Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cezar Postoaca
Avocat senior
cezar.postoaca@deleanu.ro
Modificari:
- Limitarea perioadei de analiza la 2 ani anteriori
deschiderii procedurii, in ceea ce priveste actele
gratuite si cele effectuate cu intentia de a frauda
creditorii;
- Limitarea perioadei de analiza la 6 luni anterioare
deschiderii procedurii in ceea ce priveste operatiunile
in care prestatia debitorului depaseste pe cea primita;
- Extinderea perioadei de 120 de zile la 6 luni pentru
cazurile prevazute la lit. d-f.
..
e) cu orice alta persoana fizica ori juridica, detinnd o
pozitie de control asupra debitorului sau a activitatii
sale;
g) cu sotul, rudele sau afinii pana la gradul al patrulea
inclusive ai persoanelor fizice mentionate la lit. a-f;
Modificari:
- Inlocuirea termenului de pozitie dominant (utilizat
improriu) cu sintagma pozitie de control. Aceasta
limiteaza cazurile de anulare doar la acele situatii in
care persoana fizica sau juridica detine efectiv un
control asupra debitoarei iar nu doar o pozitie
dominanta.
Lit. e) se refera la personae fizice / juridice care nu
sunt actionari, ci terti fata de debitoare.
- Inserarea pct. g) care nu exista pe vechea
reglementare. Prin aceasta se extinde sfera de
sanctionare a transferurilor patrimoniale.
BUNA CREDINTA
Modificari introduce prin Legea 85/2014
Buna credinta in cazul transferurilor frauduloase anulate, este reglementata la art. 120 din
Legea 85/2014.
- Este institutia o mai buna protectie a dobanditorului de buna cedinta, prin reglementarea
expresa a rangului creantei acestuia in ipoteza anularii transferului patrimonial. Daca pe
vechea reglementare erau pareri impartite cu privire la creanta dobanditorului fiind
considerata fie creanta istorica fie curenta, pe noua reglementare acesta are ordinea de
prioritate reglementata de pct. 4 al art. 161, fiind la egalitate cu creantele rezultate din
continuarea averii debitorului dupa deschiderea procedurii;
- Se acorda o protectie si tertului de rea credinta, acesta venind la distribuire pe pct. 10 al
art. 161, spre deosebire de vechea reglementare unde acesta in ipoteza anularii transferului,
pierdea si bunul si creanta (suma platita) in favoarea averii debitorului;
- Daca bunul sau valoarea acestuia nu se restituie averii debitoarei de buna voie, buna
credinta a dobanditorului, nu este suficienta pentru inscrierea acestuia pe tabelul de
creante (astfel cum era pe vechea reglementare). Noua reglementare impune o noutate
procedurala respectiv formularea de catre dobanditor a unei cereri reconventionale in
conditiile Codului de procedura civila. Doar urmare a admiterii acesteia si a lipsei dovedirii
relei credinte, creanta dobanditorului va fi inscrisa pe tabelul de creante.
- Se pastreaza principiul buna credinta se prezuma, iar reaua credinta trebuie sa fie
dovedita;
- Conform art. 342 din Legea 85/2006, dispozitiile Legii Insolventei se completeaza cu
prevederile Codului civil si Codului de procedura civila, unde este reglementata in mod
expres buna credinta:
Art. 14 Cod civil: Buna credinta: Orice persoana fizica sau juridica trebuie sa isi exercite
drepturile si sa isi execute obligatiile civile cu buna credinta in acord cu ordinea publica si
bunele moravuri. Buna credinta se prezuma pana la proba contrara.
Art. 15 Cod Civil: Abuzul de drept: Nici un drept nu poate fi exercitat in scopul de a vatama
sau pagubi pe altul ori intr-un mod excesiv si nerezonabil, contrar bunei credinte.
Art. 1170 Cod Civil: Buna credinta: Partile trebuie sa actioneze cu buna credinta atat la
negocierea si incheierea contractului, cat si pe tot timpul executarii sale. Ele nu pot inlatura
sau limita aceasta obligatie.
intelege sa isi exercite mandatul, in caz contrar judecatorul avand posibilitatea de a interveni
prin deblocarea situatiilor de pasivitate a practicianului si a celorlalti participanti la procedura.
