Sunteți pe pagina 1din 30

Stagiu CECCAR Categ.

Profesionala Expert contabil


An I Sem. I Serban Georgiana
Aprilie 2014

Pagina 1 din 30

CAP. 1 P R E Z E N T A R E
Nume si prenume stagiar ...Serban Georgiana
Categ. profesionalaExpert Contabil An de stagiu I SEM. I
Numarul lucrarii practice primite ...1/2014...
CAP. 2 R A S P U N S U R I
Nr. Grupa: 1
Nr. Categ.: I
Tema: Elaborarea situatiilor financiare anuale
Intrebarea nr. 15 - O societate de comert prezinta urmatoarele informatii la inceputul lunii ianuarie N:
cont 371 SI 1.071 lei, cont 378 SIC 150 lei, cont 4428 - SIC 171 lei. In cursul lunii ianuarie societatea
se aprovizioneaza cu marfuri in valoare de 1.000 lei, TVA 24% cota de adaos comercial este de 25%.
Incasarile din vanzarea marfurilor in aceasta luna sunt de 2.042 lei. In luna februarie societatea se
aprovizioneaza cu marfuri in suma de 500 lei, TVA 24%, cota de adaos este de 30%. Incasarile din
vanzarea marfurilor in aceasta luna sunt de 1.190 lei. Inregistrati operatiile din luna si regularizarea TVA
la sfarsitul lunii.
Raspuns:
1. luna ianuarie
Aprovizionare marfuri
% = 401
371
4426
371 = %
378
4428

1.240
1.000
240
550
250
300

Incasare din vanzarea marfurilor


5311 = %
2.042
707
1.647
4427
395
Descarcare gestiune
K = (Si 378 + Rc 378 )/ ((Si 371 + Rd 371)- (Si 4428 +Rc 4428)) =
= (150 + 250) / ((1.071 + 1.550) (171 + 300)) = 18.6%
Rulajul debitor al contului de adaos
378 = Rc 707 * K = 1.647 * 18.6% = 306

Stagiu CECCAR Categ. Profesionala Expert contabil


An I Sem. I Serban Georgiana
Aprilie 2014

Costul marfurilor vandute va fi: 2.042 395 306 = 1.341


% = 371
2.042
378
306
607
1.341
4428
395
Regularizare TVA
4427 = %
4426
4423

395
240
155

Situatie conturi la sfarsitul lunii ianuarie:


Sold cont 371 = 1.071 + 1.550 2.042 = 579
Sold cont 378 = 150 + 250 306 = 94
Sold cont 4428 = 171 + 300 395 = 76
2. Luna februarie
Aprovizionare marfuri
% = 401
371
4426
371 =

%
378
4428

595
500
95
274
150
124

Incasari din vanzarea marfurilor


5311 = %
1.190
707
960
4427
230
Descarcare gestiune
K = (Si 378 + Rc 378 )/ (Si 371 + Rd 371)- (Si 4428 +Rc 4428) =
= (94 + 150) / (579 + 806) (76 + 156) = 21.1%
Rulajul debitor al contului de adaos: 378 = Rc 707 * K = 960 * 21.1% = 203
Costul marfurilor vandute va fi: 1.190 230 203 = 757
%
= 371
1.190
378
203
607
757
4428
230
Regularizare TVA
4427 = %
4426
4424

230
120
110

Pagina 2 din 30

Stagiu CECCAR Categ. Profesionala Expert contabil


An I Sem. I Serban Georgiana
Aprilie 2014

Pagina 3 din 30

Intrebarea nr. 17 - O societate comerciala este subventionata, pentru o investitie cu caracter social, de la
bugetul statului, in baza unui contract de 3.000 um. Suma primita este folosita integral pt. achizitia unui
utilaj in anul curent in valoare de 5.000 um, TVA 24%. Sa se inregistreze primirea subventiei, achizitia
utilajului si amortizarea lui in primul an de functionare, stiind ca durata de functionare este de 5 ani,
amortizabil liniar.
Raspuns:
Primirea subventiei guvernamentala
4451 =
4751
3.000
Incasarea subventiei
5121 =
Achizitie utilaj
%
2131
4426

Plata achizitiei
404
=

4451

3.000

404

6.200
5.000
1.200

5121

6.200

Amortizarea utilajului la sfarsitul primului an: amortizare liniara - 5.000/5 ani = 1.000 / an
6811 =
2813
1.000
In acelasi timp virarea unei parti din subventie la venituri: 3.000/5 ani = 600 / an
4751 =
7584
600
Intrebarea nr. 34 - Se hotareste revaluarea unei cladirii coeficient de reevaluare 1.75, stiind ca valuarea
sa initiala este de 45.000 u.m. si amortizarea cumulata este de 9.000 u.m.
Raspuns:
Valoarea reevaluata: 45.000 * 1,75 = 78.750
Amortizarea reevaluata: 9.000 * 1,75 = 15.750
Diferenta din reevaluare: 78.750 45.000 = 33.750
Diferenta amortizare: 15.750 9.000 = 6.750
212

%
105
2812

33.750
27.000
6.750

Intrebarea nr. 40 - Intreprinderea Alfa avea in stoc la 1.11.N 100 buc din marfa X evaluate la costul
unitar de 10 lei/buc.
In cursul lunii au avut loc urmatoarele operatii:
-3.11.N achizitie 200 buc la costul unitar de 12 lei, rabat 10%, TVA 24% (factura);
-5.11.N achizitie 300 buc la costul unitar de 15 lei, TVA 24%;
-10.11.N vanzare marfuri 350 buc la pretul unitar de 20 lei, remiza 5%, scont de decontare 2%, TVA
24% (factura);
- 15.11.N se primeste un rabat de 20% pentru achizitia care a avut loc la data de 5.11.N (factura
ulterioara);

Stagiu CECCAR Categ. Profesionala Expert contabil


An I Sem. I Serban Georgiana
Aprilie 2014

Pagina 4 din 30

- 25.11.N achizitie 150 buc la costul unitar de 20 lei, scont de decontare 5%, TVA 24% (factura);
- 27.11.N vanzare 300 buc la pretul unitar de 25 lei, TVA 24% (factura)
- 30.11.N se acorda un risturn pentru vanzarea din 27.11.N (factura ulterioara).
Se cere:
1) sa se contabilizeze operatiile de mai sus, conform OMFP 3055/2009, stiind ca pentru descarcarea de
gestiune se utilizeza LIFO;
2) sa se intocmeasca fisa stocului;
3) sa se prezinte informatia in Contul de profit si pierdere.
Raspuns:
1) sa se contabilizeze operatiile de mai sus, conform OMFP 3055/2009, stiind ca pentru descarcarea de
gestiune se utilizeza LIFO;
-3.11.N achizitie 200 buc la costul unitar de 12 lei, rabat 10%, TVA 24% (factura);
Valoare de achizitie
Rabat 10%
Valoare neta comerciala
TVA 24%
%
371
4426

200 buc * 12lei/buc


2400 *10%
2400 240
2.160 * 24%
401

= 2.400
= 240
= 2.160
= 518,4

2.678,42
160
518,4

-5.11.N achizitie 300 buc la costul unitar de 15 lei, TVA 24%;


Valoare de achizitie
TVA 24%
%
371
4426

300 buc * 15lei/buc


4.500 * 24%
401

= 4.500
= 1.080

5.580
4.500
1.080

-10.11.N vanzare marfuri 350 buc la pretul unitar de 20 lei, remiza 5%, scont de decontare 2%,
TVA 24% (factura);
Valoare de vanzare
Remiza 5%
Valoare neta comerciala
TVA 24%
Scont de decontare (Valoare financiara neta)
TVA 24%
4111

%
707
1.596

8.246
6.650

%
667
4427

4111

164,92
133
31,92

350 buc * 20lei/buc


7.000 *5%
7.000 - 350
6.650 * 24%
6.650 * 2%
133 * 24%

= 7.000
= 350
= 6.650
= 1.596
= 133
= 31,92

Stagiu CECCAR Categ. Profesionala Expert contabil


An I Sem. I Serban Georgiana
Aprilie 2014

Pagina 5 din 30

-15.11.N se primeste un rabat de 20% pentru achizitia care a avut loc la data de 5.11.N (factura
ulterioara);
Valoare de achizitie
Rabat 20%
TVA 24%

401

300 buc * 15lei/buc


4.500 * 20%
900 * 24%

%
609
4426

= 4.500
= 900
= 216

1.116
900
216

-25.11.N achizitie 150 buc la costul unitar de 20 lei, scont de decontare 5%, TVA 24% (factura);
Valoare de achizitie
Scont de decontare 5%
Valoare neta financiara
TVA 24%

150 buc * 20lei/buc


3.000 *5%
3.000 - 150
2.850 * 24%

%
371
4426

401

3.720
3.000
720

401

%
767
4426

186
150
36

= 3.000
= 150
= 2.850
= 684

-27.11.N vanzare 300 buc la pretul unitar de 25 lei, TVA 24% (factura);
Valoare de vanzare
TVA 24%
4111

300 buc * 25lei/buc


7.500 * 24%
%
700
4427

= 7.500
= 1.800

9.300
7.500
1.800

-30.11.N se acorda un risturn pentru vanzarea din 27.11.N (factura ulterioara).


%
709
4427

4111

9.300
7.500
1.800

2) sa se intocmeasca fisa stocului;


1.11.N 3.11.N 5.11.N 10.11.N

STOC
Intrari
Intrari
Iesiri 350b

100
200
300
100
200
50

x 10
x 10,8
x 15
x 10
x 10,8
x 15

=
=
=
=
=
=

25.11.N

Stoc
Intrari

250
150

x 15
x 20

=
=

1.000
2.160
4.500
1.000
2.160
750
3.910
3.750
3.000

Stagiu CECCAR Categ. Profesionala Expert contabil


An I Sem. I Serban Georgiana
Aprilie 2014

27.11.N

Iesiri 300b

Stoc

Pagina 6 din 30

250
50

x 15
x 20

=
=

100

x 20

3.750
1.000
4.750
2.000

3) sa se prezinte informatia in Contul de profit si pierdere.


