Sunteți pe pagina 1din 26

il

,,lllfll$(

ru$)
ilifft|)r|$-li
tr|r]tjflt

ruD }ilfltfi$billllj[ll,'
;*

Ieromonah Benedid Agftoritul

PATTMTLE

9r

VINDECAIIE/A

LOR

Ttaducere din limba greacd


de leroschim. $tefan lYufescu
sclilruL I,ACU - SFANruL I,II]NTE ATrlOS

---sl

\r

ri,

Nnrc,DEPnoLort
'...Nici oglinda murdard nu poate prtmi
reflexele imaginilor, nici sufletul ce este
cuprins de grijile lumepti gi intunecat de
patimile cugetirii trupegti nu poate primi
strdlucirile Sfdntului Duh'.
n
$
&
{
,*
r{

(SfAntuI Vasile cel PIare,'Epistola 2lO,


Cdtre cei invdtati ai Neocezaneii, P.S.B. 3, 188)

rl
q;

CT]PRINS
Notiuni generale....
z
Definifia pi provenienta patimiIor.....................9
impdrfireapatimilor....
...................
II
Consecinfelepatimilor.
...................
l5
Pricina, pretextele gi provenienla patimilor..... lb
Qdnduri9i patimi....
......2I
Diavolii- creatoriipatimilor....
.......,22
L.egdtura
dintre patimi........
............24
Iubirea de sine, ldcomia pantecelui,
desfrdnarea
,..............,.,
26
Alte patimi
..................
28
Vindecareapatimilor....
..................
5l
Modurile gi mijloacele de vindecare...............
52
implinirea poruncilor Si virtutite.....................
40
Ascezatrupeascd..
.....,, 45
gi postul....
Rugdciunea
..................
45
Alte lucrdriduhovnicegti...............
.......45

I
;:ii

Notiuni generale
Cecolul nostru este secolul in care
--,ttehnologra a ajuns la inaltimi foarte
mari. Cu toate acestea omuJ--+iin--mod
deosebit _QglJAgnglg, nr-are pac.e..Este
stapanit de_-lgljnjstg 9i de aceea carlfi cele
earesd-i aducdpaee_adar celepe carele afld
sunt se-leaarsjulgguiess adgv4l&-pass- Iar
dintre acestea psihiatria detine primul lgc,
daegxExsisurantei ce-o-simte omul contemporan
r.
eonsecinfete acestei nesiguranfe sunt
iubireade-sise gi egocentrismulomului, culti4gllg[palim[e_care
@rat,
il despart pe om.de-flumnezeu.

I
I

in aceastd stare actuala - consecinfa a


marelui progres al tehnologiei - Sqyantul
llUtjlO:,fAtir''fi despre patimi gi despre vindecarea lor este binevenit.
patim i ei
-iuyataguraSfintitor,P".arinli.clespre

nezeu, astfel incit sa-9i poata-..in,qugi


mdntlrirca gi sa se poatd indrepta spre indumn.eze.)re,
Definifia gi provenienta patimilor

lor nu cste un rczultat al cunoagv-j;td-e_Carea

terii gtiin[ifice Si psihologice,ci ea este-rBd.ul


ulgLgdatsi, gXpsrren[e",dJrho-vnica-stid obi ndita in urma .ngyointelor_aspre gi. a incerqarilor de mulli ani. Referitor la aceasta Sfinl accentu eazd: *QfaJii,f3liati nu
ly!ggjilf
scriu manuale de morala, c-iej afaLa*drumuLSi
pgvatuiesc pe..o.m-Ia-nepatimire, Si indusr\ezile prin curafireade patimi".
inrob-irea omului contemporan fald de
lqef,urileSensibile gi srrhjrrgarealti de catre
palimi ii inchid drumul qp_f_e_
_qg.mUlUgllga_cu
,D-umn-ezeu.
-Qrnul, accentueaza Sfinfii Parjnti,=trebuie
sd inainteze in libertatea cea drrli ftrrm\ezeu. gi asta se face prin presehinnbarea
patinilg in .dispozitie*iubitoare fafa de. Dum-

Patinoa inseamnd repetarea-+L intarirea


unei b*oli-,mo.rale.a unui picat; de pilda, a
BacatdulJaconoiei- a hetiei. sau a rlesfrindrii.
in timp ce un anumit pacat este s qddere
sufleteascd savirgita o singurd datd, o
incalcareconcretd a legii morale, pa.timaeste
inradaeinata;
_e4inseamna Stapanirsa sufletului omenesc
d_e_
o bsal-a morala. gi astfel -pacatul devine
stap6nrrl_sufletuluipi nu-l mai atacd dinafard,
ci il robe$te-launtric legindu-I-dalrrcnrrlSi
situatii Ei faciindu"f -.inca+a^bi[-d.e- a -se
igpojnvi.
Pa.tirya este @L
sufletegti. -Este o s[are- +Lo*miScare a sufletului
.tISPglM--Iirii. 9i cum sPune Sfdntut loan

lo
Scdrarul "Eatima nu se afla in fire i!-chip nanu este fdcdtorul patrtural. eaSl_Dgm.nezzu_
milor". {dlca ontotogic patimile se leagd cu
inexisten{a, deoarece fi.rea-om-enea.scaa fost
_cle-ata,-de,Dumnezeu.fard rdutate in ea. $i
deoarece Dumnezeg gqlg ngp_{Jimitor,tot asF
fgl Si sufletul omului este,nepdtimitor.
Sfintitul Guri de Aur ne spune cd
"mulfimea patimilor a intrat in suflet dup-

". Adica P.atimilg


moafrea.ace,s$fltuQrinp,acat)
[u -gpnstituieo-S@-fireasca-a sufletului, ci
ele apal i4 om @A:.$aya$ilea+acab.ilui.
etlmile mai sunt si boala a sufletului, 9i
incd una-rea".
$.qfletul este s6natos atunci qAnd nu are
patimi. Iar sdndtateasufletului este viLtutea.
Sdndtateaeste preexistent-d,
bolii. Prin urmare
vine
mai
t2trziu.
hg3l4
ca-r_e_--s.a
{ie in acel"a$itimp si bolnavagi sdndtpasd.-De
la sine uJtamerge inaintea celeilalte.

ll

Maf*-.Vreile ne sp-unq cd |atunci cand


s_gflelulse_aflar
rfr
lumea cereascd,iar cAnd se afld departe_de
aceastd_stare, 4lrrnci se afli jos {ip-adaneul
p.ierzarii). in primul ca-.surletul este nepitimitor, iar in al floilea.,e_l-,seafla_cuprins_de
patimi.
punetului
Qar toate acestea g-Ullt_.-sontrare
d-yedere ce predomind in lumea de astazi.
in--SOCietateacontempo
d este _eOnSiderat
qm_norr:nalge! c_are_iSis,alis_ta-ce
toate poftele
lui, irugl,
cel ce-se-nevoieste sa-qi taie
Patinile. !3__yeni-_yremea* spune Sfdntul
Cosma Dtolianul,. ]cind albul va fi numit
lgglu gi negrul alb". Adicd ra,utatea_9i_patimile yo1 4iunge,Ia-apogeu.
impffirea

patimilor

Dupd ce am vdzut ce sunt gi cdnd au


apdrut p.atimile, sd vedem Si impa{irea lor.

