Sunteți pe pagina 1din 44

FAC.

DE INGINERIE MECANICA
Cat. de Autovehicule i Motoare

PROIECT
la
Construcia i calculul automobilelor I

Tema: Cutie de viteze

Cuprins
1 STUDIU DE NIVEL PRIVIND CUTIA DE VITEZE .............................................. 2
1.1 Funciunile ......................................................................................................... 2
1.2 Soluii constructive ............................................................................................ 2
1.3 Operaii de ntreinere ........................................................................................ 4
1.4 Modaliti de reparare ........................................................................................ 5
1.5 Analiza Comparativ.......................................................................................... 8
1.5.1 Avantaje ................................................................................................... 8
1.5.2 Dezavantaje ............................................................................................. 8
2 MATERIALE UTILIZATE LA CONSTRUCIA cutiei de viteze ........................... 10
2.1 Tipuri de Materiale Utilizabile ........................................................................... 10
2.2 Rezistene Admisibile ........................................................................................ 12
2.3 Moduri de Prelucrare posibile ............................................................................ 16
3 TEHNOLOGII UTILIZATE LA CONSTRUCIA cutiei de viteze.......................... 17
3.1 Tehnologii de fabricare ...................................................................................... 17
3.2 Tehnologii de asamblare .................................................................................... 19
4 MODALITI DE DETERIORARE A CUTIEI DE VITEZE ................................ 21
4.1 MODALITI Normale DE DETERIORARE ............................................... 21
4.2 MODALITI ANormale DE DETERIORARE ............................................ 22
5 JUSTIFICAREA SOLUIEI CONSTRUCTIVE ALESE I CALCULUL CUTIEI
DE VITEZE .................................................................................................................... 23
5.1 Justificarea Soluiei Constructive .................................................................. 23
5.2 Alegerea Regimurilor de Calcul .................................................................... 23
5.3 Calculul de predimensionare ......................................................................... 23
5.4 CONCLUZIE PRIVIND CALCULUL: ............................................................ 40
6 IDENTIFICAREA UNEI MODALITI DE CRETERE A CALITII cutiei de
vteze ................................................................................................................................ 41
7 IDENTIFICAREA UNEI MODALITI DE REDUCERE A COSTULUI CUTIEI DE
VITEZE............................................................................................................................41
8. CONCLUZII ............................................................................................................... 42
8.1Probleme i Dificulti ntmpinate i Rezolvate ................................................. 42
8.2Cteva Lucruri nvate prin Realizarea Proiectului............................................. 42
9 BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................ 43

1 STUDIU DE NIVEL PRIVIND CUTIA DE VITEZE

1.1 FUNCIUNILE
Principalele functiuni ale cutiei de viteze sunt:

asigurarea deplasarii in conditii foarte variate de drum


optimizarea functionarii motorului pentru cresterea economicitatii si fiabilitatii;
decuplarea de lunga durata a motorului de restul transmisiei;
obtinerea mersului inapoi al automibilului
La unele automobile cutia de viteze mai poate prelua si alte functiuni suplimentare:
................................................................................................................... ant
renarea unei prize de putere folosite pentru actionarea unor echipamente auxiliare
ale automobilului;
franarea de incetinire

Fig. 11 Cutie de viteze.

1.2 SOLUII CONSTRUCTIVE

Fig 1.2.1 cutie de viteze cu 8 trepte

Fig 1.2.2 Cutie de viteze DSG cu 7 trepte

Fig 1.2.3 Cutie de viteze autoturism de teren (cutia mea)

Fig 1.2.4 Schema cinematica cutie de viteze


Solutia aleasa de mine este o cutie de viteze cu 5 trepte. Am ales aceasta cutie de viteze datorita complexitatii
reduse, fiind o solutie clasica de cutie de viteze, si datorita costurilor relativ reduse de productie.

1.3 OPERAII DE NTREINERE


Intretinerea cutiei de viteze consta in urmatoarele operatii:

controlul fixarii cutiei pe carterul ambreiajului sau pe cadru

verificarea stringerii piulitelor de la flansa arborelui secundar

verificarea etanseitatii carterului prin observarea locurilor pe unde au loc pierderi de ulei

controlul functionarii dispozitivelor de fixare si zavorire

reglarea mecanismului de comanda a treptelor

gresarea articulatiilor mecanismului de comanda

controlu si complectarea nivelului uleiului

schimbarea lubrifiantului din carter


La automobile cu comanda la distanta a cutiei de viteze si la cele cu maneta pe coloana

volanului, trebuie sa se regleze, periodic, lungimile tijelor intermediare pentru a se aduce in


concordanta cu pozitia pinioanelor din cutia de viteze.
Ungerea cutiei de viteze se face cu ulei special pentru transmisie. Schimbarea uleiului consta in
golirea celui uzat si umplerea pina la nivel cu altul proaspat. De regula, nivelul uleiului in carter
4

trebuie sa fie la marginea inferiora a orificiului de umplere.


Periodic, se controleaza nivelul lubrifiantului in carter, care trbuie sa fie la nivelul
orificiului de alimentare.
Deasemenea, atunci cind instructiunile de exploatare prevad, se fac inlocuirea in functie
de anotimp (iarna-vara) a uleiului, chiar daca rulajul prevazut nu a fost realizat.

1.4 MODALITI DE REPARARE


Carterul cutiei de viteze. Pot aparea urmatoarele defecte: fisuri ale carterului, uzura
locasului din fata pentru axul de mers inapoi, uzura locasului din spate pentru axul de
mersinapoi, deteriorarea filetului gaurilor pentru fixarea capacului cutiei de viteze, a capacelor
arborelui primar si arborelui intermediar si a capacului pentru vitezometru, deteriorare filetului
gaurilor pentru fixarea carterului reductorului, stirbiri ale bosajelor gaurilor filetate.
Fisurile carterului se constata prin examen vizual si control prin ciocanire. Daca fisurile
sint mai mici de 50 mm sau nu traverseaza mai mult de doua gauri, carterul se reconditioneaza
prin sudare oxiacetilenica si refacerea suprafetelor afectate de fisuri la forma si dimensiunile
initiale.
Uzura locasurilor pentru axul de mers inapoi se masoara cu calibre-tampon: locasurile
uzate se alezeaza la cote majorate si se foloseste un ax de mers inapoi la cote majorate.
Filetul gaurilor deteriorat se reconditioneaza prin majorarea gaurilor si refiletarea la cota
majorata sau prin incarcarea cu sudura a gaurilor, gaurirea si refiletarea la cota nominala.
Locasurile rulmentilor arborilor cutiei de viteze uzate se reconditioneaza prin: alezare la
o cota majorata-bucsare (bucse montate cu stringere prin presare)-prelucrarea alezajului la cota
nominala: metalizare, urmata de prelucrarea la cota nominala.
5

