Sunteți pe pagina 1din 20

Elemente de baz

n procnoza timpului

Tema 1

Codul Sinoptic Internaional (CSI)

I . Aspecte generale;
II. Continutul sectiunilor 0 si 1.

I.

Scopul final al meteorologiei este prevederea timpului.

Starea vremii sau starea timpului reprezinta valorile tuturor valorilor meteo la un
moment dat. Timpul sau vremea din punct de vedere meteorologic reprezinta. Succesiunea
continua a starilor atmosferei intr-un interval de timp (o zi ; o saptamana; o luna; un an ).
Procnoza timpului se face pe baza datelor meteo, provenite de la un numar mare de statii meteo
situate pe suprafete foarte intinse numite regiuni naturale sinoptice.
In emisfera Nordica exista 3 regiuni natural sinoptice:
a) Asiatica;
b) Europeana;
c) Americana.
!! Delimitarea nu este conventionala, ci este in functie de centribarici varipermanenti si
sezonieri care determina evolutia starii vremii in regiunile sinoptice.
Regiunea naturala sinoptica europeana se dezvolta din vestul Islandei (3 longitudine
vestica) pana in regiunea raului Enisei ( 90 longitudine estica ) si intre 30 90 latitudine
nordica.

Pentru prevederea vremii sunt necesari circa 20 parametrii atmosferici esentiali proveniti de
la un numar mare de statii amplasate in puncte representative pe intreg cuprinsul regiunii.
Datele necesare sunt transmise prin codul sinoptic international. (CSI).
CSI a fost elaborat de OMM in 1981 si pus in practica de la 1 ianuarie 1982.
Este alcatuit din doua sisteme :
a) Unul terestru cu formula : FM-12 10 SYNOP;
b) Pentru statiile meteo de pe mare sau de pe coaste cu formula : FM- B 10 SHIP.
Codul sinoptic este alcatuit din grupe de cifre si indici sinoptici majoritatea de lungime
egala grupate in 5 sectiuni. Sectiunile au utilizare selective.
SECTIUNEA 0
Asigura identificarea mesajului.
SECTIUNEA 1
Folosita partial sau total in functie de ora de observatie si de elementele masurate.
SECTIUNEA 2
Folosita partial sau total de statiile meteo de pe mare si unele de pe litoral in functie de
elementele masurate.
SECTIUNEA 3
Este utilizata selective si regional fiind inclusa partial sau total numai la anumite ore
standard pentru transmiterea unor date sau detalieri suplimentare necesare in schimbul
national sau regional de date.
SECTIUNEA 4
Se utilizeaza cand varful norilor se afla sub nivelul altitudinal al statiei meteo.
SECTIUNEA 5
Se foloseste pentru transmiterea mesajelor de avertizare privind producerea unor
fenomene meteo de risc sau a altor detalii stabilite de ANM.
Schimbul international de date meteo se face de 4 ori pe zi la orele 0,6,12,18.
Datele meteo sunt corelate cu datele meteo de altitudine obtinute prin radare ,
observatoare meteo , sateliti.
II. Continutul sectiunilor 0 si 1 .
Sectiunea 0 cuprinde:

a)
b)
c)
d)

date indentificare ( ora , ziua );


unitatea de masura a vitezei vantului;
indicativul numeric al statiei;
date asupra pozitiei.
Sectiunea 1 cuprinde :

e) date destinate schimbului international ce sunt cuprinse in formula sinoptica


FM-12SYNOP;
Telegrama sinoptica ( meteorul ) provenita de la statiile meteo terestre ( cu personal sau
automata ) se transmite dupa urmatoarea schema sinoptica:

Mi Mi Mj Mj

YYGG iw

IIiii

iR ixh VV

Nddff

1snTTT

2snTdTdTd

3P0P0P0P0

4PPPP

5appp

6 RRRtR

sectiunea 0 .

7wwW1W2

8NhCLCMCH. 9 h h //

sectiunea 1.

III. Descifrarea grupelor de indici simbolici


Sectiunea 0
Mi Mi Mj Mj

YYGG iw

IIiii

Mi Mi Mj Mj = ne indica tipul de mesaj SYNOP sau SHIP sau tipul de statie terestra sau
maritime.

YYGG iw
YY = ziua din luna;
GG = ora reala a observatiei rotunjita la ora intreaga UTC cea mai apropiata.
3

iw = este indicativ pentru unitatea de masura a vitezei vantului (m/s sau noduri ).