T2

-P+eF-jst(uti*-tr-up--esti si suflete$ti. Prin


analogie existd patimi trupesti si,-sufl-qteeti.
Adicd patimi ce se raporteaza la trup gi patimi
ce se raporteaza lasuflet.
Patimi trupesti sunt setea, foamea, sQmnul, etc. Acesteasunt aga-numiteleafectesau
patimi nevinovate. Dar sunt gi vinovate,
deoarece qiirana este stricdcioasd gi somn-ul
lucreazd,pentru [l+ut cel stricdcios 9i muritor
Si nagterea trupeascd a copiilor hdrdzeqte
omului, impreund cu existenta, Si trupul cel
muritor.
De asemenea, trulesti sunt gi patjrnile
adicd
care provin din @i,
patimite care au prieinile lorinJrup, cum ar fi
lacomia p,g,Itles.etui.Iar o:ttinoi-slflete$ti sunt
cele care provin "din pricind sufleteascd",cum

estq maldria.

* Mai existd Si pptimi amestecate saU*CeIn-

binale. Acesteaprovin din impreund.lucrarea


puterilor sufletegticu cele trupegti.

l5

Mai avem inca LaLinri tari $i p_atim_i


slabe.
Tari sunt cele care "sg..Idz-waksq_cu tArte
impotriva sufletului", i_qrslabe sunt cele care
se migcd "pe furig".
-. in sfargit, potrivit cu modul in care rdzhoise-Pe orn. existd P_aJrmicare rJ atacd p9 om
la-ardare 9i patimi care pricinuiesc 1runlai
intristare si m_dh,4ire,cum ar fi acedia,
in-tristareasi nep;sar .
Consecinfele patimilor
Prezenla patimilor are eonsecinfe tragice
in existenta umand.
a) Patimile il robesEsijl_su_hjuga pe om,
care isi pierda.liber.tatea gi devine robul lor.
b) S_ufletul.unui astfel de om se imbol-

4avesfe.NSi-Sigtahari.s-,m,ele---saleduhovniDesigur,"nuestecu
WEtf$_ruSjggls.dg$s,te.
putinfa ca toti sd ajungd la nepdtimire, dar

t4
tofi pot sd se mintuiascd, tofi se pot imprieteni cu Dumnezeu" (Scara, 26, par. 54).
c) P-atimilesunt ca a ingradt*d sau ealrn
Zid desPi4iter Qe ascunde harism.ele-srdetulgi. 9i dacd aceste-ziduri nu se vor ddrdma-qg
?iUlgul_-vidutilo,L tu pot iesi la iveala-bArismele duhovnice$ti ce se afla in spatele acelo-

r?.
$i precum omul nu poate vedea soarele
atunci cind este ceatd, tst astfel nu:Si+oate
veag,a@,
cdnclaceasta e-s{eag-gt!"nqA
d.eCeata*atimilor.
Patimile sunt sa _o--substanta v-Ascoasd
care impiedicd iunefionareain grn aaltgrenajulUi_(e-@i.
gi astfel eimul
F-e-aflamer.eu=iu.intuncric $r.nu-poate i*i 1u
tar,amutvtettl;i ^l
i. De pildd,iubitonrl
ds--arsinfiqtr-"9un9*a$!ebgpuna*mil-qs_-t_enici,
(es frdnatul, d_gS,falaf
g"a intresiijnteiepciuni qi
iUlnstfrii__,pelei ddtdtoare de, "bueurie. Trtl

l5

asg$tia se afla intr'o continu?.-noapfr: gi


qlbeEaiess--prin intune.ric. Qiq!*- lumi4a
ap3ltine .c.glgr_Mti si c.ql^o;'aarQ.sr:4k-auratat
sufletut de+atimi.
d) {g4d,a1-patimile ne izgonesc de__la
lglgtnrajid&ta =\ten $i fiindca lumina si viata
jzgonsc dq-la,Dumsunt Flristos,P,4[inoile-n.
nezgu"*eada.,
este=Viata,qi ne due--La.srsarte.
hicina pretextele gi provenienfa patimilor
Dar-de.Jnde-+rnvinpatimile?
Precum ne invald Sfintii Pdrinti, p3ltrnle
Iastarescpe@
Si a rxtemorisi.
Simturileqi -lucrurilesensibileale,lUmii sau,
dupa terminologia asceticd, "lumea", este
pncina prineipala-a_cr_e_ani
patimilor.

" na$tg,g!ttE:9
o---patimaas,b
A-dese-ori

oDlSrrfUnJLreaA:fagaUer in sufletuLomr*lui
no.a-mult*-vreme.O-antipafie frecdtoare, de
pild,a poate evoluainPatirgp.=nnr4P4iriige

l6

g[r, dacd nu i se dd atenfia cuvenitd. Iar o


glury4 poate deveni i@.
paca q[$US,inIa cere--ceva qi nu este
satisfdcutd, incepe sd sldbeasca qi-eedeazd,.
Iar- claci -este,.satisf.ie+td, atunci se .fa ce ypa$.
putgfnica gi cu mai multe pretentii.
Am spus cd lu_crurilesensDile constituie
Brj-ncipalrJ"Fretext pentru crearea patimi lor.
{tat? weme cAt omul nu se depdrtea?4 de
s[dri Ie sensi b il e- fie_de_celelrupe,sti prin _fuSa
_de ele, fie Oe cete gunete i pnn_dgzgustul
in-i-lpri"fatdde ele. @isal
r-az.boiascadinJauntru. D-qoarece atu 4 c-i ^cg4d
sufletul e_ste invdluit de infricogdtoarele
-d?gJri.-.ale_lucrurilor lumii, ageste4 de_Vfn
qbstaeqle penftu-suflt, care usor il du-q la
infrange,re$i cadere.
Dorinta nestdpAnita pentru lucrurile -s""ensibil-e,ate lumii, aa*eza!A*-in_l-qg|l
Sglgi p*e-ntru
duc,-la
@-de-Dumnezeu,
pentru "-| ucrurile-]-r-mii,
@