Carterul cutiei de viteze se rebuteaza daca prezinta sparturi si rupturi de orice natura si
pozitie, fisuri care leaga doua alezaje pentru rulmenti, fisuri mai mari de 50 mm sau care
traverseaza mai mult de doua gauri.
Arborele primar. Pot aparea urmatoarele defecte:
uzura suprafetei locasului 1 pentru sprijinirea arborelui secundar: uzura suprafetei 2 de fixare a
rulmentului din carterul cutiei de viteze, uzura in latime a canelurilor 3 pentru butucul discului
ambreiajului, uzura fusului de ghidaj 4 in arborele cotit, uzura suprafetei de alunecare 5 a
inelului de etansare, stirbiri ale suprafetei de lucru a dintilor de angrenare 6 sau cuplare,
incovoierea sau torsoinarea arborelui, uzura in grosime a dintilor de angrenare7, uzura in
grosime sau la capete a dintilor de cuplare 8, fisuri de orice natura sau pozitie.
Uzura suprafetei locasului pentru spijinirea arborelui secundar se masoara cu un tampon
sau un micrometru de interior: defectul se elimina prin rectificare la cota majorata.
Reconditionare suprafetei se poate face si prin cromare, dupa care se rectifica la cota nominala.
Uzura in latime a canelurilor pentru butucul arborelui ambreiajului se masoara cu un
sablon, iar daca scade sub o anumita latime, arborele se rebuteaza.
Uzura suprafetei de fixare a rulmentului din carterul cutie de viteze se masoara cu un
micrometru de exterior sau calibru potcoava: defectul se elimina prin cromare, metalizare cu
pulberi metalice sau metalizare cu sirma si rectificare la cota nominala.
Uzura fusului de ghidaj in arborele cotit se masoara cu un micrometru de exterior:
defectul se elimina prin cromare sau metalizare cu pulberi si rectificare la cota nominala.
Stirbirile suprafetei de lucru a dintilor de angrenare sau cuplare se examineaza vizual.
Suprafata se reconditioneaza prin polizarea marginilor stirbirilor, daca defectul nu depaseste
25% din suprafata dintelui sic ind nu apare la doi dinti alaturati.
Arborele primar se rebuteaza in cazul urmatoarelor defecte:fisuri sau rupturi de orice
natura:rupturi ale dintilor:incovoierea sau torsionarea arborelui:uzura in grosime a dintilor de
angrenare sau de cuplare,peste o anumita valoare:uzura la capete a dintilor de cuplare,peste o
anumita limita:exfolierea canelurilor.
Uzura fisurilor pentru rulmenti se masoara cu un micrometru de exterior sau calibru
potcoava: defectul se elimina prin cromare si rectificare la cota nominala.
Uzura suprafetelor de contact cu rotile dintate se masoara cu micrometru de exterior sau
calibru potcoava: defectul se eliminaprin cromare si rectificare la cota nominala,cind se folosesc
roti dintate cu diametru interior la cota nominala,sau prin cromare si rectificare la cota
majorata,cind se folosesc roti dintate la o treapta de reparatie.
Uzura in grosime a dintilor danturii rotilor se masoara cu un calibru special pentru
6

dantura. Daca cota peste trei dinti este sub limita admisa, arborele nu se reconditioneaza ci se
rebuteaza
Fisurile de orice natura sau pozitie se controleaza prin feroflux. Daca apar fisuri,
arborele nu se reconditioneaza ci se rebuteaza.
Stirbirile suprafetei de lucru a dintilor se examineaza vizual. Arborele se reconditioneaza
prin polizarea marginilor stirbirilor daca nu depasesc 25% din suprafata dintelui si nu se produc
la doi dinti alaturati.
Arborele secundar. Pot aparea urmatoarele defecte: uzura suprafetei de centrare a
canelurilor pentru flansa arborelui si suportul mufelor de cuplare a treptelor:uzura in grosime a
canalurilor pentru suportul mufelor de cuplare a treptelor:uzura suprafetelor de lucru a
rulmentilor cu role-ace pe care se sprijina rotile dintate:uzura fisurilor pentru rulmentii de
sprijin:fisuri de orice natura:incovoierea si torsionarea arborelui.
Uzura suprafetelor de centrare a canelurilor se masoara cu micrometrul de exterior sau
cu calibru potcoava. Daca dimensiunile sint sub limita admisa, arborele nu se reconditioneaza ci
se rebuteaza.
Uzura in grosime a canalurilor se masoara cu micrometrul pentru dantura. Daca cota este
sub limita admisa, arborele nu se reconditioneaza ci se rubuteaza.
Uzura suprafetelor de lucru ale rulmentilor cu role-ace pe care se sprijina rotile dintate
se masoara cu un micrometru de exterior sau cu un calibru potcoava.Arborele se reconditioneaza
prin:cromare dura si rectificare la cota nominala:metalizare cu pulberi metalice si rectificarea la
trepte de reparatie:inlocuirea rolelor-ace initiale cu unele avind diametrul majorat si folosirea
unei roti dintate reconditionate.
Uzura fusurilor pentru rulmentii de sprijin se masoara cu un micrometru de exterior sau
cu un calibru potcoava.Arborele se reconditioneaza prin rectificare de uniformizare,cromare dura
si rectificare la cota nominala.
Fisurile de orice natura se controleaza prin feroflux.Arborele fisurat se rebuteaza.
Incovoierea arborilor se masoara cu un dispozitiv cu comparator.Bataia radiala la
prindere intre virfuri nu trbuie sa depaseasca o anumita valoare precisa.Arborele nu se
reconditoneaza.
Uzura alezajului pentru arborele secundar se masoara cu un micrometru de interior sau
cu un calibru tampon:defectul se elimina prin rectificarea alezajului la treapta de reparatie.
Uzura danturii de cuplare se poate manifesta prin: uzura in gosime a dintilor de cuplare,
uzura la capete a dintilor de cuplare, ambele defecte. Rotile dintate nu se reconditioneaza: se
rebuteaza daca cota peste trei dinti sau latimea danturii sint sub limitele prescrise.
7

Stirbirile suprafetei de lucru a dintilor se indeparteaza prin polizarea marginilor


stirbirilor daca nu depasesc 25% din suprafata dintelui sau nu apar la doi dinti alaturati.
La uzura in grosime a dintilor danturii de angrenare, roata dintata nu se reconditioneaza:
se rebuteaza cind cota peste patru dinti este sub valoarea prescrisa.
Fisurile in orice pozitie se controleaza prin feroflux. Roata se rebuteaza cin din urma
controlului apar fisuri.

1.5 ANALIZA COMPARATIV


In cazul celor trei desene prezentate n subcapitolul 1.2. sunt trei solutii contructive pentru atovehicule de
teren.
In figura 1.2.1 este prezentata o cutie in 8 trepte. Aceasta cutie in comparatie cu cutia aleasa de mine are un
gabarit marit datorita treptelor multe de viteze ceea ce implica automat si costuri de productie mari.
In figura 1.2.2 este prezentata o cutie automata cu 7 trepte. Aceasta cutie are o tehnologie complicata si de
ultima generatie fiind foarte scumpa din punc de vedere al costurilor de productie. Un avantaj al acestei cutii este
faptul ca schimbarea treptelor de viteza se face automat.
In figura 1.2.3 este prezentata o cutie de viteze cu 5 trepte , aceasta solutie contructiva fiind aleasa de mine
, datorita multiplelor avantaje si costurilor de productie mici.

