Sunteți pe pagina 1din 38

SUBIECTE

1.Straturile epidermului: enumerare


Epidermul este un epiteliu pavimentos pluristratificat, alcatuit, in principal din
keratinocite,celule care sintetizeaza keratina cu rol de sustinere si protectie.Alaturi de
acestea sunt prezente dendrocitele reprezentate de melanocite, celule Langerhans, Celule
Merkel si celule dedritice nedeterminate.
Keratinocitele sunt dispuse in mai multe straturi, care dinspre profunzime spre
suprafata sunt:
a.Stratul bazal/germinativ consta intr-un singur rand de keratinocite cilindrice,
voluminoase, cu axul mare perpendicular pe membrana bazala, pe care sunt dispuse in
palisada.La acest nivel, keratinocitele se numesc keratinoblasti si au o bogata activitate
mitotica, germinativa.Citoplasma este intens bazofila, nucleul voluminos.Aderenta
keratinoblastilor de membrana bazala este asigurata de hemidesmozomi si de prelungirile
citoplasmatice neregulate ale fetei profunde a celulelor bazale.
b.Stratul spinos:/malpighian sau corpul mucos consta in 6-20 randuri de keratinocite si
reprezinta >50% din grosimea epidermului;coeziunea intercelulara este realizata de
desmozomi;celulele din acest strat sunt voluminoase si pe masura ce se apropie de stratul
urmator(granulos), keratinocitele se turtesc.
c.Stratul granulos/Langerhans consta in 5-6 randuri de celule romboidale, cu axul mare
paralel cu suprafata pielii, cu nuclei picnotici si organite celulalre care se degradeaza si
dispar progresiv.
d.Stratul lucidum este mai evident la nivelul palmelor si plantelor si consta in 2-3
randuri de celule turtite, cu nuclei picnotici sau absenti si fara organite celulare.
e.Stratul cornos: este alcatuit din 4-10 randuri de keratinocite numite cornocite,turtite,
orizontale, fara nucleu si organite celulare.Partea cea mai superficiala a stratului cornosstratul disjunct- este formata din celule care se pot desprinde la cele mai mici
traumatisme.Cornocite isi pastreaza rezistenta, dar forta de coeziune slabeste
progrogresiv si se produce descuamarea, proces care asigura reinnoirea fiziolog a
epidermului.Acest fapt se brealizeaza in 26-28 zile.
Melanocitele sunt celule dendritice localizate la nivelul stratului bazal, la nivelul
bulbului firului de par si tecii sale externe, la nivelul retinei si coroidei.Melanocitele
sintetizeaza melanina, care se afla in citoplasma acestora sub forma unor organite
caracteristice numite melanosomi.Ei sunt transferati keratinocitelor si contribuie la
determinarea culorii pielii si au rol in fotoprotectie.
Celulele Langerhans sunt celule dendritice localizate in portiunea bazala a
epidermului, in derm, anexele pieliee, la nivelul mucoaselor, limbii, amigdalelor, in ggl
limfatici si in timus.Au fost descrise 2 randuri de celule Langerhans: tip I localizate
deasupra stratului bazal cu citoplasma clara, bogata in granule Birbeck si tipul II,
localizate in stratul bazal cu citoplasma densa si rare granule Birbeck.
Celulele Langerhans au dublu rol: imunologic si de reglare a functiei mitotice si
diferentiere keratinocitara.
Celulele Merkel- s-a remarcat densitatea lor crescuta in regiunile cu foliculi
pilosi

Celulele dendritice nedeterminate se aseamana cu celulele Langerhans, dar sunt


lipsite de granule Birbeck.
2.Functiile pielii: enumerare
1.Functia de protectie
Protectia mecanica este asigurata de keratina din epiderm, unghii si fire de par, de derm si
hipoderm;
Protectia termica e asig de gl sudoripare, de sistemul vascular cutanat si hipoderm.
Protectia antiinfectioasa este asig de stratul cornos disjunct, de filmul hidrolipidic si de
mantaua acida a pielii.
Fotoprotectia e asig de keratina si de melanina;
Protectia fata de agentii chimici este asigurata de stratul cornos,de filmul hidrolipidic si
de mantaua acida a pielii.
Mentinerea echilibrului mediului intern prin limitarea pierderilor de apa si electroliti de
catre stratul cornos al epidermului.
2.Functia imunologica este asig de cel Langerhans,de
keratinocite,limfocite,monocite,macrofage.
3.Functia senzoriala- este asig de terminatiile nerv din piele, libere sau cu copusculi
4.Functia endocrina- prin producerea colecalciferolului sub actiunea razelor UV
5.Functia respiratorie- prin respiratia percutana care asig 0,3-1,5% din schimburile
gazoase, un om castigand prin piele 60-300ml Oxigen/ora si pierzand un volum
asemanator de CO2
6.Termoreglarea-asigurata prin termoreceptori externi, sistem cutanat vascular, ap
sudoral si tes. Conj. si tes. adipos
7.Functia hematopoietica-prin sistemul reticuloendotelial al dermului, care in stari
patologice precum unele hematodermii, poate determina formarea unor cel din seria
mieloblastica si limfoblastica
8.Functia excretorie-asig de gl sebacee si in special cele sudoripare
9.Functia de comunicare sociosexuala- este asig de aspectul estetic al pielii, de culoarea
si mirosul organului cutanat.
3.Stafilococii cutanate: clasificare
1.Stafilococii pilosebacee: a) foliculite superficiale: impedigo stafilococic Bockhart
b) foliculite profunde: sicozis vulgar-stafilococic
foliculita genelor
foliculita narinara
c)perifoliculite: furunculul
2.Stafilocociile gl sudoripare: a)hidrosadenita
b)abcese multiple ale gl sudoripare
c)porita si periporita supurativa a sugarului
3.Stafilocociile unghiilor:a)perioxixul
b) onix stafilococic
4.Stafilocoiile pielii glabre:a)impetigo bulos
b)piodermita vegetanta
c)piodermita gangrenoasa
d)necroliza toxica epidermica( sdr. Lyell de natura
stafilococica)
e)eritrodermia Ritter von Rittersheim

