Sunteți pe pagina 1din 74

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor la SC GAVCO SRL

leciile vin totdeauna


atunci cnd eti pregtit,
iar dac eti atent
la semne, vei afla mereu
tot ce-i
trebuie pentru pasul urmtor.

Paulo Coelho

INTRODUCERE
Contabilitatea este una dintre cele mai sublime creatii ale spiritului omenesc pe care
fiecare gospodar ar trebui sa o foloseasca in gospodaria sa.Goethe
Contabilitatea reprezint un sistem informatic utilizat pentru msurarea, prelucrarea i
transmiterea informaiilor necesare i pertinente utilizatorilor n procesul de luare a deciziilor
economice.
Contabilitatea reprezint un produs al activitii practice i teoretice. Contabilitatea s-a
afirmat ca un sistem de cunoatere i gestiune a resurselor economice ale societii separate
patrimonial.
Prima definiie dat contabilitii aparine italianului Luca Paciolo in cadrul lucrrii
"Suma de aritmetica, geometria proportioni et proportionalita", aparut la Veneia, n 1494,
Luca Paciolo analizeaz contabilitatea ca un sistem, ca un ansamblu de reguli i principii
privind nregistrarea n partid dubl a averii ce aparine unui negustor precum i toate
afacerile acestuia n ordinea n care a avut loc.1
n decursul timpului contabilitatea a cunoscut permanent un proces de perfecionare
determinat de legtura ntre sistemele economice i practicile contabile. Contabilitatea poate fi
apreciat ca cel mai important element al sistemului informaional al unei uniti economice.
Primele definiii date tiinei contabilitii au avut ,n principal, n vedere funcia
tradiional de conducere a registrelor (evidena documentelor), pe care n mod firesc i logic
o ndeplinea profesionistul contabil.
O organizaie american aprecia contabilitatea ca fiind ''arta nregistrrii, clasificrii i
rezumrii ntr-o manier semnificativ i n exprimare bneasc a operaiunilor i faptelor care
au chiar i caracter financiar ca i interpretarea rezultatelor acestor aciuni''.2
n anii '70 aceast organizaie definea contabilitatea ca fiind acel furnizor de
''informaii cantitative preponderent de natur financiar, referitoare la entiti economice i
1

O. Clin, M. Ristea, I. Vduva, H. Neamu, "Bazele contabilitii", Editura Didactic i Pedagogic,


Bucureti, 1995.

Committee on Accounting Terminology, Accounting Terminology Bulletin No.1 (New York, American
Institute of Certified Public Accountants, 1953), pag.9.

1
Cristea Luiza Bianca

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor la SC GAVCO SRL

care urmeaz a fi utilizate n luarea deciziilor economice ''.3


Contabilitatea nu trebuie apreciat exclusiv ca o tehnic de nregistrare i de prelucrare
a datelor, ea este i o tehnic de modelare i reglare a activitii economice rspunznd
cerinelor pe plan informaional i decizional, problemelor gestiunii valorilor economice
separate patrimonial.
Sistemul informaional economic reprezint un ansamblu organizat de informaii
economice complexe, care se obin prin prelucrarea datelor furnizate din anumite surse
necesare pentru organizarea, conducerea i desfurarea activitii economice.
Un asemenea sistem este definit ca un ansamblu de oameni, maini sau programe a
crui scop este furnizarea de informaii necesare funcionrii unei nterprinderi sau unui
organism avnd ca principal funcie furnizarea informaiilor necesare cunoaterii activitii
economice n vederea lurii deciziilor pe toate treptele organizatorice.
Importana sistemului informaional economic const n faptul c organizarea i
conducerea activitii economice la nivel micro i macroeconomic presupune cunoaterea
permanent a strii i funcionrii unitilor patrimoniale realizate cu ajutorul sistemului
informaional economic.
Contabilitatea nu reprezint un scop n sine ci un sistem informaional care cuantific
i comunic informaii financiare despre o entietate economic care prin cmpul su de
aciune este grefat pe o entietate patrimonial. Entitile patrimoniale reprezint spaiul de
cunoatere i de aciune a contabilitii .
Prin lege s-a statuat c entitile patrimoniale trebuie s conduc att contabilitatea
general, numit i financiar, ct i contabilitatea de gestiune adaptat la specificul activitii
ntreprinderii i la necesitile de eviden i informare.
Contabilitatea financiar ofer informaii ce au ca destinatar partenerii externi ai
nterprinderii ajutndu-i s analizeze deciziile n alocarea resurselor. Documentele contabile
de sintez pe care aceasta le produce (bilanul, contul de profit i pierdere i alte componente
ale situaiilor financiare anuale) ofer imagine sintetic i retrospectiv a patrimoniului
nterprinderii.
Contabilitatea de gestiune analitic sau managerial este utilizat n primul rnd de
gestionarii nterprinderii, care au misiunea de a obine plusvaloare ca urmare a procesului de
transformare a resurselor care le-au fost procurate din exterior.
Contabilitatea de gestiune are ca obiect calculul i reflectarea circuitului patrimonial
intern al ntreprinderii. Este principalul furnizor de informaii cu caracter analitic cu privire la
resursele alocate spre gestionare la nivelul verigilor organizatorice interne (secii, ateliere,
sectoare, firme, uzine, fabrici etc.).
3

Statement of the Accounting Principles Board No.4, Basic Concept and Accounting Principles Underlying
Financial Statesments of Business Entreprises (New York: American Stamford Conn. Financial Accounting
Standard Board, 1978), pag.9.

2
Cristea Luiza Bianca

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor la SC GAVCO SRL

Contabilitatea de gestiune ofer acele informaii care privesc gestiunea intern a


ntreprinderii, criterii dup care se calculeaz costurile i asigur msurarea performanelor
interne la nivel de sector de activitate, funcie a nterprinderii sau produs.
n mod concret contabilitatea de gestiune are rolul de a furniza elementele destinate a
facilita luarea deciziilor i ale crei obiective esentiale sunt urmtoarele4:
-cunoaterea costurilor diferitelor funcii asumate de ntreprindere;
-determinarea bazelor de evaluare a unor elemente patrimoniale;
-explicarea rezultatelor calculnd costurile produselor, bunurilor sau serviciilor pentru
a le compara cu preurile lor de vnzare;
-stabilirea costurilor planificate, prestabilite;
-constatarea realizrilor i abaterilor ce rezult, precum i a cauzelor acestora.
Prevederile legii contabilitii se aplic i persoanelor fizice care presteaz activiti
independente sau care execut n mod obinuit acte de comer i sunt nmatriculate la Oficiul
Registrului Comerului potrivit legii.

CAPITOLUL 1
Delimitri conceptuale privind organizarea contabilitii cheltuielilor
1.1

Documente justificative si documente contabile

Contribuabilii primesc informatii despre intocmirea si utilizarea documentelor


justificative financiare si contabile, astfel, dupa Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata,
orice tranzactie economico-financiara realizata se inregistreaza in momentul desfasurarii ei

Epuran M., Bbi V., Grosu C., Contabilitate i control de gestiune, Editura Economic, Bucureti, 1999,
pag.18.

3
Cristea Luiza Bianca

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor la SC GAVCO SRL

intr-un inscris care sta la baza inregistrarilor in contabilitate, avand calitatea de document
justificativ.
Documentele justificative au de regula aceste elemente:
- denumirea documentului;
- denumirea si sediul unitatii patrimoniului care intocmeste inscrisul;
- data redactarii si numarul acestuia;
- consemnarea partilor participante la realizarea operatiunilor economice si financiare
(atunci cand este cazul);
- continutul operatiunilor economice si financiare si temeiul legal al realizarii ei;
- datele cantitative si valorice care decurg din operatiile economice si financiare
realizate;
- numele, prenumele, semnaturile persoanelor au intocmit, vizat si aprobat;
- alte elemente destinate sa garanteze inregistrarea completa a operatiunilor in
documentele justificative.
Documentele justificative rezultate din tranzactii de cumparare a unor bunuri de la
persoane fizice, pe baza de borderouri de achizitii, pot fi adaugate in contabilitate numai in
cazul

in

care

se

face

dovada

intrarii

in

gestiune

bunurilor

respective.

Documentele contabile: jurnale, fise etc., care sunt utilizate la prelucrarea,


inregistrarea si centralizarea in contabilitate a operatiilor mentionate in documentele
justificative, realizate manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, trebuie sa cuprinda elemente
privitoare la:
- data,numarul, felul documentului justificativ;
- sumele operatiilor efectuate;
- conturile sintetice,conturile analitice debitoare si creditoare;
- semnaturile pentru intocmire,dar si verificare.
In documente nu se admit stersaturi sau razaturi.
Rectificarea greselilor in documente se face prin taierea textului sau sumei gresite cu o
linie, in asa fel incat sa se poata citi ceea ce a fost gresit. Apoi se scrie deasupra textul sau
suma corecta, facandu-se mentiunea pe documentul rectificat asupra acestui fapt, care se
confirma prin semnaturile acelorasi persoane care au semnat initial documentul.
Documentele referitoare la mijloace banesti (chitanta, ordinul de plata, dispozitii de
incasare sau plata) gresit intocmit nu se pot corecta , ele se anuleaza si raman in carnetele
respective fara a fi detasate.

4
Cristea Luiza Bianca

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor la SC GAVCO SRL

De asemenea este necesar ca documentele sa fie intocmite la timp,pentru a se asigura


operativitatea informatiilor contabile pentru conducerea activitatilor economice.
In acest sens Legea Contabilitatii prevede ca orice operatiune patrimoniala se
consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un inscris care sta la baza inregistrarilor in
contabilitate, dobandind astfel calitatea de document justificativ.

1.2

Definirea notiunii de Cheltuiala

Prin cheltuiala se intelege cantitatea de munca vie sau materializata, exprimata


valoric, consumata in procesul de productie sau de circulatie. Notiunea de cheltuiala (consum)
desemneaza o plata sau obligatie de a efectua o plata in viitor pentru un activ sau serviciu.
Cheltuielile sunt iesiri sau alte utilizari de active, sau crearea unor datorii, rezultate
din livrarea sau producerea de bunuri, prestari de servicii sau desfarurarea altor activitati care
constituie operatiunile curente, preponderente sau principale ale unitatii.
Altfel spus, cheltuielile reprezinta costuri ale bunurilor si serviciilor utilizate in
activitatea de obtinere a veniturilor.
Definitia cheltuielilor include pierderile, precum si acele cheltuieli care apar in
procesul desfasurarii activitatilor intreprinderii.

1.3

Contabilitatea curenta a fluxului de cheltuieli

Cheltuielile indica reduceri ale elementelor de activ, sau cresteri elementelor de pasiv,
care genereaza micsorari a beneficiilor economice.Se pot clasifica patru momente n care apar
elemente de cheltuieli:
- consumul, de ex:vanzarea marfurilor;
- angajarea cheltuielilor plata catre diversi furnizori, ex:lucrri, servicii, utiliti;
- plata/achitarea unei sume de bani a bunurilor si serviciilor primite;
- imputarea indica momentul in care cheltuielile sunt decontate din venituri.

1.4

Clasificarea cheltuielilor in contabilitatea financiara

Clasificarea cheltuielilor are ca obiective principale, urmtoarele: calcularea costului


i comparabilitatea cheltuielilor, dup natura activitii ce le genereaz, cu veniturile.
Cheltuieli sunt intitulate uneori costuri de activitatii cum ar fi .(vezi fig. nr. I.1).

5
Cristea Luiza Bianca

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor la SC GAVCO SRL

Costurile bunurilor vandute


Costurile activitatii necesare pentru derularea operatiunilor
Costurile atragerii si deservirii clientilor (salariile, chiriile, publicitatea, serviciile

telefonice , amortizarea cladirilor, asigurarile sociale si impozitele.

Fig. nr. I.1. Costuri ale activitatii

1.4.1 Cheltuieli de exploatare


Activitatea de exploatare include tranzactiile cu privire la aprovizionarea,
producia i desfacerea bunurilor, lucrrilor i serviciilor.Aici sunt cuprinse i tranzactiile
privind investiiile, prin care se efectueaza producia i construcia cu fore proprii a activelor
imobilizate.
Cheltuielile de exploatare cuprind :
a.
animalele;
b.
c.
d.
e.
f.

Cheltuieli cu materiile prime, materiale consumabile stocate si nestocate, cu


Costul de achizitie al marfurilor;
Cheltuieli cu lucrrile i serviciile executate de teri:
Cheltuieli cu personalul: salarii, asigurari sociale si alte cheltuieli
Alte cheltuieli de exploatare: despgubiri, amenzi, penaliti, donaii, etc.
Cheltuieli cu impozitele, taxele i vrsmintele asimilate.

1.4.1.1

Cheltuielile privind stocurile

Contabilitatea cheltuielilor privind stocurile face parte din grupa 60 CHELTUIELI


PRIVIND STOCURILE.
Contul 601 Cheltuieli cu materiile prime ine evidena consumului de materii
prime.Este un cont de activ. n debit se nregistreaz valoarea preului de nregistrare a
materiilor prime pe cheltuieli,la terminarea lunii, soldul acestui cont se mut asupra contului
de profit i pierdere.
Contul 602 Cheltuieli cu materialele consumabile ine evidena cheltuielilor cu
materialele consumabile.n debit se nregistreaz: valoarea preului de nregistrare a
materialelor consumabile incluse pe cheltuieli.
Contul 603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar ine
evidena cheltuielilor urmarind materialele de natura obiectelor de inventar, la darea n
intrebuintare a acestora.n debit se nregistreaz: valoarea preului de nregistrare a
materialelor de natura obiectelor de inventar incluse pe cheltuieli.
6
Cristea Luiza Bianca

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor la SC GAVCO SRL

Contul 604 Cheltuieli privind materialele nestocate marcheaza n debit pretul


materialelor nestocate aprovizionate de la furnizori, aferent exerciiului n curs.
Contul 605 Cheltuieli privind energia i apa ine evidena cheltuielilor cu privire
la consumul de energie electric i al apei furnizate.
Contul 606 Cheltuieli cu animalele i psrile ine cont de cheltuielile cu
animalele i psrile ieite din gestiune prin vnzri, pierderi din mortaliliti, lipsuri la
inventar.
Contul 607 Cheltuieli privind mrfurile ine evidena cheltuielilor privind
mrfurile i reprezint costul mrfurilor vndute sau constatate lips n gestiune.
Contul 608 Cheltuieli privind ambalajele evideniaz cheltuielile privind
ambalajele.
Contul 609 Reduceri comerciale primite marcheaza n credit valoarea reducerilor
comerciale primite ulterior facturrii, indiferent de perioada la care se refer.5

1.4.1.2

Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti

Cheltuielile privind lucrrile i serviciile executate de teri se evideniaz n


contabilitate prin intermediul grupei de conturi 61 CHELTUIELI CU LUCRRILE I
SERVICIILE EXECUTATE DE TERI.
Contul 611 Cheltuieli cu ntreinerea i reparaii ine evidena cheltuielior cu
lucrrile de ntreinere i reparaii realizate de teri
Contul 612 Cheltuieli cu redevenele, locaiile de gestiune i chiriile, cont de
activ, evideniaz n debit redevenele, chiriile, locaiile de gestiune, aferente exerciiului n
curs datorate de ctre unitatea patrimonial n calitatea sa de concesionar, locatar sau chiria,
unitii avnd calitatea de concedent sau locatar.
Contul 613 Cheltuielile cu primele de asigurare evideniaz n debitul su
primele de asigurare , achitate n baza contractelor ncheiate cu societile de asigurri.
Contul 614 Cheltuieli cu studiile i cercetrile evideniaz n debitul su valoarea
studiilor i a cercetrilor executate de teri.

1.4.1.3

Cheltuieli cu alte servicii executate de terti

Cheltuielile cu alte servicii executate de teri se evideniaz n contabilitate cu ajutorul


grupei de conturi 62 CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERI.

OMFP 3055/2009, Cap. 2 Funciunea conturilor, pag. 241

7
Cristea Luiza Bianca

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor la SC GAVCO SRL

Contul 621 Cheltuielile cu colaboratorii evideniaz n debitul su sumele


datorate colaboratorilor pentru prestaiile efectuate conform listelor de plat ntocmite de ctre
unitile patrimoniale.
Contul 622 Cheltuielile privind comisioanele i onorariile evideniaz n debit
cheltuielile reprezentnd comisioanele datorate pentru cumprarea sau vnzarea titlurilor de
valoare imobilizate sau a celor de plasament, comisioanele de intermediere, onorariile de
consiliere, expertizare, precum i a altor cheltuieli similare.
Contul 623 Cheltuieli de protocol reclam i publicitate evideniaz n debit
sumele datorate sau achitate care privesc aciunile de protocol, reclam i publicitate.
Contul 624 Cheltuielile cu transportul de bunuri i de personal , cont de activ,
evideniaz valoarea facturilor datorate furnizorilor sau a celor achitate n avansuri pentru
transportul de bunuri i personal aferente exerciiului n curs.
n ceea ce privete transportul de bunuri, la contul 624 Cheltuielile cu transportul de
bunuri i de personal se nregistrez contravaloarea transportului de bunuri executat de teri,
dac aceasta nu se poate include direct n costul de achiziie al bunurilor achiziionate.
n situaia n care transportul bunurilor aprovizionate se efectueaz cu mijloace
proprii, cheltuielile ocazionate de exploatarea acestor mijloace de transport sunt nregistrate
pe nature i se nregistreaz n conturile din clasa 6 Conturi de cheltuieli.
Procedndu-se n acest mod, cheltuielile de transport nu sunt recunoscute ca active
imobilizate sau stocuri, ci sunt ncadrate n zona costurilor perioadei, ignorndu-se principiul
independenei exerciiilor. Din punct de vedere fiscal avantajeaz societile comerciale.
Contul 625 Cheltuieli cu deplasri, detasri i transferri evideniaz n debit
cheltuielile (diurn de deplasare, ndemnizaie de detaare, transport, cazare etc.) ocazionate
cu deplasrile, detarile i transferrile personalului suportate de unitatea patrimonial.
Contul 626 Cheltuieli potale i taxe de telecomunicaii, cont de activ,
evideniaz n debitul su valoarea serviciilor potale i a taxelor de telecomunicaii datorate
de ctre agenii economici unitilor specializate, cheltuieli aferente exerciiului n curs.
Contul 627 Cheltuieli cu serviciile bancare i asimilate, evideniaz n debit
valoarea serviciilor bancare (comisioane, speze etc.), pltite de ctre unitile patrimoniale.
Contul 628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de teri, evideniaz cheltuielile
cu alte servicii executate de teri, altele dect cele prezentate mai sus, pentru activitatea de
exploatare.

1.4.1.4. Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate


Pentru evidena cheltuielilor cu alte impozite, taxe i vrsminte asimilate, n planul de
conturi a fost rezervat grupa 63 CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE, TAXE I
VRSMINTE ASIMILATE , cuprinznd contul 635. Acest cont nregistreaz cheltuielile
8
Cristea Luiza Bianca

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor la SC GAVCO SRL

unitii comerciale, fiind compus din impozite, taxe i contribuii datorate bugetului statului i
altor organisme publice. In debit se inregistreaza:
- prorata din TVA deductibil transformata nedeductibil;
- TVA colectat a bunurilor i serviciilor utilizate n scop personal,
- cheltuieli cu alte impozite, varsaminte si taxe;
- contribuia unitilor patrimoniale la constituirea unor fonduri speciale, prin creditul
contului 447.