Totusi, putem remarca o clarificare a situatiilor in care judecatorul sindic poate si este asteptat
sa intervina. Balanta pare acum sa incline spre cea de-a doua pozitie doctrinara fundamentata
pe vechea reglementare, judecatorul sindic putandu-si exercita controlul de legalitate pe toata
durata procedurii si cu privire la toate aspectele ce ar fi de natura sa incetineasca procedura.
Astfel, prevederile art. 45 care delimiteaza atributiile judecatorului sindic prevad la alin 1 lit.
o:
Judecarea cererilor administratorului judiciar/lichidatorului judiciar in situatiile in care nu
se poate lua o hotarare in sedintele comitetului creditorilor sau ale adunarii creditorilor din
lipsa de cvorum cauzata de neprezentarea creditorilor legali convocati, la cel putin doua
sedinte ale acestora avand aceasi ordine de zi;
De asemenea punctul p al aceluiasi alineat prevede ca judecatorul sindic are atributii de:
Dispunerea convocarii adunarii creditorilor cu o anumita ordine de zi.
Din prevederile acestor doua puncte putem trage concluzia ca legiuitorul a inteles sa tina cont
de cea de-a doua opinie doctrinara, respectiv un rol activ al judecatorului sindic in procedura
insolventei, nefiind limitat doar la monitorizarea activitatii practicianului in insolventa, dar si
al interventia, acolo unde este necesar pentru deblocarea impasurilor ce se pot declansa pe
parcursul procedurii. Aceste atributii sunt reitereate la art 57, unde la alin 14 putem observa ca
judecatorul sindic va numi un administrator judiciar/lichidator judiciar provizoriu in termen
de 5 zile de la sesizare, in cazul in care administratorul judiciar a renuntat la mandatul sau iar
adunarea creditorilor nu reuseste sa desemneze un nou administrator judiciar.
Rolul activ al judecatorului sindic iese totodata in evidenta si din reglementarea ce priveste
raportul trimestrial al administratorului judiciar, asa cum se poate observa din art. 59 alin 3:
La fiecare 120 de zile, judecatorul sindic va analiza si se va pronunta asupra stadiului
continuarii procedurii, printr-o rezolutie, prin care va putea pune in sarcina
administratorului judiciar anumite masuri si va acorda un termen administrativ de control
sau de judecata, dupa caz;
Prin urmare, spre deosebire de vechea reglementare, judecatorul sindic are la dipozitie
instrumente legale de a verifica si interveni direct in activitatea administratorului judiciar, fara
a se limita la o simpla constatare a activitatii administratorului judiciar si pe care acesta si-a
inscris-o intr-un raport.
Este posibil ca pe viitor sa se preconizeze o practica a judecatorilor-sindici de a verifica
rapoartele si de a-i sanctiona pe administratorii judiciari care nu isi intocmesc aceste rapoarte
intocmai cu dispozitiile stabilite de judecatori la termenele precedente. Aceste sanctiuni sunt
chiar prevazute de art 60 (art 22 din vechea reglementare), continutul pastrandu-se
neschimbat.
Art. 104
Cererea va cuprinde: numele/denumirea
creditorului, domiciliul/sediul, suma datorat,
temeiul creanei, precum i meniuni cu privire
la eventualele cauze de preferin.
(2)La cerere vor fi anexate documentele
justificative ale creanei i ale actelor de
constituire de cauze de preferin, cel mai
trziu n termenul stabilit pentru depunerea
cererii de admitere a creanei.
(3)Posesorii de titluri de valoare la ordin sau la
purttor pot solicita administratorului judiciar
restituirea titlurilor originale i pstrarea la
dosar a unor copii certificate de acesta.
Administratorul judiciar va face meniunea pe
original despre prezentarea acestora.