IIiii
I I = este indicativul regional egal cu 15 , egal Romania.
!!! Pe hartile sinoptice Romania si Bulgaria fac parte din careul geografic 15.
iii = indicativul national al statiei in Romania.

! Indicativul national este cuprins intre 00 499.


Exemplu : IIiii = 15 499 = Mangalia
II = 15
iii = 499.
Sectiunea 1
iR ixh VV

Nddff

1snTTT

iR ixh VV
iR = ne indica absenta sau prezenta grupei pricipitatiilor ( cu cifra de control 6).
Daca iR este 0 sau 1 grupa este prezenta.
Daca iR este 3 sau 4 grupa este omisa.
Se codifica prin tabela 18 19 .
ix = ne indica modul de exploatare a statiei cu personal sau automata daca este inclusa
grupa cu cifra de control 7. Se codifica cu tabele 1870.
Exemplu: ix = 1 rezulta statie cu personal si grupa 7 .
h = este inaltimea bazei celor mai josi nori fata de nivelul statiei; se codifica cu tabela
1600.
Exemplu : daca h= 0 rezulta inaltimea bazei norilor intre 0- 50 m .
h = 1 rezulta 50- 100 m .
VV = vizibilitatea orizontala la suprafata solului ce se codifica print abele 4377.
4

!! Prin VV se indica cel mai indepartat reper vizibil si indentificabil.


Daca VV nu este aceasi pe toate directiile prin VV se va exprima cea mai mica distanta.
Exemplu : VV = 00 rezulta vizibilitate mai mia de 100 m .
Daca VV = 99 rezulta vizibilitate mai mare sau egala de 50 de km.

Nddff
N = nebulozitatea totala data de toate genurile de nori.
Se codifica cu tabela 2700.
Exemplu : daca N= 3 rezulta grad de acoperire a cerului 3 optimi sau 10 zecimi.
dd = este directia vantului exprimata in decagrade pentru statiile dotate cu anemometru ,
anemografe si senzori de vant.
Se codifica cu tabele 0877.
!!! Daca statiile meteo au numai giruete se folosesc tabelele de sub tabela 0877.
ff = viteza vantului exprimata in m/s determinate intr-un interval de 10 minute ce precede
observatia.

1snTTT = indica temperatura aerului exprimata in grade si zecimi de garde celsius.


1 = cifra de control ;
sn = semnul temperaturii , se codifica cu tabela 3845.
Daca sn = 0 , rezulta temperatura mai mica sau egala de 0 .
sn = 1 , rezulta temperatura mai mica de 0 .
TTT= temperatura in momentul observatiei.
t= 10,9 rezulta 10109.
5

t = - 0,4 rezulta 11004.

2snTdTdTd

3P0P0P0P0

4PPPP

2snTdTdTd = indica temperatura punctului de roua exprimata in grade si zecimi de grade


Celsius.
2 = cifra de control ;
sn = semnul temperaturii ce se codifica cu tabela 3845.
TdTdTd = temperatura punctului de roua.

Exemplu: Td = -0,1 = 21001


!!! Daca sn = 9 grupa devine 29UUU fiind indicata umezeala relative a aerului exprimata
in procente.
!! Se indica umezeala relative la statiile meteo care nu pot masura Td.
!!!! Cand umezeala relative este 100% se ocupa toate cele 3 pozitii ale lui U , in
celelalte cazuri , prima pozitie a lui U este = 0.

3P0P0P0P0 = indica presiunea atmosferica la nivelul statiei exprimata in hectopascali


(h Pa) sau milibari (mb) , citita la barometru si corectata pentru temperatura de 0 .
!!! Se omite cifra miilor din valoarea presiunii.
P0 = 978,2 mb rezulta 39782.
= 1002,2 mb rezulta 31022
= 1010,2 mb rezulta 30102.
3 = cifra de control ;
P0P0P0P0 = presiune atmosferica la nivelul statiei.

4PPPP = presiune atmosferica la nivelul marii exprimata in mb sau hPa . Se codifica ca la


grupa de control 3 fiind omisa cifra miilor.
P = 920,9 rezulta 49209.

5appp

6 RRRtR

7wwW1W2

5appp = indica tendinta barometrica din ultimile 3 ore ce preced ora de observatie.
5 = cifra de control;
a= caracteristica tendintei barometrice ce se codifica cu tabela 0200.
ppp = valoarea tendintei barometrice exprimata in hPa sau mb.
52 198 = 19,8 mb.