1.4.1.5 Cheltuieli cu personalul


Contabilitatea cheltuielilor cu personalul se conduce cu ajutorul grupei de conturi 64
CHELTUIELI CU PERSONALUL, care nregistreaz urmtoarele categorii de cheltuieli:
Contul 641 Cheltuielile cu salariile personalului , care evideniaz salariile brute
i alte drepturi legate de munc, cuvenite personalului: sporuri, ndemnizaiile de conducere
etc..
Contul 642 Cheltuieli cu tichetele de mas acordate salariailor, care evideniaz
contravaloarea tichetelor de mas acordate personalului. Se debiteaz cu valoarea tichetelor
de mas acordate salariailor.
Contul 643 Cheltuieli cu primele reprezentnd participarea personalului la
profit evideniaz cheltuielile cu primele reprezentnd participarea personalului la profit,
acordate potrivit legii.
Contul 644 Cheltuieli cu remunerarea n instrumente de capitaluri proprii ine
evidena cheltuielilor cu remunerarea n instrumente de capitaluri proprii.6
Contul 645 Cheltuieli privind asigurrile i protecia social se debiteaz cu
cheltuielile calculate reprezentnd datorii fa de personal sau fa de bugetul asigurrilor
sociale i se crediteaz prin transferul respectivelor cheltuieli la contul de rezultate, acesta din
urm, fiind dezvoltat pe urmtoarele subconturi:
- 6451 Contribuia unitii la asigurrile sociale;
- 6452 Contribuia unitii pentru ajutorul de omaj;
- 6453 Contribuia angajatorului pentru asigurrile sociale de sntate;
- 6456 Contribuia unitii la schemele de pensii facultative;
- 6457 Contribuia unitii la primele de asigurare voluntar de sntate;
- 6458 Alte cheltuieli privind asigurrile i protecia social.

1.4.1.6 Alte cheltuieli de exploatare


Contabilitatea altor cheltuieli de exploatare se ine cu ajutorul conturilor sintetice de
grad I 652 Cheltuieli cu protecia mediului nconjurtor, 654 Pierderi din creane i
din debitori diveri i 658 Alte cheltuieli de exploatare, respectiv subconturile:
- 6581 Despgubiri, amenzi i penaliti;
- 6582 Donaii i subvenii acordate;
6

OMFP 3055/2009, Cap.2 Funciunea conturilor, pag. 243

9
Cristea Luiza Bianca

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor la SC GAVCO SRL

- 6583 Cheltuieli privind activele cedate i alte operaii de capital;


- 6588 Alte cheltuieli de exploatare
Aceste conturi se debiteaz cu valoare cheltuielilor privind: taxele de mediu achitate,
certificatele de emisii de gaze cu efect de ser achiziionate, cheltuielile efectuate n avans,
pierderile de creane, diferenele din lichidarea datoriilor i creanelor, despgubirile,
amenzile, i alte penaliti datorate sau pltite, donaiile i subveniile acordate, valoarea
neamortizat a imobilizrilor necorporale sau corporale cedate sau scoase din eviden.

1.4.2. Cheltuieli financiare


n condiiile existenei unor cheltuieli de natura pierderilor legate de participaii,
investiiilor financiare cedate, diferenelor de curs valutar, dobnzilor, sconturilor acordate; se
contabilizeaz cu ajutorul conturilor din grupa 66 CHELTUIELI FINANCIARE.
Contul 663Pierderi din creane legate de participaii
Evideniaz pierderile din creane imobilizate, n debit se nregistreaz valoarea
pierderilor din creane imobilizate.
Contul 664 Cheltuieli privind investiiile financiare cedate
Reflect cheltuielile privind investiiile financiare cedate, se debiteaz cu valoarea
imobilizrilor financiare, cedate sau scoase din activ; diferenele favorabile dintre valoarea
contabil a investiiilor financiare pe termen scurt i preul de cesiune.
Contul 665 Cheltuieli din diferene de curs valutar reliefeaz cheltuielile privind
diferenele de curs valutar, debitndu-se cu:
-diferenele nefavorabile de curs valutar rezultate n urma ncasrii creanei ori n valut,
-diferenele nefavorabile de curs valutar rezultate n urma evalurii creanelor la
nchiderea exerciiului financiar;
-diferenele nefavorabile de curs valutar, rezultate din evaluarea datoriilor n valut la
ncheierea exerciiului financiar;
-diferenele nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea la ncheierea exerciiului
financiar a disponibilitilor bancare n valut, disponibilitilor n valut existente n casierie,
precum i a altor valori de trezorerie, cum sunt titluri de stat n valut, acreditive i depozite
pe termen scurt n valut;
-diferenele nefavorabile de curs valutar rezultate din lichidarea depozitelor pe termen
scurt, a acreditivelor i avansurilor de trezorerie n valut.
Contul 666 Cheltuieli privind dobnzile reflect cheltuielile privind dobnzile, iar
n debit se nregistreaz:
-valoarea dobnzilor datorate, aferente mprumuturilor i datoriilor asimilate;
-valoarea dobnzilor datorate, aferente mprumuturilor ncasate de la societi din
grupa;
-valoarea dobnzilor cuvenite asociaiilor pentru disponibilitile depuse la unitate;
10
Cristea Luiza Bianca

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor la SC GAVCO SRL

-valoarea dobnzilor repartizate pe cheltuieli pentru operaiunile de cumprare cu plata


n rate,
-valoarea dobnzilor pltite, aferente creditelor acordate de bnci n conturile curente;
valoarea dobnzilor aferente creditelor bancare pe termen scurt.
Contul 667 Cheltuieli privind sconturile acordate evideniaz cheltuielile privind
stocurile acordate clienilor, debitorilor sau bncilor i se debiteaz cu valoarea sconturilor
acordate clienilor, debitorilor sau bncilor.
Contul 668 Alte cheltuieli financiare reliefeaz cheltuielile financiare, altele dect
cele nregistrate n celelalte conturi din aceast grup.
Acest cont funcioneaz similar celorlalte conturi din grupa 66 Cheltuieli financiare

1.4.3 Cheltuieli extraordinare


Cheltuielile din aceast categorie, aa cum reiese chiar din denumirea lor, reprezint
operaii cu caracter de excepie, neavnd legtur direct cu activitile curente ale unitii
patrimoniale, de exploatare i financiar.
Ele se oglindesc n contabilitate cu ajutorul unui singur cont sintetic de gradul I, care
se prezint n continuare.
Contul 671 Cheltuieli privind calamitile i alte evenimente extraordinare" este de
activ i oglindete n debit valoarea pierderilor din calamiti i din exproprieri de active, prin
creditul conturilor de imobilizri corporale i necorporale sau de stocuri, dup caz.
Totodat, se precizeaz c, pe seama cheltuielilor extraordinare, ca de altfel i a
veniturilor extraordinare, ale exerciiului curent, se corecteaz i eventualele erori de natura
cheltuielilor sau veniturilor provenite din anii anteriori. n asemenea situaie se depune o
declaraie fiscal prin care se rectific calculul impozitului pe profit aferent exerciiului
financiar la care se refer eroarea constatat.
Cheltuielile extraordinare nregistrate se transfer n mod obinuit n contul de
rezultate, la sfritul lunii.

1.4.4 Cheltuieli cu amortizarile, provizioanele si ajustarile pentru


depreciere sau pierdere de valoare
Contul 681 Cheltuieli de exploatare privind amortizrile, provizioanele i
ajustrile pentru depreciere ine evidena cheltuielilor de exploatare privind amortizrile,
provizioanele i ajustrilor pentru depreciere.
Cheltuielile cu amortizrile i ajustrile reprezint contravaloarea deprecierilor
ireversibile pe care le suport activele imobilizate i cele circulante, iar provizioanele se
constituie pentru riscuri i cheltuieli.
n debitul contului 681 Cheltuieli de exploatare privind amortizrile, provizioanele i
ajustrile pentru depreciere se nregistreaz:
11
Cristea Luiza Bianca

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor la SC GAVCO SRL

- provizioanele constituite sau majorate;


- amortizarea aferent imobilizrilor necorporale i corporale;
- ajustrile pentru deprecierea imobilizrilor necorporale sau corporale, constituite sau
majorate;
- ajustrile pentru deprecierea stocurilor i a produciei n curs de execuie, constituite
sau majorate;
- ajustrile pentru deprecierea creanelor nencasabile i a clienilor dubioi, ru
platnici sau n litigiu, constituite sau majorate.
Contul 681 Cheltuieli de exploatare privind amortizrile, provizioanele i ajustrile
pentru depreciere este dezvoltat pe urmtoarele subconturi:
- 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizrilor ;
- 6812 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele;
- 6813 Cheltuieli de exploatare privind ajustrile pentru deprecierea imobilizrilor ;
-6814 Cheltuieli de exploatare privind ajustrile pentru deprecierea activelor
circulante .

1.4.5 Cheltuieli cu impozitul pe profit si alte impozite


Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta cheltuielilor cu impozitul pe profit si alte impozite
datorate bugetului statului sau altor organisme publice.
Contul 691 "Cheltuieli cu impozitul pe profit", in debit se inregistreaza impozitul pe profitul
datorat (4411).
Contul 698 Cheltuielile cu impozitul pe venit si alte impozite care nu apar in elementele de
mai sus , se utilizeaza conform reglementarilor legale.

1.5

Clasificarea cheltuielilor fiscale

Cheltuielile fiscale sunt formate din trei categorii: cheltuieli deductibile, cheltuieli
nedeductibile si cheltuieli cu deductibilitate limitat.

1.5.1 Cheltuieli deductibile


Cheltuielile deductibile sunt cheltuielile realizate in scopul obtinerii de venituri.
Printre cheltuielile menionate specific de Codul fiscal ca fiind suportate n vederea
generrii de venituri impozabile se numr:
- Cheltuieli pentru marketing,pentru studiul de pia,avansarea pe pieele
-

existente;
Cheltuieli pentru reclama si publicitatea;
Cheltuieli de dezvlotare i cercetare;
Cheltuieli pentru protejarea mediului i conservarea resurselor;
Cheltuieli pentru optimizarea administrrii;
Cheltuieli cu retragerea din gestiune a creanelor nencasate;
Cheltuieli pentru transport, deplasare i cazare;
12

Cristea Luiza Bianca

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor la SC GAVCO SRL

Cheltuieli pentru formare profesional i dezvoltare a angajailor;


Cheltuieli conform legii pentru protecia muncii;
Cheltuieli pentru procurarea de ambalaje pe durata de via util a acestora.
Cheltuieli pentru amenzi, dobnzi, penaliti sau majorri datorate.

1.5.2 Cheltuieli cu deductibilitate limitata


Cheltuielile cu deductibilitate limitata sunt acele cheltuieli efectuate de orice entitate,
indiferent de obiectul de activitate in limitele prevazute de lege.
Cheltuielile care au o deductibilitate limitata sunt urmatoarele:
cheltuieli de protocol n limita de 2% aplicat diferenei rezultate dintre totalul
veniturilor impozabile i totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile;
suma cheltuielilor cu indemnizaia de deplasare n limita a de 2,5 ori nivelul legal
stabilit pentru instituiile publice
cheltuieli sociale, n limita pn la 2%, aplicat asupra valorii cheltuielilor cu
salariile personalului, conform Legii nr. 53/2003 - Codul muncii(modificata si completata)
perisabilitile, n masurile stabilite de organele de specialitate cu avizul
Ministerului Finanelor Publice;
cheltuieli privind tichetele de mas;
cheltuieli cu provizioane,n procent de maxim 20% ncepnd cu data de 1 ianuarie
2004, 25% ncepnd cu data de 1 ianuarie 2005, 30% ncepnd cu data de 1 ianuarie 2006, din
valoarea creanelor asupra clienilor i rezerve legale, n limita unei cote de 5% aplicat
asupra profitului contabil;
cheltuieli cu dobnzi i diferene de curs valutar;
amortizarea;
cheltuieli realizate,la schemele de pensii facultative,maxim 400 euro echivalent in
lei ntr-un an fiscal pentru fiecare participant;
cheltuieli pentru primele de asigurare voluntar de sntate, maxim 250 euro
echivalent in lei ntr-un an fiscal pentru fiecare participant;
cheltuieli realizate la funcionarea,ntreinerea i repararea,care se majoreaz cu
10%.
cheltuieli realizate la intretinere,reparatii i functionare al sediului situat n locuina
proprietate personal;
cheltuieli pentru funcionare,ntreinere i reparaii a autoturismelor, deductibile
limitat la cel mult un singur autoturism pentru fiecare persoana fizica cu functie de conducere.

1.5.3 Cheltuielile nedeductibile


13
Cristea Luiza Bianca

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor la SC GAVCO SRL

Cheltuielile nedeductibile sunt cheltuielile care nu sunt aprobate prin lege pentru a fi
scazute din cheltuielile totale.
Cheltuielile nedeductibile sunt urmatoarele:
- cheltuieli proprii ale subiectului impozabil cu impozitul pe profit datorat;
- dobnzi/majorri de ntrziere, amenzi, confiscri i penaliti de ntrziere datorate
- cheltuieli privind stocurilor sau activele corporale;
- cheltuieli cu TVA a bunurilor date salariailor de forma unor avantaje in natura;
- cheltuieli pentru acionari sau asociai;
- cheltuieli scrise n contabilitate, care nu au documentul justificativ;
- cheltuieli nregistrate de societile agricole, pentru dreptul de folosinta a terenului
agricol adus de asociati sau membrii;
- cheltuielile diferenelor nefavorabile de valoarea titlurilor de participare la persoane
juridice;
- cheltuieli privind veniturile neimpozabile, cu excepia celor care sunt mentionate in
lege;
- cheltuielile contribuiilor pltite peste limitele legale;
- cheltuielile pentru primele de asigurare achitate,care nu fac parte din venitul
salariatului;
- diferite cheltuieli salariale;
- cheltuieli pentru consultan, asisten, management sau alte prestri de servicii;
- cheltuieli pentru prime de asigurare care nu urmaresc activele contribuabilului;
- pierderi realizate la scoaterea din eviden a creanelor incerte sau n litigiu;
- cheltuieli de sponsorizare i cheltuieli cu bursele private, date potrivit legii;
- cheltuieli efectuate n evidena contabil;
- cheltuieli pentru taxe i cotizaii ctre organizaii neguvernamentale sau asociaii
profesionale;

CAPITOLUL 2
Delimitari conceptuale privind organizarea contabilitatii veniturilor
2.1 Definirea notiunii de venit
Veniturile reprezinta fie intrari sau alte cresteri de active ale unei entitati, fie
reglementarea unor datorii obtinute din livrare sau producere de bunuri, prestare de servicii
sau alte activitati care constituie operatiunile curente preponderente sau principale ale unitatii.
14
Cristea Luiza Bianca

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor la SC GAVCO SRL

Mai simplu, putem spune ca veniturile sunt egale cu pretul bunurilor vandute si al
serviciilor prestate pe parcursul unei anumite perioade de timp.
Veniturile ce corespund unei anumite perioade de timp sunt egale cu totalul sumelor
incasate din livrari de bunuri si prestari servicii catre client pe parcursul perioadei.

2.2. Contabilitatea curenta a fluxurilor de venituri


Conform IAS 18 venitul este cresterea de active ale unei entitati.
IAS 18 se refer la veniturile din urmtoarele surse:
-vnzarea de bunuri
-prestarea de servicii
-utilizarea de ctre alte persoane a activelor ntreprinderii, ceea ce duce la obinerea de
dobnzi, redevene i dividende
Nu este ntotdeauna clar diferena dintre venituri i ctiguri. Ctigurile apar n urma
unor tranzacii care sunt colaterale activitilor de exploatare i care pot fi, uneori,
semnificative.
De exemplu, sediul n care o societate i desfoar activitatea poate fi vndut mai
trziu pentru a realiza un profit din vnzare. O societate de investiii poate deine proprieti
pentru care acestea pot genera venituri din vnzare, atunci cnd proprietile sunt vndute,
ctigul rezultat va fi inclus n cifra de afaceri. O astfel de societate va include proprietile
deinute n categoria activelor curente.
n mod normal, alte ntreprinderi nregistreaz proprietile deinute n categoria
mijloacelor fixe i orice ctig din vnzarea lor va fi reflectat ntr-un cont care nu face parte
din cifra de afaceri. n cazul n care exist incertitudini cu privire la clasificarea activelor, este
foarte important ca politica adoptat s fie prezentat clar i aplicat n mod consecvent.

2.3. Clasificarea veniturilor in contabilitatea financiara


Veniturile reprezinta cresterea beneficiilor economice in cursul perioadei contabile ca
urmare a cresterii activelor/diminuarea datoriilor care genereaza cresterea capitalurilor proprii
altele decat cele referitoare la aporturile aduse de actionari-asociati.
Similare veniturilor sunt si castigurile. Ele sunt generate din activitatile asimiliate
activitatilor de baza ale intreprinderii.
Spre deosebire de venituri, castigurile sunt reflectate in contul de profit si pierdere la
valoare lor neta.

15
Cristea Luiza Bianca

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor la SC GAVCO SRL

2.3.1. Venituri din exploatare


Veniturile reprezint bunuri materiale sau sume de bani care revin unei persoane fizice
sau juridice n procesul repartiiei i care sunt generate de desfurarea unei activiti din
exploatarea unui teren i diminuarea sau anularea provizioanelor i din vnzarea activelor
cedate din plasarea unui capital etc.
Potenialul economic al societilor comerciale i regiilor autonome, consecin a
potenialului tehnic, productiv, comercial, managerial, este capacitatea acestora de a crea
venituri ca unic surs de acoperire a cheltuielilor i realizarea unui profit suficient pentru a
asigura dezvoltarea i a mpiedica emigrarea capitalului.
Veniturile din exploatare sunt formate din:
a) venituri din vnzarea produselor, a mrfurilor, lucrrilor executate i serviciilor
prestate.
Prin aceste veniturilor realizate din livrrile de bunuri, executia lucrrilor i prestri de
servicii se obine cifra de afaceri a ntreprinderii. Producia vndut este evaluat la preul de
vnzare fr calcularea TVA-ului adugat, ncasrile de la clieni n vederea decontrii ei la
buget.
b) venituri din producia stocat reprezint variaia n plus sau n minus ntre valoarea
la costul de producie a stocurilor i a produciei n curs de execuie i valoarea pretului de
nregistrare a acestora necalculand provizioanele pentru deprecieri constituite pentru aceste
stocuri.
Variaiile de producie stocat se determin pentru fiecare form de produse stocate
(produs finit, rezidual, semifabricat) ct i pentru animale i psri din producie proprie.
- venituri din producie de imobilizri. Aceste venituri reprezint costul lucrrilor
respectiv cheltuielile efectuate de unitatea patrimonial pentru ea nsi.
- venituri din subvenii de exploatare
- alte venituri din exploatarea curent cuprinde veniturile obinute din alte resurse cum
sunt: veniturile din creane recuperate

2.3.1.1. Cifra de afaceri


Cifra de afacere este un indicator financiar de baz al activitii ntreprinderii care
rezulta din nsumarea veniturilor rezultate din vnzarea bunurilor, executarea lucrrilor,
prestrilor de servicii, locaii, chirii, studii, cercetri i alte venituri.
Veniturile care cuprind cifra de afacere sunt legate de profilul principal al activitii
agenilor economici i reprezint cea mai mare pondere din cadrul veniturilor ntreprinderii.
Cifra de afacere net, cuprinde totalitatea veniturilor provenind din vnzarea de bunuri
i servicii ce intr n categoria activitii curente dup scderea reducerilor comerciale, a taxei
pe valoarea adugat i a altor impozite i taxe aferente.
16
Cristea Luiza Bianca

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor la SC GAVCO SRL

Grupa 70 din cadrul Planului General de Conturi poarta denumirea de Cifra de


afaceri .n cadrul acestei grupe intra urmtoarele conturi:
Contul 701 Venituri din vnzarea produselor finite ine evidena vnzrilor de
produse finite, animale i psri, n credit se nregistreaz preul de vnzare al produselor
finite vndute clienilor i preul de vnzare al produselor finite pentru care nu s-au ntocmit
facturi.
Contul 702 Venituri din vnzarea semifabricatelor reflect veniturile din vnzare
semifabricatelor, se crediteaz cu preul de vnzare al semifabricatelor vndute clienilor i
preul de vnzare al semifabricatelor pentru care nu s-au ntocmit facturi.
Contul 703 Venituri din vnzarea produselor reziduale ine evidena veniturilor
din vnzarea produselor reziduale, n credit se nregistreaz preul de vnzare al produselor
reziduale, vndute clienilor i preul de vnzare al produselor reziduale pentru acre nu s-au
ntocmit facturi.
Contul 704 Venituri din lucrri executate i servicii prestate reliefeaz veniturile
din lucrrile executate i servicii prestate, se crediteaz cu tarifele lucrrilor executate i
serviciile prestate, facturate clienilor; tarifele lucrrilor executate i serviciilor prestate pentru
care nu s-au ntocmit facturi; venituri nregistrate n avans aferente perioadei curente sau
exerciiului n curs; tarifele lucrrilor executate i serviciilor prestate, ncasate n numerar.
Contul 705 Venituri din studii i cercetri evideniaz veniturile din studii i
cercetri, iar n credit se nregistreaz: valoarea studiilor i a contractelor de cercetare,
facturate clienilor i valoarea studiilor i a contractelor de cercetare pentru care nu s-au
ntocmit facturi .
Contul 706 Venituri din redevene ,locaii de gestiune i chirii reflect veniturile
din redevene, locaii de gestiune i chirii.
Contul 707 Venituri din vnzarea mrfurilor oglindete veniturile din vnzarea
mrfurilor, se trec n creditul contului: preul vanzarii mrfurilor pentru care nu s-au ntocmit
facturi;
Contul 708 Venituri din activiti diverse reflect veniturile din diverse activiti
cum sunt: comisioane, servicii prestate n interesul personalului, punerea la dispoziia terilor
a personalului unitii, venituri din valorificarea ambalajelor, precum i alte venituri realizate
din relaiile cu terii.