f)botriomicomul(granulomul piogenic)
g)piodermita sancriforma a fetei
h)botriomicoza(actinofitoza)
i)dermita stafilococica erizipelatoida
j)omfalita
4.Furunculul: etilogie, manifestari clinice si forme clinice
Etiologie: este proidus de stafilococul auriu
Manifestari clinice : Debuteaza cu o mica pustula foliculara si prurit local.Apoi, infectia
evol. In p[rof foliculului pilos, interesand si tes perifolicular, cu constituirea unui nodul
deosebit de dureros, cu dim. De 1-2cm, care devine fluctuent si elimina o secretie
purulenta.Dupa aprox 2 zile de la debutul secret purulente se elimina si burbionul=> o
ulceratie crateriforma, care se vindeca in 2-3 sapt cu cicatrice.
Burbionul reprezinta miezul necrotic al leziunii si este format din puroi, detritusuri
celulare si sange.In cursul evol, furunculul se insoteste de durere f intensa pana in
momentul elim burbionului,apoi durerea se atenueaza, dispare.Furunculul poate fi unic,
sau pot fi lez multiple=> furunculoza.
Forme clinice :
1.Furunculul deosebit de dureros- aderente de planurile profunde :nas, conduct auditiv
ext -> poate aparea febra, frison,curbatura
2.Furunculul malign al fetei- se localiz in 2/3 sup ale fetei,buza sup, sant
nazogenian,obraz;de mare gravitate, datorita complicatiilor pe care le poate da:
tromboflebita sinusului lateral/cavernos, septicemie;edem al reg afectate cu modificarea
fizionomiei;stare generala alterata: febra si frison.
3.Furunculul antracoid= forma particulara de furuncul, care intereseaza mai multi
pilosebacei si a tes, mergand in prof pana la niv hipodermului.
In faza de supuratie, secretia purulenta se elimina concomitent prin mai multe orificii cu
aspect de swtropitoare .Burbionul nu se poate elim datorita dimensiunilor si
consistentei crescute, astfel tes dintre orificii se rupe lasand sa se elimine burbionul=>
ulceratie prof anfractuasa crateriforma-> se vindeca f lent cu cicatrice.
4.Furunculoza recidivanta= multiple furuncule care apar succesiv/concomitent pe
parcursul mai multor ani.Apare la purtatorii cr de stafilococi, cu imunitate scazuta.
5.Furunculul: tratament
1.Tratament sistemic
-antibiotice active pe stafilococ :oxacilina
-cloxacilina 500mg/6h oral
-cefalexim 500mg/6h timp de 5-7 zile
-cefort(ceftriaxon) 1g Im/Iv 1/12h
2-Local-comprese umede cu solutii slab antiseptice(rivanol,musetel,cloramina,acid
boric3%) Se aplica un strat gros de comprese strile,se uda des 20-30 min se fie ud si rece
tot timpul. Compresele se folosesc in toate fazele clinice si pe ulceratie crateriforma.
Solutie antiseptice- violet de gentiana dupa eliminarea secretie purulente.
Pomezi(unguent cu antiseptic)
Baneocin unguent : neomicina
6.Hidrosadenite:aspect clinic si tratament
Apare la nivelul axilelor mai rar la areolele mamare,zona genitala,perigenital,perianal.
Apare la tineri+adolescenti.

Prezinta leziuni+plurit+jena locala. Debut prin unul sau mai multi noduli inflamatori
subcutanati duri si extrem de rurerosi. Cresc in dimensiune,abcedeaza elimina o cantitate
mica de purio cremos amestecat cu sange. Fara tratament procesul inflamator se extinde
la gl.apocrine si se formeaza noi leziuni,rezulta polimorfism evolutiv.
Tratament (ca la furuncul):
1-Sistemic-antibiotice active pe stfilococ oxacilina
-cloxacilina 500mg/6h oral
-cefalexim 500mg/6h timp de 5-7 zile
-cefort(ceftriaxon) 1g Im/Iv 1/12h
2-Local-comprese umede cu solutii slab antiseptice(rivanol,musetel,cloramina,acid
boric3%) Se aplica un strat gros de comprese strile,se uda des 20-30 min se fie ud si rece
tot timpul. Compresele se folosesc in toate fazele clinice si pe ulceratie crateriforma.
Solutie antiseptice- violet de gentiana dupa eliminarea secretie purulente.
Pomezi(unguent cu antiseptic)
Baneocin unguent : neomicina
7.Stafilocociile unghiilor
Perionixisul= infectie a repliului unghial, mai frecv la F, favorizata fiind de traumatismele
locale dat. manichiurii- determinata de stafilococul auriu.
Clinic: tumefierea repliului unghial, care este rosu si f dureros, spontan si la palpare.
La presiune se scurge o mica o mica cantitate de puroi cremos,galben.
Tratament:antibioterapie dupa antibiograma; local antiseptice/topice cu AB
Onixisul stafilococic: secundar unui perionixis, prin extinderea infectiei la nivelul lamei
unghiale, care se ingroasa; prezenta punctelor supurative si depresiune transversala,iar
unghia devine friabila
Tratament: topice cu AB si AB sistemica.
8.Erizipelul: manifestari clinice,etilogie, forme clinice
Piodermita eritematoasa profunda cu evolutie acuta care intereseaza vasele limfatice ale
dermului. Determinat de streptococul grup A si mai rar C sau G (micoze
interdigitoplantare,rinita,otita,conjunctivita,plagi post traumatice,ulcer cronic de gamba)
Debut brusc,febra,frison,stare generla alterata. La nivelul regiuni tegumentoase prezinta o
placa eritematoedematoasa cu suprafata lucioasa,se acopera cu vezicule sau bule, uneori
si hemoragice.Paca este delimitata de un burulet mai proeminent,leziunea fiind net
delimitata.
Leziunea este deosebit de dureroasa si se extinde rapid in suprafata, ajungang in 2-3 zile
la dimensiuni de peste 15-30 cm. Se asociaza cu adenopatie inflam regionala si frecvent
leziunea este unica, mai rar multipla.La gamba poate sa fie dispus in manson de la glezna
la genunchi. In evolutie febra se mentine si starea alterata si frisonul. Edemul zonei
afectate devine important.
Localizare : -la nivelul gambei(poarta de intrare micoza interdigitoplantara)
-la nivelul fetei(poarta de intrare rinita)
Forme Clinice : -erizipel in verspertilio-intereseaza nasul si obrajii, bilateral
-erizipelul paviloanelor auriculare(dureros)
-erizipelul scalpului, periorbital si genital- EDEM IMPORTANT
-erizipelul bulos(bula cu continut lichidian)
-erizipelul gangrenos
-hemoragic ulceros