1.5.1 Avantaje

Un cost de productie mic


Este o solutie contructiva clasica , usor de utilizat
Utilizeaza la maxim puterea motorului

1.5.2 Dezavantaje

Utilizarea ambreiajului la schimbarea treptelor de viteza, fata de cutiile automate


Timpul necesar schimbarii treptei de viteza este destul de mare, fiind influentat si de experienta
soferului
Poate distrage atentia soferului de la drum , fiind necesar sa ia o mana de pe volan pentru a schimba
treapta de viteza

2
2.1

MATERIALE UTILIZATE LA CONSTRUCIA CUTIEI DE VITEZE


TIPURI DE MATERIALE UTILIZABILE

Arborii:
Materiale utilizate.
oeluri carbon: OL42,OL50,OT45,OT50,OLC35,OLC45;
oeluri aliate: Cr10,AUT40;
alame,bronzuri.
Rotile dintate. Roile dinate se execut dintr-o gam foarte larg de materiale pentru a satisface condiiile diverse
n care funcioneaz. Roile dinate utilizate n construcia reductoarelor de turaie, a transmisiilor automobilelor i
tractoarelor se execut numai din oeluri tratate termic sau termochimic.

Materiale:
Materialele roilor dinate trebuie s ndeplineasc, n scopul uzrii uniforme a
pinionului i roii conduse, urmtoarea condiie de duritate:

HB2-duritatea materialului roii conduse

HB1- duritatea materialului pinionului

Principalele tipuri de materiale utilizate n construcia roilor dinate sunt:


o

Oeluri

oeluri de uz general pentru construcii i turnat n piese, se utilizeaz


pentru roile dinate puin solicitate, care funcioneaz la viteze periferice
mici; rezult dimensiuni mari pentru roi;

oeluri de cementare deformaii relativ ridicate dup tratament termic;


OLC 10, OLC 15, OLC 20 pt. RD puin solicitate i v [6; 12] m/s; 15
Cr 08, 21 MoMnCr 12, 18 MnCr 10, 20 MnB5 pt. RD cu solicitri medii
i 18 MoCrNi 13, 20 MoNi 35, 13 CrNi 30 pt. RD cu solicitri mari i v
12 m/s;

oeluri de clire superficial deformaii relativ reduse dup tratament


termic;

oeluri de nitrurare duritate ridicat fr modificri structurale.

10

Fonte
roi dinate cu dimensiuni mari, care funcioneaz la ncrcri reduse i cu viteze
periferice mari;

Rulmentii
Materialele destinate inelelor i corpurilor de rostogolire trebuie s ndeplinesc o serie de
condiii: rezisten mare la solicitarea de contact; rezisten mare la uzur; tenacitate. Oelurile
care ndeplinesc cel mai bine aceste condiii sunt oelurile aliate cu crom, care conin
aproximativ 1% carbon i 1,31,65% crom. Alte elemente de aliere sunt manganul i siliciul.
Viteza de clire i adncimea de clire sunt direct dependente de coninutul de mangan.
Tratamentul termic de durificare este de clire (nclzire la 800C, meninere 1 or, rcire
n ulei) urmat de revenire joas (nclzire la 170C, meninere 3 ore, rcire n ulei prenclzit la
70C). Dup tratamentul termic, duritatea inelelor i a corpurilor de rostogolire este de 633
HRC.
Unele firme productoare de rulmeni utilizeaz i oeluri de cementare, acestea
comportndu-se bine la solicitri cu ocuri. Pentru rezisten la temperaturi ridicate sau pentru
rezisten la coroziune, se utilizeaz oeluri speciale nalt aliate, respectiv oeluri anticorozive,
aliate cu crom.
Inelele rulmenilor se execut prin strunjire, urmat de rectificare. Semifabricatele
utilizate sunt de tip eav laminat, pentru diametre exterioare mai mici de 20 mm i obinute
prin forjare, pentru diametre exterioare mai mari de 20 mm.
Forjarea se efectueaz pe maini automate. Ulterior semifabricatele forjate se supun unui
tratament termic de recoacere de globulizare (n cuptoare electrice) i operaiunii de sablare cu
alice din font pentru ndeprtarea underului i a eventualelor bavuri.
Strunjirea se face pe maini automate. naintea operaiei de strunjire a cilor de rulare se
rectific plan bilateral inelele, pentru asigurarea bazelor tehnologice. Dup strunjire se aplic
tratamentul de durificare i abia apoi se execut, n ordine, rectificarea suprafeelor laterale, a
suprafeelor cilindrice, a cilor de rulare i superfinisarea cilor de rulare. n final, rugozitatea
suprafeelor funcionale este de 0,4 m.
Bilele se obin prin presare la rece (n prese speciale), urmat de pilire i eventual
rectificare. Se continu cu tratamentul termic de durificare, urmat de rectificare, lepuire i
sortare. Rectificarea i lepuirea se execut cu discuri din font special, cu soluii abrazive de
Al2O3, Cr2O3 i, n final, motorin. Se obin rugoziti de 0,04 m.
Rolele se obin prin debitare din bare, urmat de presare. Dup tratamentul termic de
durificare se continu cu operaiile de tobuire i de rectificare de eboare a generatoarei rolei.

11

Carterul.
Alegerea materialului depinde att de aspecte functionale ncarcare, zgomot, ct si de
aspecte tehnologice productia zilnica, procedeul de turnare si tehnologia de uzinare disponibila
etc. De regula, n constructia unui carter al cutiei de viteze, datorita dificultatilor de obtinere a
calitatilor suprafetelor la uzinare cu aceeasi viteza de aschiere si modificarii diferentiate a formei
si dimensiunilor la cresterea temperaturii, se utilizeaza un singur tip de material. Complexitatea,
forma si aspectul pieselor variaza n functie de: materialele utilizate (aluminiu sau fonta)
procedeul de turnare a semifabricatelor.
Inelele de sincronizatoare se realizeaza din bronz.

2.2

REZISTENE ADMISIBILE

Arborii Arborii sunt solicitai la torsiune i mai puin la ncovoiere.Calcul arborilor const n a
determina diametrul su .
Relaia utilizat este:

unde:
d-diametrul arborelui [m];
n-turaia [rot/min];
at limita admisibil la torsiune [Pa].
n cazul solicitrii compuse la ncovoiere i torsiune ,relaia utilizat este:

Rotile dintate. Ruperea dintilor este cea mai periculoas form de deteriorare a danturii,
deoarece bucile rupte din dini pot produce deteriorarea i a altor organe de maini din
transmisie. Ruperea dinilor este cauzat de oboseala materialului sau de suprasarcinile care apar
n transmisie.