t7

sau chiar la..*draggsf,ea*-exagelata


_de noi
inqirte,.a_dic_d,la
iuhire de sine. gi astfel omul
este prins de luq,rurila_gexsi_bileslx_u__se
Sdnde$te,
de nimic
altceva.
4 evptnta aspra-p_err*tru
@
Iarnevo@fle-patimi.
inta aceasl4.lfglqie sa ne de buna voie
pontinud, de-oaf,e_c.e
c,el ce nu se depdrte4fii
d-_e
lgeruuk sensibil e, care constituie.pdgttite
patimiloa este atras de-picat l*d,Sd vrea.
"9el ce 49 q9_*d-g,pafteaLa_-dg*Suna-rroie
ae
priginite patimilcrl, este-*atras faffi voie la
pacat".
tuSruils*sen-sibjle, care sunt pricinile-<le
h@als- pacatului gi ale celor mai multe
patimi-' sunt: _vinuL -femeile,**bog4ia-" 9i
bu4nstareatrupdui.
patrrl Pricini decurg: lacomia
Din-,aC-e-ste
paneceUi, desfrAnarea. Si toate patinri_le
trupegti, iubirea de ._arginti,.lacomia . iubirea

t8
rle trup Si iubirea de plaCeri. Acestea la rindul
lor congtituie pricinile unei=lou![nti de alte
patimi.
sd se nqvgi4gca 9i
D-g--agega-omul-treb-uie
sd nu fie alipit-de--ele, 9i'atunci va izbuti sd
c4gtige i'biruinta fara luptd". Dar Qgca'v-a fi

t9

Cu cit ornul itrhestcronai_mutt odihna trupeascd, cu atdt mai mult_Sggfegzii_lec pati_


loilor. Dacri virtutit@irea
si
intristarea cele dupd Dumn-eagu, atunci
p"ti-iL"ffi
odihni,si f raiuLcet h un 21
.[rupului.
Detiitiifilatrupe$H gi pticerite nu numai
ciAjnfaresc patimile, {dgzradacrneaza Ei_qea
mai mici rezistenf! _a sufletului fafa de ele.
Mai ales sriia exaqeratd 4e trup il face pe om
sd dobindeascd pAtinUlC_*[ns:etii, adicii

l_qau,atacudle
-ngI,isAtor 9i YA-Drimi,
luqrurilor sensibile, atunci este nevoit sd
lupte, punindu-$i-in Prjmeidie-libert4rtpalui
dgbgleicsasqa.
eand- inima es_lsivie prin.*plq?g l4Jui
Dg4qn-ejzgu,4g11-c-r:Imtrurilq,S,e--qqr-9le-sq,--!-ar.patimiletrupest!.
cdnd slgllulile se" int-arat-a.atUp-c,i
Bucuria care ,nu provine g!!__!LLtute
- lgima
plicinuiegte stari_nefirc"$ti
moare.
in suflet 9i diferite
pqtimi.
Sfintii Pdrinti consideraodihna Eupului ca
c_biarsi amintirea $l.Ugaqi[3tla devin in
fiinq -prjncipta- ^auz a pafimilor. Sfanlul
lggnS@-de-Au r socoteqte ollh nalrupeasca
felul lor n$tg Jtisini ale patimilor Ca sd
cre-gze_pafirna,
sL in general, cgnfo4\tl si tr- ul bun,-jfgPt
mintea ia matpria prima de la
deoarece
chlBu|*c,el.mai.-rual-al-mzboittlui,
m9m-one.Dgllultp ori memoria qtd primefe
patimi.
"replgzerfiatii"
multor
desfiitdrile tu+qlti sunt Plisina
9i astfet se dcituiesc n^rimlle.

20

Omul nu vine in contact cu lucruril,eJunrii


numaiprin-sim$uri, pe care le ved,egi le aude,
ci gi prin amintirea lor. Prin amintire.-$i=imagi4glie omul de multe ori se intoarce- La
l_Ugfufrle_IqL1-ii
Si este robit,de pat :--,,,-,-

Diavolul fqloseste-.irmginatiakA sa*4ace-\


dr.+ricinrlesi Pre:
@4epd*e
te-tele Fatimilor'gadilandu-i,sfirnindu-i pro

miscad(QiStacfndti,cu ga[fu rlnecurat e-,{,@


:
qa
astfelQ@ge-facivinovati
ele
sinG;u
9i
(pentru cdderea-tor)'.

$aqUN[ne spunecaa(asun.lein,cep!e
". I,a inc*elluteIe
"
n-ate
le--aejlqam
!a imagfnatit
se prezintd ca_niste furnici, dar mai tArziu
atacd,*-g,a.ni$te lei. Alada.1*AgL-Sare re
4evoicsle -trehuie -.$A-.:s--lupte- cu-- p-atimile
. c{ci atg.nci
cAnd rlevin lei cugfzuse*hUUregc.

2l

Oinduri Si patimi
--SamnUfqteoricdrei patimi se aflA de obicei lg.gi!4q[galimas. insd @i
.ussanstt_tule-,paJimaqi @
eqte
ran-OVatde atacql gandudlor. Vinovatia-lui
incepe-de f"6"ii"'ti*
si orirn@ gandurilor.
Cdnd o m uI (cg nsimG_EUlgan_d
u_I=p_a
Sdtgs, (cpnsr:l-pdstrg'-d induntrul
@
sdu mai multa vrem,(htunci va dobdnctirpatiga qslespundtorre. De pilda, m,Andna nu
e,s[gun gdnd simplu care a venit gi a trecut,
ci aeea stare car_er_dmAnein_om, g6.ndut ce
persistd.
U3prdin pricinile patimilor este gi lndltarea
qru&SA a cugetirii. Dupd stunlut vasile_set
@e, eA,provine din uitarea prezentei luri
Dumnezeu. gi Qfdntul Isaac Sirrrl spune cd
-=-----r

inattaf-eaeslg imp

at--3-^

^ - Yr.

din- pricina
$i precum
nu existd eopii fdrd mama, astfel nu existd

22

23

oatimi rara inafiarea-crgetarii. Din ea provine


.