-supurat flegmonos
-pustulos
-alb(lipseste roseata de la edem evoluat)
-negru(datorita asocierii cu flebita septica)
-serpiginos
-recidivant(pusee repetate de erizipel)
9.Erizipelul:tratament
1.Tratament general:
AB active pe streptococ:
Penicilina G- AB de electie in erizipel;se adm 1-2 mil U la 6h iv/im, 7-10 zile; dupa 7-10
zile se cont tratam cu benzantin-penicilina(Moldamin) 1200000U la 3-5 zile timp de 2
luni; 1200000U la 7-10 zile la 3-4 luni; este antiedematos,antiscleros
Ceftriaxon:Cefort 1 flacon la 12h, 7 zile iv/im
Gentamicina 1 fiola 80ml im la 5-7zile
Eritromicina:500mg la 6h,7-10zile
La aceste AB, dozle vor fi max ;daca starea generala e alterata, tratam e prelungit.
2.Tratam local: comprese umede, reci cu sol antiseptice.
3.Tratam portii de intrare
10.Ectima:aspect clinic si tratament
-este o streptodermie profunda, ulceroasa,la copii mari, adolescenti, tineri, chiar si adulti,
cu teren predispozant si cu igiena deficitara; fie primar, fie secundar, prin suprainfectia
unei leziuni preexistente.
Clinic: debuteaza cu bule si sau pustule aflate pe fond eritematos, care creste in
dimensiuni pana la 2-4cm si se acopera de cruste aderente, brun-negricioase. La periferie
halou eritemato-edematos, baza leziunii indurate.
Dupa indepartarea crustei ramane o ulceratie cu fundul anfractuos, acoperit cu puroi
galben-verzui, care se vindeca lent, in cateva sapt, lasand o cicatrice pigmentara.Leziunea
se localizeaza cu predilectie la niv mb inf, unde se asoc cu insuf cr venoasa;pot evolua
spre un ulcer de gamba.
Tratament:
1.Bandajari cu solutii antiseptice.
2.Topice cu AB si dermatocorticoizi.
3.AB sistemica 5-7zile
4.Prednison in doze mici si cure scurte(30mg/zi, 5-7zile)
11.Clasificarea tuberculozelor cutanate tipice si atipice
1. Tuberculoze cutanate tipice:
a) Tuberculoza cutanata de primoinfectie: 1.sancrul tuberculos
b)Tuberculoza cutanata de reinfectie:1. Lupus vulgar
2.Goma tuberculoasa
3.Tuberculoza verucoasa
4.Tuberculoza vegetanta
5.Ulcer tuberculos
6.Tuberculoza miliara cutanata acuta
2.Tuberculoze cutanate atipice(tuberculide):
1.Tuberculide micropapuloase cu aspect lichenoid
2. Tuberculide dermice papulonecrotice

3. Tuberculide dermice ulceroase Pautrier


4. Tuberculide nodulare hipodermice
12.Infectii micobacteriene:etiologie si manifestari morbide(enumerati)
Mycobacteriile sunt bacili acido-alcoolo-rezistenti, slab Gram-pozitivi,
imobili,nesporulati.Familia Mycobacteriaceeae cuprinde un singur gen, Mycobacteria,
care include atat specii obligatoriu patogene pentru om(M. Tuberculosis,M. bovis, M.
Africanum si M. Leprae), cat si specii facultativ patogene sau nepatogene, numite
mycobacterii atipice.
Manifestarile morbide determinate de mycobacterii sunt tuberculozele cutanate, lepra su
mycobacteriozele atipice.
13.Manifestari cutaneo-mucoase determinate de dezoxiribovirusuri-forme clinice
(clasificare)
Infectii virale,leziunile cutanate apar pe 3 cai,inoculare,infectie sistemica,extensie locala
pe cale limfatica,uneori celula gazda ramane infestata fara manifestare. Replicarea si
severitatea depinde de tipul de virus si de raspunsul imun la gazdei.
1.Herpes virusurile :
Herpes virus simplex 1 si 2 herpes cutaneo-mucos
Herpes virus simplex 6 rozeola infantum
Herpes virus simplex 7 pitiriazis rozat Gibet
Herpes virus simplex 8 boala Kposi
Virusul Ebstein-Barr- mononucleoza infectioasa
Citomegalovirusurile-eruptii maculoase diverse
2.Papovavirusurile :
Reprezentate de Papilomavirus(HPV) cu cele> 60 tulpini care induc:
- veruci plane juvenile si veruci vulgare
- papilomatoza perianogenitala 16,18,31,32 incriminate in etiopatogenia neoplaziilor
vulvare si cervicale;
3.Poxivirusuri virusul molluscum contagiosum
-- virusul variolei
--vaccinei
--paravaccinei
-- ectima contagioasa
-- nodulii mulgatorilor
4.Adenovirusurile :-rush-uri ;eruptii cutanate polimorfe maculopapuloase ;eriteme
exudative diverse
5.Parvovirusurile B19 :eruptii necaracteristice veziculoase ; sdr purpuric, megaleritemul
epidemic.
6. Hepatovirusurile :
-virusul hepatitei A produce rush-ul preicteric
-virusul hepatitei B determina sdr urticarian,purpuric, panarterita nodoasa, acrodermatita
Gianotti-Crosti
-virusul hepatei C care este implicat in aparitia profiriei cutanate tardive, panarterita
nodoasa si mult probabil a lichenului plan.
14.Herpesul: etiologie si manifestari clinice
Epidermoneurovirus contagios cu localizari distincte determinate de virus hepatic umangenital tip2 si bucal tip 1