12

Marca oelului

STAS
791

40Cr10

SR EN
10083-1
10083-2

41Cr4

02,
MP
a

r,
MPa

02,
02,
r,
02,
r,
r,
MP
MP
MPa MPa MPa
MPa
a
a
Diametrul d sau grosimea piesei t, n mm

02,
MP
a

r,
MP
a

160 < d
100 < d
40 < d 100;
250;
d 16; t
160;
8
20 < t 60
100 < t
60 < t 100
160
Tratament termic: clire i revenire nalt (I)
1000.
900
800

800 ..120 660


560
950
0
1100
16 < d
40;
8 < t 20

800
600
950

400

650

800

450

700
850

500

750
900

450

700
850

550

800
950

500

750

900

1100...
1000
750
650
1300
1200

900
1100

550

800

950

34MoCrNi 36CrNiM
1100
1000
900
800
700
16
o4
1300
1200

900
1100

600

800
750
550
950
900

30MoCrNi 30CrNiM
1250
1250
1050
1050
900
20
o8
1450
1450

1100

1300

800

1000
1000
800
1200
1200

900
1100

650

850
800
600
1000
950

25CrMo
26MoCr11
4

900...
700
1000

34CrMo
34MoCr11
4

1100...
900
800
650
1200
1100

42MoCr11

42CrMo
4

51VMnCr
51CrV4
11

900

900

1100
1000
800
700
1300
1200

Durabilitatea de baz (Lb) este durabilitatea


unui lot de rulmeni pentru care fiabilitatea impus este
de 90%.
13

Durabilitatea, n milioane de rotaii

Rulmentii.
Durata de funcionare a rulmenilor rotitori este limitat de apariia de ciupituri pe suprafeele
funcionale. Elementele care intr n calculul acestor
rulmeni au fost stabilite pe baza unui numr foarte
mare de ncercri experimentale.
Durabilitatea unui lot de rulmeni (cuprinde
rulmeni aparent identici), care funcioneaz n
aceleai condiii, reprezint numrul de rotaii
efectuate sau depite de procentul impus din rulmenii
lotului, fr s apar semne de oboseal a materialului.

Curba de distribuie a durabilitii


rulmenilor rotitori

Curba de distribuie a durabilitii rulmenilor unui lot (fig. 6.28) arat c 50% din
rulmenii lotului depesc de aproximativ 5 ori durabilitatea de baz, iar 10% din rulmenii
lotului depesc de aproximativ 14 ori durabilitatea de baz. Cu alte cuvinte, un rulment are 90%
probabilitate de a atinge durata de funcionare impus, 50% probabilitate s ating o durat de
funcionare de 5 ori mai mare i 10% probabilitate s ating o durat de funcionare de 14 ori
mai mare.
Capacitatea de ncrcare dinamic de baz (C) este definit ca sarcina pur radial,
pentru rulmenii radiali sau radial-axiali, i sarcina pur axial,
Procentul din rulmenii
pentru rulmenii axiali sau axial-radiali, constant, sub aciunea
lotului ncercat
creia un lot de rulmeni aparent identici, care funcioneaz cu
6
inelul interior rotitor, are o durabilitate de baz de un milion de rotaii (Lb = 10 rotaii).
Capacitatea de ncrcare dinamic de baz este o mrime stabilit experimental pentru
fiecare tipodimensiune de rulment, valorile acesteia fiind date n cataloagele de rulmeni ale
firmelor productoare.
Modul de desfurare a calculului rulmenilor rotitori este funcie de dependena de timp
a sarcinii i turaiei (constante sau variabile). n continuare, se va considera cazul rulmenilor
care funcioneaz la sarcini i turaii constante. n condiii reale, un rulment poate funciona cu
inelul interior sau cu inelul exterior rotitor i, de asemenea, ncrcat cu fore combinate radiale
(Ft) i axiale (Fa).
Sarcina dinamic echivalent (P) este definit ca sarcina pur radial, pentru rulmenii
radiali sau radial-axiali, i sarcina pur axial, pentru rulmenii axiali sau axial-radiali, constant,
sub aciunea creia un rulment, cu inelul interior rotitor, atinge aceeai durabilitate ca n condiii
reale de funcionare i ncrcare.
n figura este prezentat corelaia, stabilit experimental, dintre fora radial care ncarc
rulmentul i fora axial preluat de rulment, pentru sarcin dinamic echivalent constant (P =
const.) . n diagram, dreapta nclinat cu unghiul delimiteaz dou domenii. Unghiul este
impus de o constant a fiecrui rulment, e (e = tg ), a crei valoare este dat n cataloagele
de rulmeni, n funcie de
tipodimensiunea rulmentului i de
ncrcarea axial Fa. Cele dou
domenii
din
diagram
sunt
caracterizate de moduri diferite
pentru calculul sarcinii dinamice
echivalente.

Fig. 6.29 Corelaia dintre fora radial (Fr) care ncarc


rulmentul i fora axial (Fa) preluat de rulment, pentru
sarcin dinamic echivalent constant (P = const.)

14

Zona I se caracterizeaz
prin fore axiale mici,
comparativ cu cele radiale,
corespunztor
expresiei
Fa
tg tg ' e .
Fr

Sarcina dinamic echivalent se calculeaz, prin neglijarea efectului forei axiale, cu


relaia
P f pVFr .

Zona II se caracterizeaz prin fore axiale mari, comparativ cu cele radiale,


Fa
corespunztor expresiei
tg tg ' e . Sarcina dinamic echivalent se
Fr
calculeaz, innd seama de efectul forei axiale, cu relaia
P f p VXFr YFa .

n relaiile anterioare s-au notat cu: unghiul dintre componenta radial a ncrcrii Fr
i sarcina total Fn; fp factorul de corecie global, care ine seama de condiiile concrete de
funcionare a lagrului; X i Y factori de echivalare a sarcinii radiale (Fr), respectiv a celei
axiale (Fa); V factor care ine seama de tipul inelului rotitor.
Factorul de corecie global fp se calculeaz, n funcie de o serie de factori specifici, cu
relaia

fp

f z fd fv f s
,
ft

Forele axiale totale, care ncarc cele dou lagre, se determin n funcie de forele
axiale suplimentare i de fora axial exterioar rezultant Fa, care ncarc arborele. Sub aciunea
forei axiale exterioare i a forelor axiale suplimentare, arborele nu este n echilibru i tinde s se
deplaseze axial, iar n unul din lagre apare o reaciune axial care echilibreaz arborele i intr
n calculul forei axiale totale pentru acel lagr. Prin urmare, determinarea forelor axiale totale
se face n funcie de tipul montajului (n X sau n O), de valoarea i direcia forelor axiale
suplimentare i a forei axiale exterioare Fa.
Calculul de durabilitate al rulmenilor rotitori se efectueaz dup capacitatea dinamic de
ncrcare. Corespunztor curbei de oboseal Whler [14, 15], pentru rulmeni, ntre durabilitatea
rulmentului L, respectiv durabilitatea de baz Lb i sarcina dinamic echivalent P, respectiv
capacitatea de ncrcare dinamic de baz C exist dependena

P p L C p Lb const .