1.Descarcare de gestiune pentru vanzarile efectuate Contul 607:
%
=
371
8.660
10.11.N 607
3.910
27.11.N 607
4.750
2.Inchidere contul 607
121
=
3.Inchidere contul 707
%
=
10.11.N 707
27.11.N 707

607

8.660

121

14.150
6.650
7.500

4.Inchidere contul de cheltuieli 667


121
=
667

133

5.Inchidere contul 709


121
=

709

7500

6.Inchidere contul 609


609
=

121

900

7.Inchidere contul 767


767
=

121

150

Rulaj Debit 121 = 7500+ 133 + 8660 = 16.293


Rulaj Credit 121 = 150 + 900 + 14.150 = 15.200
Sold final Debitor 121= 16293 15200 = 1.093
D ____________121______________ C
6.650
133
900
7.500
150
3.910
7.500
4.750
TRD__16.293_______TRC_____15.200
SFD
1.093
Intrebarea nr. 46 - Pe 1.07.N, o societate a semnat un contract de leaseback pentru un utilaj, in
urmatoarele conditii: pret de vanzare 42.171 u.m., durata contractului de inchiriere 4 ani, chiria
trimestriala 3.500 u.m, rata de actualizare este 3,55%. La sfarsitul perioadei de locatie, societatea nu va
redeveni proprietara bunului. Pe durata contractului riscurile semnificative sunt in sarcina locatorului. La
data vanzarii, utilajul avea o valoare contabila neta de 34.000 u.m (cost 40.000 u.m., amortizare cumulata
6.000 u.m.).

Stagiu CECCAR Categ. Profesionala Expert contabil


An I Sem. I Serban Georgiana
Aprilie 2014

Pagina 7 din 30

Se cere:
a)sa se precizeze care sunt regulile din OMFP 3055/2009 aplicabile rezolvarii acestui caz;
b)sa se prezinte inregistrarile privind tranzactia de leaseback si primirea primei facturi de leasing.
Raspuns:
La sfarsitul perioadei, bunul revine utilizatorului deci este de natura leasingului financiar. Aplicand
principiul prevalentei economicului asupra juridicului, nu se mai descarca gestiunea cu bunul supus
leaseback-ului.
Inregistrarea imprumutului si primirea banilor (TVA 24%)
461
=
%
52.292,04
167
42.171
4427
10.121,04
5121
8036
8051

461

Ratele se factureaza la
42.171 x 3,55%=1.497,18
%
167
666
4426
8036
8051

404

52.292,04
4 x 4 x 3.500=56.000
56.000 - 42.171=13.829
sfarsitul

fiecarui

trimestru,

dobanda

pe

primul

trimestru

este:

4.340
2.002,82
1.497,18
3.500 x 24%=840
3.500
1.497,18

Amortizarea se inregistreaza la fel ca inainte de contractul de leaseback


6813 =
2813

Intrebarea nr. 47 - Societatea Alfa a cumparat la 10.10.N un mijloc de transport si a preluat la aceasta
data riscurile legate de valoarea justa a acestuia. Costul este de 20.000 lei. Activul este in curs de
aprovizionare.El este utilizat inca e vechiul proprietar care plateste o chirie societatii Alfa de 200 lei pe
luna. Achizitia va avea loc la data de 10.12.N. La momentul achizitiei valoarea justa a mijlocului de
transport este de 15.000 lei. Durata de utilitate estimata de Alfa este de 5 ani iar amortizarea este liniara.
Se cere:
a)sa se precizeze care sunt regulile din OMFP 3055/2009 aplicabile rezolvarii acestui caz;
b)sa se prezinte inregistrarile contabile aferente exercitiului N.
Raspuns:
a) Conform OMFP 3055/2009,104:
(1) In cadrul imobilizarilor corporale sunt evidentiate in mod distinct imobilizarile corporale in curs de
executie;
(2) Sunt reflectate,de asemenea,distinct in contabilitate,acele imobilizari corporale cumparate,pentru care
s-au transferat riscurile si beneficiile aferente,dar care sunt in curs de aprovizionare (Grupa 22Imobilizari
corporale in curs de aprovizionare din Planul de Conturi General).

Stagiu CECCAR Categ. Profesionala Expert contabil


An I Sem. I Serban Georgiana
Aprilie 2014

Pagina 8 din 30

b) Cumpararea mijlocului de transport la 10.10.N:


%
=
404
24.800
223
20.000
4426
4.800
Incasarea chiriei pentru mijlocul de transport(conform factura):
461
= %
248
708
200
4427
48
5121

461

248

Achizitia efectiva a mijlocului de transport(la 10.12.N):


%
=
223
20.000
213
15.000
6588
5.000
Amortizarea in primul an este de: 15.000 lei/5 ani = 3.000.lei/an:
6811 =
2813
3.000
Amortizarea lunara este de: 3.000 lei/12 luni = 250 lei:
6811 =
2813
250
Intrebarea nr. 70 - Societatea Comerciala Transcom SA a incasat in anul N subventii, in suma de
20000 lei pentru achizitionarea de mijloace de transport si in suma de 16000 lei, pentru activitatea de
transport ca urmare a practicarii unor tarife sub pretul normal, fiind suportate de la bugetul local. La
sfarsitul anului se constata ca societatea mai are de incasat subventii de exploatare 4000 lei pentru care
nu s-au efectuat cheltuieli. Se incaseaza prin banca.
Raspuns:
Inregistrare si incasare subventie pentru achizitionarea de mijloace de transport:
445
=
4751 20.000
5121
=
445
20.000
Inregistrare subventie pentru activitatea de transport ca urmare a practicarii unor tarife sub pretul normal:
445
=
7411 16.000
5121
=
445
16.000
Subventii de exploatare de incasat
445
=
472
4.000
Incasare subventii de exploatare
5121 =
445
4.000
Intrebarea nr. 76 - Societatea Comerciala A importa in comision marfuri din Canada, pentru care se
cunosc urmatoarele date:
- valoarea externa a marfii
100.000 euro 400.000
- taxe vamale
20%
80.000
- comision vamal
1%
4.000
- comisionul entitatii de import export 5% la valoarea facturii externe

Stagiu CECCAR Categ. Profesionala Expert contabil


An I Sem. I Serban Georgiana
Aprilie 2014

- TVA
- curs de schimb

Pagina 9 din 30

24%
4 lei/euro

Sa se inregistreze in contabilitate operatiunile.


Raspuns:
Importurile de bunuri practicate pe piata romanesca se clasifica astfel:
-import direct cu plata la livrare;
-import direct cu plata la termen(import pe credit);
-import in comision.
Obligatiile vamale pentru marfurile importate sunt:
-taxe vamale;
-accize(unde este cazul)
-TVA.
Inregistrarile contabile aferente cazului nostru:
504.000
428.000
76.000

%
371
4426

%
401
446.01
446.02
446.03

504.000
400.000
80.000
4.000
20.000

Intrebarea nr. 78 - Societatea Comerciala X efectueaza export de marfuri in comision, in SUA pentru
care se cunosc urmatoarele:
- la data de 05.04.N, se factureaza marfurile clientului extern in conditia de livrare CIF in valoare de
41000 $;
- valoarea transportului pe parcurs extern facturat de prestatorul extern 1000 $;
- comisionul entitatii de export este de 10% din valoarea externa FOB net;
- la data de 06.04.N entitatea de export depune documentele de decontare prin banca si incaseaza
contravaloarea exportului realizat in valuta;
- la data de 08.04.N se face decontarea cu entitatea producatoare si prestatorul extern pentru transport;
- cheltuielile efectuate in contul entitatii producatoare sunt: comision vamal 200 lei si comisioane bancare
100 lei;
- cheltuielile proprii efectuate de entitatea de export sunt: salarii ale personalului implicat 4000 lei si
amortizare utilaje 1000 lei.
In perioada de derulare a contractului cursul de schimb leu dolar a avut urmatoarea evolutie:
- la 05.04.N : 1 $ = 3 lei
- la 06.04.N : 1 $ = 3,1 lei
- la 08.04.N : 1 $ = 2,9 lei
Raspuns:
05.04.N 1$=3 lei
Facturare marfa
411
=

%
401 prod.
401 transp.