Art.65
(1)
Cererea
va
cuprinde:
numele/denumirea
creditorului,
domiciliul/sediul,
suma
datorat,
temeiul creanei, precum i meniuni cu
privire la eventualele drepturi de
preferin
sau
garanii.
(2) La cerere vor fi anexate documentele
justificative ale creanei i ale actelor de
constituire
de
garanii.
(3) Posesorii de titluri de valoare la
ordin sau la purttor pot solicita
administratorului judiciar restituirea
titlurilor originale i pstrarea la dosar
a unor copii certificate de acesta.
Administratorul judiciar va face
meniunea
pe
original
despre
prezentarea acestora. Originalele vor fi
prezentate din nou la orice repartiie de
sume ntre creditori, precum i la
exercitarea votului n adunarea
general a creditorilor.5
Art. 104 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenei i de insolven
(Codul Insolventei) reia in mare parte mentiunuile prevazute in Art. 65 din Lega 85/2006, cu
singura meniune c documentele justificative ale creanei i ale actelor de constituire de
cauze de preferin se depun cel mai trziu n termenul stabilit pentru depunerea cererii
de admitere a creanei. Dei textul nu prevede expres, n coroborare cu dispoziiile art. 254
NCPC, se opineaza in doctrina c sanciunea nedepunerii documentelor justificative ale
creanei i ale actelor de constituire de cauze de preferin este decderea din dreptul de
a face dovada creanei.
Art 20 (b)
Art.58 (b)
examinarea
activitii
debitorului
i
ntocmirea unui raport amnunit asupra
cauzelor i mprejurrilor care au dus la
apariia strii de insolven, cu menionarea
persoanelor crora le-ar fi imputabil, i
asupra existenei premiselor angajrii
rspunderii acestora, n condiiile art. 138,
precum i asupra posibilitii reale de
reorganizare efectiv a activitii debitorului
ori a motivelor care nu permit reorganizarea
i supunerea acelui raport judectoruluisindic, ntr-un termen stabilit de acesta, dar
care nu va putea depi 40 de zile de la
desemnarea administratorului judiciar
examinarea
activitii
debitorului
i
ntocmirea unui raport amnunit asupra
cauzelor i mprejurrilor care au dus la
apariia strii de insolven, cu menionarea
eventualelor
indicii
sau
elemente
preliminare privind persoanele crora lear fi imputabil i cu privire la existena
premiselor angajrii rspunderii acestora,
n condiiile prevederilor art. 169-173,
precum i asupra posibilitii reale de
reorganizare a activitii debitorului ori a
motivelor care nu permit reorganizarea i
depunerea la dosarul cauzei, ntr-un termen
stabilit de judectorul-sindic, dar care nu va
putea depi 40 de zile de la desemnarea
administratorului judiciar;
2.
Modificare: In noua lege se observa ca formularea asupra cauzelor si persoanelor este
mai slaba si mai imprecisa.
3.
In corelatie cu Raportul asupra cauzelor se afla problema atragerea raspunderii pentru
intrarea in insolventa (Art.169) si problematica prescriptiei acestei actiuni.
ART. 170
Aciunea prevzut la art. 169 se prescrie n termen de 3 ani. Prescripia ncepe s curg de
la data la care a fost cunoscut sau trebuia cunoscut persoana care a contribuit la apariia
strii de insolven, dar nu mai trziu de 2 ani de la data pronunrii hotrrii judectoreti de
deschidere a procedurii de insolven.
Depozitul de cash colateral in lumina dispozitiilor Legii nr. 85/2006, respectiv Legii nr.
85/2014
Viorel Mesca
Avocat senior
viorel.mesca@deleanu.ro
Definitie
CASH COLATERAL reprezinta depozitul bancar constituit de catre debitor/garant la
institutia bancara unde se contracteaza un credit. Acest depozit se face in vederea garantarii
imprumutului si i se inapoiaza solicitantului numai dupa rambursarea integrala a creditului.