15

2.3

MODURI DE PRELUCRARE POSIBILE

Arborii.
Semifabricatele pentru arbori si osii pot fi: bare laminate, pentru diametre sub 140 mm; bare laminate cu
forjare ulterioara; bare laminate cu matritare ulterioara, n cazul productiei de de serie mare; semifabricate turnate, n
cazul arborilor si osiilor de dimensiuni foarte mari. Executia arborilor din bare laminate cu forjare sau matritare
ulterioara conduce la obtinerea unui semifabricat apropiat de forma finala a arborelui cu importante economii de
material, manopera si energie si la realizarea unui fibraj continuu care urmareste forma arborelui, cu efect direct
asupra maririi rezistentei acestuia.
Rotile dintate.
Oelurile utilizate n construcia roilor dinate sunt oeluri laminate sau forjate. Din punct de vedere al proprietilor
mecanice i al prelucrabilitii, oelurile utilizate n construcia roilor dinate se mpart n dou mari grupe:

oeluri moi, cu duritatea superficial mai mic de 350 HB;


oeluri dure, cu duritatea superficial mai mare de 350 HB.

Prelucrarea rotilor dintate

masini de frezat roti dintate prin metoda de rostogolire


masini de rabotat roti dintate prin metoda rostogolirii
masini de rectificat care utilizeaz procedeul NILES

Rulmentii.
Din oelul laminat se obin semifabricate prin forjare, matriare i laminare.
Otelurile de rulmeni au condiii foarte strnse privind compoziia chimic,
microstructura ct i puritatea lor n incluziuni i segregaii. Deosebit de duntoare sunt
incluziunile nemetalice, care apar pe suprafaa supus tensiunilor de contact mari. Rulmenii sunt
piese crora li se impun caracteristici mecanice deosebite, deoarece ei trebuie sa preia, fr a se
deteriora, sarcini locale mari de traciune, compresiune, forfecare, uzare i mai ales oboseala de
contact, in condiiile unor solicitri ndelungate

16

3
3.1

TEHNOLOGII UTILIZATE LA CONSTRUCIA CUTIEI DE VITEZE


TEHNOLOGII DE FABRICARE

Arborii.
Semifabricatele pentru arbori si osii pot fi: bare laminate, pentru diametre sub 140 mm; bare
laminate cu forjare ulterioara; bare laminate cu matritare ulterioara, n cazul productiei de de
serie mare; semifabricate turnate, n cazul arborilor si osiilor de dimensiuni foarte mari. Executia
arborilor din bare laminate cu forjare sau matritare ulterioara conduce la obtinerea unui
semifabricat apropiat de forma finala a arborelui cu importante economii de material,
manopera si energie si la realizarea unui fibraj continuu care urmareste forma arborelui, cu
efect direct asupra maririi rezistentei acestuia.
Tehnologia de fabricatie a arborilor si osiilor consta n: strunjirea suprafetelor cilindrice sau
conice si a filetelor, frezarea canalelor de pana sau a canelurilor operatii executate nainte de
tratamentul termic rectificarea fusurilor, a portiunilor de calare, a suprafetelor canelurilor
operatii executate dupa tratamentul termic.
Tratamentele termice sau termochimice aplicate depind de materialul din care se executa
arborii, putnd fi: mbunatatire sau mbunatatire si calire superficiala a fusurilor, canelurilor,
portiunilor de calare etc.; cementare urmata de calire a fusurilor, portiunilor de calare si a
canelurilor; nitrurare etc.

Rotile dintate.
Prelucrarea dinilor roilor dinate reprezint 50...70% din timpul total de main necesar
obinerii piesei i de aceea alegerea corect a metodei de danturare conduce att la obinerea
preciziei impuse ct i la reducerea costului fabricaiei. Dup principiul care st la baza obinerii
profilului, danturarea se poate face prin copiere, sau prin generarea profilului.
Danturarea prin copiere.
Se realizeaz pe maini universale de frezat echipate cu cap divizor, folosind freze disc
modul sau freze deget.
Fabricarea roilor dinate
Frezarea danturii se execut succesiv dinte cu dinte; dup
realizarea a dou flancuri pe toat lungimea (micarea de avans
s ) freza este readus n poziia iniial, dispozitivul de divizare
l

rotete semifabricatul cu valoarea pasului unghiular i se


prelucreaz golul urmtor. Productivitatea este sczut deoarece
timpii auxiliari sunt mari, iar n cazul frezelor deget-modul i
timpul de baz este mare. Metoda se recomand numai n cazul
produciei individuale sau de unicat a roilor cu numr mic de
dini i/sau modul mare (m>24) la care alt metod de danturare
nu se poate aplica.
17

Danturarea prin generarea profilului cu freza melc


modul. Se face pe maini unelte speciale, folosind freza - melc,
cu muchii drepte i dini detalonai (detalonare prelucrarea
dup o curb a spatelui dinilor pentru a menine profilul dup
reascuire). Prelucrarea cu freza-melc modul se bazeaz pe
proprietatea de a avea ca nfurtoare a danturii, atunci cnd se
rostogolete pe plan, o cremalier cu flancuri rectilinii.
Prelucrarea roilor dinate cilindrice prin mortezare se
realizeaz pe maini speciale de mortezat, profilul obinndu-se
prin generare. Scula are forma unei roi dinate, cu modulul egal
cu cel al roii care se prelucreaz. Partea activ este faa frontal
a dinilor sculei, iar pentru pstrarea profilului dup reascuire
dinii sunt detalonai.

Rulmentii.
Tehnologia de prelucrare a inelelor n vederea executrii cilor de rulare ale
rulmenilor radiali cu bile, cuprinde mai multe operaii, astfel:
I operaia de forjare a inelului cu fazele:
- nclzirea materialului;
- forjare, care cuprinde: debitare, refulare, matriare i
perforare;
- operaia de control;
- operaia de recoacere;
- operaia de sablare;
- la unele repere i operaia de laminare;
II - operaii de prelucrare mecanic prin achiere, strunjire i rectificare n starea
netratat termic (crud);
III operaii de control.
Fiecare operaie i faz se execut pe strunguri semiautomate i maini de rectificat,
folosindu-se dispozitive universale i speciale, verificatoare standardizate precum i proiectate
i executate n unitate. Sculele folosite sunt de asemenea standardizate.
Bilele se obin prin presare la rece (n prese speciale), urmat de pilire i eventual
rectificare. Se continu cu tratamentul termic de durificare, urmat de rectificare, lepuire i
sortare. Rectificarea i lepuirea se execut cu discuri din font special, cu soluii abrazive de
Al2O3, Cr2O3 i, n final, motorin. Se obin rugoziti de 0,04 m.
Rolele se obin prin debitare din bare, urmat de presare. Dup tratamentul termic de
durificare se continu cu operaiile de tobuire i de rectificare de eboare a generatoarei rolei.

Carterul.
Carterul se toarna sub presiune.