126.000
123.000 (41.000 * 3 lei)
3.000 (1.000 * 3 lei)

Stagiu CECCAR Categ. Profesionala Expert contabil


An I Sem. I Serban Georgiana
Aprilie 2014

Facturare comision
411 prod. =

704

Pagina 10 din 30

12.300 (41.000*10%*3lei)

06.04.N 1$=3,1 lei


Depunere acte in banca si incasare export
413
=
%
142.910
411 prod.
12.300 ( 4 100 * 3lei)
411 ext.
126.000 (42 000*3 lei)
765
4.610 (46 100*0,1 lei)
5113
5124

=
=

413
5113

142.910
142.910

08.04.N 1$ = 2,9 lei


Decontare export
401 prod. =

401 transp.=

%
5124
765

123.000
118.900 (41.000*2,9 lei)
4.100 (41.000*0,1 lei)

%
5124
765

3.000
2.900 (1.000*2,9 lei)
100 (1.000*0,1 lei)

Chelt.efectuate de entitatea producatoare :


627
=
5124
100 lei commision bancar
635
=
447
200 lei commision vamal
Chelt.efectuate de entitatea exportatoare :
641
=
421
4 000 lei salarii
6811 =
2813
1 000 lei amortizare utilaje

Nr. Grupa: 1
Nr. Categ.: XI
Tema: Tinerea contabilitatii unei entitati
Intrebarea nr. 86 - Societatile comerciale A si B, incheie un contract de asociere in participatie, in
scopul realizarii unei activitati de productie, in urmatoarele conditii:
- Contabilitatea asocierii se va tine de societatea A;
- Amortizarea utilajelor puse la dispozitie de catre societatea B se va transmite societatii A in baza unui
decont lunar;
- Cota de participare la profit sau pierdere a celor doua societati este de 50% pentru societatea A , 50%
pentru societatea B.
Dupa prima luna de activitate a asocierii situatia se prezinta astfel:
- S-au inregistrat cheltuieli in valoare de 6.000 lei, astfel:
- Cheltuieli cu materiile prime: 2.000 lei;
- Cheltuieli cu materialele auxiliare : 130 lei;
- Cheltuieli cu salariile personalului : 2.500 lei;
- Contributii sociale, pentru salariile personalului: 720 lei;

Stagiu CECCAR Categ. Profesionala Expert contabil


An I Sem. I Serban Georgiana
Aprilie 2014

Pagina 11 din 30

- Cheltuieli cu amortizarea imobilizarilor: 650 lei, din care 500 lei, amortizarea utilajelor transmisa prin
decont de catre societatea B.
- S-au obtinut venituri din vanzarea produselor finite in valoare de 8.000 lei;
Sa se inregistreze in contabilitate operatiunile.
Raspuns:
Facem abstractie de TVA si conturile specifice pentru inregistrarea cheltuielilor cu contributiile sociale
aferente salariilor:
- se inregistreaza cheltuielile totale la asociatul A:
2.000
601
=
301
2.000
130
6021
=
3021
130
2.500
641
=
421
2.500
720
645
=
431
720
150
6811
=
281
150
500
458/B
=
281
500
- se inregistreaza veniturile totale din vanzarea produselor finite la asociatul A:
8.000
411
=
701
8.000
- se inregistreza repartizarea catre asociatul A a veniturilor si cheltuielilor, cota de participare 50%:
1.000
458/A
=
601
1.000
65
458/A
=
6021
65
1.250
458/A
=
641
1.250
360
458/A
=
645
360
75
458/A
=
6811
75
250
458/A
=
458/B
250
4.000
701
=
458/A
4.000
- se inregistreza repartizarea catre asociatul B a veniturilor si cheltuielilor, cota de participare 50%:
1.000
458/B
=
601
1.000
65
458/B
=
6021
65
1.250
458/B
=
641
1.250
360
458/B
=
645
360
75
458/B
=
6811
75
250
458/B
=
458/B
250
4.000
701
=
458/B
4.000
Nr. Grupa: 2
Nr. Categ.: II
Tema: Auditul statutar al situatiilor financiare
Intrebarea nr. 1 - Care sunt elementele fundamentale ale conceptului de audit statutar?
Raspuns:
Prin audit statutar se intelege examinarea efectuata de un profesionist contabil competent si independent
asupra situatiilor financiare ale unei entitati in ansamblul lor, in vederea exprimarii unei opinii motivate
asupra imaginii fidele, clare si complete a pozitiei si situatiei financiare, precum si a rezultatelor obtinute
de aceasta, prin raportarea la standardele nationale sau internationale de audit.

Stagiu CECCAR Categ. Profesionala Expert contabil


An I Sem. I Serban Georgiana
Aprilie 2014

Pagina 12 din 30

Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examineaza si certifica
in totalitatea lor situatiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activitati si operatii specifice
intreprinderii auditate, in virtutea unor dispozitii legale (legea contabilitatii, legea societatilor comerciale,
legea pietelor de capital etc.), ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii
(actionari, asociati).
Elementele de baza ale conceptului de audit statutar sunt:
- profesionistulcompetent si independent care trebuie sa fie profesionist contabil, ce poate fi o persoana
fizica sau juridica; examinarea este exclusiv profesionala;
- obiectul examinarii efectuata de profesionistul contabil il constituie situatiile financiare ale entitatii, in
totalitatea lor: bilant, cont de profit si pierdere si celelalte componente ale situatiilor financiare, in functie
de referentialul contabil aplicabil;
- scopul examinarii: exprimarea unei opiniimotivate, responsabile si independente;
- obiectul opiniei: imaginea fidela clara si completa a pozitiei financiare (patrimoniului), a situatiei
financiare si a rezultatelor obtinute de entitatea auditata;
- criteriul de calitate in functie de care se face examinarea si se exprima opinia il constituie standardele
(normele) nationale sau internationale.
Orice definitie a auditului statutar trebuie sa tina cont de nevoile si asteptarile utilizatorilor, in masura in
care acestea sunt rezonabile, precum si de capacitatea auditorului statutar de a raspunde la aceste nevoi
si asteptari.
Publicul se asteapta ca auditorul statutar sa joace un rol in protejarea intereselor sale, prin oferirea unei
resigurari referitoare la:
-acuratetea declaratiilor financiare;
-continuitatea exploatarii si solvabilitatea firmei;
-existenta unor fraude;
-respectarea de catre firma a obligatiilor sale legale;
-comportamentul responsabil al firmei fata de problemelelegate de mediu si probleme sociale.
Prin audit statutar se intelege examinarea efectuata de un profesionist contabil competent si independent
asupra situatiilor financiare ale unei entitati in vederea exprimarii unei opinii motivate asupra imaginii
fidele, clare si complete a pozitiei si situatiei financiare, precum si a rezultatelor obtinute de aceasta.
Intrebarea nr. 2 Definiti auditul intern
Raspuns:
Auditul intern reprezinta acea componenta a auditului financiar care consta in examinarea profesionala
efecutata de un profesionist contabil competent si independent in vederea exprimarii unei opinii motivate
in legatura cu validitatea si corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducere a intreprinderii
(entitatii).
Auditul intern reprezinta un compartiment de control din cadrul entitatii care efectueaza verificari pentru
aceasta; face parte din controlul intern al entitatii si are ca obiective de baza verificarea eficacitatii
sistemelor contabile si de control intern.
Auditul intern la o entitate se poate realiza prin compartimente distincte ale ale acesteia si, in acest caz,
auditorul intern face parte din structurile functionale ale entitatii economice sau sociale; auditul intern se
poate realiza si pe baze contractuale cu o firma de expertiza contabila, alta decat cea care efectueaza
auditul asupra situatiilor financiare ale acelei entitati.

Stagiu CECCAR Categ. Profesionala Expert contabil


An I Sem. I Serban Georgiana
Aprilie 2014

Pagina 13 din 30

Intrebarea nr. 6 O misiune de audit statutar are drept obiectiv


a) obtinerea unei asigurari cu privire la situatiile financiare
b) exprimarea de catre auditor a unei opinii
c) certificarea situatiilor financiare
Raspuns: b)
O misiune de auditare a situatiilor financiare are ca obiectiv exprimarea de catre auditor a unei opinii
potrivit careia situatiile financiare au fost stabilite in toate aspectele lor semnificative, conform unei
referinte contabile identificate. Pentru a exprima aceasta opinie, auditorul va folosi formula dau o imagine
fidela" sau prezinta in mod sincer, in toate aspectele lor semnificative" care sunt expresii echivalente.

Intrebarea nr. 7 Identificati cinci caracteristici prin care auditul statutar se deosebeste de auditul intern.
Raspuns:
Caracteristicile prin care auditul statutar se deosebeste de auditul intern sunt urmatoarele:
-auditul intern este salariat al intreprinderii, cel statutar este un prestator de servicii independent de
intreprindere;
-auditul intern lucreaza in folosul responsabililor intreprinderii, cel statutar in folosul utilizatorilor situatiilor
financiare;
-obiectul auditului intern este sa aprecieze buna functionare a dispozitivelor de control intern, cel al
auditului statutar este sa certifice regularitatea, sinceritatea si imaginea fidela a conturilor, a situatiei
financiare si rezultatelor intreprinderii;
-ca domeniu de aplicare, auditul statutar cuprinde toate functiile intreprinderii, dar in legatura numai cu
obiectivul sau de certificare pe cand auditul intern are un domeniu de aplicare mult mai vast (functiile
intreprinderii si dimensiunile lor);
-in vederea prevenirii fraudelor auditul intern are o arie mult mai larga de lucru de cat auditul statutar;
-independenta auditorului statutar este absoluta, cea a auditorului intern este restrictiva;
-auditul statutar este periodic, iar cel intern este permanent;
-metodele folosite in realizarea auditului statutar sunt comparatiile, analizele, inventarierea, pe cand
auditul intern acestea sunt specifice si adaptate intreprinderii.

Intrebarea nr. 8 Explicati conceptul de imagine fidela prin prisma regularitatii si sinceritatii contabilitatii.
Raspuns:
Obiectivul fundamental al contabilitatii financiare este reflectarea starii patrimoniului economic al unei
entitati la un moment dat si se realizeaza cu ajutorul bilantului patrimonial. Astfel egalitatea patrimoniala
genereaza egalitatea bilantiera: ACTIV = PASIV
Imaginea fidela ca obiectiv fundamental al contabilitatii, este un concept de origine britanica si are in
vedere respectarea standardelor contabile si a legii. In plan teoretic, imaginea fidela este definita prin
prisma termenilor de imagine veridica si imagine corectasau imagine reala si corecta.
Imagine fidela = sinceritate + regularitate

Stagiu CECCAR Categ. Profesionala Expert contabil


An I Sem. I Serban Georgiana
Aprilie 2014

Pagina 14 din 30

Sinceritatea inseamna respectarea cu buna credinta si profesionalism a normelor (standardelor) si


procedurilor contabile in functie de cunoasterea pe care contabilii trebuie sa o aiba in mod normal asupra
realitatii si importantei operatiilor si situatiilor.
Regularitate presupune ca informatia privind situatia patrimoniului, situatia financiara si rezultatul obtinut
sunt in conformitate cu regulile si procedurile in vigoare. Astfel ca regularitatea trebuie apreciata in raport
cu documentele legislative sau de reglementare. Versiunea franceza defineste imaginea fidela prin
prisma ecuatiei:
Imaginea fidela = sinceritate + regularitate + fidelitate.
Asadar, la cei doi termeni ai ecuatiei imaginii fidele se mai adauga si al treilea termen, denumit fidelitate,
care are ca scop de a reda o imagine obiectiva sau mai degraba completa si pertinenta asupra realitatii
economice. Prin caracteristica completa, se are invedere prezentarea unui set de informatii, pe baza
caruia utilizatorul sa-si faca o imagine cat mai exacta asupra situatiei patrimoniale si rezultatului.

