1.Restaurantul Cavalerul medieval, ofer ...

Ce metod/variant de aprovizionare
recomandati (cum se numete, n ce const i care sunt consecinele n plan logistic)
Pentru reducerea riscului de rupere de stoc restaurantul trebuie sa incheie un contract
cu o firma de logistica, care responsabilitatea de a cumpara materiile prime necesare
aprovizionarii restaurantului cu respectarea continutului contractelor pre-negociate, de a le
stoca si apoi de a le livra catre restaurante. Relatia dintre Restaurant i Firma X va avea la
baza trei tipuri de fluxuri: Primul tip are n vedere fluxurile fizice. Organizarea lanului
logistic permite reducerea rupturilor de stoc, respectarea condiiilor de temperatur i
pregtirea comenzilor n funcie de cantitile comandate. Fluxurile de livrare au putut fi
optimizate i prin utilizarea unei flote de camioane tri temperatur, pentru a transporta att
produse congelate (-22 ), ct i produse proaspete (ntre 1 i 7), precum i la temperatura
ambiant. Al doilea tip de flux este cel informaional. Firma X este prin poziionarea sa
situat ntre furnizori i restaurant. Restaurantul va ncredina Firmei X aprovizionarea care
este organizat dup o logic push/pull. Aceasta nseamn ca aprovizionarea de la furnizori
este dimensionat n funcie de consumul anterior, iar livrarea ctre restaurante se face numai
n funcie de comenzile acestora. Cel de-al treilea tip de flux este cel financiar. Includem aici
tot ceea ce este legat de facturare, declaraii vamale, TVA.
2. Sistemul informaional inter -organizaional
Primele abordari insista asupra notiunii de sistem informational partajat18, distingnd
cinci niveluri de participare la un SIIO, de la accesarea de la distanta la functionarea n timp
real. Unele sisteme informationale inter-organizationale apar ca rezultat al colaborarii
emergente a actorilor, determinnd noi moduri de functionare, o transformare a meseriei si a
relatiilor de afaceri, altele apar ca rezultat al noilor forme de cooperare ntre ntreprinderile
mici si mijlocii pentru a face fata marilor ntreprinderi. Lanturile logistice sunt retele instabile
deschise care evolueaza, cu intrari si iesiri de parteneri, cu modificari ale dispozitivelor si
modurilor de pilotaj. Punerea n aplicare a unui SIIO presupune mai multe etape: 1) dorinta de
a construi un SIIO. 2) Articularea sistemelor informationale si de comunicatii logistice
individuale si cuplarea acestora la SIIO. 3) Arhitectura sau designul retelei.
3.Integrarea geografic a logisticii consecine organizaionale
In cadrul Michelin, in primul rnd, au fost identificate business units-urile cu caracter
strategic, apoi n jurul acestora au fost reorganizate unitati operationale tactice. Acestor UOT
li s-a dat o mare autonomie, astfel ca fiecare unitate dispunea de propriile mijloace n materie
de dezvoltare, marketing si productie, precum si de nivelul stocurilor. Organizarea a devenit
una matriceala cu o dimensiune mondiala. astfel, directiile de logistica centralizate au fost
integrate ntr-o structura organizationala complexa de tip matriceal. Problematica integrarii
geografice se poate pune si sub forma unei gestiuni simultane eficace la doua niveluri: pe de o
parte este nevoie de un pilotaj simultan al fluxurilor la nivelul mai multor tari, iar pe de alta
parte trebuie asigurata distributia capilara pentru ca produsul sa ajunga la clientul final.
4.Strategii logistice ale distribuitorilor.
Logistica este elementul central al strategiei distribuitorilor din mai multe motive:
1. Competitia axata pe pret conduce la politici de volum. Mai mult, distribuitorii sunt
interesati de conditiile de aprovizionare crend centrale de achizitie. Pentru unii distribuitori
achizitiile speculative9 s-au putut dezvolta fiind impulsionate de politicile promotionale ale
unor producatori.
2. Stimularea competitiei n amonte. Faptul ca distribuitorii fac aprovizionarea micilor
producatori le ofera ocazia de a presta si servicii logistice catre acestia (micii producatori
neavnd sansa de a organiza o logistica performanta). Distribuitorii ntretin si o competitie
locala ntre marcile nationale, cele locale si marcile lor.
3. Maximizarea performantei comerciale. Distribuitorii sunt n masura sa converteasca o
suprafata de stocaj din magazin n suprafata dedicata vnzarii pentru a spori rentabilitatea

