Sunteți pe pagina 1din 6

Introducere

Politica energetica globala are in prim plan diminuarea emisiilor de dioxid de c


arbon (pana in 2005 cu 25%, iar pana in 2050 cu 80%
conform hotararilor Conferin
tei Mediului de la Berlin din 1995), a implicatiilor acestora asupra efectului de
sera global. Unul din marii consumatori de energie ai lumii este, fara indoiala
, industria constructiilor.
Pe langa economia de energie, o solutie in acest domeniu poate fi trecerea de la
constructiile traditionale la o conceptie ecologica a casei, folosind inclusiv
ultimele inovatii tehnologice. Casa ecologica, organic captatoare, se afla intro relatie de colaborare si de echilibru energetic cu mediul natural, asemenea unu
i organism viu. Orientarea, conceptia functionala si volumetrica de ansamblu, ma
terialele folosite sunt determinante in crearea acestei relatii.
Studiul miscarii predilecte a maselor de aer , a modului cum energia solara sau
eoliana directa atinge cladirea nu este o descoperire a zilelor noastre . El a e
xistat ca preocupare spontana din cele mai vechi timpuri , cand casele Orientulu
i Apropiat indreptau spre soare un portic realizand astfel umbrirea fatadei ; ca
nd satele indiene erau asezate la umbra versantilor ferite de iradierea directa
si incalzite prin convectie . Inovatia zilelor noastre e trecerea acestei tendin
te in proiectare deliberata .
Dar chiar daca proiectam cu materiale traditionale sau ne incumetam sa concepem
o constructie constienta din punct de vedere energetic, in primul rand trebuie f
acuta o trecere in revista a factorilor ce pot influenta alegerea unor anumite s
olutii. Aceasta inseamna, intr-o prima etapa, teme de cercetare, care au ca para
metri de baza, includerea si integrarea in bilantul energetic al edificiilor a e
nergiilor naturale si in special a energiei solare. Daca o constructie functionea
za bine sau prost se datoreaza si aplicarii corecte in practica a unor concluzii
teoretice, din pacate un aspect deseori neglijat la noi.
Sisteme solare
Conceptele de constructii inteligente, constiente, cladiri bioclimatice, sisteme
solare pasive sau active, arhitectura ecologica sunt din ce in ce mai des folosit
e pe plan international. Energia solara este solutia cea mai la indemana pentru
inlocuirea energiei obtinute din combustibili fosili. Dar aceasta nu poate inloc
ui complet energia conventionala, datorita multiplelor variabile ce intervin in
drumul radiatiei solare spre Pamant. Eficienta maxima din punct de vedere al cap
tarii si transformarii energiei solare se obtine in cazul in care iarna se produ
ce un maxim de incalzire, iar vara nu exista pericolul supraincalzirii cladirilo
r.
Din punct de vedere tehnic, in prezent exista mai multe sisteme de captare:
sisteme pasive, care prin conformatia or realizeaz dialogul cu energia solara;
sisteme active
cu instalatii suplimentare cu captori plani (cu aer
schema 1
sau
cu apa schema 2, cu sau fara pompa de caldura) sau captori concentratori
schema
3;
sisteme fotovoltaice.
Sisteme pasive
Generalitati
Din punct de vedere al pozitiei pe care conceptul de proiectare al unei cladiri
il poate avea in raport cu utilizarea energiei solara distingem doua tipuri majo
re :
1.Cladiri cu pierderi minime .
In aceasta categorie se incadreaza cladirile bine izolate termic . Nevoia de ene
rgie calorica de incalzire e redusa prin izolarea buna termica , dar aceasta act
ioneaza ca o bariera dubla , impiedicand si utilizarea energiei solare .
Exactitatea calculelor e diminuata insa de prezenta puntilor termice , neluarea
in considerare a schimbului de aer prin ventilatie naturala , influenta erorilor
de executie . Influenta utilizatorului asupra comportamentului termic al cladir
ii e ridicata , nu poate fi vorba de o evaluare absoluta ci doar de o evaluare a
variantelor .
Necesitatea cunoasterii comportamentului termic al cladirilor
cunoasterea efectelor conformarii si orientarii cladirii asupra stabilirii nevoi
i de energie calorica