ExistiinsiSio@ita
d.e cautareapEcerilor't 'f.Sti. lar ea se manifesti prin @c._petrec-educ la cad-eriimpestl
@e-eare
sminteala ochiloLee -pricinuieste*apnndefga
.@pU[ui Si cdderi ale rnintii. Dupi acestea
urmeazd r
4uhovni ceasci $Linsslins.et._S!4D"an@f9a
tuturor Frrteyilor suflete$fi. $i, in sfirgit, g-b!a_r
gi unele patimi care au fost omorite,_ incep.
iaraS sa se OeStentegi.sa iritesufletul.
Diavolii - qedorii

paUnnor

@tessand"r

inmarea-Patimil'or.
Dar nu ii atacd pe toti in acela$ifel gi_cg
ci, potrivit cu qlaIea,
@e,
4gb9JgegaSs.a,intrebuinteazi diferite arme
St un moOatfe* ae tupg. fe.yn monan nu il
vor lupta niciodatd difegL.cu qdndul desflagi1[i, ci mai intii_il va lupta cu slava
ds$44a, qpoi cu iudecata aproapeluigj dgga
igPltels-lHJpe"lti si
@
@.
Dar- in _ciuda _n0{ldurlui-furi,oscu care
dialaoblitrazboieste pe om, rizultatulfmal al
tgplg-rramanen vointa tne*
bitvotul.rdzboie*@

@,

gufl.etul omului, i4$d Iu

are inqdduinta gi

Qar creatorii Brincipali _a patifnilor s_grt


.diavolii. Omul Se afli mereu sub inrdurirea
SeyoliloI: caurc-incear_saJrL4riee*-chip Sa-l
ipbrinceasci
in pdcat giin-patimi.@

tii

25

I.qfitura

dintre patimi

Patimile _qqntstr-dnp legate intre ele. Ele


aqnl_a3tr4_lanl. g1a provine din cealalLd.
9fantUl_loan-Lcararul folosegte d-e-multe .ori
expresiilq- _rn&i ale- patimilor:: 9i - -fiice.=ale
patimilor".
De pildd, Edndria_egt_eurmata de multc
gn_dg desfranAte, iar iu@Iea
de in$elare.
rniq
ta
suftet
si
suferd
de doud
9mut
rceg
p_4!uni: de iubireade,lrsp si -putinatatea _d_e

suflet. tuDirsa_3e_trup @l
necredintei Si zutln-a_gfdtU@ e-s,t_e-_
maica
ldtllui

c?re na$te acerlia.

De mutte ori o patim4 dalo_cggb, h


"S_gara"
sa, Sfdntul lggn Sinaitul spune
qggqtqarele: "4m.v_dzutun oarecare mo+?h,
g4!e,-"
fii"n'-d_.inbiqerica, @
Cediei Si a fgst scufundat__intr:unsomn
?dinc. Ds_o_d_a!a
*Oiavotut_*:lrei
it y_4d__pe
ggsarle cd il alunSa pe diavolul aceaie,isi il

sLrand.gi daca Ia inceput


Qnruite-pe-rnpnahla
dormea, acur*ninsd era un.cirrtaref treae.$!
m.am intrebat: eafe_diaVgleste
mu4_ndu:md!l-ai.*P-ulernic?".
De multe
".i
P4umas ne -Pga1g-du-eela impdtimire. De
aceea_SfintiiPdrinti_4!9nf
i oneaza: "Md_biUg:Sa
l_o_c_uigqli
qmuLmandru.
_9u,-un_lell d_e_c,at*"eu
Uu locnl cu_omutcet mAnrtnl qa.F,a:1g_se
g*djggde l3 tine lucrareaSfdntuluiDuh.
este foarte strdnsd,
@i
iAf numaruUoreste destul de mare. Cuviosul,
spqle in "Filocalie"{espre
lglg@aschin
.
\rreo doua sute sapt
Dar cale."mai imponante, adicd raddcinilg
tgturolpatimilor sunt: a) "Lubirea_deplaced;
b)-lqbrlca-de-shva;c) iubireade arginti.

27

Iubirea de sine, ldcomia pantecelui


gi desfrdnarea
.[.!Uifea-ds pldceri provine din -iubirea de
pin- care constituie inceputrrl trrtrrrnr Patimilor. Iubirea-desine este iuhirea exage*ati
fatAde noi ingine. Cdnd omul nu se gAndegte
la Dumnezeu, ei numai Ia sine insugi, atunci
devine iubitor de sine.

I
I
[
Il -

I
I
I
i
I
I
I
I

Aima-eaUmacareprovinedin iubireade
q_ineeste ldcomia pAntecelui. Ldcomia sau
,lnUuib-area pdntecelui este folosirea nerationaii a hranei, eare face ca qU4lgasa rdmani

Uglutrilhare. C-aei"p6nfecele gras nu face


minte subtire". Dar de ce? Deoarreqe_lacomi?
nAnrcs,etrtipri-Qinuieslg4ryeteala i4--gap,-si
Steutate Si sldb_iciunein. t"rutr. gi astfel,
.-.ttetindu-l trdnddvia, omul-parase$te
tucrarea duhovniceascd. tJrneazd, apoi
rdcealaduhormiceascd,intuns.careasrrgetirii,
imprdstiereagdndurilor g[ tulhurarea in we:--

mea rugiciunii.
Llddularele _truBulul*S3.
sl@3a$gesc si om,ul se afli iirudluil-de
polpseald'. MiEtg? devin e _curioasi*$L_cufeierd-ltot. pdrndqotul'.ADoi, inchipuiri necurate
Si rrrqagini--nculdincioase intineazd chlqq Si
qlpu|* lui. Iar sindurile viclqn"e qg afl4
14
aEqgeul lucrdrii- lor. 9i asffel putem u$or
infelege pggt43_pentru care Sfdntul loan
@a$rl,
{UpA cuvdntul despre lacomia pdnfecelui, i1_erejUgediat"., pe .=Cel.
Sespre de*
Cdci,
spune
prima este
eI,
-cred
ci
fgnare.
m.aca celelde*a-do ua.
acoperi- lumi16^-lUnti.. _tol
trg$Um. _ng-_qgl'
asffel 9i@,precum-si
@lor
$i ale bdUtturilor
u din-suflet;
$L,plqggqt _qga@in$necd vEzduhul, a$a Si
I;comia-pAntecelui
inJune"ca g1!$gA__gea
iubitoare dq__DU-mnezpu.
Iar aturlci 9411dgmul
n11are minte curatS" nu se_pp-a!g,.in(e!g!nici
cu -luerari_duhovrric$ti, -dupd -cum nu* -este