Constituirea cash-ului colateral se face prin indisponibilizarea unor sume in lei sau valuta de
catre garantul creditului, incepand cu data intrarii in vigoare a contractului de garantie pana la
data platii tuturor obligatiilor clientului fata de banca.
Reglementarea anterioara
Singura posibilitate prevazuta de Legea nr. 85/2006 avuta in vedere legiuitor la redactarea
acesteia, de a se executa cu prioritate garantiile dupa data deschiderii procedurii si de a nu mai
astepta implementarea unui plan de reorganizare sau valorificarea garantiei in procedura
falimentului, il reprezenta formularea unei cereri de ridicare a suspendarii conform
prevederilor art. 39 din lege. Doar in ipoteza in care cererea era admisa de ctre judecatorul
sindic, garantia putea fi executata. In orice caz, chiar daca creditorul bancar era in
imposibilitate de a-si executa garantiile, folosirea sumelor de bani ce constituie garantia bancii
nu se putea face fara acordarea unei protectii corespunzatoare creantei garantate.
Indiferent de cat de avansat era stadiul executarii silite individuale demarate anterior
deschiderii procedurii insolventei, odata cu deschiderea procedurii, executorul judecatoresc1
se afla in imposibilitate de a distribui sumele indisponibilizate (chiar daca reprezentau
garantia bancii), existand obligatia virarii acelor sume in contul unic de insolventa deschis pe
numele debitorului.
Cu titlu de exemplu. aceeasi era situatia si in cazul garantiilor financiare (i.e. cash colateral
aferent unei scrisori de garantie bancara): banca nu putea executa pur si simplu acea garantie
desi rezulta fara niciun dubiu faptul ca finalmente, acei bani se cuveneau bancii in calitatea sa
de creditor garantat.
ce putea sa se afle chiar in faza finala a distribuiri de sume catre creditorul garantat cand a intervenit
deschiderea procedurii insolventei
Aceasta intrucat potrivit prevederilor Ordonanei nr. 9/20042 nu exista posibilatea executarii
garaniilor financiare dupa data deschiderii procedurii insolventei atunci cand constituitorul
acelei garantii era o societate comerciala. Cu toate ca aceasta ordonanta transpunea Directiva
Consiliului Europei 2002/47/CE privind contractele de garantie financiara, ce permite
executarea garaniilor financiare dupa data deschiderii procedurii insolventei, ramane de
observat ca legislatia nationala de transpunere a directivei deroga de la aceast posibilitate.
In ceea ce priveste garantiile reale mobiliare sau imobiliare, situaia nu era diferita,
deschiderea procedurii blocand practic posibilitatea creditorului bancar de a executa aceste
garantii.
In urma deschiderii procedurii insolventei, se proceda la transferul sumelor aflate in depozitul
de cash colateral in contul unic de insolventa, cu indisponibilizarea acesteia pana la
distribuirea catre creditorul garantat.
In practica, acest aspect ridica mai multe intrebari, dintre care amintim:
1.
Daca transferul acestei sume in contul averii debitoarei poate fi calificat ca o
recuperare a unei sume de bani in cadrul procedurii, in raport de care lichidatorul judiciar are
dreptul la incasarea onorariului variabil.
2.
Daca era posibila retinerea din suma respectiva a cheltuielilor de procedura, altele
decat onorariul variabil al lichidatorului judiciar.
In ceea ce priveste prima intrebare, intr-o decizie de referinta, Tribunalul Constanta a retinut
ca onorariul variabil al lichidatorului judiciar este datorat pentru sumele de bani obtinute din
recuperarea creantelor societatii in insolventa de la debitorii sai sau din fondurile obtinute din
vanzarea bunurilor. Totodata, nu exista identitate de sens intre sumele de bani incasate de
catre debitoare si sumele de bani rezultate din recuperarea unor creante. Raportul este de la
intreg la parte, in cadrul sumelor de bani incasate de catre debitoare regasindu-se si cele
incasate prin recuperarea creantelor, insa fara sa se confunde cu acestea. In aprecierea
instantei, diferentierea este esentiala, intrucat debitoarea poate incasa sume din activitatea
curenta in cadrul perioadei de observatie sau chiar din continuarea unor contracte in perioada
de lichidare, fara ca lichidatorul judiciar sa aiba o contributie in acest sens.