18

3.2

TEHNOLOGII DE ASAMBLARE

Asamblarea rotilor dintate pe arbore:


Operaiile principale care se realizeaz la asamblarea roii sunt:
o pregtirea roii, a arborelui i a carcasei n care se monteaz;
o asamblarea roii pe arbore;
o verificarea asamblrii.
verificarea profilului roii
verificarea rugozitii suprafeelor dinate
verificarea rectiliniaritii arborelui
verificarea strii i aspectului canalului de pan
curarea bavurilor de pe marginile dinilor i ale canalului de pan
verificarea penei i a canalelor de ungere
splarea i uscarea roii dinate
verificarea preciziei dimensionale
verificarea distanei dintre axe
Asamblarea rotii pe arbore:
Se realizeaz:

pe suprafee cilindrice;

pe suprafee conice.

Rulmentii. Montajul cu rulmeni este reprezentat de subansamblul format din arbore


(mpreun cu piesele susinute de acesta), lagre i carcasele pe care se sprijin.
Montajul cu rulmeni trebuie s asigure posibilitatea de rotire a arborelui i a pieselor
montate pe acesta i transmiterea sarcinii de la aceste piese la partea fix (batiu, carcas etc.).
Condiiile care trebuiesc respectate de un montaj cu rulmeni sunt:
s fixeze axial arborele (s permit transmiterea sarcinilor axiale de la arbore la carcas);
s fixeze radial arborele (s permit transmiterea sarcinilor radiale de la arbore la
carcas);
s nu introduc fore suplimentare n rulmeni, dac arborele se dilat i/sau se ncovoaie.
Tipurile de ajustaje se aleg n funcie de: modul de ncrcare al inelelor; tipul i mrimea
sarcinilor preluate; tipul i mrimea rulmentului; condiiile de temperatur; construcia
carcaselor; condiiile de montare-demontare; condiii speciale de mobilitate axial.
Modul de ncrcare a inelelor poate fi cu ncrcare periferic sau cu ncrcare local. Dac
sarcinile i pstrez sensul i direcia, inelul rotitor este ncrcat periferic i se recomand
montarea lui cu strngere, iar inelul nerotitor este ncrcat local i se recomand montarea lui
liber.
Tipul i mrimea sarcinii influeneaz mrimea strngerii la ajustajele presate, n sensul
creterii strngerii necesare cu mrimea sarcinii sau a ocurilor.
Tipul i mrimea rulmentului determin strngeri mai mari la rulmeni cu role i mai mici la
rulmeni cu bile i de asemenea strngeri cu att mai mari cu ct rulmentul este mai mare.
19

Condiiile de temperatur determin strngeri sau jocuri cu att mai mari cu ct temperatura
de funcionare este mai mare.
Construcia carcasei poate fi cu plan de separaie caz n care nu este permis alegerea unui
ajustaj cu strngere n carcas, sau far plan de separaie, obligatorii n cazul sarcinilor cu aciune
periferic pe inelul exterior. La carcase subiri sau din materiale uoare se recomand strngeri
mai mari.
Condiiile de montare i demontare trebuie s fie ct mai simple. Dac ambele inele se
monteaz cu strngere este recomandat alegerea rulmenilor demontabili sau a rulmenilor cu
alezaj conic i buc de extracie.
Condiiile speciale de mobilitate axial se realizeaz prin alegerea unui ajustaj liber ntre
inelul cu ncrcare local i piesa conjugat.
Carterul.
Carterul asamblat al cutiilor de viteze longitudinale (fig.7.8.a.) satisface toate solutiile de
organizare a transmisiei care sunt folosite cnd motorul este amplasat longitudinal: clasica, totul
fata sau integrala. Constructia este realizata din doua semicartere ce contin n planul de
asamblare axele arborilor.

20

4 MODALITI DE DETERIORARE A CUTIEI DE VITEZE


4.1 MODALITI NORMALE DE DETERIORARE
Defectele in exploatare ale cutiei de viteze se pot manifesta sub forma:blocarea
cutiei de viteze, raminerea cutiei intr-o treapta, fara posibilitatea de a mai cupla alta,
autodecuplarea cutiei de viteze, schimbarea cu zgomot a treptelor la demaraj, cu
ambreiajul decuplat complet, zgomot continuu mai puternic la mersul in plina sarcina,
zgomot asemanator unui huruit puternic sau unei trosnituri, cu intentii de blocare a cutiei
de viteze, bataie ritmica: schimbarea greoaie a treptelor.
Autodecuplarea cutiei de viteze (sare din viteza) defectul se poate datora
urmatoarelor cauze:defectarea dispozitivului de fixare a treptelor,danturilor pinioanelor
si danturilor de cuplare (crabotii) uzate accentuat,rulmenti cu jocuri mari,jocuri axiale
mari ale pinioanelor pe arborele secundar.
Uzura excesiva a rulmentilor conduce la jocuri mari care determina neparalelismul
cutiei de viteze. Defectul se datoreste unui numar mare de cauze: ungerea insuficienta,
existenta unor impuritati in ulei, montaj prea strins, centrarea incorecta a cutiei de viteze
fata de motor.
Shimbarea cu zgomot a treptelor la demaraj, cu ambreiajul complet decuplat.
Cauza defectiunii o poate constitui uzura sau deteriorare sincronizaritoarelor:
indeosebi se uzeaza inelel de blocare.
Datorita functionarii necorespunzatoare a sincronizatoarelor, cuplarea treptelor
se face cu zgomot, datorita faptului ca vitezele unghiulare ale elementelor, in momentul
cuplarii, nu mai sint egale.
Bataia ritmica. Defectiunea se datoreste ruperii danturii rotilor dintate. Daca
zgomotul este la fel de puternic in oricare dintre trepte, inseamnaca s-a produs ruperea
danturii rotilor dintate permanent angrenate, fixe pe arbori. In cazul in care ruperea
danturii s-a produs la o roata dintata libera pe arbore si care se cupleaza cu ajutorul
unui sincronizator, bataia apare numai intr-o anumita treapta, cind se cupleaza roata
respectiva. Continuarea drumului se va face cu automobilul remorcat pina, la atelierul
de reparatii.

21

4.2 MODALITI ANORMALE DE DETERIORARE


Raminerea cutiei de viteze intr-o treapta, fara posibilitatea de a mai cupla alta.
Defectul se datoreste mai multor cauze, mai importante fiind: ruperea manetei de
schimbare a treptelor, ruperea furcilor de cuplare sau tijelor culisante, defectarea
dispozitivului de zavorire si congelarea uleiului pe timp de iarna.
Ruperea manetei de schimbare a treptelor de viteze se poate datora oboselii
materialului sau manevrarilor bruste, indeosebi iarna, cind uleiul de transmisie din carter
este prea viscos.
Ruperea dintilor pinioanelor conduce la blocarea cutiei de viteze, atunci cind
fragmente din dantura sparta se intepenesc intre dintii pinioanelor.
Cauzele ruperii dintilor pinioanelor pot fi: solicitari mari, datorita ambreierilor
bruste, manevrari gresite ale manetei de comanda, oboseala materialului si uzuri
avansate. Inlaturarea defectului se poate face numai intr-un atelier de reparartii prin
inlocuirea pinioanelor cu dintii rupti.