stabilirea generatorilor de caldura si elementelor de racire , a suprafetelor ca


lde si reci
evaluarea adecvarii diferitelor sisteme termice
aprecierea sensibilitatii cladirii la influenta utilizatorilor
Rolul calculelor de simulare
stabilesc nevoia de caldura si energie calorica , diagrame de temperatura
creeaza posibilitatea evaluarii diferitelor variante de cladiri si instalatii di
n punct de vedere al necesarului de energie si al confortului termic
exprima instantaneu efectele schimbarilor ce intervin in proiect
permit optimizarea luind in considerare relatia cladire
instalatii .
2.Cladiri cu castig maxim .
In acest caz standardul izolarii termice nu e atat de inalt urmarind o maxima ut
ilizare a energiei solare .Suprafetele acumulante necesita o orientare optima .
Volumul compact al cladirii contribuie prin obtinerea raportului optim suprafata
exterioara/volum la diminuarea pierderilor . Fatadele bine orientate trebuie sa
aiba un apert maxim in aceasta suprafata exterioara in detrimentul celorlalte .
Influenta modului de utilizare se materializeaza in acest caz in special prin re
flectarea in zonificarea cladirii . Zonificarea are o anume influenta asupra nev
oii de caldura . Din punct de vedere termic cladirea se compune din straturi con
centrice, cu zona mai calda in mijloc . Spatiile inconjuratoare joaca rol de tam
pon activ sau pasiv la nord si activ (acumulator de energie) in rest. Cu cat ele
mentele centrale au o masa mai mare ele pot inmagazina mai multa energie .
Materiale :
-finisajul sa fie in strat cat mai subtire
-Constructiile cu structura masiva favorizeaza schimbul de radiatie (elementele
de structura fiind elemente de inmagazinare )
-Elementele de acumulare de culoare intunecata absorb mai multa energie luminoas
a .
constructiile etajate sunt mai putin favorabile acumularii .
Succesiunea de etape urmarite in proiectare :
1. Alegerea amplasamentului in functie de topografie si de datele meteorologice
.
2. Orientarea cladirii in functie de edificabilul invecinat .
3. Proiectarea unui anume tip de cladire in concordanta cu strategia solara alea
sa (de castig maxim sau pierdere minima ).
Pentru o mai buna apreciere a necesarului de energie se prefera o preoiectare si
stematica , cu posibilitatea reactualizarii solutiei prin feed-back ( concept>sc
hita de proiect>proiect ).
Elemente de conformare :
-suprapunerea sau alaturarea volumelor contribuie la compactitatea cladirii ;
-amplasarea izolatiei termice transparente si raportul ei fata de peretii exteri
ori opaci influenteaza necesarul de energie calorica .
Inmagazinarea energiei solare :
Elemente primare de inmagazinare
sunt intalnite direct de razele de soare ce pat
rund in incapere . Regulile de dimensionare a acestora sunt : suprafata tripla f
ata de cea aferenta de ferestra , grosime minima 10-20 cm , finisaj de grosime m
inima .
Elemente secundare de inmagazinare nu sunt intalnite direct de radiatia solara ,
incalzindu-se in urma transportului de caldura prin incalzirea aerului .
Prin radiatie calorica se pierde cca. 60% din caldura . Prin prevederea unei sup
refete reflectante radiatia calorica a incaperii va fi reflectata in interior .
Convectia se accentueaza .
Cazul particular al locuintei mansardate
Orientarea N-S e cea mai favorabila . Ferestrele orientate spre E sau V trebuie
dimensionate minimal in functie de nevoia de lumina naturala . Suprafetele de fe
reastra inclinate sau orizontale sunt de evitat . Izolarea termica se calculeaza
in functie de temperaturile extreme si nu de cele medii .In cazul utilizarii en
ergiei solare pasive se prefera asocierea acesteia ventilarii nocturne si protec
tiei contra incalzirii prin parasolare .
Transmiterea caldurii prin diferitele tipuri de vitraj . Stratul de sticla e con