Onorariul trebuie sa reprezinte plata eforturilor depuse de lichidatorul judiciar pentru
obtinerea fondurilor necesare acoperirii creantelor. In acest sens, se accepta ideea ca
onorariul variabil este datorat pentru creantele a caror recuperare prezinta dificultati si este
nevoie de demersuri judiciare pentru incasarea lor.
Actuala reglementare
Potrivit carora (3) in cazul propunerilor de instrainare a bunurilor din averea debitorului
grevate de cauze de preferinta, creditorul titular are urmatoarele drepturi: a) dreptul de a
beneficia de o protectie corespunzatoare a creantei sale, potrivit prevederilor art. 78; b)
dreptul de a beneficia de distribuiri de sume in conditiile art. 159 alin. (1) pct. 3 si art. 161 pct.
1, in conditiile in care nu poate beneficia de o protectie corespunzatoare a creantei,
beneficiind de o cauza de preferinta, conform prevederilor art. 78.
4
Av. Andreea Deli, Av. Simona Maria Milos Elemente de noutate in legislatia insolventei. De la
principii la implementarea lor, publicat in Revista Phoenix nr. 49/2014.
Garantiile asumate de asiguratori sunt de mai multe feluri, principalele tipuri fiind:
2. Analiza naturii garantiei de buna executie si a formelor sub care aceasta se poate
constitui
garantiei. Intr-un asemenea caz, ar putea parea ca un creditor si-ar putea recupera creanta direct
de la asigurator, interpretand natura garantiei ca fiind una la cerere. Prevederile contractuale
sunt in acest caz extrem de importante.
Reprezentativ pentru aceasta problema o constituie un caz solutionat in 2010 din Marea
Britanie, Vossloh vs Alpha Trains.
Premizele spetei sunt acelea ca Vossloh, un producator de locomotive a produs in urma
unui contract, pentru Alpha Trains un numar de locomotive, avand ca garant pentru buna
executie firma VAG (facand parte din acelasi grup de companii al Vossloh). In momentul in care
un litigiu s-a declansat cauzat de neexecutarea culpabila a Vossloh a obligatiei de livrare a
locomotivelor, Alpha Trains s-a indreptat direct impotriva VAG (ca firma principala a grupului
de companii) considerand ca garantia de buna executie este una la cerere, chiar daca la
momentul respectiv, instantele nu constatasera inca culpabilitatea Vossloh. Era prin urmare o
incercare directa de recuperare a creantei, impotriva garantului, considerand ca garantia avea
natura unei stipulatii la cerere. Totusi, prevederile contractuale vizau si aspectul ca desi
garantia se achita la cerere, culpabilitatea debitoarei trebuia dovedita. Pe cale de consecinta,
instanta a considerat ca garantia era una sub conditie, chiar daca termenul la cerere
era folosit, esentiala fiind nu definitia termenului, ci conditia preexistentei unei culpe
dovedite din partea debitorului.
Este de luat in considerare, prin urmare, stabilirea culpei debitorului ca o conditie
inainte de a se pune in discutie posibilitatea unui creditor de a-si satisface creanta de la
garant.
In recentul litigiu dintre CNADNR si Romstrade, in care Astra Asigurari are calitatea de
garant asigurator, CNADNR s-a indreptat pentru executarea garantiei impotriva asiguratorului.
Aceasta insa, numai dupa ce CNADNR s-a inscris la masa credala a Romstrade, creanta fiind
prin urmare de necontestat. Contractul de executie a modernizarii unui tronson din DN67C
fusese incheiat in 2008, Romstrade garantand buna executie a lucrarii cu o valoare de 10% din
costuri. Ulterior, insa, a avut posibilitatea de a incheia contracte de garantii de buna executie cu
Astra Asigurari, pentru o suma totalizand 93 milioane de lei. Dupa intrarea in insolventa a
Romstrade, CNADNR a solicitat achitarea acestei sume de catre Astra Asigurari. Aceasta s-a
aparat invocand neachitarea de catre Romstrade a politelor de asigurare precum si neevaluarea
corecta a daunelor. Tribunalul Bucuresti a dat insa castig de cauza CNADNR, obligand Astra
Asigurari la achitarea daunelor.