22

5 JUSTIFICAREA SOLUIEI CONSTRUCTIVE ALESE I


CALCULUL CUTIEI DE VITEZE
5.1 JUSTIFICAREA SOLUIEI CONSTRUCTIVE
Am ales aceasta solutie contructiva pentru ca este o solutie clasica care si-a dovedit eficienta si fiabilitatea in timp.

5.2 ALEGEREA REGIMURILOR DE CALCUL


-momentul maxim dezvoltat de motor:
Mm=354 Nm

5.3 CALCULUL DE PREDIMENSIONARE

23

5.4 Exemplu de calcul


Calculul cutiei de vitez
Calculul roilor dinate
C 403 MM

Distana dintre arbori (C)


Se adopt C =

149.43 mm

125.0 mm
Treapta I

C1

z1
68

z2

17

z11
51

z12
50

18

1,2

150.0

24.95

i2nou
4.85

i2
2.51

i1nou
24.9
5
8.33

Treapta II
C1
68

z9
42

z10
26

24.95

C
150.0

Treapta III
C1
68

z7
33

z8
35

24.95

C
150.0

i3nou
2.83

i3
1.59

Treapta IV
C1
68

z5
24

z6
44

24.95

C
150.0

i4nou
1.64

i4
1.00

Treapta V
C1
68

z3
15

z4
53

,4
24.95

C
150.0

i6nou
0.85

i6
0.00

Calculul de dimensionare I verificare

mn

2C
cos mmim
z2 z1

3.33

m in

Distana dintre axe (C)


C

1 mn
(z1 z2 )
2 cos 1,2

24

pentru dinI cementaI I cliI

Se adopta C(STAS)
=

124.00 mm

125 mm

Alegerea materialelor I a tensiunilor limit


Se alege oel aliat destinat construciei de maini : 18MoCrNi13
STAS 791 - 80
Tratamentul aplicat : cementare I clire
3.2. Determinarea elementelor geometrice ale tuturor roilor
Elementele geometrice
Elementele profilului de referin

an

Unghiul de presiune de referin :

20

Coefic. inlimii capului de referin:

h an

Coefic. jocului la capul dintelui de referin:

c n*

0.25

Modulul profilului de referin:

mn

pn pmn

Pasul profilului de referin:


Raza de racordare la piciorul dintelui de referin
TREAPTA I

a wt a t ;a wn a n
tga n
tga t

cos 9,10

0.401

z2
z
11
z1
z 12

8.33

Distana dintre axe (a)

1 mn
( z11 z12 )
2 cos 11..12

mm

150.0

Diametre cercuri de divizare

d11

r tn 0 .38 m n

21.87

Raportul de angrenare (u)


u

mn
z11
cos 11,12
25

12.57 mm
1.52 mm

d12

mn
z12
cos 11,12

221

mm

79

mm

Diametre cercuri de baz

db11 d11 cos a t


205 mm

db12 d12 cos a t

74 mm

Diametre cercuri de rostog.

d w11

d w12

d b11

cos a wt

d b12

cos a wt

221 mm

79 mm

Diametre cercuri de picior


z11

d f 11 mn
2han cn X n1
cos 11,12

206.5
9 mm

z12

d f 12 mn
2han cn X n 2
cos 11,12

73.41
2 mm

Diametre cercuri de cap

z12

d a11 2 cw mn
2 han 2 X n 2
cos 11,12

224.59 mm

z11

d a12 2 cw mn
2 han 2 X n1
cos 11,12

91.412 mm

26

27

28

29

30

31

32

Se adopta limea rotilor dinate dup cum urmeaz:


b1=
mm
41
b2=
mm
39
b3=
mm
38
b4=
mm
37
b5=
mm
35
TreaptaI
TreaptaII
TreaptaIII
TreaptaIV
TreaptaV

Fn
16644
19814.
2
25218.
1
34674.
9
6303.3
1

l
45.22
43.01
41.91
40.81
38.60

Rezultatele calculelor sunt prezentate n tabelul 3.1.

Nr. dinI

z12

Y
dj+1;dj

Kc

0.1220
221
1.634
1.4

0.1508
79
1.634
1.4

0.1344
185
1.676
1.4

v [m/s]

20.829

7.446

17.436

Kd

0.3777

0.8616

0.4404

Ke

1.4704

1.4704

1.5084

587.11

582.471

532.134

45.975
322.42
8
60.316
9

16.434

38.486

41.9501

98.2376

j+1;j
pc

z11

z10

66.9945

z9
0.147
2
115
1.676
1.4
10.83
8
0.650
4
1.508
4
529.4
87
23.92
3
61.066
6

z8
0.1428
146
1.687
1.4
13.760
0.5370
1.5181
517.180
30.372
77.528

z7
0.141
3
154
1.687
1.4
14.51
4
0.513
9
1.518
1
517.9
29
32.03
7
81.776
1

74.4809

Valoarea efectiv calculat a presiunii de contact se compar cu presiunea


admisibil de contact Pac = 1500 Mpa
z4
0.1519
234
1.669
1.4

z3
0.1153
66
1.669
1.4

33

Tabelul 3.1.
z6
0.1482
106
1.669
1.4
9.990
0.6928
1.5023
537.694
22.051
56.2875
92.5487

z5
0.131
9
194
1.669
1.4
18.28
4
0.422
9
1.502
3
540.8
27
40.35
8
103.01
7

22.054
0.3592
1.5023
458.277
48.679

6.220
0.9761
1.5023
787.56
3
13.730

3.6. Calculul de rezisten al arborilor la ncovoiere si torsiune


Calculul de predimensionare al arborilor din cutia de viteze
Arborele primar
dI 2,283 MM

32.00

mm

42.00

mm

Arborele intermediar si secundar

dII (04
. ...04
. 5)C
Arborele secundar
M 4 v st R C V l 4
M 4 v dr M 4 v st Fa i r d i
M 4 H R CH l 4
M iH

pd 3
; Wt 2Wi ; M
32
M i4
M t4

; t t4
Wi
Wt

Wi
i4

M 4v2 M 4H 2

e ch

tH

ik

i 4 2 4 t t 4 2 a dm 1 3 0 M P a

Rezultatele calculelor sunt


prezentate n tabelul 3.1.

34

Treapta

M4vst

260151.1

II
148320.
7

M4vdr

-1819.7

302158
964.656
148323.
8
60
21205.7
5

M4H

-1114.18

Mi4
d3

260153.5
60

Wi

21205.75

Wt

42411.5

Mt4

19654.52

42411.5
13101.2
7

12.2681
0.4634
12.3030

6.9945
0.3089
7.022

i4
tt4
ech4

Tabelul 3.1.
III
IV
53138
478030
9.9
293769. 80272
6
1
1043.58 844.07
3
4
478031. 53139
1
0.6
60
50
21205.7 12271.
5
85
24543.
42411.5
69
8289.30
6 5213.4
43.301
22.5425
6
0.1954 0.2124
22.546 43.304

Arborele intermediar
M

st

R EV l 6

dr

2V

st

F' ap r ' d p

2V

3V

3V

2V

R E H l 6 l 7 F tp l 7

i3

2v

st

R E V l 6 l 7 F' rp l 7 F' ap r ' d p

dr

st
3V

Fa i r d i

R EH l6

3V

2
3H

pd 3
pd 3
;Wt
;
32
16
M i3
M M u

; t t3
Wi
Wt

Wi
i3

ech

i 3 2 4 t t 3 2 a d m 1 30 M Pa

35

VI
175265
.9
552431
267.55
6
175266
.1
50
12271.
85
24543.
69
4170.7
2
14.282
0
0.1699
14.286

Rezultatele calculelor sunt prezentate n tabelul 3.2.