investitiilor, dar devine esential un sistem logistic de reaprovizionare rapida a punctelor de

vnzare.
4. Transparenta costurilor logistice. Asumarea raspunderii pentru aprovizionarea cu anumite
produse nseamna cunoasterea costurilor logistice generate de aceste activitati. Detailistii sau
producatorii care impun ca si conditie de livrare franco magazine sunt beneficiarii exclusivi ai
cstigurilor din productivitate la nivelul lantului de
aprovizionare.
5. De la fluxurile fizice la fluxurile de informatii. Aparitia sistemelor logistice a dus la
deconectarea producatorului de punctele de vnzare, astfel comenzile sunt centralizate n
depozitele distribuitorilor, iar capacitatea de a prevedea comenzile viitoare este n scadere.
6. Ameliorarea nivelului serviciilor. Cresterea vitezei de rotatie a produselor la raft si
diminuarea rupturilor de stoc sunt mize majore care tin de ameliorarea performantei
comerciale a punctelor de vnzare.
5. Particulariti ale logisticii n comertul online.
Transferul de informatii ntre clienti, furnizori, societati de transport
au la baza schimburi de informatii electronice, schimburi care nu au loc n
timp real. Natura acestor schimbri induse de comerul electronic ine n primul rnd de
modelul de comer electronic adoptat. E-commerce will improve Comerul electronic poate fi
desfurat de ctre i ntre trei tipuri de entiti: ntreprinderi, guverne i consumatori, iar principalele
relaii electronice specifice disponibile fiecrei organizaii n lanul valorii sunt B2B (Businessto-Business), B2C (Business-toConsumer), B2A (Business-toAdministration). De asemenea,
mai putem vorbi i despre B2E (Business-to-Employee), Promotional Media (Medii de
stimulare), Portal, C2C (Consumer-to-Consumer), M-com (mobile commerce), ca modele de
relaii electronice. ns, din punct de vedere a particularitilor logistice intereseaz modelele B2B
i B2C. Aspectele specifice fiecrei forme determin ischimbrile impuse sistemului logistic.
Modelele B2B utilizeaz reelele informatice (n particular Internetul) pentru efectuarea
schimbului de informaii ntre ntreprinderi (parial sau integral) i vizeaz furnizorii,
subantreprenorii, clienii, prestatorii de servicii etc. Modelele B2B ale relaiilor de afaceri
electronice reprezint n mod curent cel mai mare impact economic msurabil al tehnologiei
comerului electronic. Acestei forme de comer electronic i corespunde modelul relaiilor
tranzacionale, model care se aplic proceselor de cumprare/vnzare (efectuarea unei comenzi,
confirmarea de recepie a comenzii, notificarea livrrii, trimiterea facturii i eventual executarea
plii) ntre ntreprinderi angajate ntr-un parteneriat durabil ce efectueaz ntre ele tranzacii
numeroase i dispun de o logistic performant i, respectiv, de o informatizare intern avansat.
Modelele B2C se concentreaz pe utilizarea Internetului i a tehnologiei electronice
pentru a crea i a susine n mod direct tranzaciile en-detail. La fel ca n modelul B2B,
importana strategic a modelului B2C este dat de interfaa tranzacional o metod de obinere i
facilitare a vnzrilor i comenzilor direct de la ultimii clieni, n timp ce se elimin sau se reduce
necesitatea vnzrii umane directe sau deservirea clienilor. n acest sens, din punct de vedere
logistic, diferenierea dintre modele este dat n special de dou aspecte: raportul dintre valoarea
produsului i cheltuielile sale de transport i complexitatea inventarului. Raportul dintre
valoarea produsului i cheltuielile sale de transport este adesea parametrul critic pentru
alegerea modelului de comer electronic. to facilitate intra-channel communic
6.Logistica de retur(reverse logistic)-definire, factori determinani,exemple
Logistica de retur nseamna a aplica principiile logistice la fluxurile care circula din
punctele de consum final catre punctele de plecare. Astfel putem spune ca logistica este n
serviciul vnzarii, iar logistica de retur n serviciul dupa vnzare. Cresterea n intensitate a
fluxurilor de retur este determinata de mai multe fenomene:

- presiunea concurentiala determina ntreprinderile a integra n oferta lor comerciala

modalitati de preluare a produselor. Cutiile de ciocolata promotionale de la sfrsitul anului
care nu se vnd sunt preluate de furnizori, astfel distribuitorii preiau n mschimb alte produse
care se vnd mult mai bine;
- o mai buna gestiune a stocurilor. ntreprinderile accepta tot mai mult sa preia stocurile de
produse nevndute, dect sa suporte devalorizarea acestora;
- valorizarea activelor, utiliznd suprafetele de vnzare pentru a prezenta produse adaptate
momentului;
- existenta unor obligatii legale reglementate.
Tot n cadrul acestor activitati logistice regasim si fluxurile de retur pentru ambalaje, paleti,
containere, produse si componente. Activitatile de re-prelucrare, renovare sau reechipare pot
fi incluse tot n aceasta categorie.

1 Particulariti ale logisticii n distribuia de produse alimentare perisabile

Exemplu pentru produse proaspete
Alegerea acestui domeniu este motivata de faptul ca produsele care constituie inima gamei
sunt similare de la o marca la alta. Si preturile sunt aproape identice. n afara efectelor
generate de marca si de actiunile comerciale promotionale, performanta unui produs din punct
de vedere comercial poate fi masurata cu ajutorul a doua criterii:
- disponibilitatea produsului la raft, ceea ce asigura rotatia acestuia si obtinerea de venituri;
- perioada de garantie, care cu ct este mai lunga constituie un element de diferentiere pentru
consumator.
Prospetimea unui produs este un argument esential n marketingul distribuitorilor.
Acest argument susceptibil de a seduce clientul este destul de sensibil. n fata unui raft
clientul va alege acel produs care are data de expirare cea mai ndepartata. n consecinta o
data limita de consum prost administrata de distribuitori n raport cu furnizorii genereaza
stocuri si, n consecinta, produse nevandabile.
n aceasta situatie responsabilul de logistica dintr-o ntreprindere care fabrica produse
proaspete trebuie sa aiba n vedere urmatoarele:
- ameliorarea continua a datei de consum pentru a satisface nevoile clientilor si asteptarile
distribuitorilor;
- reducerea rupturilor de stoc pentru produsele de la raft;
- reducerea retragerilor de produse din raft (a celor cu data de expirare recenta).
2 Restaurantul Cavalerul medieval, ofer ... Definii procesul logistic i descrie i
care este structura acestuia n cazul acestui restaurant.
Pentru reducerea riscului de rupere de stoc restaurantul trebuie sa incheie un contract cu o
firma de logistica, care responsabilitatea de a cumpara materiile prime necesare aprovizionarii
restaurantului cu respectarea continutului contractelor pre-negociate, de a le stoca si apoi de a le
livra catre restaurante. Relatia dintre Restaurant i Firma X va avea la baza trei tipuri de fluxuri:
Primul tip are n vedere fluxurile fizice. Organizarea lanului logistic permite
reducerea rupturilor de stoc, respectarea condiiilor de temperatur i pregtirea comenzilor n
funcie de cantitile comandate. Fluxurile de livrare au putut fi optimizate i prin utilizarea unei