2.3.1.2. Variatia stocurilor


Contul 711 Variaia stocurilor evideniaz costul de producie al produciei
stocate, precum i a variaiei acesteia, n credit se nregistreaz:
-costul de producie al semifabricatelor,
17
Cristea Luiza Bianca

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor la SC GAVCO SRL

-diferentele de pret;
-plusurile de inventar la stocurile obtinute.

2.3.1.3. Venituri din productia de imobilizari


Activitatea de producie a unui agent economic, poate uneori depi graniele specifice
obiectului su de activitate, extinzandu-se i asupra unor activiti conexe constand:
- construcia sau modernizarea in regie proprie a cldirilor;
- modernizarea instalaiilor i utilajelor realizate prin efort propriu;
- finalizarea unor cercetri i proiecte proprii etc.
In toate aceste cazuri este vorba despre costul unor lucrri i cheltuieli efectuate de entitate
pentru ea insi, care se inregistreaz ca active imobilizate corporale sau necorporale pe de o
parte i ca venituri din producia de imobilizri pe de alt parte. Aceste venituri se reflect in
contabilitate cu ajutorul conturilor din gr. 72 Venituri din producia de imobilizri astfel:
721 Venituri din producia de imobilizri necorporale
722 Venituri din producia de imobilizri corporale.
Aceste conturi de venituri au rolul de a contrabalansa (echilibra) cheltuielile de producie
generate de realizarea investiiilor i obinerea prin efort propriu a imobilizrilor corporale sau
necorporale.
Contul 721 Venituri din producia de imobilizri corporale arata veniturile din
producia imobilizrilor necorporale.
Contul 722 Venituri din producia de imobilizri corporale reprezinta veniturile
din producia imobilizrilor corporale,

2.3.1.4. Venituri din subventii de exploatare


Pe lang subveniile pentru investiii (ct 133), intreprinderile pot beneficia i de
subvenii de exploatare pentru acoperirea unor cheltuieli (subvenionarea locurilor de munc
in cazul angajrii de absolveni i omeri etc.) pentru completarea cifrei de afaceri (subvenii
pentru acoperirea diferenelor de pre la anumite bunuri i servicii) etc.
Contabilizarea subveniilor de exploatare se efectueaza cu ajutorul contului 741
Venituri din subvenii de exploatare .
Contul 741 Venituri din subvenii de exploatare reflecta evidena subveniilor i
mprumuturilor nerambursabile.

2.3.1.5. Alte venituri din exploatare


In activitatea de exploatare curent, entitile pot realiza de asemenea venituri din
creane care sunt reactivate i alte sume incasate sau de incasat pentru debite datorate de
salariai sau tere persoane juridice sau fizice ca despgubiri, penaliti etc.
18
Cristea Luiza Bianca

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor la SC GAVCO SRL

Contabilitatea acestor venituri se efectueaza cu ajutorul conturilor din gr. 75 Alte


venituri din exploatare cu urmtoarea structur:
754 Venituri din creane reactivate i debitori diveri
758 Alte venituri din exploatare
Contul 754 Venituri din creane reactivate evideniaz creane reactivate privind
clienii i debitori diveri, se crediteaz cu veniturile din creanele reactivate.
Contul 758 Alte venituri din exploatare reflect veniturile realizate din alte surse
dect cele nominalizate n conturile distincte de venituri ale activitii de exploatare.

2.3.2. Venituri financiare


n condiiile existenei unor venituri de natura celor din imobilizri financiare,
investiiilor financiare pe termen scurt, diferenelor de curs valutar, dobnzilor, sconturilor
primite; se contabilizeaz cu ajutorul conturilor din grupa 76 VENITURI FINANCIARE.
Contul 761 Venituri din imobilizri financiare reprezinta veniturile din
imobilizrile financiare .
Contul 762 Venituri din investiii financiare pe termen scurt reflecta veniturile
din investiii pe termen scurt, se crediteaz cu dividendele pe termen scurt.
Contul 763 Venituri din creane imobilizate reliefeaz veniturile din creane
imobilizate, iar n creditul se nregistreaz dobnda aferent creanelor imobilizate cedate.
Contul 764 Venituri din investiii financiare cedate reflect veniturile nete
realizate din vnzarea titlurilor de plasament.
Contul 765 Venituri din diferene de curs valutar, evideniaz veniturile din
diferene de curs valutar.
Contul 766 Venituri din dobnzi, ine evidena veniturilor financiare din dobnzile
cuvenite pentru disponibilitile din conturile bancare, pentru mprumuturile acordate sau
pentru livrrile pe credit.
Contul 767 Venituri din sconturi obinute reflect veniturile din sconturile
obinute de la furnizori i ali creditori. Se crediteaz cu valoarea sconturilor obinute de la
furnizori i ali creditori. Se crediteaz cu valoarea sconturilor obinute de la furnizori sau ali
creditori.
Contul 768 Alte venituri financiare ine evidena veniturilor financiare, altele
dect cele nregistrate n celelalte conturi din aceast grup .

19
Cristea Luiza Bianca

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor la SC GAVCO SRL

2.3.3. Venituri extraordinare


Veniturile extraordinare reprezint acele venituri care sunt legate de activitatea
normal, curent a unitii patrimoniale. Acestea cuprind veniturile din subvenii pentru
evenimente extraordinare si altele similare.
Grupa 77 din cadrul Planului General de Conturi poarta denumirea de venituri
extraordinare. n cadrul acestei grupe ntlnim un singur cont: 771 Venituri din subvenii
pentru evenimente extraordinare i altele similare.
Contul 771 Venituri din subvenii pentru evenimente extraordinare i altele similare
ine evidena veniturilor care nu sunt legate de activitatea normal, curent anuitii, dar se
refera la operaii de exploatare.
Evideniaz subveniile primite sau de primit drept compensaie pentru pierderi
nregistrate de o societate ca urmare a efecturii unor cheltuieli generate de evenimente
extraordinare.

2.3.4. Venituri din provizioane si ajustari pentru depreciere sau


pierdere de valoare
CONTUL 781 Venituri din provizioane i ajustri pentru depreciere sau pierdere
de valoare reprezinta venituril obinute din anularea provizioanelor pentru riscuri i
cheltuieli.

2.4. Clasificarea veniturilor din punct de vedere fiscal


2.4.1. Venituri impozabile
Potrivit art. 41 din Codul fiscal, categoriile de venituri supuse impozitrii sunt
urmtoarele:
- venituri din activiti independente care cuprind venit comercial, profesii libere i din
drepturi de proprietate intelectual, realizate n mod individual sau ntr-o form de asociere,
- venituri din salariu care reprezint venituri n bani , n natur obinute de la o
persoana fizic ce desfoar o activitate n baza unui contract individual de munc,
- venituri din cedarea folosinei bunurilor care constau n veniturile n bani i/sau n
natur din cedarea folosinei bunurilor mobile i imobile, obinute de ctre proprietar,
uzufructuar sau alt detonator legal, altele dect veniturile din activiti independente (art. 61
din Codul fiscal)
- venituri din investiii n care se includ dividendele, veniturile impozabile din
dobnzi, ca din transferul titlurilor de valoare, veniturile din operaiuni de vnzare-cumprare
20
Cristea Luiza Bianca

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor la SC GAVCO SRL

de valut Ia termen, pe baz de contract, precum i orice alte operaiuni similare i veniturile
din lichidarea unei persoane juridice (art. 65 din Codul fiscal)
- venituri din pensii care reprezint sume de bani primite ca pensii de Ia fondurile
nfiinate din contribuiile sociale obligatorii fcute ctre un sistem de asigurri sociale,
inclusiv cele din fonduri de pensii facultative i cele finanate de Ia bugetul de stat
- venituri din activiti agricole
- venituri din premii i din jocuri de noroc care reprezint, pe de o parte veniturile din
concursuri, altele dect cele prevzute la alin. 42 lit. t) i u) din Codul fiscal i cele din
promovarea produselor sau serviciilor ca urmare a practicilor comerciale, potrivit legii, iar pe
de alt parte ctigurile realizate ca urmare a participrii Ia jocuri de noroc, inclusiv cele de
tip jack-pot (art. 75 din Codul fiscal)
- venituri din transferul proprietilor imobiliare care reprezint veniturile obinute n
urma transferului dreptului de proprietate i al desmembrmintelor acestuia, prin acte juridice
ntre vii asupra construciilor de orice fel i a terenurilor aferente acestora, precum i asupra
terenurilor de orice fel fr construcii (art. 77 din Codul fiscal);
- venituri din alte surse care cuprind:- prime de asigurri suportate de o persoan fizic
independent sau de orice alt entitate;- ctiguri primite de la societile de asigurri;venituri primite de persoanele fizice pensionari;- venituri primite de persoanele fizice;venituri primite de persoanele fizice din activiti desfurate pe baza contractelor civile,
ncheiate dupa Codul civil (art. 78 din Codul fiscal).

2.4.2. Venituri neimpozabile


Potrivit art. 42 din Codul fiscal veniturile neimpozabile se pot grupa n mai multe
categorii dup cum urmeaz:
- venituri avnd caracter de ajutor:
a) ajutoare, indemnizaii i alte forme de sprijin, potrivit Iegii;
b) pensiile pentru invalizi,orfani,vduve/vduvi de rzboi,
c) contravaloarea cupoanelor ce reprezint bonuri de valoare care se acord cu titlu
gratuit persoanelor fizice conform dispoziiilor legale n vigoare;etc
- venituri reprezentnd despgubiri: (sume ncasate din asigurri de orice fel;sumele
primite drept despgubiri);
- venituri ale sportivilor: (premii obinute de sportivii; premiile, primele i
ndemnizaiile sportive acordate sportivilor;
- veniturile unor categorii de persoane nerezidente:
- alte venituri

21
Cristea Luiza Bianca

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor la SC GAVCO SRL

CAPITOLUL 3
Prezentarea generala a societatii
3.1. Date informative
Societatea comerciala GAVCO SRL din Ploiesti, are forma unei societati comerciale
cu raspundere limitata, infiintata conform prevederilor Legii nr. 31/1990 privind societatile
comerciale.
Societatea este persoan juridic romn, iar obligaiile ei sunt garantate cu capitalul
social, avnd numrul de nmatriculare n Registrul Comerului J29/1064/1994 si are ca
asociat unic in persoana domnului Gavrila Constantin.
In present, sediul social al societatii este in judetul Prahova, localitatea Ploiesti, str.
Erou Arhip. Nicolae, nr.8,bl.59, ap.29, si are codul unic de inregistrare fiscal RO 5562352,
fiind platitor de TVA de la inceput ,depunand decont de TVA lunar.
Obiectul principal de activitatea conform statutului de socieatate si actelor
constitutive, il reprezinta activitatea de morarit si panificatie, cod CAEN 1061. Pe langa
activitatea principala societatea desfasoara si activitati de comert produse proprii si alte
produse agroalimentare.
Administratorul societatii conform actelor constituite este reprezentata de domnul
Gavrila Constantin, pe perioada nedeterminata.
Capitalul social al societatii este in suma de 50000 lei, contravaloarea a 500 de parti
sociale cu o valoare nominal de 100 lei, reprezentand aportul la capitalul social a asociatului
Gavrila Constantin.
22
Cristea Luiza Bianca

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor la SC GAVCO SRL

Societatea efectueaza operatiuni de incasari si plati, prin contul de virament


RO63RZBR0000060000115077 deschis la Raiffeisen Bank, filiala Ploiesti.

3.2. Scurt istoric


De la infiintare pana in prezent, societatea a deschis si a functionat in urmatoarele
puncte de lucru:
-Com. Gheorghita - activitate de morarit
-Com. Lipanesti activitate de brutarie si magazin de desfacere produse proprii si alte
produse alimentare
-Com. Magurele magazin alimentar
-Com. Sipot magazin alimentar
-Ploiesti, str. Elena Doamna magazin alimentar
Societatea are in patrimoniu:

3 cladiri:
Com. Gherghita moara
Com. Lipanesti brutarie
Ploiesti cladire magazine,

Utilaje si echipamente tehnologice de specialitate:


Instalatie moara,
Echipament tehnologic de brutarie
Birotica

Mijloace de transport:
2 camioane
2 autospeciale
2 autoturisme.

De asemeni, societatea are in derulare 2 contracte de leasing cu BCR leasing si


IMPULS leasing, pentru achizitionarea unei autoutilitare si un autoturism, inregistrat in contul
167.

3.3. Obiectivele societatii

Pe scurt activitatea societatii comerciale se desfasoara dupa cum urmeaza:


Aprovizionarea cu materie prima, grau, de la furnizori, care este procesat in moara
proprie, produsele finite fiind 75% faina, 22% tarate si 3% impuritati.
Produsele finite sunt valorificate atat pentru productia proprie de brutarie, cat si prin
vanzare prin magazinele proprii, sau cu facturi catre diversi clienti.

23
Cristea Luiza Bianca

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor la SC GAVCO SRL

Faina transferata in brutarie este procesata si rezulta diverse specialitati de paine care
sunt valorificate pe baza de factura catre diversi clienti sau vandute direct prin magazinele
proprii.
Activitatea de comert cu alte produse alimentare se realizeaza prin aprovizionarea pe
baza de factura de la diversi furnizori de produse diferite si receptionate, si stabilirea pretului
de vanzare prin adaugare la pretul de cumparare a unui adaos cuprins intre 0-30% in functie
de zona de desfacere.

3.4. Organigrama societatii


Pentru desfasurarea activitatii conform actelor constitutive, societatea
are angajate un numar de 26 persoane cu contracte de munca pe
perioada nedeterminata, din care:

Director -2
Contabil -1
Vanzator -5
Brutar -10
Morar -2
Ingrijitor -1
Laborant -2
Instalator -1
Sofer -2

24
Cristea Luiza Bianca

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor la SC GAVCO SRL

3.5. Structura personalului firmei


Directorul administrativ planifica, conduce si coordoneaza serviciile administrative
ale organizatiei, cum ar fi inregistrarea, colectarea si arhivarea informatiilor, distribuirea
postei, operatorii de telefonie si receptionistii etc. Poate superviza planificarea
amplasamentelor si activitatile de intretinere si curatenie, custodia, paza si protectia, protocol.
Contabilul se ocupa de intocmirea si completarea documentelor primare contabile,
contarea operatiunilor patrimoniale, efectuarea de calcule contabile specifice, completarea
registrelor contabile, intocmirea balantei de verificare, evaluarea patrimoniala, intocmirea
bilantului contabil, precum si intocmirea / semnarea / transmiterea altor documente specifice
(declaratii fiscale etc.).
Vanzatorul se ocupa in principal cu comunicarea cu clientii magazinului (punctului de
vanzare), organizarea cadrului general de deschidere si inchidere a activitatii magazinului
(punctului de vanzare), efectuarea vanzarii, incasarea contravalorii marfii, prezentarea
produselor si serviciilor aferente vanzarii, promovarea imaginii magazinului (punctului de
vanzare), mentinerea stocurilor si necesarului de monetar de rezerva, verificarea stocurilor cu
vanzarile,

intocmirea

documentelor

specifice

activitatii

de

vanzare

(intocmire

NIR,monetare,raport de gestiune)
Brutarul se ocupa in principal cu receptia, depozitarea, pregatirea si dozarea mteriilor
prime si a materialelor necesare produselor de panificatie, urmarirea fermentarii si prelucrarii
aluatului, framantarea aluatului, asistarii coacerii produselor de panificatie, precum si
pregatirea produselor in vederea livrarii.
Morarul se ocupa in principal cu receptia calitativa si cantitativa a materiilor prime si
a materialelor, depozitarea si transportul materiilor prime, materialelor si a produselor finite,
pregatirea materiilor prime in vederea macinarii, macinarea cerealelor, cernerea, pregatirea
loturilor de faina in vederea livrarii, ambalarea si etichetarea produselor finite.
Laborantul face receptia calitativa a materiei prime, auxiliare si a ambalajelor care
sosesc in fabrica si are obligatia de a anunta seful ierarhic neconformitatii intervenite in cadrul
receptiei, controleaza calitatea produselor finite sa fie in conformitate cu specificatiile tehnice
aprobate si opreste, prin marcare, de la livrare catre clienti eventualele produse
neconforme,determinarea parametrilor calitativi la produsele intermediare in toate punctele de
control pe fiecare proces tehnologic,efectueaza analiza mostrelor de grau/porumb predate de
25
Cristea Luiza Bianca

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor la SC GAVCO SRL

aprovizionare la moara pilot,face cantarirea amelioratorilor conform retetelor de fabricatie,


prin

sondaj

verifica

greutatea

produselor

preambalate

privind

livrarea

loturilor

necorespunzatoare;face controlul modului si conditiilor de depozitare a materiilor


auxiliare,este direct raspunzator de corectitudinea analizelor efectuate si de interpretarea
acestora, precum si de modul de arhivare,respecta procedurile aprobate si a instructiunilor de
lucru.
Ingrijitorul de cladiri se ocupa in principal cu pregatirea operatiilor de curatare a
cladirilor, curatarea propriu-zisa a acestora, precum si cu utilizarea si intretinerea
echipamentelor de lucru.
Inginerul instalator presteaza activitati de tipuri foarte diferite de inginerie generala
in uzinele care produc piese, unde munca cere deprinderi tehnice de ordin general si mai putin
o specializare ingusta.
Soferul de transport marfuri executa transporturi rutiere de marfuri in trafic national
respectiv transport grau,faina,tarate,paine si in anumite cazuri transport de marfa.