Debuteaza brusc,localizat la buze sau zona genitala. Pe pata eritematoasa apar vezicule
grupate in buchet.Veziculele se rup lasand eroziuni care si epiteliaza in 5-7 zile. Este
prezenta senzatia de arsura sau plurit poate percede aparitia lor.
La nivelul mucoaselor lasa eroziuni cu contur policiclic si se cicatrizeaza in 10-15zile, iar
la nivel cutanat se acopera cu cruste prin concentrarea continutului seropurulent, lasand
dupa cicatrizare(in 7-10zile) o mica macula eritematoasa.
15. Herpesul: forme clinice
1-cutanat de prima infectie al fetei si mucoasei bucale
2-genital de prima infectie(inoculare prin sex)
3-recidivant
4-forme cu manifestari neurologice(herpes nevralgic cu dureri si senzatie de arsuri
intense)
5-forme profuze(leziuni extinse pe suprafete largi la nivelul fetei, regiunii genitale si
perigenitale)
6-cu localizare mai rara (fesiera,crurala posterioara pe degetele mainii, palme, plante)
7-proprii varstei copilariei (infectii neo-natale care se produc in timpul nasterii prin
contaminarea de la un herpes vulvar activ al mamei)
16. Herpesul: tratament
Nu exista un tratam specific care sa sterilizeze organismul de virus herpetic, ramane in
stare de latenta in ggl nv, determina aparitia recidivelor.
Chimioterapie antivirala :
- Aciclovir(activarea se produce numai in cel afectate si este tratam de prima
electie ptr primoinfectie si recidive-200-400mg la 5h ; in primoinfectie 810zile, iar in recidive 5 zile
Exemple : virolex,zovirax,euvirox,acyclor,cyclovir
Alte antivirale :Foscarnet, Ganciclovir,Famciclovir,Valaciclovir(Valtrex-2-6cp/zi
in zona zoster), Idoxuridina, Vidaridina, Citarabina
Tratament local : -aciclovir crema ( zovirax crema,carvoxil crema,unguent oftalmic)
-penciclovir,citarabine,viterabina
-coloranti : bandajari cu ciolet de gentiana.
17.Zona zoster: etiologie,manifestari clinice,complicatii, forme clinice
Neuro-ectodermo-viroza determinata de varicelo-zosterian.
Afectiunea debuteaza prin arsuri/durere locala pe traseul nervilor
senzitiv(intercostali, cervico-brahiali) Dupa 36h apare o placa eritematoasa se extinde,pe
suprafata ei dupa inca 24-36h apar vezicule grupate in buchet. Veziculele se rup si
determina eroziuni post veziculoase,evolueaza in epitelizare sau necroza.
Intercostal,dispus pe latimea unui spatiu,unilateral de la stern la coloana. Cervio-brahialpe fata laterala a gatului,la nivelul obraz,umar. Brahiala- umar,pectoral,brat.
Complicatii : cel mai frecvent oftalmice(atingerea corneei) cu producerea de
ulceratii(keratita interstitiara), irita si iridociclita.Cea mai de temut complicatie este
nevrita optica cu atrofie optica secundara.Complicatii tardive : paralizia pupilei si keratita
neuroparalitica ;Complicatie severa Sdr Ramsey-Hunt(zona zoster cu localizare pe
traiectul nervului auriculo-geniculat)
Forme clinice :
1.Zona zoster intercostala-cea mai frecventa forma cu cele mai putine compicatii ;
2.zona zoster oftalmica

3.zona zoster cervico-brahiala


4.zona zoster a memb sup
5.zona zoster a memb inf
6.zona zoster generalizata la persoanele imunodeprimate
7.zona zoster ulcero-necrotica.
18.Zona zoster: tratament
1.Antivirale: Acyclovir 800mg de 3-4ori/zi, timp de 5-7zile
Voltrex 2-6cp/zi
2.Antialgice:
Algocalmin, Aspirina, Paracetamol
3.Antiinflamatorii
-nesteroidiene: Ketoprofen,Indometacin,Fenilbutazona 2-3cp/zi, diclofenac
-steroidiene:Prednison 30-40mg/zi sub protectie obligatoriu de antivirale in zona zoster
hiperalgica.
4.Antibiotice:in caz de suprainfectie:rifampicina-proprietati antivirale si
imunomedulatoare 1-2cp/zi la 6h, 5-7zile; nu are voie sa stea la soare.
5.Medicatie adjuvanta: Vit B1,B6(antinevritic) si vit B12(antinevrotic)
6.Tratament local: Aciclovir crema.
19.Verucile vulgare:etiologie, manifestari clinice si tratam.
Sunt excrescente keratozice circumscrise,neinflamatoare cu dimensiuni de la 2-3 mm la
1-2 cm,rotund ovalare,cu suprafata neregulata, brazdata de santuri, fiind produse de un
papilloma virus uman HPV, care se multiplica in cel stratului malpighian
superior.Exista peste 60 de tulpini.
Localizare oricunde,dar cu precadere la maini,degete,palme, suprafata palmara a
degetelor/ la genunchi(copii) si periunghial,unde sunt inoculate de la un deget la altul,
prin forfecuta de taiat unghii.Boala este atat autoinoculabila, cat si heteroinoculabila.
Tratament : Cauterizare (electro-cauter)
Fotovolatilizare laser
Crioterapie (azot lichid)
Chiuretare si atingere cu fenol numai la plan juvenil.
20.Vegetaii veneriene: etiologie, manifestari clinice si tratam.
Sunt excrescente papilomatoase, fie sesile, fie acuminate, mai mici sau mai voluminoase,
putand atinge uneori dim mari(tumori conopidiforme).
Sunt de culoare roz sau albicioasa, acoperite cu secretii urat mirositoare.
Condiloamele acuminate sunt produse de un papilloma virus de tip serologic diferit de
acela al verucilor(11,16,18,42,44,51-55).
Afectiunea este autoinoculabila si heteroinoculabila, transmitandu-se pe cale sexuala.
>100 serotipuri HPV, unele fiind implcate in patologia neoplazica a colului uterin;Se
localizeaza la niv. Reg. Genitale, perigenitale, perianale.Durata de incubatie f mare :6-811luni.
Tratam:cauterizare, fotovolatilizae laser, crioterapie; se mai utilizeaza si chimioterapice
antimicotice: Efudix(5-fluorouracil5%) in pomada, Condilyline(podofilotoxina 0,5%) si
Podofilina 15-25%.
Rp podofilina 2g
Lanolina 1g
Vaselina ad10g