Intrebarea nr. 22 Nominalizati si exemplificati cinci tehnici de audit pentru obtinerea probelor de audit.
Raspuns:
Conform Standardului International de Audit (ISA) 500 Probe de audit, auditorul utilizeaza unul sau mai
multe tipuri de proceduri de audit dintre urmatoarele:
-inspectia inregistrarilor si a documentelor;
-inspectia imobilizarilor corporale;
-observarea;
-investigarea;
-confirmarea;
-recalcularea;
-reefectuarea;
-proceduri analitice.

Nr. Grupa: 2
Nr. Categ.: IV
Tema: Evaluarea intreprinderii
Intrebarea nr. 248 - Motivati prin 3-4 argumente utilitatea diagnosticului pentru evaluarea afacerii.
Raspuns:
Pentru expertii care evalueaza intreprinderea, diagnosticul este etapa premergatoare lucrarii de evaluare,
prin intermediul careia intreprinderea poate fi foarte bine cunoscuta (din punct de vedere juridic, al
obiectului ei de activitate, al potentialului sau intern, al relatiilor sale de piata, al performantelor
economico-financiare etc.), astfel incat sa se poata identifica elementele care vor determina cresterea
valorii intreprinderii sau, dimpotriva, scaderea sa. Practic, nu se poate realiza o prognoza cu privire la
evolutia intreprinderii fara a cunoaste situatia ei prezenta, ceea ce inseamna ca metodele de evaluare, in
special cele bazate pe actualizarea fluxurilor viitoare de venituri, depind de pertinenta muncii de
diagnostic.

Stagiu CECCAR Categ. Profesionala Expert contabil


An I Sem. I Serban Georgiana
Aprilie 2014

Pagina 15 din 30

In cadrul diagnosticului trebuie sa-si gaseasca raspuns probleme cum sunt:


Piata pe care opereaza firma si pozitia trecuta si probabila pe aceasta piata;
Situatia juridica a firmei si a proprietatii evaluate;
Potentialul uman si de management al firmei;
Infrastructura tehnica pentru sustinerea activitatii de productie sau servicii;
Rezultatele obtinute si probabile ale intreprinderii.
In cadrul activitatii practice de evaluare a unei firme diagnosticul trebuie sa furnizeze informatiile
necesare aprecierii situatiei trecute si prezente, care constituie o baza pentru estimarea elementelor si
variabilelor cheie ce trebuie avute in vedere in cazul aplicarii diferitelor metode de evaluare.
Intrucat evaluarea intreprinderii nu inseamna o aplicare mec anica a unor tehnici, ci presupune o
apreciere profunda a performantelor firmei, echipa de evaluare trebuie sa opereze cu parametri
considerati normali pentru mediul de activitate al firmei evaluate si la momentul efectuarii evaluarii.
Pe baza diagnosticului intreprinderii evaluate se fundamenteaza scenariile ce stau la baza evaluarii in
abordarea pe baza de venit.
O problema importanta in realizarea diagnosticului o reprezinta asigurarea informatiilor ce vor fi analizate.
In acest sens, Standardul de evaluare a afacerii (SEV 5) insista pe necesitatea ca evaluatorul sa verifice
acuratetea si credibilitatea surselor de informatii, iar judecata finala a valorii (reconcilierea valorilor
obtinute) sa includa acest aspect important prin intermediul unei analize a gradului de credibilitate si
relevanta al tuturor informatiilor care au stat la baza aplicarii fiecarei metode.
Intrebarea nr. 249 - Prezentati criteriile dup care se judec o intreprindere ca fiind in dificultate.
Raspuns:
Notiunea de intreprindere in dificultate poate fi judecata in functie de doua criterii esentiale:
1.Criteriul juridic : intreprinderea este in dificultate daca face obiectul unei proceduri judiciare
2.Daca se afla in imposibilitatea platii datoriilor curente - aceasta dificultate poate fi accidentala datorita
neincasarii unor clienti sau structurala , cand fondurile sunt insuficiente pentru a continua activitatea.
O intreprindere care se confrunta cu dificultati prezinta urmatoarele caracteristici :
1. Existenta unui fond de rulment negativ sau al unui rezultat negativ;
2. Importanta credite pe termen scurt sunt utilizate pentru finantarea datoriilor si investitiilor;
3. Imprumuturi importante devin scadente fara a exista posibilitatea reinnoirii lor;
4. Imposibilitatea achitarii datoriilor la scadentele normale;
5. Imposibilitatea obtinerii unor finantari pentru investitiile indispensabile pentru supravietuirea
intreprinderii;
6. Falimentul unor furnizori sau clienti importanti;
7. Persiatenta unei proaste gestionari;
8. Transferul sau demisia conducatorilor.

Stagiu CECCAR Categ. Profesionala Expert contabil


An I Sem. I Serban Georgiana
Aprilie 2014

Pagina 16 din 30

Nr. Grupa: 2
Nr. Categ.: X
Tema: Organizarea auditului si controlului intern al intreprinderii
Intrebarea nr. 19 - Elaborare politici si proceduri contabile. Studiu de caz : societatea de comert.
Raspuns:
Conform art. 10 al OMFP 3055/2009 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu
directivele europene, entitatile trebuie sa dezvolte politici contabile proprii care se aproba de
administratori. Daca o entitate nu are administratori, politicile contabile seaproba de persoanele care au
obligatia gestionarii entitatii respective.
Aceleasi reglementari prevad faptul ca administratorii entitatii trebuie sa aprobe politici contabile pentru
operatiunile derulate, inclusiv proceduri proprii pentru situatiile prevazute de legislatie.
Aceste politici trebuie elaborate avand in vedere specificul activitatii. Mentionam ca entitatile care aplica
reglementarile conforme cu OMFP 3055/2009 trebuie sa aiba politici contabile aprobate indiferent de
marimea societatii.
Procedurile obligatorii prevazute de legislatia contabila in vigoare sunt:
- proceduri privind inventarierea prevazute de OMFP nr.2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind
organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii;
- proceduri privind utilizarea si regimul intern de numerotare a formularelor financiar-contabile prevazute
de OMFP nr. 2226/2006 privind utilizarea unor formulare financiar-contabile si OMFP nr. 3512/2008
privind documentele financiar-contabile.
Politicile contabile trebuie reflectate intr-un manual intern care sa fie aprobate de administratorii entitatii.
La formarea politicii de contabilitate conducerea trebuie sa aprecieze posibilitatile intreprinderii de a-si
continua activitatea intr-un viitor previzibil. Daca conducerea nu are intentia si nu este nevoita sa
lichideze intreprinderea, la intocmirea rapoartelor financiare se aplica metode obisnuite de evaluare a
activelor, datoriilor, de constatatre si determinare a veniturilor, cheltuielilor si rezultatelor activitatii. In
cazul in care conducerea are intentia sau este nevoita sa lichideze intreprinderea, rapoartele financiare
trebuie sa fie intocmite in baza altor principia si metode.
Metodele si regulile de contabilizare acceptate de intreprindere trebuie sa fie aplicate de la o perioada de
gestiune la alta. In acest caz, de regula, este vorba de permanenta metodei adoptate de reflectare a
operatiunilor economice, metodelor de evaluare a activelor si datoriilor, de calculare a uzurii mijloacelor
fixe si amortizarii activelor nemateriale in decursul anului de gestiune, precum si de la un an de gestiune
la altul.
In afara de politicile contabile aprobate, incepand cu 1 ianuarie 2010, orice societate care aplica
reglementarile contabile conforme cu directivele europene trebuie sa dispuna de un control intern.
Politicile contabile si de control intern trebuie elaborate de catre specialisti in domeniul economic si
tehnic, atat din cadrul entitatii respective cat si prin apelarea la societati specializate de consultanta.
1. In intelesul prezentelor reglementari, controlul intern al entitatii vizeaza asigurarea:
- conformitatii cu legislatia in vigoare;
- aplicarii deciziilor luate de conducerea entitatii;
- bunei functionari a activitatii interne a entitatii;
- fiabilitatii informatiilor financiare;

Stagiu CECCAR Categ. Profesionala Expert contabil


An I Sem. I Serban Georgiana
Aprilie 2014

Pagina 17 din 30

- eficacitatii operatiunilor entitatii;