29

28

potrivit unei desfr6nate sd vorbeascd despre


intreaga infelepciune.
9i dupd cum din*post vine intreaga
intelepciune, tot astfel din ldcomia pAntecelui
naqc dgsfranarea 9i diferite alte miscari
s_e_
trupegti. $cestea inting"zu:agdndurile, -iar din
infl erbantarea pitimaSa. a.madutarelor tfl ,pului se pierde intreaga infelepciune. fgtimaq*e
suttt gi acele migcari care se lunc in__qm
a!-unci cdnd acesta este intdrdtat cle lucruri
ra qi de
AgISrDil_e.
EVe li $ti te n ec_uviin cio ase, caIs 4p_rild_flacara

Pafte!9r-trupe$ti.
Alte patimi
Desfrdnarea este strAns legatd de mdndrie. Adeseori ea urmeazd mdndriei.
Iar qind spunem mdndrie infelegem o
slarapsrmanenta. de- arogantd ce existd in
om. fe monah ea il ataca dupa multd weme

de osteneala 9i nevointd, alungdndu-i astfel


lucrarea duhovniceascd din suflet.

ggl-yge ne sPunecd mdn9tr$gl*vSg!l--e"

d-{greste pdcatul care $i numai el singur..gste


indeajung "sd te facd vrdjmaq lui Dumnezeu"'
Iar pggule care il stArnesc sunt: bani!. caserumusetea
lg-*[qxo-49,e,weg.nlQiil-e--putgre.aqif
trupeascd, intelePciunea omeneasca si iste-

fimea mintii.
Iar _gggryfiileacestui pdcat sunt: desfrdg n i. PL2ndri a
\aI:g a, !_e,!iinta'9ii ntu n ecare rni ti
alungd lucrarea SfAntului Duh din sufletul
omului gi il face sdlas a tot felul de patimi
Wl-ene.
in afard de mAndrie mai sunt gi--alte
pgl-imi distrugatoare pentru om cum ar fi:
Ug[A-vqr4f_L_$_ania, inv1dr4, fi4erea "de
Uinte a rdului, etc.
VtqllaygrDire stinge focul duhovnicesc pe
c31e Duhul S-fantil aprinde in sufletul nostru'

50

s"ufleJulrlisiil
@gp-sare-este o batie.,a,
qgo-ats_
face
lafar_a-dedin
sine',
om'fiard veni-noasd",-1pgp_
riu decat cdjndricit qi jmpiedica
ln"Una..omuluisd" cunoascd-tainele .lui Dumnezeu.
JMdF -e-ste--lucrarea*-diavolului,
_lqgminatura vltiim_aSului,anrunajadului, "piedied a
Qyt3viei. pierderea imparafiei'. D_upal{ggle
\@ile_ ea este"gi ,stricrr:e.a vietii Ui .dasc5lul
lgptle-iimp-oH-v-a
-!-uiDumnezeu. eB-Icare este
shpan[,de**invidie il ars indunhul^"siu p

dia:rotul*s-.e.na$t-edh
lui Dumnezeu sunt
laya-emencasca.D-efun!-e
datg omului pentru totdeauna, df_Engrsa_de
grnte__A_raul
ui se Jace*p$eha*{e_uerdera a
-lor. Iar -ea.pildd il avem pg.acetslator.crLze,ce
mii-Ae"-tatanti. Si precum cAl*c,9*ssam^dni_
in
gpi$i n-imic nu peaig castiga tot astfet oi cel
Ag"Jine-ruinte,.riul nu are=nici. un folos din
wata duhovniceascd.

51

PATIMII.OK
VINDECARDA
Precum am sPus, PggISiLesunt hAala
detldui. Dle*il.inrobesgpe om,-alungf harul
de la el, il-indepdrte-azAde
!g| _Dqmne4grr
D-u-mnezeu
si fac c,uneputintd mdntuirea lui.
Pentru ca omul sd se mintuiascd gi sd
ajunga la indumnezeire,trebuie sd se curete
d-epatimi. Iar aceastdcurdtire de patimi constituie qdndtateasufletului.
Iafa EUratir.eadepatimi sufletul nu se vin'
d-ecdde pdcat qi u[*nU-4q]a!t$*egte-slava pe
e?!9 a pierd-qt-o Prin cdlqarea poruncii si
cddere.
Desigur, aceastd curdtire este, [Ust3{ga
dar ea ea sd s-e-.P-aata
@sc,
iuf4ptU! eptg fi-e-pginta A!-de.-i@rrunatgstarea-omului. Aeesta ofe-.-voiuta -sa, iar
o-.,umn9?Sg*haf
U!*--S-au.innisericaOrtoOoxa
toate lucrdrile sunt rrrnririle acestUihar qi a

32

53

tibertatii omului, deoarece toate sunt dumnezeiegti gi omenegti impreund.


Qnul se elibereazd, complet de patimi
consirylL_".
Dar
@_Dumnezeu
omul
t-rSb"uie-_s"*Ircage
pe
Dumnezeu"-s_d
ei
ridice no--rulpatimitror ce ii acopera quflaLgt.
C*dciDumneze_Lr
respectd intru totul libertatea
omului qi il aju[a_po_tfivitcu rugaCiunea_ceo
face.
Modurile gi mijloacele de vindecare
gendijt
dg* bqzi pentru ca omut sd
inceapd ngygtJqta_pe..ntrucurdfirea d_g_
,patimi
e@epatimas4.
Caci dacd
qg._q,,"q"U-np-a[te
nu o poate vindeca. Cel care a
fost inwednicit sd se vadd pe sine gi sa-gi
cunoascd pgtimile sale, este cous_ideratmai
presus decat cel care "s-a inwednicit sa vadd
ingeri".