Tabelul 3.2.
Treapta

M3vdr

I
194747.
9
162160
4
116771
1
394168.
9

M2H

94705.8
6

M2vst
M2vdr
M3vst

M3H
Mi3
d
Wi
Wt
i3
tt3
ech4

495659
6
509228
7
55
16333.8
3
32667.6
5
311.763
2
47.8767
1
326.136
5

II
300669.
6
1499229
1832637
1104940
169299.
3

2607790
3187339
60
21205.7
5
42411.5
150.305
4
36.8772
6
167.425
9

III
28139
8.6
12231
24
14360
82
70838
5.3
33476
7
57613
2.7
15473
40
60
21205.
75
42411.
5
72.967
94
36.877
26
103.74
99

Arborele primar

M BV R AV l1
M iV st R AV l1 l 2 R BV l 2
M iB M iV 2 M iH 2
pd 3
pd 3
Wi
; Wt
;
32
16
Mt MM
t tB

Mt
Wt

36

IV
389475
.3
107436
6
154609
3
818396
746406
195396
5
249166
3
60
21205.
75
42411.
5
117.49
94
36.877
26
138.72
94

VI
273063.2
1785531
1310990
583293.1

-517453

-368065
1361678
50
12271.85
24543.69
110.9595
63.72391
168.9821

Se adopta diametrul arborelui pri

d=

30

mm

Rezultatele calculelor sunt prezentate n tabelul 3.3.

Treapta
MBv

I
68

II
-10152

Mivst

268216

Mivdr

25650.8

-425751
183185.
9

MBH

60858.5

52590.0

MiH

283921

265179

MiB
Wi
Wt
ttB

390578
2650.7
5301.4
98.339

501582
2650.7
5301.4
98.339

iB

147.348

189.225

Tabelul 3.3.
III
IV
93365 218463
36071
1 472912
11814 230346
5.4
.7
38496. 13831.
0
5
23323
3 177327
42954
6 505065
2650.7 2650.7
5301.4 5301.4
98.339 98.339
162.04 190.53
9
9

37

VI
77958

-354148

-111582.4

-63315.6
289491
457412
2650.7
5301.4
98.339
172.561

ech4

245.752

272.926

254.83
8

273.83
9

261.649

3.7. Verificarea rigiditii arborelui intermediar


f 'pv

sgeata la deplasarea roii p' n plan vertical


f 'pv f ' pv 1 f 'pv 2 f 'pv 3 f 'pv 4
f 'pv 1

F' rp l 6 l 7 l 8

2 L 3 EI

f 'pv 2 F' ap r 'd p 2 l 6 2 L 3 2 2 l 6 L 3

Ll 6

F' ri l 8
f 'pv 3
l 6 3 L 32 l 6 l8 2 l 6
6EIL 3

l6 l7
F' ai r 'di l 6 3
2
f 'pv 4
2 l6 l7 L 3

2 EI 3L 3
3
L3

f 'p H f 'p H1 f 'p H 2

f 'p H1
f 'p H 2

F' tp l 6 2 l 7 l 8

2 l
6

2 EIL 3

F' ti l 8
l 6 L 32 l 6 l8 2 l 6
6EIL 3

f 'p f 'pV 2 f 'p H 2

Treapta

II

III

f'pv1

0.000031

0.000032

0.000032

f'pv2

0.000503

0.000563

0.000503

f'pv3
f'pv4

0.000035

0.000094

0.000074

-0.000145

-0.00004

0.000058

f'pV

-0.00007

0.000582

0.000074

f'pH1

-0.00007

-0.00007

0.000017

f'pH2

0.000074

0.000207

0.000094

f'pH

-0.00001

0.00013

0.000059

f'p

0.000424

0.00059

0.000594

IV
0.00003
3
0.00003
1
0.00006
5
0.00006
0.00078
9
0.00009
4
0.00005
8
0.00007
8
0.00005
9

38

VI
0.000033
0.000031
0.000065
0.00006
0.000789
0.000094
0.000058
0.000078
0.000059

Rezultatele calculelor sunt


prezentate n tabelul de mai
jos.

pd'p4

64
f'iv f'iv1f'iv2 f'iv3f'iv4
F'ri l6 l7 l82
2

f'iv1

2L3EI

F'rp l7 l8l6 l7
l7 l8l6 l7 L 2 l l 2

f'iv2
l73
7 8
3
6EI
L3
L3

F'rpr' dp l6 l7
2
l62

f'iv3
l7
2
l

7
6 3 3 L 6
2EI 3L3

l6 l7
F' r
2
f'iv4 ai 'di 2l6 l7 L32 3l6 l7L3
2EI
L3

f'iH f'iH1f'iH2
3
F'tp l7 l8l6 l7
l7 l8l6 l7 L 2 l l 2

f'iH1
l73
7 8
3
6EI
L3
L3

39

5.4 CONCLUZIE PRIVIND CALCULUL:


Din calculi au rezultat dimensiunile cutiei de viteze

40

IDENTIFICAREA UNEI MODALITI DE


CRETERE A CALITII CUTIEI DE VTEZE

Modalitati de crestere a calitatii cutiei de viteze :


-utilizarea unor materiale mai usoare
-folosirea unor tehnologii de fabricare performante
-

7 IDENTIFICAREA UNEI MODALITI DE REDUCERE A


COSTULUI CUTIEI DE VITEZE
Modalitati de reducere a costului de productie a cutiei de viteze
-Fabricarea intr-o uzina cu mana de lucru ieftina
-Folosirea unor aliaje cu aceiasi rezistenta mecanica

41

8. CONCLUZII
Aceasta cutie de viteze este foarte raspandita datorita fiabilitatii , dimensiunilor si
greutatii reduse.

8.1PROBLEME I DIFICULTI NTMPINATE I


REZOLVATE
Problemele intalnite au fost la desenarea in Autocad 3D,deorece nu am mai lucrat
piese tridimensionale pana acum, dar avad experienta unui curs de Autocad 2D am rezolvat
aceasta problema.

8.2CTEVA LUCRURI NVATE PRIN REALIZAREA


PROIECTULUI
Prin realizarea acestui proiect am inteles principiul de functionare al unei cutii de viteze cat
si modul in care se proiecteaza .Totodata mi-am imbunatatit cunostintele legate de Autocad 2D si
3D.

42

BIBLIOGRAFIE

Untaru,M..a. Calculul i construcia automobilelor. E.D.P., Bucureti, 1982.

Automobile si Tractoare . M. Constantinescu 1977

www.google.com

www.wikipedia.com

43