite profilactice la medicul de familie o dat n an
Consultatiile profilactice a specialistilor: neurology, ortoped, oftalmolog, orl, stomatolog
64.Tulburari cronice de nutritive.Etiologie,Clasificari,Profilaxie
TULBURRILE STRILOR DE NUTRIIE sunt o afeciune cronic caracterizat prin ntrzierea
sau oprirea creterii ponderale, staturale sau mixte pentru o perioad mai mare de o lun cu
o diferen mai mare de 10% fa de valorile medii ale vrstei.
TREI FORME DE DISTROFII: Hipotrofia ncetinirea, stagnarea creterii ponderale;
Hipostatura stagnarea neuniform ponderal i statural;
Paratrofia masa excesiv
Clasificare:
DUP GRADUL DE SEVERITATE
A. Malnutriie uoar gradul I (10%-20%);
B. Malnutriie medie gradul 2 (20%-30%);
C. Malnutriie sever gradul 3 (mai mult de 30%).
DUP PROVENIEN
I. Hipotrofie congenital prenatal (intrauterin);
II. Hipotrofie postnatal (dobndit)
III. Hipotrofie mixt (prenatal- postnatal)
Etiologie:
HIPOTROFIA CONGENITAL- este consecina diferitor factori:
-Afeciunile i noxele profesionale n timpul graviditii;
- Gestozele gravidelor; - Anomaliile placentei; -Alimentaie deficitar; Factori ereditari
mutaii cromozomiale; -Maladii genetice determinate
HIPOTROFIA DOBNDIT
I.FACTORI EXOGENI:
-ALIMENTRI CANTITATIVI:
1. Hipogalactie matern; 2. Diluii necorespunztoare de lapte; 3. Aport insuficient cantitativ,
dominat de vomitri cronice;;4. Tulburri neuropsihice de glutiie, de supt.
ALIMENTRI CALITATIVI:
1. Aport insuficient de proteine;2. Exces de finoase; 3. Aport insuficient de grsimi etc.
-INFECIOI I TOXICI
1. Infecii respiratorii recidivante, pneumonii, infecii urinare;
2. Tulburri gastr ointestinale cronice, boli diareice;
3. Administrarea excesiv i de lung durat a antibioticelor.
- NEGLIJARE DE REGIM, INGRIJIRE I EDUCAIE:
1. Neglijarea regimului fiziologic de alimentaie;
2. Trecerea precoce la o alimentaie necorespunztoare vrst
ei.
II. FACTORI ENDOGENI
-Anomalii de dezvoltare ale organelor i sistemelor
-Afeciuni metabolice ereditare
-Stri imunodeficitare congenitale
-Sindrom de malabsorbie
- Boli endocrine

PROFILAXIA MALNUTRIIEI :1. Supravegherea medical obligatorie 2.Meninerea ct mai mult

timp a unei alimentaii cu lapte matern 3. Alimentaie corect n caz de: alimentaie mixt,
artificial, diluii corespunztoare vrstei
4. Diversificare adecvat vrstei 5. Educarea
prinilor
6. Vaccinri conform vrstei 7. Tratamentul precoce al infeciilor 8. Supravegherea atent a
copiilor cu risc
65. Virsta biologica a copiilor
Creterea i dezvoltarea reprezint un proces biologic complex, specific a tot ce este via,
caracteristic fiecrei rase i particular fiecrui individ. Dezvoltarea fizic n concepia clinicii
pediatrice se subnelege ca un proces dinamic de cretere (majorarea taliei, masei corpului,
dezvoltarea fiecrui segment aparte a corpului etc.) i maturizarea biologic a copilului n
anumite perioade ale copilriei. De regul, tot aici se refer unii parametri fiziometrici, iar la
copiii de vrst fraged n special pn la un an -formarea funciei statice, motorii ce
determin n general capacitatea de munc sau rezerva potenialului fizic.