ductor termic . Izolarea termica e proportionala cu numarul de straturi de sticl


a , desi nu sticla in sine izoleaza ci aerul dintre foi . Transmisia de caldura
variaza invers proportional acesteia . Raportul izolare/transmisie urmarit la o
fereastra depinde de orientarea acesteia . La nord e necesara o buna izolare (pi
erdere minima) ; iar la sud se urmareste castigul maxim .
Dimensiunile suprafetelor vitrate depind de tipul constructiei ( masiva sau usoa
ra ) situindu-se in general intre 50-70% din suprafata totala . Marirea suprafet
ei de sticla peste aceasta limita conduce la necesitatea unei surse de ventilati
e suplimentare .
Conformarea ferstrelor e importanta prin aspectul ca o importanta pondere in sup
rafata acestora o au elementele de cadru (montanti si traverse) . Evitarea forma
rii puntilor termice in aceste puncte e vitala pentru functionarea sistemului .
Elementele de umbrire impiedica si cedarea caldurii inmagazinate in exterior , c
onstituindu-se astfel ca un baraj dubludirectionat .
Sere
Desi de multe ori introduse in proiect sub pretextul ca servesc castigului de en
ergie solara pasiva, serele conduc la un castig de energie redus in raport cu ce
l realizat de fereastra solara , de exemplu .
Castigul de caldura in cazul serelor e de 10-20% . Avantajul principal consta in
aceea ca serele contribuie la acest castig prin acumulare indirecta si in perio
adele cand nu exista radiatie solara disponibila .
Arhitectural , serele sporesc calitatea spatiului , si sunt ele insele locuibile
in cea mai mare parte a anului. Timpul de utilizare depinde de calitatea vitraj
ului . Spre exterior e utilizat vitrajul simplu izolant, aspect asociat unei put
ernice separari a serei de spatiul locuibil . Sera lucreaza ca element de utiliz
are a energiei solare numai atunci cand exista aceasta separare dintre spatiul e
i si spatiul locuibil dinapoia ei si cand exista posibilitatea de comunicare con
trolata a aerului din cele doua spatii prin orificii de aerisire care se inchid
si se deschid corespunzator . Spatiul locuibil devine element secundar de inmaga
zinare .
Situatii energetice
Acoperisul vitrat e caracterizat printr-o proasta izolare termica , pierderi de
caldura sau incingere la partea superioara .
La nord sera are numai rol de tampon de diminuare a pierderilor de caldura prin
transmisie . La sud schimbul de aer dintre sera si spatiul locuibil contribuie l
a climatizarea celui din urma .
Elemente de inmagazinare pot fi pardoseala de piatra si peretele masiv , grosime
a finisajului diminuind capacitatea de acumulare .
Ventilarea se realizeaza prin circulatia transversala a aerului de jos in sus .
La distanta de cca. 1,80m efectul de horn se face simtit si in spatiile vitrate
. Caile de admisie/evacuare a aerului pot fi : usi sau ferestre , ferestre saiba
, pereti plianti , clape de ventilare si chiar instalatii de ventilare mecanica
.
Protectia solara prin umbrire se bazeaza pe principiul evitarii transformarii ra
diatiei solare in caldura prin reflectarea acesteia.Umbrirea laterala ca urmare
a conformarii constructiei nu e efectiva la est si vest . Exista sticla speciala
care prin marirea reflexiei diminueaza transmisia .
O problema speciala o ridica condensul in cazul introducerii vegetatiei (umidita
tea creste) . Efectul de horn e binevenit in acest caz .
Ar trebui sa citesti si:
Sfaturi pentru o locuinta
Alegeti semineul potrivit in
Cum sa reduci factura la
Referat
Fisiunea
Afectiuni cauzate de caldura
Reclame:
Atrium