3.6. Clienti si furnizori

FURNIZORII
Aprovizionarea de la furnizori cu materii prime, materiale, energie, ap i alte

utiliti specifice activitii societii comerciale se realizeaz prin intermediul serviciului


aprovizionare, care ntocmete i nota de intrare recepie.
Plata furnizorilor se face de ctre serviciul financiar pe baza facturii primite de la
furnizor, iar la serviciul contabilitate se realizeaz nregistrarea n jurnalul de cumprri.
Principalii furnizori sunt:
-

SC MULTIAGRO SRL- SLOBOZIA


SC PROGRESU SRL- SF. GHEORGHE
SC AGRIMEC SA- CONSTANTA
SC CONCEREAL SA- PLOIESTI
SC ROMPAN SA- BUCURESTI
Societatea Agronoma 20 MAI- CIORANI
Societatea Agronoma Spiculet- GHERGHITA
SC BOM SRL- PLOIESTI
SC MARATHON SRL- PLOIESTI
SC ESAROM SRL- NEAMT

Furnizori de grau

Furnizori de drojdie
Furnizori de ingrediente

CLIENTII
n cadrul serviciului de contabilitate se ntocmesc facturile, precum i

descrcarea gestiunii pentru marfa vanduta, atat pe baza de facturi cat si monetar.
26
Cristea Luiza Bianca

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor la SC GAVCO SRL

Principalii beneficiari ai societii sunt:


-

SC VOIPAN SRL- CAMPINA


SC ANASTATE SRL- BAICOI
SC TEJU SRL- BAICOI
SC CELFORI SRL- CAMPINA
SC ALKAN TRADING SRL- BUCOV

Clienti faina

Diverse persoane fizice clienti magazine

ALTI PARTENERI
In afara legaturilor pe care le are cu furnizorii si cu clientii, GAVCO SRL

PLOIESTI, mai are relatii cu Raiffeisen Bank, unde are cont deschis in lei si prin intermediul
caruia realizeaza toate operatiile de incasari si plati, precum si cu Administratia Financiara
Ploiesti, in ceea ce priveste declararea si achitarea obligatiilor catre bugetul statului, bugetul
asigurarilor sociale de stat si buget local.

CAPITOLUL 4

27
Cristea Luiza Bianca

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor la SC GAVCO SRL

Studiu de caz privind contabilitatea cheltuielilor si a veniturilor la


S.C. GAVCO S.R.L.
4.1. Contabilitatea cheltuielilor
Activitatea de valorificare contine toatalitatea operaiilor economice i comerciale
privind productia,aprovizionarea i desfacerea bunurilor, serviciilor si lucrurilor. De asemenea
se afla si tranzactiile privind investiiile, prin care se executa producia i construcia proprie
de mijloace fixe.

4.1.1. Contabilitatea cheltuielilor de exploatare la SC GAVCO SRL


Cheltuieli privind stocurile
In aceast categorie sunt delimitate cheltuielile privind energia, apa, marfurile,
materiile prime si materialele consumabile.
Ca metode de contabilizare se pot utiliza :
metoda inventarului intermitent,
metoda inventarului permanent.
Metoda inventarului intermitent
Aceast metod se materializeaz n faptul c ieirile (E) nu se calculeaz pe baz de
documente justificative de ieire ci se stabilesc pe baz de diferen ntre mrimea stocurilor
iniiale (Si) plus intrrile (I) i stocurile finale determinate pe baza inventarierii efective (Sf).
Cum stocul final inventariat efectiv la sfritul unei perioade (care poate fi luna
calendaristic) este egal cu stocul iniial luat n calcul pentru perioada urmtoare, iar intrrile
sunt contabilizate document cu document, ieirile reprezint un rezultat calculat prin formula
urmtoare.

E aceasta
= Simetoda,
+ I -renunm
Sf
n cazul in care utilizm
la utilizarea n cursul lunii a
contului de stocuri pentru evidenierea intrrilor i a recalculrii stocurilor scriptice dup
fiecare intrare. Asadar, conturile de stocuri se utilizeaz numai la nceputul i sfritul lunii,
iar intrrile de stocuri, din timpul lunii sunt contabilizate direct n conturile de cheltuieli
corespunztoare, la cost de achiziie, pre de factur sau pre prestabilit, dup caz. La sfritul
fiecrei luni se stabilesc stocurile finale prin inventariere i se nregistreaz n conturile de
stocuri iniiale ale lunii urmtoare i ele se vor anula prin includerea lor pe cheltuieli la
nceputul lunii urmtoare.
Metoda inventarului intermitent const n:
28
Cristea Luiza Bianca

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor la SC GAVCO SRL

nregistrarea tuturor intrrilor de stocuri, din cursul unui exerciiu financiar, direct

n conturile de cheltuieli privind consumul acestor stocuri,


regularizarea stocurilor la finele exerciiului financiar pe baz de inventare faptice
prin:
- destocarea stocului iniial reprezentat de soldul al contului de stocuri, sub premiza c
acesta s-a consumat n cursul exerciiului financiar,
- restocarea stocului faptic determinat pe baza inventarului de la finele exerciiului
financiar, prin corectarea cheltuielilor privind consumurile de stocuri.
Folosirea acestei metode presupune:
- utilizarea ca preuri de nregistrare n contabilitate a stocurilor, a costului de achiziie
pentru bunurile achiziionate din afara unitii i respectiv a preurilor de producie pentru
bunurile obinute din producie proprie;
- nu trebuie utilizate conturi de diferene de pre aferente stocurilor;
- nu este necesar organizarea unei contabiliti analitice a stocurilor.
Tipurile de nregistrri n cazul acestei metode sunt:
- Preluarea la cheltuieli, la deschiderea exerciiului, a stocurilor iniiale de materii
prime, materiale i mrfuri:
60
Cheltuieli privind stocurile

3
Conturi
producie

de
n

stocuri

curs

de

execuie
- nregistrarea cumprrilor de stocuri efectuate n cursul exerciiului:
%
60
cheltuieli privind stocurile 4426
TVA deductibil

40
Furnizori i conturi
asimilate

- Preluarea ca stocuri, la nchiderea exerciiului, a stocurilor determinate i evaluate pe


baza de inventar:
3
Conturi de stocuri i producie n

60
Cheltuieli privind stocurile

curs de execuie
Aceast procedur este specific firmelor mici i mijlocii unde exist posibilitatea de
urmrire i control al micrii, integritii i gestiunii stocurilor de ctre conducerea
ntreprinderii, prin inventarierea efectiv la sfritul fiecrei perioade. Este o procedur mai
rapid, mai ieftin dar mai puin riguroas.
Metoda inventarului permanent
Specific marilor firme sau celor cu grij sporit fa de risip, dispariie, furt aceast
procedur de urmrire, calcul i control al stocurilor dei mai costisitoare, asigur rapiditate n
29
Cristea Luiza Bianca

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor la SC GAVCO SRL

urmrirea stocurilor, o gestionare riguroas i un control operativ, inopinat asupra integritii


stocurilor.
Folosirea acestei metode presupune:
utilizarea fiecruia dintre preurile de nregistrare a stocurilor,
folosirea conturilor de diferene de pre aferente stocurilor,
conducerea unei contabiliti analitice a stocurilor prin adoptarea uneia dintre
metodele de contabilitate analitic.
Cnd se folosete metoda inventarului permanent, cheltuielile colectate n cursul
exerciiului se nregistreaz prin articolul contabil:
60
Cheltuieli privind stocurile

3
Conturi

de

stocuri

producie n curs de execuie


n sfera materialelor se nscrie o gam larg de elemente, care se difereniaz n
anumite limite prin caracteristici comportamentale, care impun desfurarea contului 602
Cheltuieli cu materialele consumabile , n conturi sintetice de gradul II, astfel:

6021 Cheltuieli cu materialele auxiliare


6022 Cheltuieli privind combustibilul
6023 Cheltuieli privind materialele pentru
Contul ambalat 6024 Cheltuieli privind piesele de schimb
6025 Cheltuieli privind seminele
materialele de plantat
6026 Cheltuieli privind furajele

602

6028 Cheltuieli privind alte materiale

Cheltuieli
Contul 604
cu
Cheltuieli
privind materialeleconsumabile
nestocate nregistreaz toate materialele
materialele
consumabile,
consumabil
aprovizionate de la furnizori, dar nestocate de ntreprindere, aferente exerciiului
n curs, care nuetrec printr-un cont de gestiune (inventar).

Pe baza bonurilor de consum, se nregistreaz ieirile de materii prime i

materiale consumabile:
6021
Cheltuieli

=
cu

materiile

301
Materii prime

100996.8
4

consumabile
30
Cristea Luiza Bianca

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor la SC GAVCO SRL

6022
Cheltuieli privind combustibilul
6024
Cheltuieli privind piesele de

=
=

401
Furnizori
401
Furnizori

8297.74
392.63

schimb
604
Cheltuieli privind materialele

nestocate
604
Cheltuieli privind materialele

304
Materiale rezerva de stat si
de mobilizare
401
Furnizori

450.00

328.30

nestocate
604
Cheltuieli privind materialele

5311
Casa in lei

422.45

nestocate

Se nregistreaz consumul de energie i ap, pe baza facturilor primite de la

furnizori:
%
605
Cheltuieli privind energia i apa
4426
TVA deductibil

401
Furnizori

15244.00
12294.62
2950.00

Pe baza jurnalelor pentru vnzarea mrfurilor se nregistreaz descarcrea gestiunii


pentru mrfurile vndute:
607
Cheltuieli privind mrfurile

371
Mrfuri

53974.48

Cheltuieli cu lucrrile i serviciile executate de teri


Sunt grupate n dou categorii:
a) Cheltuieli privind lucrrile i serviciile ocazionate direct de desfurarea
activitilor, n ansamblu, a ntreprinderii cum sunt:

lucrrile de ntreinere i reparaii,

redeverenele, locaiile de gestiune i chiriile; primele de asigurare; studiile i cercetrile.


Toate aceste cheltuieli se nregistreaz n conturile din grupa 61 Cheltuieli cu
lucrrile i serviciile executate de teri.
b) Cheltuieli privind lucrrile i serviciile legate direct de activitile de ansamblu
desfurate de ntreprindere cum sunt: colaborrile cu terii; comisioanele i onorariile;
protocol, reclam i publicitate; transportul de bunuri i personal; deplasri, detari i
transferri; pot i telecomunicaii; alte servicii executate de teri.
31
Cristea Luiza Bianca

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor la SC GAVCO SRL

Aceste cheltuieli sunt nregistrate la conturile reunite n grupa 62 Cheltuieli cu alte


servicii executate de teri.
Precizare:
Cheluielile privind transportul i cazarea salariailor, ocazionate de delegarea,
detaarea i deplasarea acestora n ar i strintate, sunt deductibile fiscal la nivelul sumelor
efective, constatate prin documente justificative.
Cheltuielile de protocol sunt deductibile n limita unei cote de 2% aplicat asupra
diferenei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile i totalul cheltuielilor aferente
veniturilor impozabile, altele dect cheltuielile de protocol i cheltuielile cu impozitul pe
profit.
Se nregistreaz cheltuieli cu intretinere si reparatii, redevenele, locaiile de
gestiune i chiriile, precum i cheltuielile potale, pe baza facturilor primite de la furnizori :
%
611
Cheltuieli cu
reparatiile
612
Cheltuieli

=
intretinerea

cu

401
Furnizori

6770.18
1365.34

si
167.70

redevenele,

locaiile de gestiune i chiriile


613
Cheltuieli cu primele de

1514.88

asigurare
625
Cheltuieli cu deplasari ,detasari

104.84
4
26.66

si transferari
626
Cheltuieli postale i taxe de
telecomunicaii
628
Alte cheltuieli

cu

1880.41

serviciile

1310.35

executate de teri
4426
TVA deductibil

Pe baza exrtasului de cont primit de la B.R.D., se nregistreaz comisionul unitii


bancare:
627
Cheltuieli cu serviciile
bancare i asimilate

5121
Conturi la bnci n

376.20

lei

Cheltuieli cu impozitele, taxele i vrsmintele asimilate


32
Cristea Luiza Bianca

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor la SC GAVCO SRL

O categorie distinct de cheltuieli, care prin natura lor se deosebesc de celelalte


cheltuieli analizate anterior, o constituie cele care se reflect n contabilitate cu ajutorul
contului 635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe i vrsminte asimilate.
a) Impozite, taxe i vrsminte asimilate datorate bugetului de stat sau altor organisme
publice sub form de: prorat din TVA deductibil devenit nedeductibil; TVA colectat
aferent bunurilor i serviciilor folosite n scop personal sau predate cu titlu gratuit (donatii),
cea aferent lipsurilor peste normele legale, precum i cea aferent bunurilor i serviciilor
acordate salariailor sub forma avantajelor n natur; diferenele de pre la gaze i iei obinute
din producia intern; impozitul pe cldiri, impozitul pe terenuri, taxa pentru folosirea
terenurilor proprietate de stat, asupra mijloacelor de transport, taxa de firm i alte impozite i
taxe:
635
Cheltuieli cu alte impozite, taxe

%
4426
TVA deductibil
4427
TVA colectat

i vrsminte asimilate

446
Alte impozite, taxe i
vrsminte asimilate
b) Datorii i vrsminte de efectuat la alte organisme publice, destinate
fondurilor speciale, cum sunt: fondul special pentru sntate, de risc i accidente, pentru
persoane cu handicap, fondul special pentru dezvoltarea i modernizarea drumurilor publice.
635
Cheltuieli cu alte impozite, taxe

447
Fonduri

i vrsminte asimilate

speciale

taxe

si vrsminte asimilate

Pe baza statului de salarii aferent lunii decembrie, se nregistreaz contribuia de


asigurare pentru accidente de munc i boli profesionale 0.5%:
635
Cheltuieli cu alte impozite, taxe
i vrsminte asimilate

447.01
Contribuia

330.00
de

asigurare pentru accidente


de

munc

si

boli

profesionale
Cheltuielile cu personalul
Contabilizeaz cheltuielile cu salariile personalului, cheltuielile privind asigurrile i
protecia social. nregistrarea contabil este de forma :

33
Cristea Luiza Bianca

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor la SC GAVCO SRL

Pe baza statului de salarii din luna decembrie, se nregistreaz salariile brute,


contribuiile la asigurrile sociale 20,8%, la fondul de omaj 0,5% i asigurrile sociale de
sntate datorate 5,2% de angajator:
641
Cheltuieli

cu

421
Personal salarii datorate

4311
Contribuia

salariile

23286.00

presonalului
6451
Cheltuieli privind contribuia
unitii la asigurrile sociale
6452
Contribuia
unitii

la

asigurrile sociale
=

pentru

ajutorul de omaj
6453
Contribuia

4843.00
unitii

4371
Contribuia unitii la fondul

111.00

de omaj
=
angajatorului

4313
Contribuia

1211.00
angajatorului

pentru asigurrile sociale de

pentru asigurrile sociale de

sntate

sntate

Alte cheltuieli de exploatare


n activitatea de exploatare curent, pe lng categoriile i felurile de cheltuieli
analizate anterior, se pot ocaziona i alte cheltuieli, cum sunt cele aferente pierderilor din
creane suportate de ntreprindere, pierderile din lichidarea dobnzilor i creanelor, valoarea
debitelor prescrise sau a debitorilor insolvabili, scoi din eviden, valoarea despgubirilor,
amenzilor i penalitilor datorate sau pltite, valoarea donaiilor, subveniilor i
sponsorizrile acordate.
Colectarea cheltuielilor genereaz nregistrarea:
Conform procesului verbal, se nregistreaz amenda primit:
6581
Despgubiri,
penaliti

=
amenzi

4481
Alte datorii fa de bugetul

595.24

statului

4.1.2. Contabilitatea cheltuielilor financiare la SC GAVCO SRL

34
Cristea Luiza Bianca

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor la SC GAVCO SRL

n categoria de cheltuieli financiare se cuprind toate cheltuielile privind pierderile de


creane legate de participaii, cheltuieli privind investitiile financiare cedate, diferenele de
curs valutar din operaiile curente i disponibilitile n devize la ncheierea exerciiului
financiar; dobnzile curente aferente mprumuturilor primite i altor datorii privind exerciiul
n curs; sconturile acordate clienilor, alte cheltuieli financiare.
Toate operaiile privind cheltuielile financiare sunt nregistrate prin conturile din grupa
66 Cheltuieli financiare .

Cheltuieli privind investitiile financiare cedate


Cheltuieli privind investiiile financiare cedate reprezint diferena nefavorabil ntre
valoarea contabil dintre valoarea contabil a investiiilor financiare pe termen scurt i preul
de cesiune (pre de vnzare mai mic dect cel de cumprare). Se contabilizeaz prin formula:
664
Cheltuieli

=
privind

investiiile financiare cedate

50
Investiiile financiare
pe termen scurt

Cheltuieli privind diferenele de curs valutar

Cheltuieli privind diferenele de curs valutar cuprinde diferenele nefavorabile de curs


valutare rezultate n urma lichidrii datoriilor i creanelor n devize ale ntreprinderii.
Cumprarea sau vnzarea unui bun n moned strin este nregistrat la un anumit curs de
schimb care poate fi cursul din ziua negocierii, cursul din ziua acceptrii comenzii, cursul de
la data transferului de proprietate, cursul de la data facturrii sau cursul din ziua contabilizrii
facturii. Diferena dintre cursul reinut pentru contabilizare i cursul din ziua plii/ncasrii
reprezint un ctig sau o pierdere nscris n veniturile sau cheltuielile financiare .
n cazul creanelor cheltuielile privind diferenele nefavorabile de curs valutar apar n
situaia n care valoarea de contabilizare din momentul derulrii operaiei este mai mare dect
valoarea la cursul zilei din momentul ncasrii creanei. Pentru datorii, diferenele
nefavorabile apar n situaia invers.
Conform facturii fiscale se nregistreaz diferena de curs valutar aferent
leasingului financiar:
665
Cheltuieli din diferene de curs

401
Furnizori

9.43

valutar

Cheltuieli cu dobnzile

35
Cristea Luiza Bianca

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor la SC GAVCO SRL

Agentul economic, ca beneficiar al mprumuturilor i datoriilor asimilate, se afl n


postura de pltitor de dobnzi, care pentru el reprezint o cheltuial financiar i pe care o
reflect cu ajutorul contului 666 Cheltuieli privind dobnzile.
Marimea cheltuielilor este determinat de felul dobnzii (simpl sau compus),
mrimea creditului i durata de rambursare.
Dac se aplic dobnda simpl, relaia de calcul a dobnzii (D) este:
D= C x t x r
100
n care:
C - este capitalul mprumutat,
t - timpul de rambursare
r - rata dobnzii.
n situaia n care se aplica dobnda compus, relaia de calcul a dobnzii (D) este:
D = Ct Co
n care:
Ct - capitalul fructificat la termenul t
Co- capitalul iniial
Se nregistreaz cheltuielile cu dobnda:
666
Cheltuieli privind dobnzile
666
Cheltuieli privind dobanzile

401
Furnizori
=
5311
Casa in lei

431.69
1962.61

Cheltuieli privind sconturile acordate


Cheltuielile privind sconturile acordate n cadrul relaiilor de decontare cu clienii,
inclusiv a celor privind efectele comerciale de primit n cazul n care decontarea se face
nainte de termen, se contabilizeaz prin relaia:
667
Cheltuieli privind
acordate

%
4111

sconturile
Clienti

461
Debitori diveri

Mrimea scontului (S) este egal cu:


S = Vn x (t/360) x r
100
n care:
Vn- reprezint valoarea nominal a creanei
t - timpul n zile
r rata scontului

Alte cheltuieli financiare


Cuprind toate naturile de cheltuieli financiare altele dect cele nregistrate n celelalte
conturi din aceast grup.