LiUigtea ofera omului un mare ajutor pentru a:Si cunoagte patimile sale. Da este chiar
'iryq*eput-Ul
curatirii de patimi".
* Cunoasterea pdcatelor gi a patimilor este
Ufmata. d-ep-o-eainta.PJig pocaiUfd omul vine
in patria libertatii f,ilor.slavei lui Dumne,zeu.
nu este o zdrobire trecdtoare
D,-af_pp"c_ainfa
izvorAhd,din simfdmintul savdrqirii unui oarecare pdcat, ci o-stare duhoyniceaEcd perma[en!i, care inseamnd o.indrepta.re.statornica
a-gtnului spre Dumnezeu. Ea este o-schimbare dinamica a omului din cele afard,de fire
fire, 9 mutafe din latura paE-atuIn_S,9le*_ggpa
luf !n-@ra-virtu[ii, un dezgust fafd,de pacat 9i
o intqargg-rg*sp-r-4"-.Dumnezzu. $i precum
"Poc*
accentueaza _SfantgtCrigorie falm:
infa inseamnd a uri pacatul qi-a-iubi:zirtutea;
estqjaDAtgrqa de la rdu Si facerea binelui".
credinfa nu ajutA la nimic.
.Farra-p.-o-cainfd,
Lesatnta se na$te tn-jnima omului din
cq@inf! gi din ftica de Dumneaeu. SfAntr'l.

34

Isaac Sirul asemdna pocdinfa cu o corabie. $i


precum nu poate trece cineva marea fdrd
corabie, tot astfel nimeni nu poate trece
marea cea necuratd a pdcatelor 9i a patimilor
Si sd ajungd la dragostea de Dumnezeu fdrd
pocainfd qi frica de Dumnezeu. Iar aceastd
mare omul o poate trece numai cu corabia
pocdinfei. c re are drept vdsle frica-de."DugrUezgu. Dacd vdslele nu conduc bine corabia,
omul se ineacd in marea patimilor gi nu
ajunge niciodatd la limanul dumnezeiesc al
dragostei de Dumnezeu.
Pe de alta parte, ffjq,a..dumrrezeiasca este
cea care il ap4ra pe om deiar-na.patimilor..gi
nu lasd sd se piarda ro-dul".nevointei*luice l-a
dobandit nevoindu-se in toatd wata sa cu
osteneald gi durere.
Desigut pgg nla 41e 9i_ anu-mite mani-&S-tari,dovezi concrete arn spune, care in terminologia patristicd se numesc "roadg-_4|e.
pocainfei". Iar toate acestea in mod firesc

55

pricinuiesc aUgatirea-sufletului omenesc de


patimi.
himul rod alnocainlei este.-ndrturisirea.
in ea se intregegte pocdinta. I4r conditiile
marturisirii gi ale pocdinfei sunt e,unoasterea
pdcatelor qi smerita cugetare. Daci omul igi
cunoagte patimile gi pdcatele lui, dar nu se
smeregte, mdrturisirea lui nu ii aduce nici un
folos. tEtudsir,ea este expresia -unei inimi
s_merite. Qand inima qq impietreste, atqltci
ofnul numa#uriqg$te qa-e-l--ins-ugi
este pricina
patimilor gi a pdcatelor lui, cl_pIglgxteaz4ji
?cuza W oameni sau pe diavoli, sau chiar pe
lnsugi Dumnezeu. Marturisirea curaH aduce
in inima omului evlavie. care este rezultalul
rugindrii, dar $i a mingdierii ce urmeazd
recunoagterii Si mdrturisirii pdcatelor Sl.priqtriiJg.spgngabi-litatii pentru ele.
rreotri iarta pacatele celor ce se mdrturisesc qi d-Uho_v-nici-i"
experimentati vindecd
patimile omenegti. De aceea parinfii duhov-

56

-nici treL uie sd fle_sanatssi*s_ufl*eteqle,


AU_fAfi
de patimi, qA-g4*pgata .vj4!gsa Fi Sa pgata
gcoli orise- prijj _de a sidea-._.sr*_in$i$i
in
"pgt!mi.mur-dareqi scdrboase,,.
l:f-TailaJf'a-rturirririi omul vede pe D,umnezeu, singura. .desdvdrgita Si adevdrata
curdfie, Eg4gtiruizan.din_ 4ce!4Ei timp Sj
iltinaciure-ap-acatului ce.i:a murddrit intr eaga
sd, o. qu_releprin
{$[a $L_a.rS!f.et*,:-*-gr-4[gg!Sn0afurisire, lucrare care seamdnd cu gu_ra
f1r.eaogorului. Precumplugul curdla pdmdntul
de spini gi buruieni, tot astfel gi mdrturisirea
sapd gi aruncd din inima omului toate pati_
mile care se ascund inlduntrul ei, o preg*
te$te sd primeascdharul_$|O_ajutd sd qe fac{
p9-triviE .pentr-ucufjyare.a$i_(odirca virtutil or.
&.-PgcauntiA-slmdrturisire se leagd incd
ele trei-virtuli: ineiptarea -Aea dupd D_um\e. zeu, lesdgte Si @.
Toate
acestetrei virtufi ajuta eficient la curdfireade
patimi. Efb;ntristare $Lhcrimi omul iese Ia

37

lucru in cdmpul "curdfirii sufletului". i.n(11p:


taf*eaSiJagdnUle sunt cele care omoard ugor
patimile, d-upa care EUfIgtUl p-rimggte,*paceg
ggndu4lgf 9i se ina[d la curdtia minlii.
intrisl3rea_Si mdhnireA rdzboiesc mai ales
gtttS l9plg
-d__e_
E[ima blasfemlei, rar p_-uhinlf_e"A
impotriva qandurilor de desfraqgfe. De aceea
s.Iantut tsaqSirul ne sfdtuiepte: 'Atunci cdnd
- ca ai ajuns 13.o
iti va veni ga@i
oarecafe mdsurd duhovniceascd
spune:
Ba,try;4{9,_v.9Zi4i desfranaril"e-"_tgte".$i apoi
ac-centueaza ca trebuie sa-L rqgary
mprihanl
rW
i
de_aa-ceastaiarisma a
QF.t_l"e
"nu
gi
va pleca de la
&_s'i43:. daca ne va da,
noi 9g13fia pAnd la iesirea noastrd din viata
aceasta".
Sf4lrtul Qriqorie Palama, urmdnd traditia
bisericeascd curatd, considerd absolut nece/
sari ascultarea de pdrintele duhovnicesc,
cdruia cregtinul trebuie "sdi descopere toate