Atriumul este o curte interioara vitrata la partea superioara . Ca hol interior


al unei cladiri contribuie la o mai buna exploatare a luminii naturale , constit
uind in acelasi timp si un spatiu de locuit suplimentar .
Supraincalzirea pe timpul verii poate fi evitata prin ventilarea prin efect de h
orn . Sistemul de umbrire precum si finisarea in culori deschise a peretilor atr
iului servesc aceluiasi scop . Pe timpul iernii aerul incalzit in atrium prin ef
ect de sera poate fi utilizat pentru incalzirea restului spatiilor .
Sisteme active
Colectori solari
Generalitati
Exista doua moduri esential diferite de utilizare activa a energiei solare :
sistemele termice
fotovoltaica .
Pierderile termice se datoreaza faptului ca elementul absorbant are o temperatur
a ridicata saturata refuzand asimilarea simultana a intregii cantitati de caldura
rezultata din transformarea energiei luminoase in energie calorica . Pierderile
optice rezulta din reflexii la suprafata elementului reflector respectiv absorba
nt . Gradul de inclinare e determinant pentru randament . Prin murdarire se pier
de 10% din energia absorbita . In caz de ploaie apare fenomenul autospalarii .
Randamentul de utilizare
=Qutilizabil/Qsolar =(Qcastigata-Qpierduta)/Qsolar
=[Ix x xA-K(Tcolector-Tmediu)]xA/IxA
=Kox x -Kx T/I
unde :
I =radiatia solara perpendiculara
=transmisiozitatea vitrajului
A=suprafata absorbanta
Ko=factor colector pentru unghiul de inclinare
T=pierderi de temperatura
=absorbant
x =randament optic (masoara calitatea elementului absorbant)
=puterea utilizata/puterea energiei solare cu care vine in contact
K-depinde de temperatura (odata cu cresterea temperaturii cresc pierderile de ca
ldura si scade energia utilizata)
K si randamentul optic descriu calitatea colectorului .
Calitatea colectorului e diminuata prin patrunderea directa a aerului rece din e
xterior in colector . E utilizat in cazurile in care aerul incalzit respectiv e
necesitat in cladire . Intrucat mediul purtator de caldura are o viteza sporita
de deplasare , caldura generata e intr-o cantitate redusa . Avantajul consta in
posibilitatea obtinerii unor temperaturi ridicate si in cazul unor temperaturi e
xterioare scazute . Aerul ramane insa un slab purtator de caldura iar punerea in
circulatie a aerului ridica costul in utilizare .
Pentru randamentul colectorului e determinanta marimea acestuia . Vara suprainca
lzirea e evitata prin utilizarea caldurii acumulate la prepararea apei calde .
Eficienta e satisfacatoare numai in cazul instalatiei solare de preparare a apei
calde ( =50%) .Randamentul creste odata cu suprafata colectoare . Cand randamen
tul scade sub 30-35% instalatia e ineficienta . Costurile de inmagazinare depind
de specificul situatiei , variatiile de temperatura si de randament .
Acoperisurile pot fi special conformate pentru integrarea colectorilor , in gene
ral prin prefabricarea unor parti de acoperis .
Aporturile la pretul total sunt
campul colector 36%
montaj 30%
elementul de inmagazinare 27%
Climatizare
Instalatiile de climatizare pot fi :
masini de racire cu compresiune (folosesc si energia electrica)
masini de racire cu absorbtie (folosesc caldura
poate fi generata de instalatii
cu tuburi de vid)
Sisteme fotovoltaice
Generalitati