- utilizarii eficiente a resurselor;
- prevenirii si controlul riscurilor de a nu se atinge obiectivele fixate etc.
Ca urmare, procedurile de control intern au ca obiectiv:
- pe de o parte, urmarirea inscrierii activitatii entitatii si a comportamentului personalului in cadrul definit
de legislatia aplicabila,valorile,normele si regulile interne ale entitatii;
- pe de alta parte, verificarea daca informatiile contabile, financiare si de gestiune comunicate reflecta
corect activitatea si situatia entitatii.
2. In contextul situatiilor financiare anuale consolidate, aria controlului intern contabil si financiar se refera
la societatile cuprinse in consolidare.
3. Controlul intern se aplica pe tot parcursul operatiunilor desfasurate de entitate, astfel:
a) anterior realizarii operatiunilor, cu ocazia elaborarii bugetului, ceea ce va permite, ulterior realizarii
operatiunilor, controlul bugetar;
b) in timpul operatiunilor, de exemplu, sub aspectul determinarii procentului de realizare fizica a productiei
in curs de executie sau a procentului de rebuturi inregistrate;
c) dupa finalizarea operatiunilor, caz in care verificarea este destinata, de exemplu, sa analizeze
rentabilitatea operatiunilor si sa constate existenta conformitatii sau a eventualelor anomalii, care trebuie
corectate.
Controlul intern cuprinde componente strans legate, respectiv:
- o definire clara a responsabilitatilor, resurse si proceduri adecvate, modalitati si sisteme de informare,
instrumente si practici corespunzatoare;
- difuzarea interna de informatii pertinente, fiabile, a caror cunoastere permite fiecaruia sa-si exercite
responsabilitatile;
- un sistem care urmareste, pe de o parte, analizarea principalelor riscuri identificabile in ceea ce priveste
obiectivele entitatii si, pe de alta parte, asigurarea existentei de proceduri de gestionare a acestor riscuri;
- activitati corespunzatoare de control, pentru fiecare proces, concepute pentru a reduce riscurile
susceptibile sa afecteze realizarea obiectivelor entitatii;
- o supraveghere permanenta a dispozitivului de control intern, precum si o examinare a functionarii sale.
Scopul controlului intern este sa asigure coerenta obiectivelor, sa identifice factorii-cheie de reusita si sa
comunice conducatorilor entitatii, in timp real, informatiile referitoare la performante si perspective.
Indiferent de natura sau marimea entitatii, eforturile depuse pentru aplicarea unui control intern
satisfacator sunt legate de aplicarea unor bune practici.
Activitatile de control fac parte integranta din procesul de gestiune prin care entitatea urmareste atingerea
obiectivelor propuse. Controlul vizeaza aplicarea normelor si procedurilor de control intern, la toate
nivelele ierarhice si functionale: aprobare, autorizare, verificare, evaluarea performantelor operationale,
securizarea activelor, separarea functiilor.
Evaluarea controlului intern pleaca de la aspecte precum:
- existenta de ghiduri si manuale de proceduri;
- garantarea evolutiei sistemului de control intern;
- asigurarea posibilitatii accesului la sistem pentru controlul extern;
- asigurarea posibilitatii confruntarii descrierii teoretice cu realitatea.
In cadrul unui mediu informatizat, controlul intern pleaca de la aspecte precum:
- existenta unei strategii informatice formalizate, elaborate cu implicarea conducerii operationale;
- implicarea conducerii si sensibilizarea sa fata de riscurile crescute sau generate de informatica;
- alocarea de resurse care demonstreaza capacitatea sistemului informatic de a-si atinge obiectivele;

Stagiu CECCAR Categ. Profesionala Expert contabil


An I Sem. I Serban Georgiana
Aprilie 2014

Pagina 18 din 30

- recrutarea de personal cu un nivel de competenta adaptat tehnologiilor utilizate si existenta unui plan de
formare continua care trebuie sa permitao actualizare a cunostintelor.
Elementele de risc specifice, introduse de utilizarea informaticii, se refera la evaluarea unor aspecte
precum:
- nivelul de dependenta a entitatii de sistemul sau informatic, cu influenta asupra continuitatii exploatarii,
atunci cand dependenta este prea mare;
- nivelul de confidentialitate a informatiilor vehiculate de sistem;
- obligatia de respectare a dispozitiilor in vigoare referitoare la fiscalitate, protectia persoanelor,
proprietatea intelectuala sau reglementari specifice anumitor sectoare de activitate.
Controlul intern contabil si financiar al entitatii se aplica in vederea asigurarii unei gestiuni contabile si a
unei urmariri financiare a activitatilor sale, pentru a raspunde obiectivelor definite.
Controlul intern contabil si financiar este un element major al controlului intern. El vizeaza ansamblul
proceselor de obtinere si comunicare a informatiei contabile si financiare si contribuie la realizarea unei
informatii fiabile si conforme exigentelor legale.
Ca si controlul intern in general, el se sprijina pe un sistem cuprinzand in special elaborarea si aplicarea
politicilor si procedurilor in domeniu,inclusiv a sistemului de supraveghere si control.
Controlul intern contabil si financiar vizeaza asigurarea:
- conformitatii informatiilor contabile si financiare publicate, cu regulile aplicabile acestora;
- aplicarii instructiunilor elaborate de conducere in legatura cu acesteinformatii;
- protejarii activelor;
- prevenirii si detectarii fraudelor si neregulilor contabile si financiare;
- fiabilitatii informatiilor difuzate si utilizate la nivel intern in scop de control, in masura in care ele
contribuie la elaborarea de informatii contabile si financiare publicate;
-fiabilitatii situatiilor financiare anuale publicate si a altor informatii comunicate pietei.
In domeniul organizarii generale, trebuie sa existe:
- o documentare referitoare la principiile de contabilizare si control al operatiunilor;
- circuite de informatii vizand exhaustivitatea operatiunilor, o centralizare rapida si o armonizare a datelor
contabile, precum si controale asupra aplicarii acestor circuite;
- un calendar al elaborarii de informatii contabile si financiare difuzate in cadrul grupului, necesare pentru
situatiile financiare ale societatii-mama.
Sunt necesare, de asemenea:
- identificarea cu claritate a persoanelor responsabile cu elaborarea informatiilor contabile si financiare
publicate sau care participa la elaborarea situatiilor financiare;
- accesul fiecarui colaborator implicat in procesul elaborarii de informatii contabile si financiare, la
informatiile necesare controlului intern;
- instituirea unui mecanism prin care sa se asigure efectuarea controalelor;
- proceduri prin care sa se verifice daca controalele au fost efectuate, sa se identifice abaterile de la
regula si sa se poata remedia, daca este necesar;
- existenta unui proces care urmareste identificarea resurselor necesare bunei functionari a functiei
contabile;
- adaptarea necesarului de personal si a competentelor acestuia la marimea si complexitatea
operatiunilor, ca si la evolutia nevoilor si constrangerilor.
Sub aspectul regulilor contabile, trebuie avute in vedere:
- existenta unui manual de politici contabile;
- existenta unei proceduri de aplicare a acestui manual;
- existenta de controale prin care sa se asigure respectarea manualului;

Stagiu CECCAR Categ. Profesionala Expert contabil


An I Sem. I Serban Georgiana
Aprilie 2014

Pagina 19 din 30

- cunoasterea evolutiei legislatiei contabile si fiscale;


- efectuarea de controale specifice asupra punctelor sensibile;
- identificarea si tratarea corespunzatoare a anomaliilor;
- adaptarea programelor informatice la nevoile entitatii;
- conformitatea cu regulile contabile;
- asigurarea exactitatii si exhaustivitatii inregistrarilor contabile;
- respectarea caracteristicilor calitative ale informatiilor cuprinse in situatiile financiare, astfel incat sa
satisfaca nevoile utilizatorilor;
- pregatirea informatiilor necesare consolidarii grupului;
- definirea si distribuirea procedurilor de elaborare a situatiilor financiare consolidate, catre toate entitatile
de consolidat.contabile si financiare publicate;
In cazul societatilor de comert majoritatea intrarilor si iesirilor nu pot fi stocate. Dupa profilul de baza al
unitatilor patrimoniale specializate in comert ele se pot regrupa in:
1) Unitati patrimoniale specializate in comertul en gros sau cu ridicata;
2) Unitati patrimoniale specializate in comertul en detail sau cu amanuntul;
3) Unitati patrimoniale mixte, en gros si en detail;
Deoarece nu avem de-a face cu productia trebuie sa tinem cont de organizarea activitatilor pe centre de
cost si sa separam cheltuielile legate efectiv de desfacere de cheltuielile activitatilor auxiliare si ale celei
de baza.
Totusi trebuie sa se tina cont de tipurile de cheltuieli ca si cheltuieli anticipate, cheltuieli curente si
cheltuieli previzionate.Orice cheltuiala legata de fazele activitatii de comert trebuie sa aiba documente
justificative.
Intrebarea nr. 22 - Organizarea contabilitatii de gestiune. Studiu de caz: societate de comert.
Raspuns:
Organizarea si conducerea contabilitatii de gestiune este obligatorie conform prevederilor art.1 alin. (1)
din Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata si se realizeaza tinand cont de o serie de factori, cum ar fi:
specificul activitatii desfasurate de entitate (ex: productie, comert, prestari servicii etc.), marimea si
structura organizatorica a acesteia, tipul si modul de organizare a productiei, tehnologia de fabricatie,
caracterul procesului de productie etc.
Potrivit reglementarilor contabile este obligatorie organizarea contabilitatii de gestiune, iar la latitudinea
entitatii este lasat numai modul de organizare a acesteia care este determinat de specificul activitatii.
Astfel, prin contabilitatea de gestiune, entitatile pot obtine pentru nevoi proprii, informatii pe baza carora
se poate asigura o gestionare eficienta a activelor entitatii.
Prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1826/2003 s-au aprobat Precizarile privind unele masuri
referitoare la organizarea si conducerea contabilitatii de gestiune, conform carora contabilitatea de
gestiune trebuie sa asigure, in principal:
- inregistrarea operatiunilor privind colectarea si repartizarea cheltuielilor pe destinatii, respectiv pe
activitati, sectii, faze de fabricatie, centre de costuri, centre de profit, dupa caz;
- calculul costului de achizitie, de productie, de prelucrare a bunurilor intrate, obtinute,lucrarilor executate,
serviciilor prestate, productiei in curs de executie, imobilizarilor in curs, etc.
Un rol important in organizarea contabilitatii de gestiune il are calculatia costurilor. Calculatia costurilor
presupune ansamblul lucrarilor efectuate intr-o forma organizata cu scopul de a obtine informatii privind
costul bunurilor, lucrarilor, serviciilor, activitatilor sau altor obiecte de calculatie stabilite de fiecare entitate
in functie de specificul activitatii desfasurate.