Ds extern
Se aplica o singura data pe zi; se lasa 3h dupa care se spala.
4zile/sapt, consecutiv 2-3 sapt
21.Infectii cu papovavirusuri: tratam
Molluscum contagiosum- tratam: in cazurile cu leziuni multiple se poate incerca
administrarea orala a retinoizilor aromatici(Tigason 1mg/kg/zi).In general tratam local
este suficient si consta in indepartarea tumoretelor prin chiuretaj si atingere cu alcool
iodat 1% sau fenol 5-10%.Electrocauterizarea directa sau dupa chiuretaj necesita
anestezie locala si comporta riscul unor cicatrici vizibile.
Ectima contagiosum(Orf) si noduluii mulgatorului nu au tratament specific.Leziunile
mari pot fi extirpate sau electrocoagulate.
22.Clasificarea topografica a dermatomicozelor
I:Tinea capitis( pilomicoze):
a)Uscate
->microsporia
->tricofitia
->favus
b)Inflamatorii
->tricofitia supurata
II:Tinea faciei et barbae
a)foliculare
->sicozis parazitar
b)nefoliculare(tip herpes circinat)
III:Tinea corporis(tip herpes circinat)
IV:Tinea cruris
V:Tinea manum
VI:Tinea pedum
VII:Tinea unghium
VIII:Otomicoze
IX:Pitiriazis versicolor
X:Eritrasma
XI:Candidoze cutaneo:mucoase:
a)infectioase
b)alergice
XII:Micozele profunde

23.Micoza superficiale: clasificare


Micozele superficiale sunt micoze in care parazitul fungic ataca pielea,mucoasele si anexele
pielii( in particular parul).Dupa preferinta localizarii ele se subimpart in: epidermofitii(pielea
glabra),onicomicoze(unghii),pilomicoze(foliculul pilosebaceu si par),candidoze( pliuri cutanate
mari,mucoasa bucala si genitala).
Epidermifitiile
Sunt cele mai raspandite afectand toate varstele in special adolescentii si adultii tineri.Multi
bolnavi le ignora ,prezentandu-se la medic atunci cand acestea se agraveaza sau se
complica:eczematizare, suprainfectare cu piococi,erizipel sau eruptii veziculoase dishidroziforme.
Onicomicozele pot fi cauzate de numerosi dermatofiti pe primul loc aflandu-se Tr.Rubrum(81%)
urmat de Tr. Mentagrophytes interdigitale,Tr violaceum.
Pilomicozele sunt afectiuni fungice ale pielii paroase a capului si barbii.Localizarea de electie la
copii este in pielea paroasa a capului(Tinea capitis) iar la adulti,la barba(Tinea barbae). In functie
de aspectul morfoclinic si de agentul patogen se subimpart in pilomicoze uscate si pilomicoze

supurate.Candidozele sunt infectii cutaneo-mucoase provocate de levuri din genul Candida,pe


primul loc situandu-se Candida Albicans.

24.Tinea corporis et facine: manifestari clinice si tratam.


Herpesul circinat poate fi cauzat de dermatofiti antropofili,zoofili sau geofili.Afectiunea
este frecventa atingand in aceeasi masura ambele sexe,aparand la orice varsta.
Se transmite de la animal(pisica,vite,caini) la om sau de la om la om(direct sai prin obiecte
contaminate)
Clinic debuteaza printr-o pata eritematoasa,pruriginoasa care in zilele urmatoare devine
scuamoasa la centru si cu margine veziculoasa avand tendinta la extindere centrifuga.Confluarea
mai multor leziuni da nastere la placarde policiclice.
In cursul evolutiei,centrul leziunii are tendinta la vindecare spontana in timp ce marginile raman
permanent active.
Tratament:
1:General:-Ketoconazol,cp,adult:2cp/zi,7-10 zile. C.i.:hepatita acuta si hepatita cronica.
-Fluconazol(Fluconazol,Diflucan,Flucovin)1 cp la 2-3 zile. Doza totala:4-7 cp
-Itraconazol(Itraconazol,Orungol)4 cp/zi timp de 7 zile. Hepatotoxicitate e scazuta.
2:Local:- crme sau solutii cu antimicotice:-Triderm:crema sau unguente.Crema se aplica pe
leziuni acute,unguentele se aplica pe formele clinice cronice uscate.
-Pinafucort:crema
-Pinafucin:crema
toate 3 se adm de 2 ori/zi timp de 3 sapt
-Biazol :crema
-Canespor:crema
-Taficen:crema

25.Tinea cruris: manifestari clinice si tratam.


Este o micoza cu localizare in plicile inghinale,ocupand ca frecventa locul 3 dupa Tinea pedis si
Tinea unghium.Cel mai frecvent e cauzata de Tr.rubrum,Ep. Floccosum si
Tr.interdigitale.Afecteaza de regula barbatii si in masura mai mica femeile si copii. Contaminarea
se face de obice indirect prin lenjeria intima sau echipamentul sportiv folosit in comun dar poate
fi si directa prin contact sexual.
Clinic: leziunile debuteaza unilateral sau bilateral adesea simetric,pe fata interna a coapselor,prin
una sau mai multe placi eritemato-scuamoase cu margini veziculoase ce conflueaza intr-un
placard policiclic care cuprinde prin evolutie excentrica plica inghinala si interfesiera.
Tratament:
1:General:-Ketoconazol,cp,adult:2cp/zi,7-10 zile. C.i.:hepatita acuta si hepatita cronica.
-Fluconazol(Fluconazol,Diflucan,Flucovin)1 cp la 2-3 zile. Doza totala:4-7 cp
-Itraconazol(Itraconazol,Orungol)4 cp/zi timp de 7 zile. Hepatotoxicitate e scazuta.
2:Local:- crme sau solutii cu antimicotice:-Triderm:crema sau unguente.Crema se aplica pe
leziuni acute,unguentele se aplica pe formele clinice cronice uscate.
-Pinafucort:crema
-Pinafucin:crema
toate 3 se adm de 2 ori/zi timp de 3 sapt
-Biazol :crema
-Canespor:crema
-Taficen:crema

26.Tinea pedis si tinea manum: manifestari clinice si tratam.