36
Cristea Luiza Bianca

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor la SC GAVCO SRL

4.1.3. Contabilitatea cheltuielilor cu amortizarile, provizioanele si


ajustarile pentru depreciere la SC GAVCO SRL
Amortizarea reprezint procesul financiar de includere n cheltuieli a unei pri din
valoarea imobilizrilor. Un aspect caracteristic acestei operaiuni l reprezint fapul c nu au
antrenat i nici nu vor antrena ntr-un viitor apropiat un schimb de mijloace bneti dect
pentru valoarea de intrare iniiala, n cazul n care imobilizrile au fost achizitionate, n timp
ce pentru plusul de valoare care a rezultat cu ocazia reevalurii, unitatea nu a efectuat nici o
contraprestaie bneasc.
n aceeasi categorie de cheltuieli se ncadreaza i cele efectuate cu prilejul constituirii,
respectiv majorrii provizioanelor, fapt care a necesitat urmrirea lor cu ajutorul grupei
distincte de cheltuieli 68 Cheltuieli cu amortizrile i provizioanele.
n cadrul aceste grupe, cheltuielile cu amortizrile i provizioanele sunt reflectate
n raport cu natura activitii la care se refer i anume: de exploatare i financiare.
Contabilizarea acestor cheltuieli se face prin relaia:
68
Cheltuieli cu amortizrile i
provizioanele

%
15
Provizioane pentru riscuri i
cheltuieli
28
Amortizri privind imobilizrile
29
Provizioane pentru deprecierea
imobilizrilor
39
Provizioane pentru deprecierea
stocurilor i a produciei n curs
de execuie
49
Provizioane pentru deprecierea
creanelor
59
Provizioane pentru deprecierea
conturilor de trezorerie

Precizare:
n ceea ce privete cheltuielile cu provizioanele, sunt deductibile fiscal numai n
situaiile n care sunt nominalizate expres de reglementrile de natura fiscal.
Se nregistreaz cheltuielile cu amortizarea construciilor i a mijloacelor de
transport:
37
Cristea Luiza Bianca

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor la SC GAVCO SRL

6811
Cheltuieli de expoatare privind

amortizarea imobilizrilor

%
2812
Amortizarea construciilor
2813
Amortizarea mijloacelor de

3892.00
505.00
3387.00

transport

4.1.4. Contabilitatea cheltuielilor cu impozitul pe profit si alte


impozite
Determinare i nregistrarea impozitului pe profit reprezint operaia contabil prin
care se reflect, pe de o parte, majorarea cheltuielilor de natur fiscal, iar pe de alta parte
crearea obligaiei fa de bugetul statului. Se determin lunar, cu date cumulate de la nceputul
anului.
La rndul su, impozitul pe venit datorat de microntreprinderi se calculeaz
trimestrial prin aplicarea cotei de 1,5% asupra veniturilor totale obinute i implicit
nregistrate n contul de profit i pierdere, indiferent de sursa de provenien a lor, cu excepia
celor nregistrate n conturile: 711 Variaia stocurilor, 722 Venituri din producia de
imobilizri corporale i 781 Venituri din provizioane privind activitatea de expoatare.
Pentru nregistrarea cheltuielilor privind impozitul pe profi/venit se utilizeaz
conturile:
691 Cheltuieli cu impozitul pe profit
698 Alte cheltuieli cu impozitele care nu apar n elementele de mai sus.
Contul 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit nregistreaza n debit, de regul la
sfritul lunii, sumele n negru sau n rosu care reprezint valoarea impozitului pe profit
calculat i implicit datorat bugetului de stat i respectiv nregistrat n plus i tornat, dup
formula contabil:
691
Cheltuieli cu impozitul

pe profit

441
Impozit

2197.00
pe

profit/venit

Contul 698 Alte cheltuieli cu impozitele care nu apar n elementele de mai sus
reflect n debit impozitul pe venit, datorat de microntreprinderi, se nregistreaza cu ajutorul
aceleiai formule contabile, cu meniune c sumele sunt numai n negru.

4.2. Contabilitatea veniturilor


Criteriul de delimitare i nregistrarea veniturilor este acela care ncepe cu obinerea
produciei i se continu cu vnzarea aceleiai producii sau a mrfurilor cumprate.
38
Cristea Luiza Bianca

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor la SC GAVCO SRL

Se consider venituri realizate, numai cele din stadiul de vnzare, adic din faza unde
are loc transferarea dreptului de proprietate.

4.2.1. Contabilitatea veniturilor de exploatare la SC GAVCO SRL


Contabilitatea veniturilor privind cifra de afaceri

Categoriile de venituri incluse n cifra de afaceri caracterizeaz profilul activitii


de baz i au ponderea cea mai mare n totalul veniturilor realizate de agenii economici.
Se urmaresc in contabilitate cu ajutorul unor conturi distincte pe elemente primare de
venituri cuprinse in grupa 70 Cifra de afaceri
701 Venituri din vnzarea produselor finite
702 Venituri din vnzarea semifabricatelor

Grupa

703 Venituri din vnzarea produselor reziduale


704 Venituri din lucrri executate i servicii prestate
705 Venituri din studii i cercetri
706 Venituri din redeverene,locaii de gestiune i

70

chirii
707 Venituri din vnzarea mrfurilor
CIFRA
DE
708 Venituri
dinmrfurilor,
activitati diverse
Venituri realizate din vnzarea
produselor,
prestrilor de servicii i

AFACERI
lucrrilor prin
ncasare n numerar se nregistrez cu ajutorul articolului contabil:
5311

%
70
Cifra de afaceri
4427
TVA colectat

Casa

Pe baza jurnalului de vnzri din luna decembrie, se nregistreaz veniturile


obinute din vnzarea produselor finite, produselor reziduale, mrfurilor, precum i veniturile
din chirii:
4111

%
701
Venituri
din

Clieni

141529.02
114136.31
vnzarea

produselor finite
4427
TVA colectat
5311
Casa in lei

%
707
Venituri
din
mrfurilor

27392.71
72278.29
58288.95
vnzarea
13989.34
39

Cristea Luiza Bianca

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor la SC GAVCO SRL

4427
TVA colectat

Contabilitatea veniturilor din producia stocat


Activitatea de producie a oricrui agent economic se concretizeaz pe de o parte, n

diferite active circulante materiale, care se reflect n conturile corespunztoare naturii lor,
existente n conturile de stocuri, iar, pe de alta parte, n venituri aferente acestei producii
obtinue i predate depozitului unitii, pentru stocare pn n momentul valorificrii catre
clieni, precum i celei neterminate de la sfritul perioadei. Aceasta categorie de venituri se
oglindete n contabilitate utilizndu-se contul 711 Variaia stocurilor.
Contul amintit este bifuncional sub aspectul soldului i prezint particulariti
comparativ cu celelalte conturi de venituri.
Coninutul contului 711 Variaia stocurilor se poate prezenta n mod sugestiv astfel:
Debit
711 Variaia stocurilor
Credit
- Costul efectiv aferent produciei
- Costul efectiv aferent produciei
ieite n timpul lunii, indiferent de obinute n timpul lunii.
- Costul efectiv aferent produciei n
perioada n care a fost obinut.
- Costul efectiv aferent produciei
curs de la sfritul lunii.
n curs reluat la nceputul lunii.
Diferena dintre rulajul creditor i cel debitor ale contulul 711 Variaia stocurilor
reprezint, la finele fiecrei luni, creterea sau diminuarea costului total, inclusiv diferenele
de pre aferente, corespunztoare produciei proprii terminate i aflate n stoc, diferen care
se transfer n contul de rezultate. n cazul celorlalte conturi de venituri asupra rezultatului
exerciiului se trec rulajele creditoare ale acestora.
Utilizarea acestui cont difer n cadrul unitilor economice n funcie de mrimea
acestora.

Unitile mici i mijlocii aplic pentru gestiunea stocurilor metoda inventarului

intermitent, nregistrnd la 711Variaia stocurilor doar stocurile de produse fabricate i


comenzile n curs de execuie de la sfritul perioadei care nu au fost vndute (facturate).
Venituri din producia stocat, metoda inventarului intermitent,
a) destocarea la nceputul exerciiului financiar:
711
Variaia stocurilor

%
33
Producia n curs de execuie
34
Produse
40

Cristea Luiza Bianca

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor la SC GAVCO SRL

36
Animale
b) restocarea la sfritul exerciiului financiar:
%
33
Producia n curs de execuie
34
Produse
36
Animale

711
Variaia stocurilor

Se nregistreaz producia aferent lunii decembrie:

711
Variaia stocurilor

345
Produse finite

140349.00

=
%
345
Produse finite
354
Produse aflate la terti

711
Variaia stocurilor

95630.50
94444.90
1185.60

Unitile mari aplic pentru gestiunea stocurilor metoda inventarului

permanent, nregistrnd la 711Variaia stocurilor ntreaga producie fabricat i respectiv


vndut n cursul perioadei precum i comenzile n curs de execuie de la sfritul perioadei.
Venituri din producia stocat, prin metoda inventarului permanent:
%
33
Producia n curs de execuie
34
Produse
36
Animale
-

711
Variaia stocurilor

Diferenele ntre costul de producie i costul standard pot fi:


diferene nefavorabile, costul de producie mai mare dect preul prestabilit:

%
348
Diferene de pre la produse
368
Diferene de pre la animale i

711
Variaia stocurilor

psri
41
Cristea Luiza Bianca

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor la SC GAVCO SRL

diferene favorabile, costul de producie mai mic dect preul prestabilit:


711
Variaia stocurilor

%
348
Diferene de pre la produse
368
Diferene de pre la animale
i psri

Contabilitatea veniturilor din producia imobilizat

n cadrul activitii pe care o desfaoar, agentii economici i pot realiza elementele


de imobilizri corporale si necorporale, ceea ce este cunoscut sub denumirea de investiii in
regie. Bunurile sau lucrrile astfel realizate se nregistreaz , pe de o parte, n conturile
corespunzatoare naturii lor, existente n clasa conturilor de imobilizri, pe de alta parte, n cele
de venituri aferente activitii de realizare a acestor venituri care se urmresc n contabilitate
utilizndu-se conturile din clasa 72 Venituri din producia de imobilizri.
Precizare:
Aceste venituri nu intr n cifra de afaceri, dar se raporteaz ca venituri din exploatare.
Veniturile din producia de imobilizri necorporale sunt formate din costul lucrrilor i
cheltuielilor aferente operaiilor economice efectuate pe cont propriu pentru realizarea de
lucrri i proiecte de dezvoltare, concesiuni, brevete, licene i alte drepturi i valori similare,
inclusiv alte imobilizri necorporale , precum i cele corespunztoare imobilizrilor
necorporale n curs. Contabilitatea acestor venituri se realizeaz cu ajutorul contului 721
Venituri din producia de imobilizri necorporale.
n categoria veniturilor din producia de imobilizri corporale se cuprind:
mijloacele fixe obinute din producie proprie;
lucrrile de punere n funciune a mijloacelor fixe procurate de la teri;
amenajrile de terenuri realizate pe cont propriu.
Contabilitatea acestor venituri se realizeaz cu ajutorul contului 722 Venituri din
producia de imobilizri corporale.
Tipuri de nregistrri:
%
20
Imobilizri necorporale
21
Imobilizri corporale
23
Imobilizri n curs

%
72
Venituri din producia de
imobilizri
4427
TVA colectat

42
Cristea Luiza Bianca

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor la SC GAVCO SRL

Contabilitatea veniturilor din subvenii de exploatare


Subveniile din exploatare de care beneficiaz unitatea patrimonial din partea

statului, a colectivitilor publice sau a altor uniti patrimoniale sunt considerate venituri din
exploatare. Ele se acord pentru:

acoperirea diferenelor de pre la produse fabricate cu cheltuieli mai mari dect


preul de livrare, ce sunt subvenionate,

acoperirea pierderilor obinute din activitatea economic desfurat n


anumite perioade de timp,

finanarea unor activiti de cercetare.


Contabilitatea unor astfel de sume primite sau de primit de ctre unitate se
organizeaz prin utilizarea contului 741 Venituri din subvenii de exploatare.
%
445
Subvenii
512
Conturi curente la bnci

741
Venituri din subvenii de
exploatare

Se nregistreaz subvenia primit pentru persoanele ncadrate n munc cu vrst


peste 45 de ani:
445
Subvenii

741
Venituri din subvenii de

exploatare

Contabilitatea altor venituri din exploatare


Acele venituri care nu pot fi nominalizate n conturile distincte de venituri ale acestei
activiti se reflect n contabilitate cu ajutorul conturilor din grupa 75 Alte venituri din
exploatare.
Exist situaii n care creanele unitii patrimoniale devin din motive diferite incerte i
nu se mai pot ncasa fiind trecute asupra cheltuielilor i afecteaz nefavorabil rezultatul
exerciiului. n momentul n care acestea revin la o stare de solvabilitate, ele se reactiveaz i
vor influena pozitiv rezultatul exerciiului, motiv pentru care se consider venituri, chiar dac
se vor ncasa ulterior, i se nregistreaz la contul 754 Venituri din creane reactivate.
Tipuri de nregistrri:
%
411
Clieni
461
Creditori diveri

754
Venituri
din

creane

reactivate

4.2.2. Contabilitatea veniturilor financiare la SC GAVCO SRL

43
Cristea Luiza Bianca

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor la SC GAVCO SRL

Gestiunea financiar a fiecrei ntreprinderi, n funcie de managementul adoptat i,


totodat, ca o consecin a operaiilor specifice efectuate asigur realizarea mai multor tipuri
de venituri de aceast natur.
n general, veniturile financiare sunt corelative cu cheltuielile financiare, n sensul c
elementelor de venituri financiare le corespund elemente de cheltuieli financiare, ambele fiind
generate, de regul, de aceeai operaie economic.
Veniturile financiare, ca de altfel i cele din exploatare, se includ n baza de impozitare
pentru determinarea impozitului pe profit.
Pentru contabilizarea veniturilor financiare se folosesc conturile din grupa 76
Venituri financiare.
Tipurile de nregistrri care intervin sunt :

dividendele aferente titlurilor imobilizate i valoarea titlurilor imobilizate


primite ca urmare a reinvestirii dividendelor:
%
26
Imobilizri financiare
451
Decontari
n
cadrul

761
Venituri
din

titluri

imobilizate

grupului
461
Debitori diveri
512
Conturi curente la bnci

dividende aferente investiiilor financiare pe termen scurt:


%
451
Decontri

=
n

cadrul

financiare

grupului
461
Debitori diveri
512
Conturi curente la bnci

762
Venituri din
pe

investiii
termen

scurt

dobnzile de ncasat sau ncasate, dupa caz, aferente creanele imobilizate:


%

267
Creane imobilizate

763
Venituri din

creane

imobilizate

512
Conturi curente la bnci

44
Cristea Luiza Bianca

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor la SC GAVCO SRL

venituri din investiii financiare cedate, relizate n situaia n care cesionarea

acestora (transmiterea cu titlu oneros) se efectueaz la valoare mai mare dect valoare
contabil:
%
451
Decontri

=
n

cadrul

764
Venituri din

investiii

financiare cedate

grupului
461
Debitori diveri

venituri din diferene favorabile de curs valutar, rezultate n urma lichidrii

creanelor i datoriilor n devize evaluate la cursul zilei cu ocazia nchiderii exerciiului


financiar:
%
16
mprumuturi

=
i

datorii

765
Venituri din diferene
de curs valutar

asimilate
267
Creane imobilizate
40
Furnizori
i
conturi
asimilate
41
Clienti i conturi asimilate
45
Grup i asociai
46
Debitori i creditori diveri
51
Conturi la bnci
53
Casa
54
Acreditive

venituri financiare din dobnzile cuvenite pentru disponibilitile din conturile

bancare , pentru mprumuturile acordate sau pentru livrrile pe credit:


%
267
Creane imobilizate
451
Decontri
n

766
Venituri din dobnzi

carul

grupului
45
Cristea Luiza Bianca

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor la SC GAVCO SRL

461
Debitori diveri
472
Venituri nregistrate

avans
512
Conturi curenta la bnci
518
Dobnzi
Conform extrasului de cont de la B.R.D. din luna decembrie, se nregistreaz
dobnda primit:
5121
Conturi curenta la bnci

766
Venituri din dobnzi

-1481.49

venituri din sconturile obinute de decontare la furnizori i ali creditori:

%
401
Furnizori
404
Furnizori de imobilizri
462
Creditori diveri
512
Conturi la bnci

767
Venituri din

sconturi

obinute

Contabilitatea altor venituri financiare, adic, acele venituri care nu se pot


nregistra la conturile corespunztoare din grupa 76 se nregistreaz la contul 768 Alte
venituri financiare.

CAPITOLUL 5
Contabilitatea impozitului pe profit si analiza economico-financiara a
cheltuielilor
5.1. Impozitul pe profit scurta descriere
Impozitul pe profit, unul din cele mai importante impozite directe reglementate de
Codul fiscal roman, are o sfera de cuprindere din ce in ce mai larga la nivel de contribuabili.
Statul roman imbunatateste an de an dispozitiile de aplicare a impozitelor si taxelor la nivel de
stat prin Norme Metodologice, Ordonante Guvernamentale,Ordonante Guvernamentale de
Urgenta, Hatarari de Guvern si Legi ducand astfel la mai bune prelevari fiscale, pecuniare si
definitive necesare finantarii globale a cheltuielilor publice Impozitul pe profit ocupa un rol
46
Cristea Luiza Bianca

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor la SC GAVCO SRL

important atat prin prisma contributiei sale la formarea veniturilor bugetare cat si prin
influentarea activitatilor generatoare de profit.
Rolul ce revine impozitului ,ca resursa de finantare a cheltuielilor publice ,dar si ca
variabila cu impact direct asupra venitului disponibil si implicit a consumului personal
,investitiilor private ,productiei,ofertei si ocuparii fortei de munca ,este avut in vedere si in
modelele de crestere economica echilibrata.
PROFITUL reprezinta excedentul realizat de o entitate atunci cand venitul total pe
care acesta il obtine depaseste cheltuielile necesare realizarii acestor activitati.
PROFITUL BRUT efectuat de o societate comerciala este diferenta dintre cheltuielile
totale si veniturile totale.
PROFITUL NET reprezinta diferenta dintre profitul brut si cota impozitului pe
profit.
Perioada impozabila este anul fiscal care de regula este anul calendaristic, iar daca o
societate isi incepe sau inceteaza activitate n cursul a unui an fiscal, intervalul impozabil
este intervalul din anul pentru care societatea a existat.
Cota de impozit pe profit care se pune pe profitul impozabil este de 16%, cu cateva
exceptii. Societatile care au activiti de exemplu:pariuri sportive, discoteci, baruri de noapte,
cazinouri sau cluburi, si persoane juridice care fac venituri conform unui contract, i la care
impozitul pe profit datorat pentru activitile mentionate n acest articol este mai mic dect
5% din veniturile respective sunt obligai la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri
realizate.
Odata cu intrarea in Uniunea Europeana s-a impus un anumit sistem fiscal si desigur
au fost si necesare anumite reglementari fiscale, pentru a putea avea o comunicare cat mai
profunda si benefica cu Uniunea Europeana.
Una din cele mai importante legi aparute in 2006 si aplicate de la 1 ianuarie 2007 este
Legea nr. 343/2006 care vine si completeaza prezentul Codul Fiscal al Romaniei din 2003.