6 RRRtR = indica cantitatea de precipitatii cazuta in intervalul de 6 sau 12 h care precede


momentul observatiei Se codofica cu tabela 3590.
tR = durata perioadei de referinta pentru cantitatea de precipitatii cazuta . Se codifica cu
tabela 4091.

7wwW1W2 = indica starea timpului.


7 = cifra de control;
ww = starea timpului in momentul observatiei. Se codifica cu 4677.
W1W2 = este starea timpului in intervalul de timp care precede momentul obeservatiei. Se
codifica cu tabela 4680.

8NhCLCMCH. 9 h h //

8NhCLCMCH. = indica toate genurile de nori si nebulozitatea inferioara si partiala.


8 = cifra de control;
7

Nh = nebulozitatea partiala sau inferioara data de toate genurile de nori inferiori (CL ) si
in absenta acestora de toate genurile de nori mijlocii (CM ) . Se codifica cu 2700 .
CL nori inferiori . Se codifica cu 01513.
CM - nori mijlocii . Se codifica cu 0515.
CH nori superiori . Se codifica cu 0509.

9 h h // = indica inaltimea celor mai josi nori cu o precizie de 30m .


!!! La statiile meteo, unde nu se masoara intrumentar precizia corecta pentru inaltimea
bazei celor mai josi nori , grupa este omisa.
9 = cifra de control;
hh = se codifica cu tabela 1677.

Aplicaie

Folosind codul sinoptic sectiunile 0 si 1 descifrati telegrama sinoptica cifrata.


15 373

32 945

20 000

10 013

21 089

30 090

40 217

52 018

82 500.

15 373
15 II (Romania );
373 iii (Pitesti).

32 945
3 iR = grupa precipitatiilor este omisa;
2 ix = statie cu personal , grupa 7 este omisa;
9 h = 2500 sau mai mult sau nu sunt nori ;
45 VV = 4,5 km vizibilitate orizontala.

20 000
2 N = gradul de acoperire a cerului ( 2/8 );
00 dd = directia vantului (calm);
00 ff = calm ( viteza vantului).

10013
1 cifra de control;
0 - sn (temperatura pozitiva sau egala cu 0 );
013 TTT (13 ) temperatura in momentul observatiei.
21089
2- cifra de control;
9

1- sn (temperatura negativa)
089- TdTdTd (-8,9 ) temperatura punctului de roua.

30090
3- cifra de control ;
0090 P0P0P0P0 (1009,0 mb ) presiune atmosferica la nivelul statiei.

40217
4- cifra de control;
0217 PPP (1021,7) presinua atmosferica la nivelul marii.

520818
5 cifra de control;
2 a = in crestere ( uniforma sau neuniforma )- Presiunea atmosferica este mai ridicata
decat cu 3 ore mai innainte.
08 ppp (1,8 mb) valoarea tendintei barometrice.

82500
8- cifra de control;
2 Nh (2/ 8 sau 2/10)
5 Stratocumulus cumulogenitus (Stratocumulus ce s-a format prin etalarea norilor
Cumulus , norii Cumulus pot fi deopotriva prezenti.
0- fara nori CM (fara nori Altocumulus , altostratus)
0 fara nori CH (fara nori Cirus , Cirocumulus).

Tema 2
10

Harta sinoptic de baz sau de sol


I. Aspecte generale
Harta sinoptica de baza sau de sol este o harta geografica ce reprezinta regiuni mai mult
sau mai putin intinse de pe suprafata Globului pe care sunt inscrise principalele elemente ale
starii vremii observate sau masurate la aceeasi ora la statiile meteo de pe teritoriul raspectiv.
Se realizeaza de 4 ori pe zi fiind reprezentarea grafica a starii timpului in momentul
observatiilor.
Sinopticienii completeaza datele provenite de la statiile meteo cu informatii obtinute din
sondajele aerologice.
Pe baza acestor date se realizeaza hartile aerologice pentru nivelele izobarice de 850 mb ,
700 mb, 200 si 100 mb , harti ce se numesc harti de topografie baric ace prezinta campul baric,
temperatura, umiditatea , directia si viteza vantului.
Centrele meteo care intocmesc hartile inscriu : in culoare rosie valorile temperaturii
aerului , temperatura punctului de roua , temperature extreme si a tendintelor barimetrice pentru
presiunea in scadere la care se adauga caracteristicile norilor superiori.
Restul elementelor meteo sunt inscrise in albastru sau negru.