Stagiu CECCAR Categ. Profesionala Expert contabil


An I Sem. I Serban Georgiana
Aprilie 2014

Pagina 20 din 30

Utilizarea informatiilor legate de costurile activitatii faciliteaza luarea unor decizii in legatura cu volumul si
structura activitatii in vederea cresterii profitului. Informatiile cu privire la nivelul, structura si evolutia
costurilor prezinta un rol deosebit in privinta adoptarii deciziilor in scopul cresterii eficientei activitatii
desfasurate si, totodata, prezinta importanta pentru controlul activitatii interne a intreprinderii.
Cu ajutorul calculatiei costurilor se pot obtine informatii privind costurile efective si cele prestabilite
(antecalculate, standard), determinarea abaterilor costurilor efective de la cele prestabilite, atat in
totalitatea lor, cat si pe articole de calculatie, pe locuri de costuri, pe produse si pe cauze. Prin analiza
abaterilor inregistrate in procesele de productie se pot lua masuri pentru inlaturarea deficientelor
inregistrate in procesele de productie.
Studiu de caz: Societate de comert.
S.C. ALFA S.A. are ca obiect de comercializarea de bunuri alimentare.Perioada de gestiune aleasa
pentru stabilirea costurilor stocurilor este de o luna si anume luna ianuarie. In vederea determinarii
costurilor de productie s-a optat pentru utilizarea conturilor din clasa a 9-a a Planului de conturi,
prevazute de Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice
Europene.
Pentru simplificarea calculelor, cotele privind contributiile sociale sunt ipotetice.
Inregistrarea cheltuielilor, in cursul perioadei, in contabilitatea financiara si in contabilitatea de gestiune
din activitatea de comert
Aceleasi cheltuieli de exploatare efectuate in activitatea de obtinere a produselor finite sunt reflectate
astfel:
- din punct de vedere financiar pe natura, in conturi din clasa a 6-a;
- din punct de vedere functional pe categorii de cheltuieli, in conturi din clasa a 9-a.
In tabelul urmator vom prezenta reflectarea cheltuielilor efectuate in perioada de gestiune atat in
contabilitatea de gestiune, cat si in cea financiara.
Reflectarea in contabilitatea financiara si in contabilitatea de gestiune
a cheltuielilor inregistrate in cursul lunii ianuarie
Inregistrare incontabilitatea financiara

Inregistrare incontabilitatea de gestiune

602 = 302 3.000 lei


603 = 303 6.500 lei
604 = 401 3.850 lei
605 = 401 660 lei
623 = 401 3.500 lei
626 = 401 450 lei
641 = 421 3.700 lei
645 = 431 1.030 lei
6811 = 281 400 lei

925 = 901
925 = 901
925 = 901
925 = 901
925 = 901
925 = 901
925 = 901
925 = 901
925 = 901

3.000 lei
6.500 lei
3.850 lei
660 lei
3.500 lei
450 lei
3.700 lei
1.030 lei
400 lei

Stagiu CECCAR Categ. Profesionala Expert contabil


An I Sem. I Serban Georgiana
Aprilie 2014

Pagina 21 din 30

Nr. Grupa: 3
Nr. Categ.: III
Tema: Expertize contabile
Intrebarea nr. 1 - Cum se clasifica expertizele contabile?
Raspuns:
Dupa scopul principal in care au fost solicitate, in:
a. expertize contabile judiciare reglemetate de: Codul de procedura civila; codul de procedura penala;
alte legi speciale;
b. expertize contabile extrajudiciare sunt efectuate in afara procedurilor reglementate privind rezolvarea
unor cauze supuse verdictului justitiei.
Dupa natura principalelor obiective la care se refera, in:
a. expertize contabile civile, dispuse sau acceptate in rezolvarea litigiilor civile;
b. expertize contabile penale dispuse sau acceptate in rezolvarea unor aspecte civile atasate litigiilor
penale;
c. expertize contabile comerciale dipsuse sau acceptate in rezolvarea litigiilor comerciale;
d. expertize contabile fiscale dispuse sau acceptate in rezolvarea litigiilor fiscale;
e. alte categorii de expertize contabile judiciare dispuse de organele in drept sau extrajudiciare solicitate
de catre client
Intrebarea nr. 14 - Care este sediul materiei reglementarilor profesionale privind expertiza contabila?
Raspuns:
a) Regulamentul de organizare si functionare a Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din
Romania care, la pct. 112 lit. e), stipuleaza ca expertii contabili, in exercitarea profesiei, pot efectua
expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice sau juridice, cum ar fi :
- expertize amiabile (la cerere )
- expertize contabil-financiare
- arbitraje in cauze civile
- expertize de gestiune
b) Norma profesionala CECCAR nr. 35 privind expertizele contabile, care stipuleaza ca acestea pot fi
efectuate numai de catre persoanele care au dobandit calitatea de expert contabil in conditiile legii, fiind
inscrise, cu viza la zi, in partea activa a Tabloului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din
Romania (CECCAR).

Stagiu CECCAR Categ. Profesionala Expert contabil


An I Sem. I Serban Georgiana
Aprilie 2014

Pagina 22 din 30

Nr. Grupa: 3
Nr. Categ.: VII
Tema: Studii de fezabilitate
Intrebarea nr. 1 - Ce este un plan de afaceri; cele trei elemente ale acestuia;
Raspuns:
Planul de afaceri este documentul construit pentru a determina drumul de parcurs al unei intreprinderi
intr-o anumita perioada de timp. El stabileste misiunea, obiectivele, strategia si planurile de actiune
pentru derularea unei activitati specifice pe parcursul unei perioade viitoare determinate.
Utilitatea planului de afaceri este atat interna (ca instrument de lucru al managerilor) cat si externa
(pentru obtinerea unei finantari, sau pentru a realiza un parteneriat strategic cu o alta firma).
Planul de afaceri este modul preferat de comunicare intre intreprinzatori, potentialii finantatori si
investitori. El este de folos si pentru a explica angajatilor sensul tuturor atributiilor stabilite, si rolul pe care
acestia il au in cadrul firmei.
Un plan de afaceri se bazeaza pe urmatoarele trei elemente:
- un intreprinzator (omul de afaceri), care isi asuma constient anumite riscuri si care vrea sa obtina un
anumit profit;
- mai multe activitati care consuma resurse si care genereaza profit (ideea de afacere);
- un mediu in care se desfasoara aceste activitatati (mediul de afaceri).
Intrebarea nr. 2 - De ce este nevoie de un plan de afaceri;
Raspuns:
Inaintea aplicarii oricarei idei de afaceri, conceptul firmei se naste in mintea fiecarui intreprinzator si se
dezvolta conform urmatoarelor etape:
- la inceput a fost idea ta de afacere;
- apoi din idee s-a nascut viziunea si misiunea;
- au fost stabilite obiectivele si strategia intreprinderii;
- si in final pentru a aplica strategia a fost redactat planul afacerii tale.
Planul de afacere reprezinta pe de o parte instrumentul intern prin care poti conduce si controla, procesul
de demarare si de functionare ulterioara a afacerii tale. Pe de alta parte, planul de afacere reprezinta un
excelent instrument extern de comunicare cu mediul economic. Un plan de afaceri fundamentat si
redactat bine transmite tuturor celor din jurul tau (clienti, furnizori, parteneri strategici, finantatori,
actionari), ca stapanesti ceea ce ai de facut, ca afacerea ta este o afacere de succes. Intr-o economie de
piata functionala, partenerii tai de afaceri seriosi apreciaza acest lucru si te vor percepe ca un actor
pertinent al mediului economic.

Stagiu CECCAR Categ. Profesionala Expert contabil


An I Sem. I Serban Georgiana
Aprilie 2014

Pagina 23 din 30

Nr. Grupa: 3
Nr. Categ.: VIII
Tema: Analiza diagnostic a intreprinderii
Intrebarea nr. 1 - Calculati si interpretati situatia neta a unei intreprinderi care prezinta urmatoarea
situatie financiara:
Indicator
Imobilizari
Stocuri
Creante
Disponibilitati
Datorii mai mari de un an
Datorii mai mici de un an

31.12.n
2000
500
150
50
1150
350

Raspuns:
Situatia neta a intreprinderii = Active totale - Datorii totale - Venituri in avans = (2.000 + 500 + 150 + 50) (1.150 + 350) =1.200 => se observa o situatie neta pozitiva a intreprinderi

Intrebarea nr. 4 - Analizati pozitia financiara a unei intreprinderi din domeniul industriei prelucratoare
care prezinta urmatoarele informatii bilantiere:
Indicator
Imobilizari
Stocuri
Creante
Disponibilitati
Capitaluri proprii
Datorii mai mari de un an
Datorii de exploatare
Datorii bancare pe termen foarte scurt

31.12.n
100000
20000
40000
5000
65000
50000
47000
3000

Raspuns:
Pozitia financiara a unei intreprinderi este influentata de resursele economice pecare le controleaza, de
structura sa financiara, lichiditatea si solvabilitatea sa, si decapacitatea sa de a se adapta schimbarilor
mediului in care isi desfasoara activitatea.
Analiza pozitiei financiare presupune:
- analiza de ansamblu a pozitiei financiare
- analiza evolutiei(dinamicii) pozitiei financiare
- analiza structurii pozitiei financiare
- analiza echilibrului pozitiei financiare:
- analiza lichiditatii si solvabilitatii intreprinderii;
- analiza capitalului de lucru;
- analiza indicatorilor de activitate.