5.2. Rezultatul contabil si rezultatul fiscal


Rezultatul unei activitati economice este dezbatut din doua rezultate: contabil si fiscal.
Desfasurarea activitatii unei entitati implica o serie de modificari si transformari ale
elementelor sale in cadrul proceselor economice, ceea ce presupune utilizarea in contabilitate
a unor categorii proprii precum cheltuieli, venituri, rezultat financiar. Cheltuielile si veniturile,
categorii care stau la baza determinarii rezultatului financiar exprima efortul depus de entitate
(cheltuieli) si efectul obtinut in urma efortului depus (venit).
In general, rezultatul contabil inainte de impozitare, se determina ca diferenta ntre
veniturile obtinute din livrarea bunurilor mobile, serviciilor prestate si lucrarilor executate, din
vanzarea bunurilor imobile, inclusiv din cstiguri din orice sursa, si cheltuielile efectuate
pentru realizarea acestor venituri.
47
Cristea Luiza Bianca

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor la SC GAVCO SRL

Rezultatul exercitiului determinat ca diferenta intre venituri si cheltuieli este un


rezultat brut, stabilit pe fiecare tip de activitate desfasurata. Rezultatul brut determina prin
insumarea rezultatelor brute pe activitati: rezultatul brut al activitatii de exploatare, rezultatul
brut al activitatii financiare si rezultatul brut al activitatii extraordinare.
Rezultat contabil = Venit total Cheltuieli totale
In legislatia de spacialitate nu este data o definitie a profitului contabil brut , dar
acestea reprezinta diferenta(pozitiva) intre veniturile si cheltuielile totale brute.
Rezultat fiscal = Rezultat brut + Cheltuieli nedeductibile Venit neimpozabil
Determinarea profitului impozabil
Profitul brut (profitul impozabil) efectiv realizat al unei societati comerciale este
calculat prin scaderea tuturor cheltuielilor din venitul total obtinut de societate. Profitul net se
calculeaza prin scaderea profitului brut a cotelor de impozit pe profit.

5.3. Calculul impozitului pe profit aferent anului 2010 la SC GAVCO


SRL
Profitul impozabil este diferena ntre veniturile realizate din orice surs i cheltuielile
efectuate n scopul realizrii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile
neimpozabile i la care se adaug cheltuielile nedeductibile.
Din punct de vedere fiscal potrivit Ordonanei Guvernului nr.70/1994 privind
impozitul pe profit, masa profitului impozabil se determin pe baza relaiei:
Profitul

Veniturile

impozabil =

realizate

Cheltuielile
Corespondente veniturilor realizate

Cheltuiele
nedeductibile

Deducerile
+

fiscale

Potrivit normelor fiscale, cheltuielile sunt deductibile numai dac sunt aferente
realizrii veniturilor i cele considerate deductibile conform prevederilor legale n vigoare.
Cheltuielile pentru care nu se admite deducerea sunt:
a) impozitul pe profit datorat i impozitul pe venitul realizat din strinatate;
b) amenzile i penalitile datorate ctre autoritile romne sau strine;
c) cheltuielile pentru protocol, reclam i publicitate care depesc limitele prevazute
de lege;
d) sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor sau provizioanelor
peste limitele legale. n cazul rezervelor legale n limita a 5% din profitul contabil anual pn
ce acesta va atinge 20% din capitalul social;
e) cheltuielile de sponsorizare care depesc limitele cotei prevzute n legea privind
sponsorizarea;
f) sumele care depesc limitele cheltuielilor considerate deductibile, conform legii;

48
Cristea Luiza Bianca

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor la SC GAVCO SRL

Anul

2010

2011

Venituri totale

2083062

3510960

Cheltuieli totale

2059823

3400361

Cheltuieli nedeductibile

6173

1838

PROFIT IMPOZABIL

17066

108761

Impozitul datorat pentru luna n curs, se determin pe baza relaiei:


Impozitul datorat =
pe luna n curs

Impozitul pe profit calculat


asupra profitului impozabil
cumulat de la nceputul anului

Impozitul

aferent

profitului

impozabil

cumulat

pn

sfritul lunii precedente

5.4. Analiza contului de profit si perdere la SC GAVCO SRL


Bogatul fond informaional al situaiilor financiare le fac recunoscute, att pe plan
naional ct i mondial , ca fiind instrumentele de baz ale managementului la toate nivelele
organizatorice. Referindu-se la importana acestora P.A.Samuelson, laureat al premiului Nobel
n economie precizeazeste absolut indispensabil omului modern de a se iniia ct de puin
n elementele contabilitii .
Toi cei care lucreaz n economie trebuie s fie n msur s neleag cele dou
relevee eseniale, s tie bilanul i contul profit i pierdere1 Contul de profit i pierdere face
parte din situaiile financiare de nchidere a exerciiului financiar, este un document contabil
de sintez,ce prezint rezultatul activitii ntreprinderii i astfel msoar performanele firmei
n cursul unei perioade de gestiune.
Bilantul contabil este considerat documentul ce descrie pozitia unei intreprinderi la un
moment dat, indicand si marimea rezultatului. Apare insa necesara prezenta unui alt
instrument de modelare contabila care sa explice modul de constituire a rezultatului si sa
permita desprinderea unor concluzii legate de performantele activitatii intreprinderii. Acest
instrument este cea de-a doua componenta a situatiilor financiare si anume contul de profit si
pierdere. In aceasta optica, intreprinderea devine un centru de calcul economic, calculul avand
la baza :
-

valorile produse si vandute pe piata clientilor, denumite generic venituri

49
Cristea Luiza Bianca

la

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor la SC GAVCO SRL

valorile utilizate pentru obtinerea unor venituri, care sunt constituite in costuri
angajate pe alte piete, denumite cheltuieli. Aceasta reprezinta in fapt, remunerarea
factorilor de productie.
Veniturile reprezinta cresterea beneficiilor economice in cursul perioadei contabile ca

urmare a cresterii activelor/diminuarea datoriilor care genereaza cresterea capitalurilor proprii


altele decat cele referitoare la aporturile aduse de actionari-asociati.
Similare veniturilor sunt si castigurile. Ele sunt generate din activitatile asimiliate activitatilor
de baza ale intreprinderii. Spre deosebire de venituri, castigurile sunt reflectate in contul de
profit si pierdere la valoare lor neta.
Cheltuielile reprezinta diminuari ale beneficiilor economice ca urmare a diminuarii
valorii activelor/cresterea valorii datoriilor care genereaza micsorari ale capitalurilor proprii
altele decat cele care se refera la distribuirile aporturilor (restituirea aporturilor catre actionari
sau asociati). Similar cheltuielilor sunt pierderile. Ele provin din activitati economice
asemanatoare cu activitatile de baza ale intreprinderii. Pierderile sunt reflectate in contul de
profit si pierdere la valoare lor neta.
Din compararea celor doua marimi valorice se obtine un rezultat. Acesta poate fi o
marime valorica pozitiva, numita profit, atunci cand veniturile sunt mai mari decat
cheltuielile, sau o marime valorica negative, denumita pierdere, atunci cand veniturile sunt
mai mici decat cheltuielile.
Contul de profit si pierdere sintetizeaza fluxurile economice, respectiv veniturile si
cheltuielile perioadei de gestiune. Veniturile cuprind valoare tuturor activitatilor de imbogatire
a intreprinderii legate sau nu de activitatea sa normala si curenta. Partea preponderata
veniturilor o reprezinta cifra de afaceri realizata de intreprindere in cursul exercitiului.
Cheltuielile constituie ansamblul elementelor de costuri suportate de intreprindere in cursul
exercitiului.
Dupa cum se cunoaste , Contul de profit si pierdere cuprindere elemente de venituri si
de cheltuieli. Includerea veniturilor, respective cheltuielilor in aceasta situatie finaciara este
conditionata de majorarea respectiv diminuarea beneficiilor economice viitoare ce poate fi
determinate de scaderea respectiv cresterea unei datorii sau de majorarea respectiv diminuarea
unui element de active- modificari ce pot fi evaluate credibil.
Veniturile sunt cresteri de beneficii economice concretizate in cresteri de capital
propriu, de alta natura decat aporturile membrilor fondatori.

50
Cristea Luiza Bianca

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor la SC GAVCO SRL

Cadru general de intocmire si prezentare a situatiilor financiare cuprinde categoria


veniturilor atat pe cele rezultate din activitati ordinare, cat si alte venituri, care provin sau nu
din activitati ordinare, indifferent daca acestea sunt realizate sau latent.
Unele operatii, desi determina o crestere a activelor sau o diminuare a datoriilor, nu
conduc la evidentierea unui venit. In aceasta situatie se inscriu: rambursarea unui imprumut,
incasarea creantelor la termen,etc. De asemenea, majorarea capitalurilor proprii nu se
datoreaza in mod obligatoriu realizarii unui venit (spre exemplu investitiile proprietarului).
Termenul general de venit include atat veniturile propriu zise (din vanzari, chirii,
dobanzi, comisioane etc.), cat si castigurile (din reevaluarea activelor, din cedarea
imobilizarilor etc.). Daca veniturile se obtin in urma derularii operatiunilor si tranzactiilor
normale ale intreprinderii, castigurile se pot obtine fie in urma derularii operatiunilor si
tranzactiilor normale ale intreprinderii, fie in afara acestora si include iesirile de active
imobilizate sau castigurile nerealizate din reevaluarea activelor imobilizate. De obicei,
castigurile sunt evidentiate separate, o buna cunoastere a lor fiind utila in procesul de decizie.
In ceea ce priveste nivelul la care veniturile sunt evidentiate in contabilitate, acestea
trebuie evaluate la valoarea justa a elementelor primate sau de primit in contrapartida.
Pe parcursul unei anumite perioade de timp, veniturile sunt egale cu pretul bunurilor
vandute si al serviciilor prestate, respectiv cu totalul sumelor incasate si sumelor de incasat
din livrari de bunuri si prestari de servicii catre client.
Cheltuielile constituie diminuari ale beneficiarilor economice, concretizate in reduceri
de capital propriu, de alta natura decat distribuirile in favoarea membrilor fondatori.
Cadrul general de intocmire si prezentare a situatiilor financiare cuprinde in categoria
cheltuielilor pe cele rezultate din activitatile ordinare ale unitatii, precum si pierderile de
valoare degajate sau nu din activitati ordinare, indifferent ca acestea sunt latente sau realizate.
Cheltuielile se evidentiaza in contul de profit si pierdere si atunci cand acestea
(cheltuielile):
-

sunt determinate in procesul de obtinerii de venituri


este posibila obtinerea de avantaje economice intr-o perioada mai indelungata, dar nu

se poate realiza o legatura directa intre cheltuielile efectuate si veniturile inregistrate


un cost nu genereaza beneficii economice viitoare, sau atunci cand, si in masura in
care, viitoarele beneficii economice nu corespund sau inceteaza sa mai corespunda

conditiilor pentru recunoasterea in bilant sub forma de active


apar noi datorii, fara ca activele sa se majoreze
Dupa cum nu toate incasarile reprezinta venituri, nici toate platile nu reprezinta

cheltuieli.
51
Cristea Luiza Bianca

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor la SC GAVCO SRL

Astfel, in cazul platii unei datorii, se poate ca aceasta (datoria) sa fi fost inregistrata
anterior ca o cheltuiala (ex: impozit), dar se poate intampla si ca respectiva datorie sa nu
provina din efectuarea unei cheltuieli anterioare (ex: imprumut). Pe de alta parte, in cazul
platii unei cheltuieli in avans sau in cazul achizitionarii unei imobilizari, se efectueaza plati
anterior evidentierii cheltuielilor aferente. De asemenea, diminuarea capitalurilor proprii nu se
datoreaza in mod obligatoriu efectuarii unei cheltuieli. Spre exemplu distribuirea de dividend
sau retragerea unui asociat, fara a ocaziona evidentierea de cheltuieli, conduc totusi la
micsorarea capitalului propriu.
Termenul general de cheltuieli include atat cheltuielile propriu-zice (ex: de personal,
cu amortizarea etc.) rezultate din activitatea curenta, cat si pierderile (din catastrophe natural,
din cedarea imobilizarilor, din variatia cursului valutar etc.) care, in vederea optimizarii
deciziilor economice, sunt evidentiate separate.
In vederea reflectarii cat mai exacte a performantei intreprinderii in rezultatul contabil,
se aplica principiul conectarii cheltuielilor la veniturile perioadei. Acesta conduce la
contabilizarea tuturor cheltuielilor ce au contribuit la obtinerea unui venit in perioada
contabilizarii venitului respectiv.
n calitate de component a situaiilor financiare contul de profit i pierdere prezint
un ndoit interes deoarece:
- permite determinarea rezultatului global dar i formarea unei aprecieri de ansamblu
asupra performanelor financiare ale perioadei de gestiune;
- ofer posibilitatea unei recapitulri n ntregime a elementelor de venituri i cheltuieli
ce au contribuit la obinerea rezultatului dar i la identificarea factorilor(favorabili sau
nefavorabili) care l-au influenat.

Veniturile constituie 2 creteri ale profitului nregistrate pe parcursul perioadei de


gestiune sub forma de intrri sau creteri ale activelor ori descreteri ale datoriilor, care se
concretizeaz n creteri ale capitalului propriu, iar cheltuielile constituie diminuri ale
profitului nregistrat pe parcursul aceleiai perioadei sub forma de ieiri sau scderi ale valorii
activelor ori creteri ale datoriilor, care se concretizeaz n reduceri ale capitalului propriu,
altele dect cele rezultate din distribuirea acestuia ctre acionari.
Mai mult, veniturile sunt recunoscute n contul de profit i pierdere numai atunci cnd
a avut loc o cretere a profitului viitor aferent creterii unui activ sau diminurii unei datorii,
modificare ce poate fi evaluat n mod credibil, iar cheltuielile sunt recunoscute n atunci cnd
a avut loc o reducere a profitului viitor aferent diminurii unui activ sau creterii unei datorii,

52
Cristea Luiza Bianca

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor la SC GAVCO SRL

modificare ce poate fi evaluat n mod credibil. Totodat, valoarea veniturilor din exploatare
poate fi rectificat i prin eventualele ajustri ale valorii imobilizrilor corporale i
necorporale ct i a valorii activelor circulante.
Documentul oficial folosit pentru finalizarea exerciiului financiar este bilanul
contabil. n modelul de contabilitatea din Romnia, bilanul contabil n formaia sa complet
este alctuit pe lng bilan, anexele la bilan, raportul de gestiune i de contul de profit i
pierdere.41
ntocmirea propriu-zis a bilanului este precedat de o serie de lucrri cu caracter
preliminar, numite lucrri de nchidere:42
1. ntocmirea balanelor de verificare primar
2. Inventarierea i ntocmirea inventarului
3. Nivelarea conturilor (cu prilejul acestei lucrri are loc punerea de acord a datelor
din contabilitate cu realitatea nscris n inventar)
4. Definitivarea calculaiei, decontarea costurilor
5. nregistrarea operaiunilor de regularizare a evalurilor, de determinare i
concentrare a rezultatelor (cu prilejul acestei lucrri are loc stabilirea rezultatului financiar
final, iar n cazul unui profit se determin impozitul pe profit).
6. nchiderea conturilor patrimoniale
7. ntocmirea balanei de verificare final.
Rezultatul financiar se determin ca diferena ntre venituri i cheltuieli, indiferent de
data plii sau ncasrii lor, cuantificate, contabilizate i localizate pe feluri omogene i pe
segmente de gestiune, compatibile i clare.
n contabilitate rezultatul exerciiului se determin lunar cu ajutorul contului
121Profit i pierderi.
Compararea veniturilor cu cheltuielile i cuantificarea final a formrii rezultatelor
exerciiului se realizeaz n mai multe etape: nchiderea conturilor de venituri, nchiderea
conturilor de cheltuieli i determinarea rezultatului final.
Operaiunea de stabilire a mrimii rezultatului final se realizeaz dup nregistrarea n
contabilitate a tuturor operaiunilor ce privesc perioada la care acesta de refer, inclusive
diferenelor n plus sau n minus constatate la inventariere i a provizioanelor pentru diverse
deprecieri sau riscuri i cheltuieli.
Potrivit art. 19 din Legea contabilitii nr.82/1991 - republicat, n
contabilitate profitul sau pierderea se stabilesc lunar, cumulat de la
nceputul anului. n acest scop se procedeaz lunar la nchiderea conturilor
de cheltuieli i venituri.

41

Legea contabilitii nr. 82/1991, art.27, din Sistemul contabil al agenilor economici, Editura Economic, 1994,
p.11.
42

R. Petri, Contabilitate general, vol.2, Iai, 1998, p.250-251.

53
Cristea Luiza Bianca

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor la SC GAVCO SRL

Principiul noncompensrii impune ca veniturile perioadei s nu poat fi compensate cu


cheltuielile perioadei, prin nregistrri contabile de debitare a conturilor de venituri i
creditare a conturilor de cheltuieli. n consecin nchiderea conturilor de venituri i cheltuieli,
se face numai n coresponden cu contul 121 Profit i pierdere la sfritul fiecrei luni.
Aceste conturi nu prezint solduri, ns asigur datele pentru completarea componentei
bilanului contabil denumit ,,Contul de profit i piedere .
n ce privete contul 711 Variaia stocurilor, la sfritul lunii poate
avea sold creditor sau debitor. n raportrile fiscale, soldul debitor al
acestui cont diminueaz celelalte venituri din exploatare.
Stabilirea mrimii profitului brut sau pierderii se realizeaz sub forma
soldului final al contului 121 Profit i pierdere, care se calculeaz dup
nregistrarea n contabilitate a urmtoarelor dou categorii de operaiuni:
a) nchiderea conturilor de cheltuieli, prin virarea n debitul contului de rezultate a
rulajelor sau soldurilor finale debitoare, dup caz, aferente perioadei pentru care se calculeaz,
pe total i pe feluri de cheltuieli, dup formula contabil:
=
121
Profit i pierdere

6
Conturi de cheltuieli

b) nchiderea conturilor de venituri, prin virarea n creditul contului de rezultate a


rulajelor sau soldurilor finale creditoare, dup caz, aferente perioadei de referin, pe total i
pe feluri de venituri, utilizndu-se formula contabil:
=
7
Conturi de venituri

121
Profit i pierdere

NCHIDEREA CONTURILOR DE CHELTUIELI


La sfritul lunii decembrie se transfer cheltuielile nregistrate anterior n contul
de rezultate:
121
Profit i pierdere

%
6021
Cheltuieli cu
auxiliare
6022
Cheltuieli

221862.0
materialele

6
100996.8
4

privind

combustibilul
6024
Cheltuieli privind piesele de

8297.74

54
Cristea Luiza Bianca

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor la SC GAVCO SRL

schimb

392.63

604
Cheltuieli

privind

materialele nestocate
605
Cheltuieli privind energia i

1200.75
12294.62

apa
607
Cheltuieli privind mrfurile
611
Cheltuieli cu intretinerea si
reparatiile
612
Cheltuieli cu
locaiile

redeventele,

de

gestiune

53974.48
1365.34
167.70

chiriile
613
Cheltuieli cu primele de

1514.88

asigurare
104.84
625
Cheltuieli

cu

deplasari,detasari

si

transferari
626
Cheltuieli potale i taxe de
telecomunicaii
627
Cheltuieli
cu

serviciile

bancare
628
Alte cheltuieli cu serviciile
executate de teri
635
Cheltuieli cu alte impozite i
taxe
641
Cheltuieli
personalului
6451
Contributia