Celulele sunt legate in serie sau in paralel formand module . Un modul poate ali
menta o baterie . Legarea in serie e mai dezavantajoasa intrucat in cazul functi
onarii defectuoase a unei celule intregul sistem e periclitat .
Modulul solar genereaza un curent continuu . Elementul e legat in serie cu un tr
ansformator al curentului continuu in curent alternativ (pentru consumatori) . R
andamentul instalatiei e = Pelectrica/I
Integrarea in cladire
In calitatea lor de parti de constructie electrice instalatiile fotovoltaice nec
esita o protectie speciala . Instalatia fotovoltaica nu poate fi pur si simplu d
econectata pentru ca lumina difuza are un aport continuu la generarea de curent
continuu .
Fatada trebuie sa fie rezistenta la intemperii .
Amplasamentul celulelor fotovoltaice e de dorit cat mai apropiat de zonele din i
nteriorul cladirii unde curentul electric e mai folosit .
Modulele pot fi conformate si ca elemente de umbrire . Montarea oblica a acestor
a contribuie la o mai buna orientare in raport cu directia razelor de soare . Se
cere acordarea unei atentii sporite astfel incat elementele sa nu se umbreasca
reciproc . Nu e permis ca montantii si reliefurile fatadei sa umbreasca total sa
u partial modulele fotovoltaice . Elementele de cadru ale modulelor trebuie conf
ormate corespunzator aceleiasi exigente .
Cand celulele fotovoltaice nu depasesc o anumita grosime , modulele fotovoltaice
pot fi integrate in structura unui perete exterior transparent .
Sistemul fotovoltaic poate fi cuplat la o retea electrica sau autonom ca o bater
ie de acumulare pentru aparate mici .
1.Captator solar
2.Planseu incalzit
Sisteme functionale 3.grup de regularizare
4.Chodiera
Avantaje si servituti
la scara mai mare
rezolvare de
Abordarea solara a unui program de arhitectura sau
urbanism, ridica o serie de conditii specifice. Din analizarea acestor conditii
pot fi extrase avantajele si servitutile acestui sistem. Avantajele energetice
e
conomice si ecologice
sunt relativ evidente, fiind punctul de pornire al acestei
abordari. Care sunt insa conditiile care trebuie luate in calcul in momentul in
ceperii unui astfel de proiect?
Suprafata de captare (cat mai mare) trebuie sa fie orientata catre sud. Aceasta a
r putea insemna o oarecare rigiditate a rezolvarilor functionale si de detaliu al
e acestor constructii
Aceasta suprafata va fi cat mai opaca, insorirea incaperilor fiind realizata pri
n fatadele de est sau vest.
Suprafata de captare trebuie sa aiba o inclinatie optima, in functie de cativa f
actori: latitudine. perioada de functionare si evident sistemul de captare, fact
ori specifici fiecarui amplasament. Apare astfel necesitatea studierii unor noi
solutii ingineresti de structura, dar si de rezolvare a instalatiilor sanitare.
Pierderile de caldura prin intermediul peretiior exteriori trebuie sa fie cat ma
i reduse, de aici necesitatea amplasarii serviciilor pe fatadele de nord, reduca
ndu-se totodata suprafetele acestora. Conceptia corecta a casei solare este, de
aceea, legata de reanalizarea volumetriei si de studierea unor noi rezolvari fun
ctionale, rational concepute si din punct de vedere termoenergetic.
In functie de tipul de conversie adoptat, trebuie gasite noi rezolvari de detali
u, utilizand materialele noi sau tehnologii de punere in opera moderne a materia
lelor traditionale.
lnstalatiile de incalzire ale volumului construit se caracterizeaza pnintr-un con
sum de energie termica la o temperatura cat mai apropiata de temperatura de confo
rt (26?vara si 21? iarna).
Casele solare trebuie sa beneficieze de un sistem de recuperare a caldurii contin
ute de fluidele evacuate (aer viciat, ape menajere uzate), ceea ce duce la apari
tia unor alcatuiri noi ale elementelor constitutive structurale si nestructurale
ale cladirii.
Volumetria si imaginea de ansamblu a constructiilor vor purta evident amprenta i

nstalatiilor solare, dar plastica arhitecturala este un subiect care necesita o a


bordare mult mai ampla.
Concluzii
Constructia solara ramane aparent mai scumpa decat casa traditionala, dar in tim
p investitia initiala va fi amortizata si costurile de intretinere vor fi consid
erabil mai mici. Conditiile impuse de orientare, de opacitate si de inclinare a
fatadeIor captoare justifica o serie de intrebari. Oare nu vor fi monotone noile
ansambluri solare? Nu vor fi lipsite de personalitate? Regulamentul de construc
tie solar nu va duce la mari pierderi de teren?
Experienta occidentala a demonstrat ca s-au gasit rezolvari arhitecturale specta
culoase. Prin folosirea combinata a sistemelor concentratoare, a sistemelor helio
captatoare plane, prin tratarea oniginala a volumelor, noile constructii solare
se caracterizeaza. printr-o prezenta plina de personalitate. Este cert, construc
tia bioclimatica ofera noi posibilitati de desfasurare a dialogului dintre arhit
ect si materialul de constructie. Un dialog deschis. care, datorita. conditiilor
de clima variabile, nu poate avea reglementari general valabile. Nu trebuie negl
ijat nici faptul ca principiile generale de proiectare se dezvolta continuu, fii
nd intr-o transformare permanenta. Regulile de proiectare trebuie luate ca orien
tative, iar pe masura ce primim noi si noi informatii, solutia tehnica dar si arh
itecturala, se poate modifica