Tinea pedis este cea mai raspandita dermatomicoza atingand mai ales abrbatii si sportivii fiind
favorizata de tulburari circulatorii,hiperhidroza plantar,incaltaminte impermeabila.Contaminarea

se produce cel mai adesea prin mersul descult pe sol contaminat si prin folosirea comuna a
ciorapilor si incaltamintei.
Manifestari: 3 forme clinice:
-intertrigo interdigito-plantar- cu descuamatie,maceratie,prurit si fisuri interdigitale cu
predilectie in spatial IV.Foarte frecvent,datorita inf bacteriene supraadaugate,bolnavul acuza jena
la mers.
-forma veziculoasa,dishidroziforma-coexista adesea cu forma interdigitala.Veziculele pot
cuprinde toata suprafata plantara.Aceasta forma se complica frecvent prin suprainfectie si
limfangita acuta.
- forma hiperkeratozica plantara-e mai rar intalnita si mai putin suparatoare pentru pacient,motiv
pentru care se descopera adesea intamplator.
Tinea manum(Epidermofitia mainilor) este mai putin frecventa decta cea a picioarelor,infestarea
facandu-se fie dintr-o sursa exogena fie prin autoinoculare de la un focar preexistent.Leziunile se
localizeaza pe palme uneori pe marginile laterale si foarte rar pe dosul mainilor cu aspect
morfoclinic foarte asemanator leziunilor plantare cu sublinierea ca intertrigoul interdigital este
mult mai rar.Clinic,intalnim uneori o forma eritemato-descuamativa sic el mai adesea forma
veziculo-dishidroziforma simuland o eczema.
Tratament:
1:General:-Ketoconazol,cp,adult:2cp/zi,7-10 zile. C.i.:hepatita acuta si hepatita cronica.
-Fluconazol(Fluconazol,Diflucan,Flucovin)1 cp la 2-3 zile. Doza totala:4-7 cp
-Itraconazol(Itraconazol,Orungol)4 cp/zi timp de 7 zile. Hepatotoxicitate e scazuta.
2:Local:- crme sau solutii cu antimicotice:-Triderm:crema sau unguente.Crema se aplica pe
leziuni acute,unguentele se aplica pe formele clinice cronice uscate.
-Pinafucort:crema
-Pinafucin:crema
toate 3 se adm de 2 ori/zi timp de 3 sapt
-Biazol :crema
-Canespor:crema
-Taficen:crema

27.Pilomicoze uscate: manifestari clinice


a)Microsporia
Este cea mai frecventa micoza a copilului intre 5 si 15 ani,determinand,uneori
microepidemii in coloectivitati. Transmiterea se face direct sau prin intermediul obiectelor
contaminate:caciulite,fata de perna,instrumente de frizerie.Este cea mai contagioasa
pilomicoza uscata.
Bolnavul prezinta pe pielea capului placi scuamoase,rotunde,cu firele de par rupte de la
aceiasi inaltime(la cativa mm de la emergent),realizand aspectul de tondantaDe cele mai
multe ori,nr placilor e mic,iar diametrul nu depaseste 6cm.
Microsporia nu da alopecie definitive si se vindeca spontan la pubertate.
b)Tricofitia uscata
Este produsa indeosebi de fungi antropofili:Tr. Violaceum,Tr.Tonsurans.Boala e mai
putin contagioasa decat microsporia.
Clinic se observa placi eritemato-scuamoase,de obicei in nr mare de dimensiuni
reduse(0,5-2cm) rotunde,cu firele de par rupte de la diferite inaltimi.In locul firelor de par
rupte de la suprafata pielii raman puncte negre care sunt fragmente de peri parazitati.
Tricofitia nu lasa alopecie definitive si are tendinta de vindecare spontana la
pubertate.Exceptional se intalneste tricofitia cronica a adultului cu importanta deosebita
din pdv epidemiologic.
c)Favusul

Este produs in special de Tr.schoenleinii(antropofil) si de Tr.quinckeanum(gazda fiind


soarecele).Contaminarea se produce cel mia frecvent in copilarie in conditii de igiena
precara.Contagiozitatea este mai scazuta.
Bolnavii prezinta godeuri favice(depresiuni cupuliforme,perifoliculare,galbuie) si par
fara luciu,cenusiu,asemanator parului de porc.Leziunile au miros neplacut,comparat cu cel
al urinii de soarece.

28.Pilomicoze supurate: manif. clinice


a)Kerion Celsi
Este un granulom inflamator de etiologie fungica care afecteaza ariile paroase ale
scalpului si barbii. Denumirea provine din lb greaca:kerion=fagure. Aspectul clinic este de
placard rotund sau ovalar cu infiltratie profunda, proeminent fata de zonele din jur cu
suprafata acoperita de puroi si cruste ce aglutineaza firele de par.Acestea sunt parazitate
ecto-endotrix si se smulg cu usurinta,lasand orificii prin care se elimina puroi.
La copii,leziunile sunt localizate in pielea capului,in timp ce la adultii barbati,se
intalnesc mai frecvent in barba si mustata.
Tabloul clinic asociaza o adenopatie inflamatorie regional.
Vindecarea se face cu alopecie definitiva.
b)Sicozis micotic
Afecteaza barbatul adult,iar speciile de dermatofiti implicate sunt
Tr.verrucosum,Tr.violaceum etc.
Se manifesta prin nodule inflamatori,acoperiti sau nu de leziuni exudative.Perii se smulg
cu usurinta iar manifestarile subiective sunt discrete si discordante cu severitatea semnelor
clinice,elemente ce ajuta la diferentierea de sicozisul stafilococic.