59

58

patimile". viclne alj: sufletului sdu" Si sd


p4rneascd "tratamentul duhovnicesc".
Sinceritatea fafd de pdrintele duhovnicesc

.gfu

cu desdvirgirea

noastrd duloyniceascd: Iara ?$sgltafe_je


pdrintel e nostru d uhovni cesc 4_Ugs_tg.
posi I ila
nici ascultarea noastrd fafa de Dumnezeu. $i
fdrd ascultare 4g_pot
exista .-SpOfire
Ouhovnicea"scasi Daza de egoisrn ;i in$etare.
i4 ma4asfiri gxista dewza: "Ascultare - ua[d;
ngascultare - moarte".
&voinla pentru curdfirea de patimi cere
trezie. Ea trebuie sd se facd intru absql_Ut
nJ!_ccsafa_c.unoStinle, "nu in joacd, cl-._q-udihdcie",
greutdtile. Nu toate bolile trupeqti se vindecd
cu acelagi medicament. La fel_este gi cu cele
ggfletegti. "Orice boald se vindecd cu medicamentul potrivit ei".
C&I-mai-bine--este si se lupte nevoitorul
c4=patima Si sd o dendddfue.za ceE_rneme

cdci de"se va mdri-$i se


@,
va-i4n9-g1i",v-a fi foarte greu si se dezrdddcineze. Cand Patimile sunt-mici seamdnd cu
cateii care sunt la maceldrii 9i sunt alungati
c-_deUn
n um ai strigdnd Ia ei, i-ar.gAnd-s-e*mareq
lej-restaPanifi gi Pencrrln$r'
Ugvoinfa aceasta mai are trebuinfa 9i de
staruinfa pi s-tatoUlig,ie.gtraduinta zilnicd-pen-

trg-.-4-e.zrq4-4cin31e4-P-4!uqUoresteabsolut
necesard,cdci !gp4si@ are--d1ep!..u1{uare

patimilor in inima -omului. Chiar 9i


cqegte:1-gp1
cea mai micd lucrare duhorrniceascdcare se
face- statornic ai zilnic re--I0419-P-!#9re $i
peq!9-in!0glAl4ng-p-atimilor. De aceea este
trebuintd de Program; este trebuinfa de
sla1-uinfagi statornicie pdna la moarte'
sd
De asemenea este nevoie ca o-n'l"ul*
-ovite.prlcinile patimilor. Aceastddepdrt'arenu
preventiv' ci si ter4are numai uB-=c.araa[erpeutic, caci il ajuta pe om irrnevsinta curatirii
{e patimi. eglsi-anO {edn@se afld langa

40

4l

om, gLSIJ*gtrR[Lbiruieste patima si lupta,Lui


este indoitd, 9i lduntricd 9i exterioard. De
pilda, pentru a lupta impotriva_patimii deS:
ftaudJj-i, q-arm.A-.puternicd este "a se tine
d9parte-de-osdl.1eafetelor". Astfel se inchide
-@lg!-gJtgrior gi rdmdne numai cel launtrjc.
Pentru ca gmul sd sg poata dgpqrta 9i vindeca de patimile sale, il,gjuta foarte mult inq_d
a. Spundnd
pustie, S_lntii P-arinti nu se referd, numai Ia
deartafe._a tIupgascd de lume, ci -mar-ales*_la
de lucrurile lumii. Este
@
qLqo_lut necesar ca omul. sd_.s-e_
n-erloiasca
"PiIt4-Qe ya fi ",ca-sd-gi d ezrddaeineze patimile
din sufletul sdu.

implinirea poruncilor pi virtutile


Qufatire-apatimitrorse face prin implinirea
por"uncitrorJulnumne&eu.Scopulporu-ncilor
e-StecUrdlirea-inimii. Scnpul_}.e"care il a_u

bolnav estB
lnedicamentele pentru gryl
pe
il
care au_po-,ygggd9
acelagi cu cel
tULD_U_mde pa!-rmi.
nezeu pentru -srdkful _b,ojn-av_.
PgSa|ut-a inttat induntrul nostru prin incdlcarea poruncilor gi de aceea nimeni nu trebuie sd nadajduiascd cd i$i va curdfi sufletul
fara implinirea lor.
],ucrarea poruncilq este aceea care JinOeca si intareste suflctu.l bolnav; care il
innoie$te 9i il sfintegte.
Dar folosul cel-mal..impodant care rezultA
din implinirea poruncilor este ca pfin-ea omul
egte ajutat in dobd4drrea yrt!u[!or. Iar_@
p,4ti!0a gqlg-Iaz! p-it4-qi d o-b-p-rAta*pltnvirtute a
conltrara--D-oDandtle,A_virt_utilor s-e_facq $p!A!,
de,g4rece o_-g!g!g!g depinde de alta. Edstd
g4gfil{gpqti
cum ar fi: milostenia, postul,
privegllerea 9i vir!g!!
sgflelgqti: dragostea fap
-

de_stueqi
{9 aproapele smereuia p:ih_a4i_r-ea
toate celelalte care se sdvirgesc de cdtre

42

suflet. V.glqtea lfUpeaqgA curafa trupu-l .de


4rn-atgriapatimilor, in timp ce vj$utea
sufleteasca ad,uce smerenie in suflet Si._il
aqrata de gdnduri de$arte.
Asadal aiutqrut cet mai eficient in lupta
p",atimilor. il. .aduc. virtutil e. Dar ade14qp_otriva
seori chiar si numai amintirea unu;i qm sfdnt
a[1ta foarte mult in neyointa.
Dintre virtuti cele mai importante sunt

43

neald. De aceea spune S.f,?ntulloa[Scararult


"Nu am privegheat, nu ann postit, ci m-am
smerit gi m'a mdntUit pe mine Domnul".. Pe
drumul adevararci_:vietldub_ovd.cgFfi smere4lamerge inainte iar-faptele vin din urmd,
Fgcrua, trupeascd. _Epgntiala__Ln_.
nevointa
ps-n!{u curdtirqxlg-Ba0u{
truasceza
este si
peascd. Viala cre$tind este o viata de
nevoinfd. Dqc_a1ryei ca j4ima:ta Sit devjna
credintaslffie'renia.
lgc.-qll4nelor veacului celui nou, rnai intai
kglgtaggtelU-{11_$9c14...............ge!4riicarealungd
lpvistigregtelti {ap!e_Ua1g trqpesti:_-psst,
in-lunericul patimilor. I6fa**Sredin]la mintea
prive-ghere, rugdciune, cercetarea Scripturilor
omului est-e;aspan*dtlala Iuerurile lumii. prin
gi cu acestea.nevoies[e-te impotriva patimilor.
ea insd mintea se adund gi igi gasegte pace-a
Dar tre_buiesa se inceapa ds.Ja-posl caci
Si linistea gdndurilor.
e_!este prietenul intregii infelepciuni, in timp
Am spus cd important este qi ajutorul"_ce-"il
ce l@i
este inceputul relelor.
smerenia
in
lupta
a_d,uce
impotriva patimilor.
l9.td egte inceputul drumului cre$tinismului.
CSI_Sare__a
*dshan( rl;mfgta
injnima* sa a
udi.
Pl este__chiar_paai*ca--rugaci
deve4lt mort pentru lume. gi cel eare a murit
rytge91l4qeg! pnstul sunt doua arme pup-gntrutume aliruit- p"atimil_e.
eel cafg__re
tglgln
lupta noastrd impotriva+alinilor
qlggrenle igi stapanegte p.a(iryile fara osteEgqacfUneain general, qi mai ales lggd_ciunea