De asemenea, in litigiul dintre Trenitalia Spa si Astra Vagoane SA, in care Trenitalia a
inteles sa se indrepte impotriva asiguratorului Generali Itali Spa, obtinand obligarea acestuia la
plata unei sume de 1.804.726,68 Euro pentru daunele cauzate de Astra Vagoane prin
neexecutarea contractului. Este interesant de remarcat ca acest litigiu a fost pornit inainte ca
inscrierea Trenitalia la masa credala a Astra Vagoane sa fie finalizata. Neavand la dispozitie
politele de asigurare emise de Generali Itali SpA, putem doar sa presupunem ca acele garantii au
fost stipulate ca fiind la cerere, asadar Tribunalul din Roma aproband somatia de plata
formulata de Trenitalia impotriva asiguratorului.
4. Concluzii si preconizari
Ca o concluzie, analiza unor posibilitati ale unui creditor de a recupera creanta direct
impotriva asiguratorului si astfel sa evite procedura destul de greoaie a recuperarii creantei in
cadrul procedurii insolventei, ne conduce la concluzia ca poate fi o masura viabila, conditia fiind
insa existenta unor clauze contractuale bine definite si neechivoce, dublate de stabilirea unei
culpe a debitorului in neexecutarea obligatiei pentru care a fost constituita acea garantie.
Despre faptul ca prima conditie ceruta pentru a exista responsabilitate este aceea ca faptul
trebuie sa constituie o culpa sau o greseala vorbea si Dimitrie Alexandresco: Asupra acestui
punct nu mai incape nici o indoiala, cuvantul greseala se gaseste chiar in art. 998. Considerand
dupa art. 998 si 999, pentru ca un fapt sa intruneasca elementele unui delict sau quasi-delict
trebuie neaparat ca el sa constsituie o greseala din partea aceluia care la seversit.
Pentru ca responsabilitatea prevazuta de art. 998, 999 sa existe, scria acelasi autor, se
cere, insa, ca faptul comis sa fie ilicit sau nedrept, dupa cum se exprima art.1724 si 1725 din
Codul Calimach (1294 Codul austriac), adeca oprit de lege. Faptul ilicit consista in atingerea
nedreapta a dreptului altuia. Damnum injuria datum, quod non jure factum est, id est contra
jus.
Este evident ca garantarea de buna executie in cadrul unei afaceri este o masura care
devine foarte populara in mediul de afaceri intra-comunitar. Riscurile la care se expun
asiguratorii insa, mai ales in contextul unei aparent interminabile crize economice nu sunt de
neglijat. Aceste riscuri ar putea cauza pe viitor o reducere a constituirii de garantii de buna
executie. Totodata, este laudabila in acest domeniu inovatia de care dau dovada din nou,
institutiile financiare din Malta. Astfel, recent (August 2014) a fost incheiat un agreement intre
mai multe institutii financiare malteze si irlandeze, agreement numit Exchange Traded
Instrument (ETI), prin care un investitor poate beneficia de o garantie de buna executie direct
prin acest program pilot. Premiza este infiintarea European Wholesale Securities Market, in
esenta o bursa europeana a obligatiunilor, facilitand astfel obtinerea (intre altele) a unor garantii,
inclusiv pentru buna executie, dar numai pentru companiile ce au actiuni emise la aceasta bursa.
In concluzie, garantiile de buna executie ii pot asigura unui investitor o mai mare
siguranta in executarea contractelor de achizitii publice, dar in acelasi timp este necesara si
o clara delimitare a limitelor raspunderii garantului, iar daca vorbim de perspectiva
recuperarii creantei, este necesar sa avem in vedere in primul rand dovada culpei
debitorului.