426.66
376.20
1880.41
330.00
23286.00
4843.00

cu

salariile
111.00

unitii

la

asigurrile sociale
6452
Contribuia unitii pentru

1211.00

55
Cristea Luiza Bianca

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor la SC GAVCO SRL

ajutorul de omaj
595.24
6453
Contribuia

angajatorului
9.43

pentru asigurrile sociale de


sntate
6581
Despgubiri,

2394.30
amenzi

penaliti
665
Cheltuieli din diferene de

3892.00

curs valutar
666
Cheltuieli privind dobnzile
6811
Cheltuieli de exploatare
pribind

2197.00

amortizarea

imobilizrilor
691
Cheltuieli cu impozitul pe
profit
NCHIDEREA CONTURILOR DE VENITURI

La sfritul lunii decembrie se transfer integral veniturile nregistrate

n contul de rezultate :
%
701
Venituri din vnzarea produselor

121
Profit i pierdere

215758.00
114136.00

finite

58288.00

707
Venituri din vnzarea marfurilor
711
Variatia stocurilor
758
Alte venituri din exploatare
766
Venituri din dobnzi

44719.00
95.00
-1481.00

n urma nchiderii conturilor de venituri i cheltuieli situaia contului de profit si


pierdere se prezint astfel :
Debit
RD

121"Profit si pierdere"
SC

Credit

97168.56
56

Cristea Luiza Bianca

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor la SC GAVCO SRL

221862.06

RC
215758.00
SF

91064.00
Rezultatul brut al exerciiului calculat ca diferena ntre veniturile totale i cheltuielile
totale, se mai poate exprima i sub forma sumei ntre rezultatul curent al exerciiului i
rezultatul extraordinar.
Rc = (Vexpl + Chexpl) + (Vfin + Chfin)
Rextraordinar = (Vextraordinare + Chextraordinare)
Rb = Rc + Rextraordinar
Rb = Vt + Cht

5.5. Analiza soldurilor intermediare de gestiune privind activitatea de


exploatare
Conceptul de performant financiar a fost prezentat pe larg n cadrul primului capitol al
acestei lucrri. El poate fi definit i cuantificat pe baza unui set de indicatori sau pe baza unor
criterii de natura calitativ, cum ar fi profit, rate de rentabilitate i altii.
Din multitudinea acestor indicatori voi prezenta : analiza soldurile intermediare de
gestiune, capacitatea de autofinantare i ratele de rentabilitate.
Analiza performanelor intreprinderii are o mare importana aa cum rezulta i din
precizarile Standardelor Internationale de Contabilitate (IAS 1), care incurajeaz prezentarea, pe
lang situaiile financiare, a analizei financiare care s descrie i s explice performane,
principalii factori i influentele care determin performant.
Analiza performanelor intreprinderii permite, pe baza contului de profit i pierdere,
elaborarea aprecierilor asupra formarii i masurrii rezultatelor activittii intreprinderii, dar i
studierea structurii rezultatului.
Soldurile intermediare de gestiune constituie o prezentare economica a contului de
rezultate. In fapt, soldurile intermediare de gestiune sunt indicatori sub forma de solduri, numite
si marje,care pun in evidenta etapele formarii rezultatului exercitiului, in stransa legatura cu
structura de venituri si cheltuieli aferente activitatii unei intreprinderi. Necesitatea utilizarii
soldurilor de gestiune este impusa de doua cerinte: analiza economico-finaciara a intreprinderii,
plecand de la datele contabile, si intocmirea conturilor nationale. Normele contabile romanesti nu
au prevazut obligativitatea intocmirii unui document care sa redea soldurile intermediare de
gestiune si nici nu au lasat la dispozitia intreprinderilor o asemenea optiune.
Totusi, modelul romanesc de cont de rezultate, cu structura informatiilor dupa natura
economica a veniturilor si cheltuielilor, permite intocmirea soldurilor intermediare de gestiune.

57
Cristea Luiza Bianca

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor la SC GAVCO SRL

Unul din obiectivele urmarite de intocmirea soldurilor intermediare de gestiune este


aprofundarea contului de profit si pierdere punand in evidenta modul in care functioneaza
intreprinderea si rentabilitatea ei.
De asemenea se prezinta modul de formare al rezultatului net si rezultatul gestiunii
financiare la fiecare treapta respectiva de acumulare.
Realizarea acestor obiective presupune o tratare in prealabil a contului de profit si
pierdere pentru a pune in evidenta modul de functionare si rentabilitate intreprinderii ca marja
comerciala, productie a exercitiului,valoare adaugata,excedent brut de exploatare,rezultat al
exploatarii, rezultat curent si rezultat net al exercitiului.
Contul de profit i pierdere explic modalitatea de determinare a rezultatului prin
intermediul a trei rezultate intermediare: rezultatul de exploatare, rezultatul fmanciar i
rezultatul extraordinar. Avantajul calcularii rezultatului exercitiului pe baza celor trei rezultate
intermediare, rezida n posibilitatea analizarii succesive a impactului lor asupra rezultatului
final al intreprinderii.
n acest subcapital, ne propunem s prezentam aceste solduri intermediare de gestiune,
denumite i marje de acumulare n cadrul unui tablou, calculate pe baza contului de profit i
pierdere .
n urma calcului acestor indicatori, ii vom prezenta pe fiecare n parte cu analiza situatiei
n care se afla:
SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE i ANALIZA DINAMICII LOR

Indicatori

2010

2011

Diferenta

Indici (%)

Vnzri de marfuri

560967

953466

392499

1.699

-Costul marfurilor vandute

468360

877020

408660

1.872

= Marja comercial

92607

76466

16161

0.825

Producia vnduta

1115247

1902396

787149

1.705

+ Producia stocat

388210

652712

264502

1.681

+ Producia imobilizat

=Producia exercitiului

1503457

2555108

1051651

1.699

Marja com + Producia exercifului

1596064

2631554

1035490

1.648

= Valoarea adaugat

1596064

2631554

1035490

1.684

- Impozite, taxe

14979

16170

1191

1.079

- Cheltuieli cu personalul

256629

329508

72879

1.283

= Excedent brut de exploatare

271608

345678

74070

1.272

- Consumuri terti

58
Cristea Luiza Bianca

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor la SC GAVCO SRL

+ Venituri din proviz exploatare

+ Alte venituri de exploatare

18635

2382

-16253

0.127

- Amortizri i provizioane

37539

45700

8161

1.217

- Alte cheltuieli de exploatare

66923

95385

28462

1.425

= Rezultatul exploatarii

39066

142045

102979

3.636

Rezultatul financiar

-22000

-33284

11284

1.467

+ Venituri financiare

1.33

- Cheltuieli financiare

22003

33288

11285

1.512

= Rezultat curent

17066

108761

91695

6.372

- Rezultat extraordinar

- Impozit pe profit

9535

17696

8161

1.855

= Rezultatul net al exercitiului

7531

91065

85534

12.09

Primul sold intermediar de gestiune care este reflectat n cadrul tabloului este marja
comercial., numit si adaos comercial si se refera la intreprinderile de comercializare sau la
partea de activitate pur comerciala efectuata de intreprinderile producatoare, aceasta activitate
presupunand cumpararea si revanzarea marfurilor in aceeasi stare.
Marja comercial se calculeaz ca diferen ntre veniturile din vnzarea de mrfuri i
costul de achiziie al mrfurilor vndute. Acest indicator prezint interes mai mult pentru
ntreprinderile care exercit acte de comer. Pentru aceste ntreprinderi, marja comercial
reprezint o msur a fluxului global al activitii de comer cu mrfuri, i nu un indicator de
rezultat real. In urma analizei soldurilor intermediare de gestiune, se constat majorarea marjei
comerciale cu 16161mii lei, adic cu aproximativ 0.825%. Majorarea marjei comerciale s-a
datorat creterii sumei provenind din vnzrile de mrfuri fa de anul 2010 cu 392499 lei.
Marja comercial reflect un flux global al activitii comerciale pozitiv i contribuie n
mod favorabil la formarea rezultatului net al ntreprinderii analizate. n anul 2011, activitatea
de comercializare a mrfurilor capat o importan mai mare n cadrul activitii ntreprinderii,
aceasta fund principala cauz a majorrii marjei comerciale, prin prisma creterii veniturilor din
vnzarea mrfurilor, ceea ce relev o cretere a interesului cumparatorilor fa de mrfurile
comercializate de ctre ntreprindere i din aceast cauz au crescut i stocurile de mrfuri.
Aceasta se poate datora schimbrii calitii mrfurilor sau a furnizorului de mrfuri. Dei
activitatea de comercializare capat o importan mai mare n anul 2011, ntreprinderea se
bazeaz n continuare, n principal pe producie deoarece, dup cum vedem n tablou, producia

59
Cristea Luiza Bianca

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor la SC GAVCO SRL

vndut prezint o cretere semnificativ i are o pondere semnificativ n cadrul produciei


vndute.
Producia exercitiului este un alt indicator care, nsumnd producia vndut, variaia
produciei stocate i producia imobilizat, are rolul de a dimensiona ntreaga activitate a
ntreprinderii
Trebuie remarcat faptul c acest indicator nu are un caracter omogen 7, deoarece
include produsele finite, nregistrate la pre de vnzare (producia vndut) i produsele finite,
nregistrate la cost de producie, cum ar fi producia stocat. n cazul analizat, producia
exercitiului a nregistrat o evoluie ascendent, majorndu-se cu 1.699%, adic n mod absolut
cu 1051651 lei. Creterea produciei exercitiului se poate datora utilizrii integrale a capacitii
de producie disponibile a ntreprinderii, a procurrii cu uurin a factorilor de producie
necesari desfurrii activitii de exploatare, a adaptrii ofertei sale la cerinele pieei pe care-i
desfoar activitatea.
Valoarea adugat exprim creterea sau plusul de bogie creat de ntreprindere
prin activitatea tehnico-productiv, ca urmare a utilizrii propriilor factori de producie care
reprezint potenialul productiv al ntreprinderii. Valoarea adugat nu ia n calcul valoarea
bunurilor i serviciilor procurate de la teri (consumuri intermediare) i consumate n procesul
de producie. De asemenea, valoarea adugat reprezint sursa acumulrilor monetare care
servesc la remunerarea participanilor direci sau indireci la activitatea economic a
ntreprinderii. Aceti participani direci sau indireci sunt:
personalul, remunerat prin salarii, indemnizaii i alte ajutoare sociale ;
statul, remunerat prin impozite i taxe ;
creditorii, remunerai prin dobnzi i comisioane ;
acionarii, remunerai prin dividende ;
ntreprinderea, remunerat prin capacitatea de autofinanare
Valoarea adugat poate fi determinat prin metoda sintetic (cea utilizat i de noi) sau
prin metoda de repartiie (aditiv). De asemenea, valoarea adugat poate fi de dou tipuri :
valoare adugat produs i valoare adugat realizat. Valoarea adugat produs se
determin ca diferen ntre producia exerciiului i consumurile intermediare i se calculeaz
de ntreprinderile care desfoar numai activitate de producie. La valoarea adugat produs se
nsumeaz marja comercial i rezult valoarea adugat realizat. Acest indicator este folosit de
ntreprinderile care desfoar att activitate de producie, cat i activitate de comer cu mrfuri.
Creterea valorii adugate se datoreaz creterii cu 1.699% a produciei exerciiului, datorat
probabil cererii existente pentru produsele firmei, determinat prin studii de pia.
Consumurile intermediare sau consumurile provenind de la teri se determin prin
nsumarea cheltuielilor materiale totale i a cheltuielilor cu serviciile achiziionate de
7

P. Brezeanu, Gestiunea financiar a ntreprinderii, Ed. ASE, Bucureti, 2001

60
Cristea Luiza Bianca

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor la SC GAVCO SRL

ntreprindere, utilizate integral n componena bunurilor i serviciilor produse i livrate de


ntreprindere. Pe parcursul perioadei analizate, valoarea adugat a crescut cu 1.648% fa de
anul 2010, cretere n sum absolut de 1035490 lei. Aceast cretere se datoreaz unei creteri
mai mari, n sum absolut, a produciei exerciiului i marjei comerciale fa de consumurile
de la teri.
Excedentul brut de exploatare sau, uneori, deficitul brut de exploatare caracterizeaz
msura n care ntreprinderea poate s-i menin sau s-i dezvolte potenialul productiv, s
remunereze capitalurile proprii, s remunereze capitalurile avansate (proprii sau mprumutate)
i s fac fa obligaiilor fiscale. Acest indicator reflect performanele tehnice, dar i
comerciale ale ntreprinderii, performane care deriv din ciclul de exploatare. Acest indicator
este utilizat n realizarea comparaiilor ntre ntreprinderi, care vizeaz caracterizarea eficienei
tehnice i comerciale. Excedentul brut de exploatare este un sold calculat independent8 de
politica financiar a ntreprinderii (nu ine seama de cheltuielile i veniturile financiare), de
politica sa fiscal (nu ia n calcul impozitul pe profit), de elementele extraordinare i de politica
de amortizare a ntreprinderii. Excedentul brut de exploatare este neles ca reprezentnd
capacitatea potenial de autofinanare degajat din activitatea de exploatare.
Excedentul brut de exploatare este considerat drept un indicator care face trecerea de la
analiza rezultatelor contabile la analiza fluxurilor financiare datorit faptului c indicatorul se
poate calcula prin compararea veniturilor de exploatare, susceptibile s genereze ncasri, cu
cheltuielile de exploatare, susceptibile s antreneze pli.
Pentru ntreprinderea analizat, excedentul brut de exploatare nregistreaz o cretere
semnifcativ n cadrul soldurilor intermediate de gestiune, n sum absolut de 74070 mii lei i
procentual 1.272%. Analiznd structura lui EBE, se observ c valoarea adugat reprezint una
din cauzele evoluiei sale ascendente, care s-a majorat n exerciiul 2011 fata de anul 2010, cu
1.648%.
n cazul excedentului brut de exploatare, majorarea semnificativ deriv n principal
din creterea accentuat a valorii adugate n anul 2011, dar i a unei creteri limitate a
impozitelor i taxelor i a cheltuielilor de personal, datorate probabil condiiilor economiei
naionale, ceea ce relev o buna negociere cu salariaii i totodat o remunerare conform cu
productivitatea muncii i o satisfacere material a personalului.. Prin majorarea excedentului
brut de exploatare, ntreprinderea dovedete faptul c poate s-i menin potenialul productiv,
are capacitatea s remunereze capitalurile avansate i s onoreze la timp obligaiile fscale,
deoarece surplusul monetar potential derivat de activitatea de exploatare a ntreprinderii este n
cretere. Evoluia favorabil a acestui indicator se propag i asupra rezultatului de exploatare
determinnd creterea acestuia sub forma profitului, chiar dac n cursul exerciiului financiar
8

G. Vintil, Gestiunea financiar a ntreprinderii, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti

61
Cristea Luiza Bianca

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor la SC GAVCO SRL

2011, cheltuielile cu amortizarea se majoreaz cu 1.217% i, implicit, asupra rezultatului net


al exerciiului.
Rezultatul de exploatare este, ca i excedentul brut de exploatare, util n analiza
comparat de gestiune. El caracterizeaz ntr-o manier mai complet eficacitatea tehnic i
comercial a ntreprinderii i exprim rentabilitatea activitii de exploatare, dup deducerea
tuturor cheltuielilor pltite i a cheltuielilor calculate. n cazul nostru, rezultatul exploatarii
nregistreaz de asemenea o cretere n cadrul SIG de 3.636%, respectiv cu 102979 mii lei,
exercitnd o influen favorabil asupra rezultatului net care nregistreaz o cretere
procentual de 12.09% .
Rezultatul financiar este negativ n ntreprinderile care sunt ndatorate i au
plasamente financiare relativ puine. Acest indicator poate fi analizat separat, ca expresie a
gestiunii financiare a ntreprinderii. Astfel, el are rolul de a evidenia att calitatea gestiunii
financiare a ntreprinderii, cat i efectele imputabile activitii de exploatare, strategiei de
dezvoltare sau altor evenimente ntmpltoare. n urma analizei cazului considerat, rezultatul
financiar n anul 2011 a crescut fa de anul 2010 cu 11284 mii lei, dei rmne un rezultat
negativ. Acest rezultat exercit o influen nefavorabil asupra rezultatului net al exerciiului.
Dac rezultatului financiar i se adaug rezultatul de exploatare, se obine rezultatul
curent. Acest indicator permite analiza performanelor activitii ntreprinderii, innd seama de
structura sa financiar i de nevoile financiare, excluznd elementele extraordinare i incidena
fiscal a impozitului pe profit.
Rezultatul extraordinar deriv din operaiile cu caracter extraordinar, adic cele care
sunt neobinuite i au caracter nerepetitiv. Se observ din datele din tabloul SIG c rezultatul
extraordinar a nregistrat valoarea 0 n anul 2011, iar n anul 2010, a avut o valoare 0, influennd
nefavorabil rezultatul net al exerciiuiui.
Corectarea rezultatului curent cu rezultatul extraordinar duce la obinerea rezultatului
exerciiuiui nainte de impozitare. Acesta din urm, la rndul su, dup corectarea cu
impozitul pe profit, reflect rezultatul net al exerciiuiui, care poate fi profit net sau pierdere i
care reprezint rezultatul definitiv obinut de ntreprindere.
Rezultatul net al exerciiului are, conform unor autori, o dubl semnificaie. Pe de o
parte, el apare ca o confirmare global a eficienei activitii, respectiv ca un indicator care
reflect eficacitatea de care ntreprinderea a dat dovad n activitatea productiv, financiar,
comercial, innd seama de efectele evenimentelor cu caracter neobinuit. Pe de alt parte,
rezultatul exerciiuiui msoar fluxul resurselor adiionale create de ntreprindere sau a
resurselor consumate de ctre aceasta n cursul exerciiuiui (pierderea).
Cnd rezultatul exerciiuiui mbrac forma profitului, el semnaleaz o amplificare a
acumulrii, adic trebuie neleas ca o posibilitate de reconstituire a capitalurilor angajate.
Cnd rezultatul exerciiuiui exprim o pierdere, aceasta indic faptul c resursele angajate nu
62
Cristea Luiza Bianca

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor la SC GAVCO SRL

pot fi dect partial reconstitute, evideniind o diminuare a posibilitii de a reproduce capitalul


avansat n cursul exerciiuiui.
Rezultatul net al ntreprinderii luate n studiu a avut o evoluie favorabil n perioada
analizat, realiznd o cretere n valoare de 85534 mii lei, aproximativ cu 12.09%. Formarea
rezultatului net s-a realizat, n principal, pe seama activitii de exploatare (producie i
comercializare) i mai puin pe seama activitilor colaterale (financiare i excepionale).
Analiza rezultatului net al ntreprinderii se bazeaz n mod traditional pe indicatori
contabili. Gama acestor indicatori este lrgit prin utilizarea n analiz a unor indicatori care
deriv din fluxurile financiare pozitive i negative, care caracterizeaz activitatea
ntreprinderii.
n categoria acestor indicatori se nscrie, pe lng excedentul brut de exploatare, i
capacitatea de autofinanare, indicatori care pot s fac trecerea de la aspectele de ordin contabil
la cele de natur financiar. Analiza sodurilor intermediare de gestiune se poate realiza i prin
dinamica ratelor, calculate pe baza indicatorilor din tabloul SIG i a datelor din contul de profit
i pierdere.
O prim rat care poate fi calculat este rata marjei comerciale. Aceasta rat are rolul de
a pune n eviden strategia comercial a ntreprinderii.
Formula pentru aceast rat este urmtoarea :
Rmc = Marja comercial / Cifra de afaceri *100
Astfel, n anul 2010, Rmc = 92607 / 1676214 *100 = 5.500, iar n anul 2011 are
valoarea de 2.600 . Rmc2011 = 76446 / 2855862 *100 = 2.600
Aceast evoluie evideniaz faptul c ntreprinderea ncearc s-i mreasc marjele,
adoptnd o politic cat mai avantajoas.
O alt rat este rata valorii adugate, care se calculeaz ca raport ntre valoarea
adugat i producia exerciiului, conform relaiei de mai jos
RVA = Valoarea adugat / Prod exerciiului * 100
RVA2010 = 1596064 / 1503457 * 100 = 106100
RVA2011 = 2631554 / 2555108 * 100 = 102900