flote de camioane tri temperatur, pentru a transporta att produse congelate (-22 ), ct i produse
proaspete (ntre 1 i 7), precum i la temperatura ambiant. Al doilea tip de flux este cel
informaional. Firma X este prin poziionarea sa situat ntre furnizori i restaurant. Restaurantul
va ncredina Firmei X aprovizionarea care este organizat dup o logic push/pull. Aceasta
nseamn ca
aprovizionarea de la furnizori este dimensionat n funcie de consumul anterior, iar livrarea ctre
restaurante se face numai n funcie de comenzile acestora. Cel de-al treilea tip de flux este cel
financiar. Includem aici tot ceea ce este legat de facturare, declaraii vamale, TVA.
3 Etapele implimentarii logisticii de retur, dati exemple de fluxuri logistice de retur.
Pentru reusita implementarii unui sistem pentru logistica de retur, cinci etape trebuie
respectate:
1. Prima problema care trebuie avuta n vedere este motivatia: de ce trebuie implementat un
asemenea sistem si care sunt motivele care justifica acest lucru?
2. Cel de-al doilea punct are n vedere calitatea relatiilor cu clientii pentru a gestiona fluxurile
de retur.
3. O buna definire a procesului de gestiune a fluxurilor logisticii de retur. Mai nti se
stabileste un traseu teoretic pentru a putea elabora schema concreta pentru logistica de retur.
4. Implementarea unui sistem informational adaptat care sa asigure pilotajul si trasabilitatea
fluxurilor de retur.
5. Trebuie avuta o imagine clara asupra implicatiilor fiscale si financiare pe care le are
logistica de retur.
De exemplu, pneurile pentru camioane pot fi reesapate de maxim doua ori, n situatia n care
starea generala este buna. Daca exista un depozit n apropiere care sa dispuna de mijloacele
necesare diagnosticarii se evita cheltuielile suplimentare ocazionate de trimiterea catre locul
de productie (n cazul n care pneul este afectat astfel nct repararea lui este imposibila,
acesta ar putea fi distrus pe loc). Pneul este n proprietatea clientului si pe durata de reesapare.
Daca acesta este trimis catre locul de productie, iar aici diagnosticul pus este de imposibilitate
a recuperarii, clientul poate cere napoi pneul.
4 Organizarea logistic a distribuitorilor.
Raportul dintre m2 alocati vnzarii si m2 alocati operatiilor logistice variaza n functie de
ntreprindere ntre 2 si 4. n general pentru 1m2 destinat vnzarii ceva mai mult de 1/3 m2
este necesar pentru activitati logistice. Ecarturile n raport cu aceasta medie variaza n functie
de politicile speculative specifice, astfel:
1. Cautarea economiilor de scara. Indiferent de tipul de magazin deservit n aval obiectivul
principal este acela de a reduce costurile de aprovizionare a punctelor de vnzare.
2. Natura pilotajului fluxurilor. Dimensionarea loturilor pentru reaprovizionare nu este usor de
facut deoarece profilul consumului nu este acelasi n timp sau nu raspunde unei distributii
statistice a carei parametri sunt fixati.
3. Optimizarea modului de pregatire a comenzii. Diminuarea costurilor logistice nu are n
vedere numai volume tot mai importante, ci si diminuarea rupturilor, minimizarea cailor
parcurse cnd este vorba de pregatirea comenzilor, dar si punerea n raft.
4. Implantarea geografica. Alegerea numarului de depozite sau centre de distributie depinde
de raspndirea geografica a magazinelor.
5. Subcontractarea. n unele cazuri activitatea logistica este o activitate marginala, activitatea
comerciala fiind considerata activitatea prioritara.
6. Operatiile de post-manufacturing, mai ales n cazul unor actiuni promotionale. Cresterea
importantei distribuitorilor a fost nsotita de o crestere a controlului asupra lantului de
aprovizionare n detrimentul producatorilor.
4. Tipuri de canale de distribuie funcie de intensitatea integrrii rela iilor dintre
agenii componeni

Canalul clasic, producator angrosist detailist - client final, este forma cea mai elementara
a canalului de distributie prin care se stabilesc relatii precise ntre agentii economici
participanti. Nu exista nici o dorinta de structurare sau de control a circuitului de distributie de
catre nici un agent economic component.
Canalul de distributie administrat se caracterizeaza printr-o pondere ridicata, obtinuta n
timp, de catre unul dintre agentii care compun lantul de distributie.
Canalul contractual este rezultatul unei formalizari importante, dar care este rezultatul unei
negocieri prealabile ntre actorii componenti ai lantului. Angajamentul contractual este
rezultatul unui demers voluntar.
Canalul de distributie integrat este un canal stapnit n totalitate de un agent participant la
canalul de distributie, acesta fiind fie producatorul care controleaza distributia, fie
distribuitorul care a venit n amonte si controleaza o parte a operatiunilor de productie.
Exemple elocvente sunt cele de la Michelin cu reteaua Euromaster (canal integrat creat de un
producator)
5 Caracteristicile i principiile cooperrii logistice
Caracteristicile majore ale cooperarii logistice sunt:
- dimensiunea relationala, care arata ca este vorba de un proces continuu, repetitivcare se
desfasoara ntr-o anumita perioada de timp si are la baza un proces mutual de nvatare
interactiva;
- ndeplinirea unor obiective comune are efecte benefice pentru membrii canalului logistic si
vor fi mpartite ntre acestia;
- ncrederea reciproca este un element intrinsec al cooperarii logistice;
- optimizarea globala este preferata optimizarii locale. Global nseamna a depasi, n unele
cazuri, dimensiunea pur logistica.
Cooperarea n logistica se poate construi pe baza a sase principii:
1. Coordonarea lantului de aprovizionare creste n timp pentru a putea permite reducerea
costurilor. Pentru a fi competitiv trebuie sa cooperezi;
2. Daca logistica este un domeniu privilegiat al cooperarii trebuie depasit momentul raportarii
la un singur domeniu si raportarea la activitati comerciale si de marketing. Rolul
logisticianului este acela de facilitator si organizator al cooperarii;
3. Modelele generice ale cooperarii producator distribuitor se diferentiaza prin obiective,
cmp de aplicare si mod de coordonare;
4. Modul de cooperare logistica depinde foarte mult de sectoarele n care producatorul si
distribuitorul si desfasoara activitatea;
5. Evolutia n timp a cooperarii producator-distribuitor nu respecta o dinamica circulara sau
liniara, care sa permita trecerea de la un mod la altul, ci are la baza o evolutie cronologica
dupa o logica sectoriala si strategica;
6. Fiecare model de cooperarea necesita pre-colaborari organizationale intra-firme n
domeniul sistemelor informationale si al competentelor.