Etapele de prelucrare a hartii sinoptice de baza sunt :


a) trasarea izobarelor si marcarea zonelor cu presiune ridicata si scazuta;
b) trasarea izotendintelor barice si marcarea zonei de crestere si de scadere a presiunii;
c) determinarea pozitiei fronturilor atmosferice si a precipitatiilor caracteristice maselor de
aer;
d) colorarea hartii si evidentierea fenomenelor atmosferice , precum si notarea maselor de
aer.

Izobara este linia care uneste puncte cu aceeasi presiune atmosferica .


Reguli de trasare a izobarelor
-

Pe hartile la scara 1:10.000.000 se traseaza din 5 in 5 mb.


11

Pe hartile zonale cu scara 1:5.000.000 se traseaza din 2,5 I 2,5 mb. Se tine cont de viteza si
directia vantului, astfel incat la viteza mare a vantului distanta dintre izobare este mica.
Pentru izobarele deschise valoriile se trec in ambele parti;
La izobarele inchise se intrerupe izobara in directia meridianului ce trece aproximativ prin
centrul zonei si se scrie cifra corespunzatoare.
Izobarele se noteaza cu valori intregi in mb.
!!! In centru , zona de joasa presiune (ciclonii) se scrie litera D cu rosu.
In centrele zonelor de inalta presiune (anticicloni ) se scrie litera M in albastru.
Pe hartile sinoptice indentificarea tipului geographic al masei de aer se face in zonele
unde acestea sunt representative din punct de vedere al caracterisiticilor propietatilor
folosindu-se urmatoarele simboluri:

cA aer continental artic;


mA aer maritime artic;
cP aer continental polar sau temperat;
mP aer maritime polar / temperat;
cT aer continental tropical;
mT aer maritim tropical;
aE aer ecuatorial.

Pe harti se incriu :
a) printr-o sageata : cand o masa de aer se afla in transformare intr-o alta masa de aer;
mP mT
b) + pentru un amestec dintre 2 mase de aer;
mP + mT
c) cand o masa de aer se afla deasupra altei mase de aer;
mT
cP
De regula pe fronturile atmosferice iau nastere ciclonii si curentii asccendenti ce
determina caderi de precipitatii pe zone intinse.

Analiza hartii sinoptice presupune:

12

stabilirea principalelor procese fizice ce au loc in atmosfera la un moment dat si


tendinta lor in evolutie;
corelarea diferitelor elemente meteo si fenomene meteo de la o statie meteo
inscrise la aceeasi ora de observatie;
comparaea acestor date cu date de la statii innvecinate;
compararea acestor date de observatie cu cele inscrise pe hartile sinoptice
anterioare in urma carora rezulta directia si viteza vantului si deplasarea centrilor
barici si a fronturilor atmosferici.
Analiza hartii sinoptice reprezinta diagnoza prin care se stabileste situatia sinoptica curenta
si in linii mari caracterisitice situatiei viitoare.
Urmeaza procnoza ce consta in prevederea propiu-zisa a timpului.
!!! De regula in ciclon vremea este urata cu nebuozitate accentuata si precipitatii.
De regula in anticiclon vremea este frumoasa , fara precipitatii si cu nebulozitate slaba.
Sunt prevazute urmatoarele elemente si fenomene meteo:
a) temperatura aerului si inghetul la sol;
b) precipitatii, ceata, si depunerile de gheata;
c) vantul la sol si in altitudine;
d) viscolul si fenomene orajoase.
Pe langa analiza si interpretarea hartilor sinoptice, sinopticienii trebuie sa tina cont de o serie
de principii confirmate in practica.

13

Surs: https://www.google.ro

14

Tema 3

Prelucrarea i interpretarea principalelor elemente meteo

I. Temperatura aerului;
II. Precipitatiile;
III. Vantul.

Histograma temperaturii aerului


Histograma este o diagrama in care distributia temporala a frcventei sau a valorii medii este
reprezentata prin coloane dreptunghiulare alaturate.
Pentru realizarea histogramei temperaturii medii lunare se construieste un sistem de axe pe
abcisa (ox) si se trec zilele si lunile din an iar pe ordonata (oy) se trec temperaturile medii
lunare sub forma de coloane.
Scarile de reprezentare sunt:
a) orizontala = 1m= 1 zi (31mm ianuarie)
b) verticala- 1 cm = 1

!!! Coloanele vor avea o latime = cu numarul de zile ale lunii respective si inaltimea = cu
valoarea temperaturii medii ale lunii respective.
Se traseaza apoi curba temperaturii medii lunare cu negru ce va trece prin mijlocul
superior al coloanelor dupa urmatoarea regula:

Portiunea exclusa din suprafata dreptunghiului sa fie egala cu cea inclusa.