Valoarea relativ ridicat a acestei rate, cunoscut i sub denumirea de rat de integrare
pe vertical pentru industrie, sugereaz o poziie relativ favorabil a ntreprinderii n cadrul
economiei naionale, n raport cu celelalte firme din sector. ntreprinderea prezint capacitatea
de a-i finana singur un numr cat mai mare de faze a ciclului de fabricaie i are nevoie de
puini intermediari pentru realizarea produsului finit.
Rata contribuiei factorului uman se calculeaz pentru a releva ponderea cheltuielilor
de personal n valoarea adugat. Astfel, ea va fi egal cu raportul ntre cheltuielile de personal i
valoarea adugat.
Rsal2010 = 256629 / 1596064 * 100 =16000
63
Cristea Luiza Bianca

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor la SC GAVCO SRL

Rsal2011 = 329508 / 2631554 * 100 =12500


Dei factorul de remunerare a personalului nu prezint o evoluie deosebit, rata
contribuiei factorului uman nregistreaz o scdere. Aceasta se datoreaz creterii semnificative
a valorii adugate.
Deoarece valoarea adugat permite remunerarea personalului, pentru asigurarea unei
bune cointeresri a personalului, pe viitor se recomand o cretere mai accentuat a salariilor,
care ar putea avea drept efect o majorare a productivitii muncii.
Rata remuneraiei ntreprinztorului, dup cum arat i denumirea, reflect partea din
valoarea adugat care se cuvine acionarilor/asociailor sub forma de dividende. Se
calculeaz ca raport ntre profit net, amortizri i provizioane i valoarea adugat, cum apare n
formula de mai jos :
Rrem = (Pr.net + Am + Proviz) / Valoare adugat *100
n
exerciiile
prezentate,
aceast
rat
are
urmtoarele

valori

Rrem2010=45070/1596064*100=2.800
Rrgm2011= 136765/ 2631554 *100 = 5.100
Din analiza dinamicii acestei rate, se constat o uoar cretere n exerciiul 201, fa de
2010. Aceast majorare relev c ntreprinztorii primesc dividende, ca remunerare, n ambele
exerciii financiare, dar inndu-se cont i de disponibilitile bneti existente.
O alt rat care prezint importan pentru analiza economico-financiar a unei
ntreprinderi este rata rezultatului exploatrii. Este o rat de structur care reflect ponderea
deinut de rezultatul de exploatare n veniturile de exploatare. Calculat ca raport ntre
rezultatul de exploatare i veniturile din exploatare, aceast rat prezint urmtoarele valori:
Rre2010= 39066 / 2083059*100 = 1800
Rre2011= 142045 / 3510956*100 = 4000
Se observ o cretere a acestei rate care se datoreaz creterii superioare a rezultatului
de exploatare fa de majorarea veniturilor din exploatare.
n urma prezentrii analizei performanelor economico-financiare pe baza soldurilor
intermediare de gestiune, putem s tragem urmtoarele concluzii:
Indicatorii de performan financiar care fac obiectul analizei sunt selectai n
strns corelaie cu obiectivele vizate de fiecare ntreprindere i n funcie de optica n care se
face analiza financiar-contabil.
Soldurile intermediare de gestiune au rolul de a oferi utilizatorilor de informaii
contabile, detalii asupra provenienei rezultatului exerciiului i asupra cauzelor care au
generat rezultatul respectiv.

64
Cristea Luiza Bianca

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor la SC GAVCO SRL

CONCLUZII SI PROPUNERI
Societatea S.C. GAVCO S.R.L. este o firma serioasa care stie sa isi administreze
activitatea desfasurata.
Reusita sa este datorita unor atuuri, cum ar fi: imagine buna (rapiditate in serviciu,
,,descurcareti", modul de comportare vizavi de client, concurenta pretuita de clienti,
determinarea importanta a colaboratorilor, corectitudine fata de director, furnizori si clienti) si
bine condusa.
Ca orice afacere a intalnit si situatii mai grele, dar a reusit sa treaca cu brio, fapt
confirmat de situarea sa pe primul loc, in domeniu.
Conform notatiilor din contabilitate, societatea incearca sa inregistreze exact
activitatea pentru trei categorii de activitati: prestari servicii, comert si productie.
Pentru a putea tine o evidenta contabila si o verificare usoara se propune utilizarea
unui program contabil (SAGA, ETC) pentru mentionarea tuturor tranzactiilor pe calculator.
Conform tranzactiilor pentru decontarile cu furnizorii si clientii se propune o varietate
cat mai mare a categoriilor de vanzari si cumparari ca cele pe credit cambial si cele pe credit
comercial.
Creantele si datoriile cu privire la diferite persoane formeaza doua categorii insemnate
de elemente patrimoniale pentru ca, ele sunt realizate deoarece firma S.C. GAVCO S.R.L. isi

65
Cristea Luiza Bianca

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor la SC GAVCO SRL

deruleaza activitatea in situatia unui procedeu complex de relatii de decontare fixate cu


diferite persoane fizice si juridice.
Amploarea si varietatea relatiilor au o influenta mare functie de natura si multitudinea
activitatilor realizate, care obliga existenta unor cooperari continue cu numerosi furnizori si
clienti.
Optimizarile sunt tot timpul oportune garantand un efect pozitiv al patrimoniului
firmei.
Firma intentioneaza sa faca investitii in modernizare, retehnologizare si rentabilizare.
Pentru aceste investitii firma trebuie sa foloseasca resursele financiare rezultate din
vanzari cat mai mari.
Investitiile pentru retehnologizare recomandate iau in considerare procurarea unor
utilaje performante noi si masini, care sa permita reducerea costurilor de fabricatie, marirea
caliatii produselor si serviciilor efectuate de firma.
Obiectivele recomandate pentru dezvoltarea firmei sunt:
reinoirea normelor de lucru;
procurarea de la furnizori de produse intermediare mai convenabile si folosirea
fortelor proprii pentru realizarea de produse mai profitabile;
dezvoltarea si creearea de activitati noi, in legatura cu domeniul principal de
activitate ;
-

dezvoltarea unui model eficace si rentabil pentru firma pentru alegerea

materiilor prime si a materialelor folosite;


dezvoltarea unor compartimente rentabile noi ;
scoaterea din fabricatie a unor produse invechite care nu mai prezinta interes
pentru piata;
intrarea in procesul de productie a unor produse noi pentru firma cu interes
pentru piata, in special pentru pietele externe;
efiecintizare activitatii firmei.
Pentru fiecare compartiment trebuie adoptate urmatoarele masuri:
folosirea corecta a retelei de calculatoare si pregatirea personalului;
efiecintizarea softurilor de evidenta si control informatizat;
pregatirea personalului pentru indatoririle de serviciu.
In cel mai scurt timp se vor realiza masurile propuse..

66
Cristea Luiza Bianca

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor la SC GAVCO SRL

BIBLIOGRAFIE

1.
2.

Bojian O., Contabilitate general, Ed.Universitar, Bucureti, 2003.


Bojian O.,Contabilitatea financiar a ntreprinderii, Ed.Universitar Bucureti,

3.

Feleag N., Ionacu I., Tratat de Contabilitate Financiar, vol.I i II,

2004.
Ed.Economic, Bucureti , 1998.
4.
Gheorghiu A., Analiza economico-financiar la nivel microeconomic, Ed.
Economic, Bucureti, 2004.
5.
Paraschivescu M.D., Pvloaia W., Contabilitatea i dezvoltarea economicosocial, Ed.Tehnopress, Iai, 1999.
6.
Pvloaia W., Paraschivescu M.D., Olaru D., Radu F., Analiz financiar.Studii
de caz., Ed.Tehnopress, Iai, 2006.
7.
Patracu Lucian -

Situaiile financiare suport informaional n decizia

managerial, Ed.Tehnopress, Iai, 2008


8.
Patracu Lucian Bazele Contabilitii, Ed.Tehnopress, Iai, 2011.
9.
Pleea D., Bazele Contabilitii / Contabilitate financiar, Ed.Omnia UNISAST, Braov, 2004.
10.
Pleea D., Convergene contabile internaionale, Ed.Omnia UNI-SAST,
Braov, 2008.
11.
Popa A., Politici i opiuni contabile, Ed.Omnia UNI-SAST, Braov, 2007.
12.

Ordinul nr. 3055/2009 - pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme

cu directivele europene.
13.
Legea contabilitii nr. 82/1991- modificata si completata.
14.
Legea nr. 571/2003 - Codul fiscal cu modificrile i completrile ulterioare
la zi .

ANEXE
S C GAVCO SRL

67
Cristea Luiza Bianca

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor la SC GAVCO SRL

Avand in vedere prevederile OMFP 3055/2009 privind reglementarile contabile


conforme cu directivele europene cu Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, modificata
si completata prin OG nr 61/2001 se intocmesc note explicative privind metodele de evaluare
a activelor si orice informatii suplimentare care sunt relevante in ceea ce priveste pozitia
financiara si rezultatele obtinute.
NOTA 1
ACTIVE IMOBILIZATE
VALOAREA BRUTA
Elemente de active

Sold la
01.01.20
11

Cresteri

Reduceri

Sold la
31.12.2011
4=1+2-3

201 - 2801
203 - 2803
205 - 2805
208 - 2808
Imob. Necorp

2111 - 2811

786928

10000

212 - 2812

354041

62239

2131 2813.01

0
796928

4680

77853

411600
77853

2132 2813.02
2133 2813.03
214 - 2814

136107

2785

73065

2802

Imob. Corporale

65827
2802

75024

77745

1355010

1357731
261+262+263
+265+257+2678
Imob. Financiare

68
Cristea Luiza Bianca

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor la SC GAVCO SRL

Active imobilizate

1357731

75024

777745

1355010

TOTAL
NOTA 2
PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI
La 31.12.2011 societatea nu a constituit provizioane pentru riscuri si heltuieli ,
neinregistrand elemente de litigii , daune sau alte datorii incerte.
NOTA 3
REPARTIZAREA PROFITULUI LA DATA DE 31.12.2011
Societatea in anul fiscal 2011 a inregistrat profit net in suma de 91.065 lei.
DESTINATIA
Profit net de repartizat :
Rezerva legala
Acoperirea pierderii contabile
Dividende
Alte repartizari
Profit nerepartizat

SUMA
91065

91065

NOTA 4
ANALIZA REZULTATULUI DE EXPLOATARE 2011
INDICATOR
Cifra afaceri neta
Costul
bunurilor
vandutesi

al

EXERCITIU

EXERCITIU

PRECEDENT
1676214

CURENT
2855862

2065993

3368911

serviciilor

prestate
Cheltuielile
activitatii de baza
Cheltuielile
activitatilor auxiliare
Cheltuieli indirecte

69
Cristea Luiza Bianca

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor la SC GAVCO SRL

de productie
Rezultatul

brut

aferent CA nete
Cheltuieli

de

desfacere
Cheltuieli

generale

-389779

-513049

de administratie
Variatia stocurilor
Alte venituri din

378675
18635

652712
2382

exploatare
Rezultatul

7531

142045

din

exploatare

NOTA 5
SITUATIA CREANTELOR SI DATORIILOR LA DATA DE 31.12.2011
Termen de lichiditate a activului
CREANTE

Sold la 31.12.2011

Sub 1 an

Peste 1
an

Alte creante imobilizate 2677+2678


Creante din active imob
TOTAL
Furnizori debitori 409
Clienti 411 + 413+416+418
Creante personal si asig. Sociale
425+4282+4382
Impozit profit SD
TVA 4424
Alte creante cu statul si instit
4428+444+445+446+447+4482+448

175347
7550

17437
7550

7615

7615

4+463
Decontari cu grupul I alte creante
451+456
Decontari din operatii in participatie
4581
Debitori 461
Creante
din

6082
active 196593

6082
196593

circulante TOTAL
Cheltuieli inreg in avans 471

70
Cristea Luiza Bianca

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor la SC GAVCO SRL

TOTAL CREANTE

196593

196593

Termen de exigibilitate a pasivului

DATORII
Sold 31.12.2011
Imprumuturi din emisiuni de
obligatii 161+1681
Credite bancare pe termen mediu
si

Sub 1 an

48695

1 5 ani

Peste 5 ani

48695

lung

1621+1623+1624+1625+1626+1
627
Credite bancare pe termen scurt
222858
519+512
Dobanzi1682+1686+1687+5186
TOTAL
DATORII 271553

222858
222858

48695

FINANCIARE
Furnizori

178200

178200

401+403+404+405+408
Clienti 419
Datorii cu personalul si asigurari

27626

27626

2197
27440
1825

2197
27440
1825

101446

101446

582661

533966

48695

582661

533966

48695

soc.112+421+423+424+426+427
+4281+431+437+4381
Impozit pe profit 441
TVA 4423
Alte datorii fata de stat si
instit.Publice
428+444+446+447+4481+4483
+4485
Decontari cu grupul si alte
datorii
451+455+456+457+4582+509
Creditori diversi 462
DATORII TOTAL
Venituri inregistrate in avans 472
TOTAL DATORII

71
Cristea Luiza Bianca

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor la SC GAVCO SRL

NOTA 6
PRINCIPII , POLITICI SI METODE CONTABILE
Pe parcursul anului 2011, nu au intervenit modificari fata de principiile, politicile si
metodele contabile respectandu-se astfel:
- principiul permanentei metodelor;
- principiul continuitatii activitatii;
- principiul necompensarii intre elementele de activ si pasiv;
- principiul intangibilitatii bilantului de deschidere cu bilantul de inchidere;
- principiul prudentei conform caruia elementele de activ si venituri nu sunt supraevaluate iar
elementele de pasiv si cheltuielile nu sunt subevaluate.
Activele imobilizate sunt incluse in situatiile financiare anuale la cost de achizitie mai
putin amortizarea inregistrata.
Amortizarea activelor imobilizate a fost calculata conform metodei liniare.
Creantele si datoriile sunt prezentate in situatiile financiare anuale la valoarea de
intrare, si nu a fost necesara constituirea de provizioane.
NOTA 7
ACTIUNI SI OBLIGATIUNI
Societatea nu a emis actiuni si obligatiuni in cursul anului 2010.
La data de 31.12.2010 societatea prezinta urmatoarea situatie:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.

Capital social subscris si varsat este de: 50.000 lei


Numrul partilor sociale 5.000 parti
Valoarea unei parti este de 10 lei
Valoarea total a aciunilor este de nu este cazul
Aciuni rscumprabile nu este cazul
Obligaiuni emise nu este cazul
Data cea mai apropriata si data limita de rascumparare nu este cazul
Caracterul obligatoriu sau neobligatoriu al rascumpararii nu este cazul
Valoarea eventualei prime de rascumparare nu este cazul
Actiuni emise in timpul exercitiului financiar: nu este cazul
tipul de actiuni
numar de actiuni emise
valoarea nominala totala si valoarea incasata la distribuire
11. Drepturi legate de distributie: nu este cazul
numarul, descrierea si valoarea actiunilor corespunzatoare
perioada de exercitare a drepturilor
pretul platit pentru actiunile distribuite
12. Obligatiuni emise: nu este cazul
tipul obligatiunilor emise
valoarea emisa si suma primita pentru fiecare tip de obligatiuni
obligatiuni emise de intreprindere, detinute de o persoana nominalizata sau

imputernicita de aceasta

valoarea nominala
valoarea inregistrata in momentul platii

72
Cristea Luiza Bianca

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor la SC GAVCO SRL

NOTA 8
INFORMATII PRIVIND SALARIATII, ADMINISTRATORII SI DIRECTORII
SALARIATI
- numar mediu aferent exercitiului financiar - 29
- salarii platite aferente exercitiului financiar - 259.338 lei
- cheltuieli cu asigurarile sociale
- 70.170 lei
NOTA 9
I . CALCUL INDICATORI LA DATA DE 31.12.2011
1.

2.

3.

LICHIDITATE GLOBALA
Active circulante
=
TOTALdatorii curente
> 200%

405105
-------------- X 100 = 656.33
610704

SOLVABILITATE PATRIMONIALA
Capitaluri proprii
=
1149411
------------ X 100 = 65, 08
Total pasiv
1766115
30%
VITEZA DE ROT. FD. RULMENT
Venituri din exploatare = 3.510.956
---------------- = - 17.08
Fond rulment
-205599

4.

FOND RULMENT
>0
ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL DATORII = 405105-610704 = - 205599
5. RATA PROFITULUI BRUT
=
profit brut
108761
------------- x 100 = 3.81
>0
cifra de afaceri 2855862
II. INDICATORI DE RISC
1.

GRAD DE INDATORARE
Capital imprumutat
271553
-------------------------------- = -------------------= 0.24
Capital propriu

1149411

INDICATORI DE ACTIVITATE

1.

VITEZA DE ROTATIE A ACTIVELOR IMOBILIZATE


Cifra de afaceri
2855862

73
Cristea Luiza Bianca

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor la SC GAVCO SRL

Active imobilizate
2.

--------------1355010

= 2.11

VITEZA DE ROTATIE A ACTIVELOR TOTALE


Cifra de afaceri
Total active

2855862
-------------1761150

= 1,62

NOTA 10

ALTE INFORMATII
a. Informatii cu privire la prezentarea societatii:
- sediul si forma juridica a societatii: jud.Prahova, Ploiesti str.Erou Arhip Nicolae nr.8
bloc 59 ap. 29 = SOCIETATE CU RASPUNDERE LIMITATA ;
- tara de infiintare: Romania ;
- adresa sediului oficial:jud.Prahova, Ploiesti str.Erou Arhip Nicolae nr.8 bl 59 ap. 29;
b. Informatii privind relatiile societatii cu filiale, societati asociate sau cu alte
societati in care se detin titluri de participare strategice:
- societatea nu are filiale , intreprinderi asociate sau cu alte societati in care sa detina titluri
de participare strategice.

c. Modalitatea folosita pentru exprimarea in moneda nationala a elementelor


patrimoniale, a veniturilor si cheltuielilor evidentiate initial intr-o moneda straina: nu este cazul.
d. Informatii referitoare la profit:
- proportia dintre activitatea curenta si cea extraordinara: toata activitatea este
curenta
- reconcilierea dintre rezultatul exercitiului si rezultatul fiscal, asa cum este prezentat in
declaratia de impozit pe profit ;
lei
- profitul brut
108.761
cheltuieli nedeductibile fiscal:
- cheltuieli cu impozit pe profit

19.534
17.696

- profitul net
91.065
e. Cifra de afaceri: 2.855.862 lei
f. Cheltuielile cu chiriile si ratele achitate in cadrul unui contract de leasing financiar:
nu este cazul ;
g. Onorariile platite auditorului: nu este cazul ;
h. Angajamente acordate: nu este cazul
i. Angajamente primite: nu este cazul

74
Cristea Luiza Bianca