Varianta 3

Firma Agroalim Distribution ... Ce este o platforma logistica si care este rolul ei
in procesul logistic al firmei Agroalim.
Platforma logistic vine s completeze dispozitivul, realiznd activiti de grupaj/degrupaj
pe de o parte (care privesc livrrile ctre clieni care nu au fost nc identificai) i

activiti de de fuziune/dispersare pe de alt parte (care privesc tratarea comenzilor a cror

pregtire a fost fcut n amonte de platform).
2

Particularitati ale logisticii in distributia de calculatoare electronice, componente

i periferie.

3 Delocalizarea unitatilor de productie consecinte asupra logisticii

Delocalizarea este un fenomen care afecteaz numeroase ramuri industriale i, mai nou,
serviciile. n primul rnd aceast alegere este determinat de costul redus al minii de
lucru, dar i apropierea geografic de unele zone poate justifica anumite delocalizri. Unul
din criteriile care determin atractivitatea fa de anumite zone este faptul c fora de
munc este uor de mobilizat sau de demobilizat n raport cu rile industrializate. Ca unic
criteriu, criteriul forei de munc ieftine nu este suficient pentru a determina delocalizarea.
Know how-ul acumulat de ara primitoare este un risc demn de luat n considerare n
luarea deciziilor. Acest know how poate fi o simpl calificare n ceea ce privete un lan de
montaj sau o competen n ceea ce privete o tehnologie. O caracteristic a delocalizrii
este aceea c locul de producie nu coincide cu locul de consum. Produsele fabricate
trebuie apoi relocalizate n ri unde exist piee pentru aceste produse. n consecin,
costurile logistice de repoziionare a produselor pe pieele de consum genereaz, de
obicei, un supracost fa de situaia n care producia este una naional i aceste costuri
logistice trebuie s fie deduse din costul redus cu fora de munc. Imobilizrile pe
perioada transportului, taxele vamale i alte cheltuieli trebuie s fie contrabalansate de
costurile reduse cu fora de munc. O strategie de delocalizare este interesant n msura
n care : (costul redus cu fora de munc supracosturile logistice)>0. Evoluia
permanent a parametrilor care determin elementele componente ale acestei relaii fac
necesar mobilitatea unitilor industriale pentru a pstra avantajele iniiale obinute.
4 Fazele evolutiei comertului en detail in europa (marea distributie sector aflat in
faza de maturitate)
Evoluia comerului en detail n Europa este marcat de trei faze majore:
1. Stadiul iniial caracterizat printr-un numr mare de puncte de vnzare, gestiune relativ
simpl a acestora. Este vorba de comerul tradiional independent.
2. Stadiul intermediar caracterizat prin:
- reducerea numrului punctelor de vnzare;
- creterea suprafeelor punctelor de vnzare;
- acordarea de discounturi tot mai considerabile. n ultimii 20 de ani preurile nu au ncetat
s scad (15,6% n panificaie, 35,6% n produse pentru igien i cosmetice);
- centralizarea deciziilor, dezvoltarea mrcilor proprii ale distribuitorilor.
3. Stadiul de maturitate, distribuitorii devenind adevrate ntreprinderi de comer, caracterizat
prin:
- concentrare;
- diferenierea ntreprinderilor de comer prin poziionare adaptat i originalitatea mrcilor;
- apariia i dezvoltarea unor funcii specifice ntreprinderilor i la nivelul distribuitorilor:
marketing, achiziii strategice, logistic.
Ciclul de viata al distributiei in europa
Faza 1: Comer tradiional(Multe puncte de vnzare; Gestiune simpl a PDV; Factor
relaional imp.)
Faza 2: Marea distribuie (Reducerea nr. PDV; Creterea supr.;Concentrarea deciziilor
comerciale; Gestiune complex a PDV)
Faza 3: ntrep. de comer (Concentrarea comerului; Centralizarea deciziilor strategice;
Apariia i dezvoltarea de noi funcii)