Stagiu CECCAR Categ. Profesionala Expert contabil


An I Sem. I Serban Georgiana
Aprilie 2014

Pagina 24 din 30

Din datele pe care le avem:


ACTIV
Imobilizari
100.000
Total active imobilizate 100.000
Stocuri
20.000
Creante
40.000
Disponibilitati
5.000
Total active circulante
65.000
TOTAL ACTIV
165.000

PASIV
Capitaluri proprii
65.000
Datorii mai mari de un an
50.000
Total datorii pe termen lung
50.000
Datorii de exploatare
47.000
Datorii bancare pe termen foarte scurt 3.000
Total datorii pe termen scurt
50.000
Total datorii
100.000
TOTAL PASIV
165.000

1. Analiza de ansamblu a pozitiei financiare


a) Analiza evolutiei (dinamicii) pozitiei financiare - din datele problemei nu avem perioada de raportate
pentru a putea efectua o analiza a evolutiei pozitiei financiare.
b) Analiza structurii pozitiei financiare
I Analiza structrurii activelor
1.Rata generala a imobilizarilor(Rai)
- Rai = AI / AB x 100 unde
AI active imobilizate ;
AB activul bilantier;
Rai =100.000 / 165.000 x100 = 60,6%
Societatea activand in domeniul industrial, rata imobilizarilor este considerata normala la nivelul de 70%.
Rata generala a imobilizarilor inregistreaza o valoare de 60,6% destul de aproape de nivelul desemnat in
Romania in sectorul industrial. Pentru a ajunde la un nivel de 70% intreprinderea poate recurge la o
consolidare, modernizare a infrastructrii care sa permita cresterea cotei de piata.
Acest lucru il poate realiza prin :
- achizitionarea unei licente sau a unui brevet (crestere la nivelul imobilizarilor neorporale);
- cresterea capacitatii de productie sau initierea unor contracte de leasing financiar (crestarea nivelului
imobilizarilor corporale);
- efectuarea unor participatii financiare la nivelul altor intreprinderi (crestereanivelului imobilizarilor
financiare).
Totusi un nivel prea mare de active imobilizate poate crea pe termen scurt probleme de lichiditate
financiara.
2. Rata generala a activelor circulante(Rac)
-Rac = AC / ABx100 unde
AC active circulante;
AB activul bilantier
Rac = 65.000 / 165.000 x100 = 39,39 %;
In domeniul industrial se considera o rata a activelor circulante normala de 29%, societatea inregistreaza
o valoare de 39,39% deci cu 10,39% peste valoarea amintita.
a) Rata stocurilor
-Rs=Stocuri/ACx100Rs=20.000/65.000x100=30,76%;
Un nivel echilibrat al ratei stocurilor la firmele industriale este de 30%, societatea inregistrand un nivel de
30,76% cu putin peste aceasta valoare. O rata a stocurilor ridicata poate fi rezultatul unei durate mari in

Stagiu CECCAR Categ. Profesionala Expert contabil


An I Sem. I Serban Georgiana
Aprilie 2014

Pagina 25 din 30

ceea ce priveste ciclul de fabricatie, poate corespunde unui volum mare de activitate sau nivelul stocurilor
poate fi afectat de diversi factorii conjuncturali ai pietei (aprovizionari peste necesar datorita pretului
avantajos al materiilor prime etc.).
b) Rata creantelor
-Rc= Cr/ACx100Rc= 40.000/65.000x100=61,53%
Un nivel ridicat al ratei este considerat normal in domeniul industrial.Totusi aceasta valoare se poate
datora fie cresterii cifrei de afaceri, fie modificarii duratei medii de incasare a creantelor, fie acumularii
creantelor neincasate in timp situatie cu implicatii nefavorabile asupra echilibrului financiar pe termen
scurt.
c) Rata trezoreriei
-Rt=TR/ACx100Rt=5.000/65.000x100=7,69%
Fata de nivelul considerat ca acceptabil cuprins intre 30% si 50% intreprinderea se afla intr-o pozitie
critica,valoarea indicatorului inregistrand doar 7, 69%.Se recomanda o crestere a acestuia pe seama
cresterii vitezei de rotatie a activelor circulante, cresterii raportului dintre termenele de incasare a
creantelor si cele de plata a obligatiilor, precum si efectuarea unor plasamente in investitii financiare pe
termen scurt.
3. Rata activelor curente:
-Racr = ACR / AC unde
ACR active curente = active circulante + ch in avans
AC active circulante
-Racr = 39,39 % - coincide cu Rac (rata generala a activelor circulante)
II Analiza structurii pasivelor
1. Rata automomiei financiare(Raf)
-Raf = CP/PBx100 unde
CP capitaluri proprii
PB pasivul bilantier
-Raf = 65.000/165.000x100= 39,39%
Intervalul cuprins intre [30%,100%], acceptat de specialisti ca fiind intervalul de siguranta financiara.
Intreprinderea poate proceda la cresterea valorii acestui indicator fie prin cresterea capitalurilor proprii fie
prin scaderea datoriilor sau prin cresterea mai rapida a capitalurilor proprii comparativ cu cresterea
volumului datoriilor.
2. Rata generala a datoriilor totale sau rata de indatorare globala(Rig)
-Rig=DT/PBx100Rig= 100.000/165.000x100 = 60,6%unde
DT datorii totale
PB pasivul bilantier
Nivelul ratei de indatorarea de 60,6% depaseste cu mult intervalul de siguranta considerat a fi cuprins
intre [0%, 30%]. Se recomanda scaderea ratei pe seama rambursarii creditelor contractate, diminuarea
datoriilor totale intr-un ritm mai acentuat decat diminuarea capitalurilor proprii, mentinerii neschimbate a
capitalurilor si scaderea datoriilor, sau mentinerii datoriilor si cresterea capitalului propriu.
3.Rata datoriilor pe termen scurt(Rdts)
-Rdts=Dts/DTx100Rdts= 50.000/100.000x100=50%unde
DTS datorii pe termen scurt
Dt datorii totale

Stagiu CECCAR Categ. Profesionala Expert contabil


An I Sem. I Serban Georgiana
Aprilie 2014

Pagina 26 din 30

a) Rata datoriilor financiar bancare pe termen scurt(Rdfbs)


-Rdfbs=Dfbs/DTSx100Rdfbs=3.000/50.000x100 = 6% unde
DFBS datorii bancare pe termen foarte scurt
DTS datorii totale pe termen scurt
b) Rata altor datorii pe termen scurt(Rads)
-Rads=ADS/DTSx100Rads= 47.000/50.000x100= 94% unde
ADS datorii de exploatare
DTS datorii totale pe termen scurt
Datoriile pe termen scurt ale intreprinderii cuprind in structura lor predominant datorii din exploatare,
Rads fiind de 94%. Datoriile bancare pe termen scurt sunt insignifiante in totalul datoriilor pe termen
scurt. Daca costurile datoriilor pe termen scurt sunt reduse atunci se apreciaza ca favorabila detinerea
acestora. Totodata o pondere ridicata a acestora poate afecta capacitatea intreprinderii de a-si onora
datoriile.
4. Rata datoriilor pe termen lung(Rdtl)
-Rdtl = DTL/DTx100Rdtl = 50.000/100.000x100=50% unde
DTL datorii pe termen scurt
DT- datorii totale
Atat datoriile pe termen scurt cat si cele pe termen lung reprezinta 50% din totalul datoriilor. Rata
datoriilor pe termen lung ridicata poate fi explicata prin contractarea unor datorii rezultate din preluarea
unor bunuri in regim de leasing financiar dar de asemenea poate avea un efect negativ asupra capacitatii
de plata.
2. Analiza evolutiei pozitiei financiare
2.1 Analiza lichiditatii si solvabilitatii :
1. Lichiditatea curenta in forma relativa(Lc):
-Lc = ACR(active curente) / DCR(datorii curente) x100 ;
-Lc = 65.000/ 50.000 x 100 = 130 % - acoperire excedentara de lichiditate curenta, societatea putanad sa
isi acopere datoriile curente din activele curente
Totusi nivelul de 130% nu apartinene intervalului de siguranta [150%, 250%]. Astfel,intreprinderea poate
lua masuri in ceea ce priveste crestarea valorii ratei de lichiditate curenta printr-o crestere a rentabilitatii
activitatii de exploatare, crestere a ponderii elementelor de numerar si echivalente de numerar in totalul
activelor curente, cresterea vitezei de rotatie a creantelor care sa devanseze viteza de rotatie a datoriilor,
precum si prin reducerea datoriilor pe termen scurt.
2. Lichiditatea imediata in forma relativa(Rli):
-Rli = (ACR-S) / DCR x 100 unde
ACR active curente = active circulante + cheltuieli in avans
S stocuri
DCR datorii curente
-Rli = (65.000 20.000) / 50.000 x100 = 90%
Aceasta valoare a lichiditatii imediate in forma relative (Rli) denota un deficit de lichiditate imediata
(de10%) fapt ce dovedeste ca societatera nu poate sa-si acopere datoriile curente in totalitate pe baza
creantelor si trezoreriei dar se incadreaza in intervalul de siguranta apreciat ca fiind de [50%;100%].