29.Onicomicoze:manifestari clinice si tratam.


Onicomicozele pot fi cauzate de numerosi dermatofiti pe primul loc situandu-se
Tr.rubrum(81%) urmat de Tr. Mentagrophytes interdigitale, Tr. Violaceum.La unghiile
mainii inocularea se face fie prin gratajul unui focar preexistent la acelasi individ fie de la
copii bolnavi la personalul de ingrijire.
L unghiile picioarelor inocularea se face fie de la micozele interdigito-plantare sau direct
de pe sol in cazul mersului descult.
Boala debuteaza de la marginea libera sau de la marginile laterale ale unghiilor,printr-o
pata albicioasa ce se intinde preogresiv.Lama unghiala isi pierde transparenta si luciul,se
ingroasa,se deformeaza si devine friabila.Subunghial se constitue un depozit albsfaramicios.
Tratament:extrem de dificil prin durata acestuia care trebuie prelungita,uneori pana la 6
luni-1 an.
Avand in vedere hepatotoxicitatea multor antimicotice moderne se impune uneori un
tratament mixt,medical si chirurgical.
-Itraconazol(Orungal,Itraconazol) 4 cp/zi( 2 dimineata,2 seara dupa masa) 7 zile pe
luna,4 luni consecutiv.
-Schemele clasice de tratament cu Ketoconazol 1 cp /zi timp de 11-12 luni NU sunt
folosite datorita hepatotoxicitatii ridicate.
-Tratament local:
-Kitonail sol:1 data/zi seara dupa baie.
-Loceryl( Amorolfina):lac pentru unghii,se aplica pe unghii 1 data la 3 zile
dupa pilirea in prealabil.Nu se indeparteaza prin spalare->ramane activ.
-Canespor Onicoset:crema,se aplica 1 data/zi dupa baie,se acopera unghia
cu un plasture.

30.Pitiriazis versicolor: manifestari clinice si tratam.

Este o afectiune foarte frecventa atingand in egala masura ,ambele sexe cu incidenta maxima
intre 20-45 ani. Agentul etiologic este Malassezia furfur care in cultura a fost identificat
Pityrosporum orbiculare,parazit saprofit al pielii mai ales in zonele seboreice. Contagiozitatea
este scazuta in aparitia afectiunii intervenind o anume predispozitie constitutionala si factori
favorizanti(afectiuni cronice debilitante,transpiratia,pH-ul cutanat).
Leziunile cutanate se caracterizeaza prin mici macule perifoliculare acoperite de scuame fine ce
se extind prin periferie confluand intre ele si formand placarde intinse.Gratajul unghial al petelor
detaseaza scuame fine,furfuracee,realizand asa zisul semn al talasului.Culoarea variaza de la
galben la brun(caf ou lait)cu un eritem inconstant si discret.Pe pielea bronzata petele pot aparea
albe realizand pitiriazisul versicolor acromiant.Acest aspect este explicat de diferiti autori,fie prin
efectul fotoprotector al scuamelor care apoi indepartate evidentiaza o pata acromica,fie prin
actiunea de inhibare a melanogenezei de catre acidul azelaic produs de germen.
Localizarea leziunilor este pe trunchi si radacina membrelor superioare,ocazional putand
cuprinde pielea paroasa a capului,fata,ceafa,gatul,abdomenul si coapsele.
Tratamentul Este dificil si de lunga durata,vindecarea obtinandu-se de regula cu un tratament
mixt,local si general.In tratamentul local,preparatele clasice(alcool iodo-salicilic,lotiunile
eliberatoare de sulf nascand) isi pastreaza utilitatea. Se folosesc pe scara larga topice sub forma
de spray,crme,spumante cu antimicotice diverse,sulfura de
seleniu(Selsun),clotrimazol,ketoconazol,naftifin,terbinafina.
Tratamentul general consta in adm de Ketoconazol(Nizoral)200 mg/zi timp de 14-21
zile,Fluconazol(Diflucan)400 mg doza unica sau Itraconazol(Orungal)200 mg/zi timp de 7-14
zile.

31.Candidozele: factori favorizanti


Sunt infectii cutaneo-mucoase provocate de levuri din genul Candida,pe primul loc
situandu-se Candida albicans.
Factori favorizanti:
a) Factori fiziologici:sarcina si varstele extreme(nou-nascutii si batranii) datorita unor
modificari ale mucoaselor care devin susceptibile infectiei cu Candida.
b) Factori patalogici:
-tulburari metabolice:diabet,sdr de malabsorbtie,hipovitaminoze
avansate,obezitate,etc.
-tulburari digestive:hepatite cronice,gastrite,colite.
-tulburari endocrine:boala Addison,hipotiroidii,insuficiente gonadice etc.
-deficite imunitare:hemopatii maligne,neoplazii,SIDA,boli cronice
debilitante,pemfigusuri
c) Factori iatrogeni:tratamente indelungate cu
citostatice,hormoni,cortizonice,antibiotice,imunosupresoare,anticonceptionale etc
d) Factori de mediu si ocupationali:caldura excesiva,umiditate, maceratie la lucratori
din industria alimentara(cofetari,bucatari,menajere)

32.Candidoze cutaneo-mucoase: forme clinice(enumerare)


1:Candidoze buco-digestive-pot atinge toate seg tubului digestiv
-Perlesul(zabaluta sau cheilita angulara) este localizat la comisurile labiale.
-Cheilita candidozica
-Stomatita candidozica cu 2 forme clinice:-Forma acuta(margaritarelul)
-Forma cronica
-Limba neagra viloasa :caracterizata prin papile alungite,keratinizate,filiforme
cu aspect de lan de grau.
2:Candidozele mucoaselor genitale
-Vulvo-vaginita candidozica
-Balano-prostita candidozica

3:Intertrigourile candidozice
-inghinal
-submamar
-interdigital
-interfesier si perianal