5 Sisteme informationale ale managementului logistic

Sistemele informationale pentru logistic utilizeaz:
Informaii interne din ntreprindere privind:
- sistemul logistic: depozite, mijloace de transport;
- politica de marketing: preuri, vnzri, condiii de prezentare a produselor;
- producia: capacitate, metod de prelucrare;
- domeniul financiar: dobnzi, cursul de schimb, capacitatea de autofinanare;
- domeniul resurselor umane: dezvoltarea planificat i limitele angajrii de personal.
Informaii externe referitoare la:
- clienii efectivi i poteniali: amplasamente, cantiti comandate, cereri privind
transportul, ambalajul;
- sistemul logistic al concurenei;
- sistemul macro-logistic.
Un sistem informaional al activitii de logistic trebuie structurat pe dou module
distincte:
- modulul logistic, care furnizeaz informaii despre planificarea i dirijarea livrrilor i a
micrii mrfurilor pentru realizarea comenzilor;
- modulul tranzaciilor, care furnizeaz informaiile legate de micarea documentelor de
livrare i de plat; acest modul evideniaz. Intersecia cu sistemul economic al mrfurilor.
Progresele nregistrate n domeniul prelucrrii datelor i al tehnologiei Comunicaiilor au
deschis noi posibiliti pentru dezvoltarea unui management integrat al Activitilor canalului
de distribuie i al logisticii de distribuie. Sistemele informaionale de distribuie nu mai pot fi
privite astzi izolat, ci trebuie incluse n sistemul informaional al ntreprinderii. Procesul de
colectare, prelucrare, distribuie i utilizare a informaiilor care servesc ca elemente de
fundamentare pentru deciziile n domeniul managementului distribuiei trebuie s se
desfoare n cadrul fiecrei ntreprindere membr a canalului de distribuie. Dup natura lor
informaiile pot fi: interne (n interiorul canalului de distribuie) i externe. Informaiile
interne trebuie s caracterizeze obiectivele componentelor instituionale ale canalului de
distribuie. Informaiile externe se refer la mediul
economic. Prin integrarea sistemului informaional al logisticii de distribuie n sistemul
Informaional al logisticii de aprovizionare i cel al logisticii interne se poate obine o cretere
a eficienei ntregului sistem de distribuie.
6

Tipuri de canale de distributie in functie de intensitatea integrrii relatiilor dintre

agentii componenti (tipologia cantitativa)
Canalul clasic, producator angrosist detailist - client final, este forma cea mai elementara
a canalului de distributie prin care se stabilesc relatii precise ntre agentii economici
participanti. Nu exista nici o dorinta de structurare sau de control a circuitului de distributie de
catre nici un agent economic component.
Canalul de distributie administrat se caracterizeaza printr-o pondere ridicata, obtinuta n
timp, de catre unul dintre agentii care compun lantul de distributie.
Canalul contractual este rezultatul unei formalizari importante, dar care este rezultatul unei
negocieri prealabile ntre actorii componenti ai lantului. Angajamentul contractual este
rezultatul unui demers voluntar.
Canalul de distributie integrat este un canal stapnit n totalitate de un agent participant la
canalul de distributie, acesta fiind fie producatorul care controleaza distributia, fie
distribuitorul care a venit n amonte si controleaza o parte a operatiunilor de productie.