Stagiu CECCAR Categ. Profesionala Expert contabil


An I Sem. I Serban Georgiana
Aprilie 2014

Pagina 27 din 30

Se recomanda cresterea lichiditatii imediate printr-o crestere a vitezei de rotatie a creantelor care sa
devanseze viteza de rotatie a datoriilor precum si cresterea ponderii elementelor de numerar si
echivalente de numerar in totalul activelor curente ale entitatii.
Trebuie avut in vedere ca desi tendinta de crestere a lichiditatii imediate se apreciaza ca favorabila,
cresterea nivelului ratei lichiditatii curente peste pragul maxim recomandat poate reflecta de asemenea o
structura necorespunzatoare a activului circulant sub aspectul unei ponderi prea ridicate a
creantelor(dificultati in incasare)respective al disponibilitatilor (management pasiv in fructificare).
3. Lichiditatea efectiva in forma relativa(Rle)
-Rle = TR / DCR x 100 = 5.000 / 50.000 x 100 = 10% unde
TR trezorerie (disponibilitati)
DCR datorii curente
O valoare de 10% a lichiditatii effective in forma relative (Rle) inseamna o acoperire deficitara de
trezorerie fapt ce dovedeste ca societatera nu poate sa-si acopere datoriile curente pe baza trezoreriei si
nu se incadreaza in intervalul de siguranta apreciat ca fiind acceptabil de [50%;100%].
Se recomanda cresterea disponibilittilor prin incasarea creantelor si reducerea datoriilor pe termen scurt
la un nivel optim.Interpretarea nivelului ratei lichiditatii imediate este relativa, deoarece disponibilitatile
banesti se pot modifica frecvent si semnificativ ca urmare a platilor si incasarilor intreprinderii.
5. Rata autonomiei financiare:
-Raf = CPR / PB x100;Raf = 65.000 / 165.000 x100 = 39,39% unde
CPR capitaluri proprii
PB pasivul bilantier
Acest indicator se situeaza in intervalul de siguranta [30%;100%] intreprinderea finantandu-si activitatea
din surse proprii in proportie de 39.39%.
6. Rata stabilitatii financiare(Rsf)
-Rsf = CPM / PB x 100 = (AB DCR) / PB x 100
= 115.000 / 165.000 x100 =69,69% unde
AB active bilantier
DCR datorii curente
PB pasivul bilantier
Valoarea acestui indicator nu se situeaza in intervalul de siguranta cuprins intre [80%;100%], capacitatea
investitionala a intreprinderii fiind redusa.
7. Rata autonomiei financiare pe termen lung(Ralf)
-Ralf = CPR / CPM x100 = 65.000/ 115.000 x 100 = 56,52%
Valoarea acestui indicator se incadreaza in intervalul de siguranta[50%;100] si arata ca gradul de
finantare a entitatii pe baza imprumuturilor de termen lung este buna.
9. Rata parghiei financiare active(RPFa)
-RPFa = DT/ABx100 =100.000/165.000x100= 60,60%
In proportie de 60.60% activele intreprinderii sunt finantate pe seama datoriilor. Valoarea indicatorului
depaseste cu mult nivelul admis de [0%, 30%].

Stagiu CECCAR Categ. Profesionala Expert contabil


An I Sem. I Serban Georgiana
Aprilie 2014

Pagina 28 din 30

10. Rata parghiei financiare capitaluri proprii :


-RPFcpr = DT / CPR x 100 = 100.000/ 65.000 x 100 = 153,84% unde
Dt datorii totale
CPR capitaluri proprii
Valoarea acestui indicator se incadreaza in intervalul de pana la 200% apreciat ca normal adica marimea
datoriilor totale este de 1.5 ori mai mare ca si valoarea capitalurilor proprii.
2.2 Analiza capitalului de lucru
-CL = ACR DCR (reprezinta activele curente ramase permanent la dispozitia entitatii)
CL = 65.000 50.000 = 15.000 lei entitatea se afla in stare de echilibru financiar pe termen scurt
deoarece dispune de o marja de siguranta privind finantarea activelor curente, marja realizata pe seama
unei parti din capitalurile permanente.

Nr. Grupa: 5
Nr. Categ.: IX
Tema: Consultanta fiscala acordata contribuabililor

Intrebarea nr. 2 - Se considera urmatoarele date:


- capitalul social al unei intreprinderi este de 250.000 lei, iar marimea rezervelor legale existente 10.000
lei;
- pe parcursul exercitiului financiar N s-au inregistrat venituri totale de 1.100.000 lei, din care venituri
neimpozabile 20.000 lei, iar cheltuielile totale (altele decat cele cu impozitul pe profit) sunt in suma de
800.000 lei, din care cheltuieli nedeductibile fiscal 30.000 lei.
Se cere: a) marimea rezervelor legale care se constituie pentru anul N;
b) calculul rezultatului impozabil, impozitului pe profit si a rezultatului net in situatia constituirii numai
rezervelor legale determinate la punctul precedent.
Raspuns:
Cota de impozit pe profit care se aplica asupra profitului impozabil este de 16%, cu exceptiile prevazute
la art. 38 din Codul fiscal .
Conform art. 19 alin. (1) profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile realizate din orice
sursa si cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile
neimpozabile si la care se adauga cheltuielile nedeductibile.
La stabilirea profitului impozabil se iau in calcul si alte elemente similare veniturilor si cheltuielilor potrivit
normelor de aplicare.
In baza art. 22 alin. (1) lit. a) rezerva legala este deductibila in limita unei cote de 5% aplicata asupra
profitului contabil, inainte de determinarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile neimpozabile si
se adauga cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, pana ce aceasta va atinge a cincea parte
din capitalul social subscris si varsat sau din patrimoniu, dupa caz, potrivit legilor de organizare si
functionare.
In cazul prezentat situatia este urmatoarea:

Stagiu CECCAR Categ. Profesionala Expert contabil


An I Sem. I Serban Georgiana
Aprilie 2014

Pagina 29 din 30

a) Marimea rezervelor
Capital social = 250.000 lei , limita reserve 20% din capital = 50.000 lei
Rezerve legale existente = 10.000 lei
Profit contabil inainte de impozitare = Venituri totale Cheltuieli totale
= 1.100.000 lei 800.000 lei = 300.000 lei
Rezerva de repartizat in anul N = 300.000 lei *5% = 15.000 lei
b) Calcul rezultat impozabil, impozit pe profit si rezultat net
Rezultat impozabil = Venituri totale Cheltuieli totale Venituri neimpozabile + Cheltuieli nedeductibile
Rezerva legala = 1.100.000 lei -800.000 lei 20.000 lei + 30.000 lei 15.000 lei = 295.000 lei
Impozit pe profit = Rezultat impozabil * 16% = 295.000 lei * 16% = 47.200lei
Rezultatul net = Venituri totale Cheltuieli totale Impozit profit =252.800 lei.
Intrebarea nr. 3 - O entitate cu capital integral privat dispune de urmatoarele informatii pe parcursul unei
perioade contabile:
- venituri totale 400.000 lei, din care venituri neimpozabile 0 lei;
- cheltuieli totale, exclusiv cheltuielile cu impozitul pe profit 230.000 lei.
- cheltuielile cu diurna acordate efectiv pe parcursul perioadei contabile sunt de 80 lei/zi (pe parcursul a
15 zile).
Se cere determinarea rezultatului net.
Raspuns :
Diurna maxima care se deduce la calculul impozitului pe profit este in limita de 2,5 ori nivelul diurnei la
institutiile publice
Diurna deductibila =13 * 2.5 * 15 zile = 487,5 lei
Diurna nedeductibila = 80 * 15 487,5 = 1.200 487,5 = 712,5 lei
Rezultat impozabil = Venituri totale Cheltuieli totale Venituri neimpozabile + Cheltuieli nedeductibile
=400.000 - 230.000 - 0 + 712,5 = 170.712,50 lei
Impozit pe profit = Rezultat impozabil * 16% = 170.712,5 * 16% = 27.314 lei
Rezultatul net = Venituri totale Cheltuieli totale Impozit profit = 170.000 27.314 = 142.686 lei
Intrebarea nr. 5 - O entitate dispune de urmatoarele informatii:
- venituri totale 3.980.000 lei, din care venituri din anularea datoriilor in schimbul titlurilor de participare la
o persoana juridica 110.000 lei;
- cheltuieli totale (fara cheltuielile cu impozitul pe profit) 2.720.000 lei, din care:
cheltuieli inregistrate in contabilitate care nu au la baza documente justificative 12.000 lei;
cheltuieli cu sponsorizarile 4.300 lei;
cheltuieli cu taxa pe valoare adaugata aferenta bunurilor acordate salariatilor sub forma unor avantaje in
natura 4.930 lei, fara ca valoarea bunurilor sa fi fost impozitata prin retinere la sursa;
penalitati prevazute in cadrul contractelor economice 2.300 lei;
amenzi datorate autoritatilor romane 8.000 lei;
- cifra de afaceri 1.800.000 lei.
Se cere stabilirea impozitului pe profit de platit de catre entitate.
Raspuns:
Venituri neimpozabile = 110.000 lei
Venituri impozabile = 3.870.000 lei

Stagiu CECCAR Categ. Profesionala Expert contabil


An I Sem. I Serban Georgiana
Aprilie 2014

Pagina 30 din 30

Cheltuieli nedeductibile = 12.000 + 4.300 + 4.930 + 8.000 = 29.230 lei


Cheltuieli deductibile = 2.720.000 - 29.230 = 2.690.770 lei
Profit impozabil = 3.980.000 2.720.000 110.000 + 29.230 = 1.179.230 lei
Impozit pe profit = 1.179.230 x 16% = 188.677 lei
Limita cheltuieli de sponsorizare pentru diminuarea impozitului pe profit = minimum dintre:
3 din cifra de afaceri = 3 x 1.800.000 lei = 5.400 lei
20% din impozit datorat = 20% x 188.677 = 37.735 leiI
Impozit pe profit datorat = 188.677 4.300 = 184.377 lei
Intrebarea nr. 7 - Sa se calculeze si inregistreze in contabilitate impozitul pe profit pe baza urmatoarelor
date:
Venituri totale: 1.200.000 lei, din care:
- venituri din vanzarea produselor finite: 800.000 lei;
- venituri din vanzarea ambalajelor: 200.000 lei; - venituri din reluarea unor ajustari pentru deprecierea
imobilizarilor corporale: 30.000 lei;
- venituri din vanzarea investitiilor financiare pe termen scurt: 170.000 lei;
Cheltuieli totale: 700.000, din care:
- cheltuieli cu ambalajele: 180.000 lei;
- cheltuieli cu salariile: 300.000 lei;
- cheltuieli cu materialele nestocate: 40.000 lei;
- cheltuieli cu comisioanele bancare: 7.000 lei;
- cheltuieli cu investitiile financiare pe termen scurt cedate: 150.000 lei;
- cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate: 23.000 lei;
Raspuns:
Profit impozabil = Venituri impozabile Cheltuieli deductibile
Impozitul pe profit = (1.200.000 - 700.000) * 16% = 500.000*16% =80.000 lei
691

4411

80.000

S-ar putea să vă placă și