Se traseaza in culoare rosie si temperatura medie anuala printr-o linie dreapta ,
paralela cu ox.
15

Avantajele histogramei
-

Elimina eroriile ;
Se poate afla temperatura medie , multianuala pentru oricare zi din an (perpendiculara
dusa din axa ox catre curba temperaturii medii lunare);
Durata medie a intervalului cu temperature mai mici sau egale de 0 C, mai mari de 0
sau egale de 5, 10, 15, 20 .

Histograma stabileste date medii de trecere a temperaturii medii zilnice oeste anumite
praguri si a frecventei medii a temperaturii, considerate din 5 in5 .
Aceste date medii se folosesc la trasarea izocronelor.
Aplicatie
Realizati histograma cu titlul : Histograma temperaturii aerului la statia meteo Caracal ,
pentru perioada de timp 1900-1980.
Tabel nr. I temperatura medie lunara si anuala la statia meteo Caracal pentru perioada
1900-1980.
Luna
Zile
t

I
31
-2,9

II
28
-0,7

III
31
4,9

IV
30
11,6

V
31
17,1

VI
30
20,8

16

VII
31
22,9

VIII
31
22,4

IX
30
17,8

X
31
11,5

XI
30
5,5

XII
31
-0,1

An
365
10,9

Tema 4

Prelucrarea datelor climatologice


Vntul

Vantul cu caracteristicile lui (viteza, directie, intensitate) , reprezinta elementul meteo cu


cele mai mari variatii in timp si spatiu .
Climatologic prelucrarea datelor eoliene consta in :
a) calcularea frecventei pe directii, exprimata in % din numarul total de cazuri.
b) calcularea vitezei exprimata in m/s pe cele 8 directii;

c) calcularea frecventei pe interval de viteza.


Climatologic cel mai des folosit este frecventa pe cele 8 directii la care se adauga
valoarea calmului atmosferic , astfel incat totalul sa fie 100%.
Diagrama polara sau roza vantului este graficul cel mai des folosit pentru reprezentarea
regimului vantului astfel:
Se traseaza cele 4 axe principale , apoi se noteaza pe fiecare axa punctele vitezei si frecventei
vantului ca in final sa fie unite prin linii drepte.
Pe roza se va mai trece calmul atmospheric fie printr-un cerc cu raza corespunzatoare
acestuia, fie se noteaza in interiorul unui cerc , fie se trece la legenda.
Pentru ca in majoritatea cazurilor valoriile frecventei sunt mult mai mari decat ale vitezei se
folosesc scari de reprezentare diferite. Pentru o imagine cat mai ampla a regimului vantului se
va reprezenta pe aceeasi roza atat frecventa cat si viteza vantului.
!!! In excel roza vanturilor se realizeaza pe baza figurii de tip radar iar valoarea calculului se
noteaza prin inserare de sub legenda.

Aplicatie

17

Folosind tabelul de mai jos , realizati roza vantului cu titlul Frecventa medie (%) si viteza
medie (m/s) a vantului la statia meteo Tulcea pentru perioada de timp1946 1955.

Tabel numarul 1 Frecventa medie (%) si viteza medie (m/s) a vantului la statia meteo
Tulcea pentru perioada 1946-1955".

Directie
Frecventa
medie
Viteza
medie

N
14,8

NE
10,5

E
5,1

SE
10,1

S
8,6

SV
7,8

V
3,7

NV
9,5

Calm
38,8

2,7

2,6

1,9

2,5

2,7

2,3

1,6

2,4

Cuprins
18

Tema 1 .Codul Sinoptic Internaional (CSI).1


Aplicaie...9
Tema 2 .Harta sinoptic de baz sau de sol.11
Tema 3 .Prelucrarea i interpretarea principalelor elemente meteo....15
Tema 4 Prelucrarea datelor climatologice
Vntul..17

19

20