Exemple elocvente sunt cele de la Michelin cu reteaua Euromaster (canal integrat creat de un
producator)

1- Transport LTL
Transport rutier auto de marfa la grupaj - LTL (less than truck load, in engleza, mai putin
decat un camion incarcat). Acest tip de transport este preconizat pentru clientii ce doresc sa
efectuieze transporturi internationale de marf in partide de marfa mai mici decit un camion
complet. Se pot transporta astfel cantitati de marfuri sub capacitatea totala a unui mijloc de
transport de la paleti, cutii, baloti, colete. Paletii si sau ambalajele pot avea diverse
dimensiuni. Avantajele unuia astfel tip de grupaj fata de grupajul clasic in centre logistice,
constau in: termeni mai redusi de livrare; numar de manipulari (incarcari/descarcari) mai
redus; eficienta costurilor.
2- caracteristici si principii coordonare
Caracteristicile majore ale cooperarii logistice sunt:
- dimensiunea relationala, care arata ca este vorba de un proces continuu, repetitive care se
desfasoara ntr-o anumita perioada de timp si are la baza un proces mutual de nvatare
interactiva;
- ndeplinirea unor obiective comune are efecte benefice pentru membrii canalului logistic si
vor fi mpartite ntre acestia;
- ncrederea reciproca este un element intrinsec al cooperarii logistice;
- optimizarea globala este preferata optimizarii locale. Global nseamna a depasi, n unele
cazuri, dimensiunea pur logistica.
Cooperarea n logistica se poate construi pe baza a sase principii:
1. Coordonarea lantului de aprovizionare creste n timp pentru a putea permite reducerea
costurilor.
2. Daca logistica este un domeniu privilegiat al cooperarii trebuie depasit momentul raportarii
la un singur domeniu si raportarea la activitati comerciale si de marketing.
3. Modelele generice ale cooperarii producator distribuitor se diferentiaza prin obiective,
cmp de aplicare si mod de coordonare;
4. Modul de cooperare logistica depinde foarte mult de sectoarele n care producatorul si
distribuitorul si desfasoara activitatea;
5. Evolutia n timp a cooperarii producator-distribuitor nu respecta o dinamica circulara sau
liniara, care sa permita trecerea de la un mod la altul, ci are la baza o evolutie cronologica
dupa o logica sectoriala si strategica;
6. Fiecare model de cooperarea necesita pre-colaborari organizationale intra-firme n
domeniul sistemelor informationale si al competentelor.
3- retele logistice integrate
Crearea retelelor logistice integrate a fost necesara din doua motive:
- mondializarea activitatilor concomitent cu necesitatea integrarii geografice a fluxurilor;
- utilizarea metodelor JIT pe arii tot mai extinse, expeditiile tot mai frecvente si n cantitati din
ce n ce mai mici.

Crearea unei retele logistice integrate are la baza patru principii:

- retele de productie si de distributie care trebuie sa exploateze oportunitatile existente la nivel
mondial;
- existenta unei infrastructuri de comunicatii care sa permita accesul tuturor celor interesati;
- o interfata transparenta vizavi de utilizator cu scopul de a permite intrarea sau iesirea celor
care doresc;
- crearea unor retele de platforme logistice la nivel mondial care vor atrage dupa ele
implantarea de infrastructuri industriale.
ntruct crearea acestor platforme logistice necesita investitii importante unele state s-au
implicat direct n realizarea unor platforme aero-portuare care combina capacitati industriale
cu cele logistice. Organizarea unei astfel de platforme are la baza puncte logistice centrale
unde se face receptia diferitelor marfuri care apoi sunt directionate catre ntreprinderile situate
n apropiere.
4- factorul de timp, importanta
Notiunii de termen trebuie sa i asociem si notiunea de data de receptie, deoarece n functie de
aceasta data se va face ordonantarea mijloacelor de productie situate n amonte.
Respectarea termenelor genereaza doua tipuri de efecte pozitive:
- asigura satisfacerea clientului; - limiteaza pierderile sau costurile la furnizor.
n cazul nerespectarii termenului, efectele generate sunt:
1. Impact asupra achizitiilor. ntrzierea livrarilor poate fi cauzata de ntrzierile din procesul
de fabricatie ca urmare a unui ciclu de productie mai lung dect cel prevazut sau ca urmare a
unei repartizari defectuoase a sarcinilor de productie. Un ciclu de productie mai lung poate fi
generat de lipsa unor componente indispensabile realizarii comenzilor. n aceste conditii
achizitiile care se vor face sunt achizitii spot, adica elemente precise n cantitati reduse.
2. Impact asupra productiei cu actiune la trei niveluri:
a) dezorganizarea planurilor de productie:
b) aparitia unor sarcini suplimentare,
c) costuri administrative suplimentare
3. Impact asupra functiilor de directive. O ntrziere, mai ales pentru o comanda importanta,
necesita uneori interventia conducerii (directori de vnzari, de exemplu), care trebuie sa
gestioneze aceste ntrzieri vizavi de clienti si sa negocieze noi consecinte comerciale (poate
presupune si deplasari suplimentare).
4. Impact asupra distributiei. Pentru a atenua impactul ntrzierilor putem schimba modul de
transport (maritime cu aerian, de exemplu) sau putem face apel la transportatori rapizi, dar
aceste schimbari vor influenta costurile.
5. Impact commercial. -Pierderea clientilor
-Un client nemultumit va schimba furnizorul. Rennoirea unei comenzi este mai ieftina dect
schimbarea clientului, deoarece aceasta din urma presupune cheltuieli legate de prospectarea
pietei, de comunicare...
-Pierdere de imagine
-O proasta reputatie de naste foarte repede si se sterge foarte greu.
6. Impact financiar. ntre un client si furnizorul sau relatia este contractuala, ceea ce
presupune plata
unor penalitati n caz de nerespectare a contractului. Pentru a se proteja vizavi de aceste
ntrzieri ntreprinderea poate constitui stocuri de securitate sau si poate face o serie de
asigurari.
5- etape pilotaj flux logistic
1. Conceptia proceselor si a dispozitivelor (construirea retelei, a modalitatilor de functionare
si evolutie), ceea ce presupune a comunica cu privire la structura produselor (conceptie,
diferentiere, competente cerute);

2. Previziunea activitatilor, n special cele din aval, fluctuatii si mutatii posibile, modalitati de
a face lantul logistic flexibil;
3. Definirea obiectivelor de atins si a valorii care trebuie create (fixarea criteriilor si a
nivelurilor de performanta cautate, a modalitatilor de masurare si de mpartire a valorii
create);
4. Planificarea si apoi coordonarea efectiva a activitatilor (verificarea compatibilitatii regulilor
de gestiune, posibilitatilor de sincronizare a ritmurilor de circulatie a diferitelor fluxuri,
modalitatilor de ghidare a fluxurilor, capacitatea de a reactiona n situatii neprevazute);
5. Urmarirea activitatii (definirea nivelului de trasabilitate dorit, masurarea performantelor
efectiv obtinute, trecerea n revista a situatilor neprevazute care au aparut si a modului cum sa reactionat);
6. Evaluarea proceselor si supravegherea mediului, aspecte fundamentale pentru a evolua n
timp.
6 - externalizarea activitatii logistice
Fie ca este vorba de producatori sau distribuitori, externalizarea activitatii logistice trebuie sa
raspunda urmatoarelor cerinte:
Mize economice. n conditiile n care activitatea logistica este o competenta de baza care
poate fi partajata cu concurentii, ntreprinderile nu vor ezita sa externalizeze activitatea
logistica cu scopul de a beneficia de economii de scara.
Mize strategice. Unele ntreprinderi recunosc ca logistica este un element cheie al
competitivitatii lor, nu numai din punct de vedere al costurilor, ci si din punct de vedere a
calitatii gestiunii stocurilor, a disponibilitatii produselor, a flexibilitatii pentru a face fata
evolutiilor pietei n termeni de volume si game
Cresterea performantei. Recurgerea la un prestator logistic extern nseamna transparenta
costurilor si convergenta informatiilor.
Factori sociali. n general, forta de munca din depozite este marginalizata si considerata ca
neproductiva. Din acest motiv, externalizarea permite o mai buna gestiune a acestei probleme.
Integrarea inovatiilor tehnologice. Externalizarea si alegerea prestatorului este puternic
influentata de capacitatea acestuia de introduce noi tehnologii, n special n domeniul
informatic, dar si n ce priveste manipularea.
Dezvoltarea de noi piete. Extinderea mondiala a ntreprinderilor industriale si comerciale nu
se poate face fara o logistica adaptata, care sa sustina operatiunile comerciale de lansare a
acestor produse.