44

45

!r{ilisus:_loa,mne_Isusg*Hnglqafl *e-,:xoiluieg!e-ma" este p4zitorul cel mai sigur al mintii


cafe_ impragtie norii patimilor din sufletul
omului.
Dacd pllma patimd este iuIirs.a*de"-sine,
4tun ci pri ma vi rtu te este'dispret uirea."o-dhnei.
Qdihna trupeascd gi nelucrarea disfr_ug_St4fletul omului, in timp ce osteneala.gigreutafile il
curdfd de patimi. impreunfr ss nevoi.ntafn,pea$cd absolut necesard este gi cefectarea*de
glrle, pentru a-$i putea cunoaSte omul
pat-i_mile
Iui cele zrscunse.Cind omul se afla
in fata ,-c_e_!.o-r*aarg -prici4uiesc eo,nfortut si
odihna, atunci cu siguranfd va sta gi in fafa
dgfidelor ce se nasc din acelea. A$adar,
n_evoitoruttrenuie sa se Oepat
de p-gg4!e
o,Srhngi, ca sd se poatd curati de patimi.

Alte lucrdri duhovnice5ti


Cele care ne mai ajuta in lucrarea noastrd
sunt: p.emenirea mor[ii,-milostenia. ticerea,
gqQlg:"a.c_u
l4 Dum n e4eu, intdl nirea cu o ameni
duhovnice$ti Si ceqcetarea cuvdntului lui

Unnszgs.
Pomenirea morfi este ingrddirea norniri-lor-.trupeSti Ei 1l a,qeazd pe om in trezvie
duhovniceascd.
Patimile se dezrdddcineazd $i se vindecd
prin @
la Dumnezeu.
Atunci cdnd c!$e!af_e_a_la,_DUm_11eAeu
stdpanegte sufletul, este alungatd orice_cugetare

d-elartad_Lnin"una.
De aceea spune Sfnntul Griqorie Te
ul:
"Sd cugeti la Dumnezeu mai des dec6t ai
rdsufla". Iar al*tul din PaUnfi spune: "Mintea
care se depdrtgaZd de Dumns2su sg faqe-sau
fiard-sau-diayol".

46

ln6hirea cu oameni duhovnicesti ldrgegte cuno,gsJg_&3qhOrmiegaicd, dezrdddcineazd patimile gi alunga gindurile necurate.
Uiloslenta este Si ea un medicament
impotriva patimilor. Omul milosfiv se face el
insu$i medicul sufletului sdu, deoarece Oi
r4ilg5ten_ia,ca un vdnt puternic, alunga din
suqglUl omului intunericul patimilor. Nici un
lucru nu poate elibera pe om din patjma cg,a
cr,pdd a mindriei, precum cercetarea $f Aik
tsrarea celor care se afld intr-o stare grea trupeasca sau duhovniceascd.
O armd foarte Puternica in lupta aceasta
e-qte gi cercetara dumnezeie$tilor Scripfuri.
Cercetarea aceasta ajuti l4_g_Uta$fea
m,inlii de
g4nduri_lggg_afe 9i de aminririle pdcatelor de
mai inainte. gfantu!_lsaac_8rl subliniazd cd
nimic altceva nu poate alunga dln sufletJl
omului amintirile--vrchii destrdbdlari qi arde
gindurire ce le pricinuiegte ea, 93gg@a

s.SnklBr*rsriptun.

47
.-SludiU!_egn$ruUal "Stntel

vjetUor-gfintitorl_@,

Scripturi .si al

il apd.rd

pg gm de patimi FLll inlafgp.tein dorirea de


Dumnezeu.S-iastfel omul ajunge la-curatirea
s-ufletuluisr gimte ruatne pentru patimi sinetqttg_Ulq4le patieilor.
TE@rea,in sfdrgit, e-stefo.arte_folosilpare
iU cdldtoria duhovniceascd a omului. 'Mai
mult deqdttoate s,aiubegti tdcerea",deoarece
pricinuieste Egl$rqdilglghoyn Lcp-as
cd. Prin
qanglurllor
tdcere vine -pg-cs49i se curdta
tnjulea-gnului de orice cugetare patimapa.
De asemenea,prin ga omul se depdrteazd,de
ju-dem_Ulte
-pAg41!g,precum ar fi. n0gl*ci-qng,""
carea,clevetireaSi dobandeqteXansma-dea
i!$q!-egetainele lui Dumngzeu.

de gdnduri-te
{11-rl v-iJrdecare.";-t
patimagegi qJlllqli de patimile liuntrice, s_e
intregegtelucrarea curdtiei. Omul se vindeci

48

de patimi, se elibereazd, din robia lor Si


4pbandeste cur.$ia.
$i astfel, elDrat de patimile. saler-smul
dsDan*d9$!gEssA*giandJlilor. Iar rlov?rlal'i sufl etulomulgi*-a_i{rg*qpg_t-.p-4-do.bg15!.easqa

clgFle'.3 s-B{rirg
fnra-sfo4are.
@r biruind.p*4Umile, o-mulq depjrieaza
@jubueaie..iine-ceasfficdtoare-de-ssflet si
primeste in--:ufletul-srau han't ,sr pacga lui
D_gnnezgg.E! simte ci a @
impotriva UlcatulUiSi a lumii, chjar.si"hiruinta
iglpgtriva mo4ii. 9i astfel omul ajunge la
limanul dragosteide Dumnezeu.

rnprinru ot|tentCtX
T.h otl 3lt 0' zai 54t 0t 2?

..bi

u3