33.Urticaria: factori etiologici sau declansatori ai urticarie


I.Factori exogeni:
-alimentele:ouale(mai ales albusul),laptele si produsele lactate,
ciocolata,capsunele,rosiile,condimentele,pestele,fructe de mare,mezelurile si carnea de
porc,aditivii alimentari(tartrazina),nucile.Aditivi alimentari:tartrazina sia lti coloranti azotici(unii
se gasesc si in medicamente),iar conservantii
sunt:benzoatii,hidroxibenzoatii,sulfitii,salicilatii.Mecanismul poate fi direct prin eliberare de
histamina fie prin rk alergice.
-pneumalergenii(polenuri,mucegaiuri,praf de casa,scuame si par de animale) sau substantele
chimice volatile,uneori chiar fumul de tigara dar acestia sunt implicati intr-un procent mic de
cazuri.
-medicamentele(eliberatoare de
histamina):antibiotice(penicilinele),dextran,AINS(aspirina,indometacin),codeina,morfina,IEC
-agenti fizici:soarele,caldura,frigul
-venin de insecte
-susbstante iritante:cosmetice,vopsea de par, textile,metale din protezele dentare.
-factori psihici,stress(1/3 din cazurile de urticarie cronica)
II.Factori endogeni
-genetici(angioedemul ereditar,urticaria familiala)
-infectiosi:viral(hepatita B ,mononucleoza infectioasa,inf cu vir Coxsackie)
-bacteriene:infectii de focar(dentare,sinusale,amigdaliene,biliare,urinare)
-fungice(dermatofiti,candida)
-parazitare:giardia,oxiuri.
-autoimune:colagenoze(lupus eritematos,dermatomiozita),hemoglobinurie paroxistica la
frig,tiroidita autoimuna)
-neoplazii:hemopatii maligne,limfoame,leucemii,neoplasme viscerale
-mastocitoza
-boli endocrine:hipertiroidism
-boli metabolice:Dibet zaharat,protoporfiria eritropoietica
-hormonali:urticaria din cursul sarcinii sau exacerbarile urticariene premenstruale
-urticaria idiopatica cronica

34.Clasificarea etiopatogenica a urticariilor


I:Urticarii imunologice
a)prin mecanisme IgE dependente declansate de factori externi:medicamente,vaccinuri,alergeni
inhalati, alergeni de contact,frig,stimuli mecanici.
b) prin mecanisme IgE dependente declansate de factori interni:infectii parazitare,infectii
micotice,infectii bacteriene,hormoni,implante
c) prin mecanism de activare a complementului:boala serului,vasculita urticariana,urticaria la
caldura(unele forme)
II:Urticarii produse de substante eliberatoare de histamina
a)medicamente:alcaloizi(morfina,codeina,atropina,papaverina,chinina)
b)alimente:capsune.citrice,crustacee,albumina,vin rosu
c)alti agenti:toxine bacteriene,polipepetide artificiale,veninuri de insecte
III:Urticarii fizice

a)la factori mecanici:dermografismul,urticaria facticiala,urticaria la presiune,urticaria la vibratii


b)la factori termici:urticaria la frig,la caldura,urticaria colinergica
c)la radiatii electromagnetice:urticaria solara
IV:Reactii anafilactoide:medicamente,substante radioopace de contrast,aditivi alimentaricoloranti,conservanti.
V:Mastocitoze
a)mastocitom solitar sau mastocitoame multiple
b)mastocitoza generalizata cutanata si/sau sistemica

35.Urticaria manif. clinice


Eruptia din urticarie este constituita din papule sau placi eritematoase,reliefate,elastice,bine
delimitate, cu contur rotund sau circinat.Pruritul este constant.Fiecare element apare
brutal,persista cateva minute sau ore si dispare fara a lasa semne.La buze, pleoape,organele
genitale externe,placile urticariene sunt insotite de edem subcutanat important.
In functie de culoarea leaziunilor se disting:urticaria rosie(rubra),liliachie,portelanie.
Dupa dimensiunea leziunilor:urticarie micropapuloasa(urticaria colinergica,urticaria cronica
idiopatica),urticarie giganta.
Dupa forma leziunilor:urticarie este inelara sau figurata(contur policiclic,geografic)
Dupa morfologia leziunilor: urticaria buloasa,urticaria hemoragica.
Dupa evolutie:urticarie acuta(durata de evolutie sub 6 sapt) si urticarie cronica(manifestarile
clinice dureaza peste 6 sapt)
Starea generala a bolnavului este de cele mai multe ori buna.Totusi formele generalizate instalate
brusc,se pot asocia cu febra,cefalee,hipotensiune arteriala,tahicardie,artralgii,dureri abdominale.

36.Urticaria: principii de tratament


1.Indepartarea agentului cauzal medicamentos sau alimentar daca acesta se cunoaste
2.Anithistaminice: se administreaza in toate formele clinico-eruptive de urticarie
Anitihistaminice de generatia I
-au efecte sedative f. importante
-nu se recomanda in timpul activitatii : soferi, mecanici de locomotiva, pers. care lucreaza
la inaltime
-cu efecte asupra glaucomului ( nu se da ini glaucom)
Ex: Clorfenilamida, Romergan 2-3 cp/zi sau 2-3 fiole/zi
Peritol 2-3 cp/zi sau sirop 5 ml de 2x/zi stimuleaza pofta de mancare
Ketotifen 1cp/zi
Antihistaminice de generatia II
-nu au efect sedativ
Ex:Aerius, Claritine 1cp/zi la adulti, 5ml/zi la copii
Xyzal 1cp/zi
Zyrtec 1cp/zi
3.Corticoterapia
-in formele severe de urticarie acuta si edem Quinke: corticosteroizi i.v., Hemisuccinat de
hidrocortizol i.v; in perfuzie 200-400mg/zi
-in formele subacute care nu au si edem Quinke: HHC 100-200mg/zi i.m, Diprofos 1
fiola la 2-3 zile, Dexometazona 1 fiola/zi
-in formele usoare sau medii: medicamente cu admin. orala, daca nu exista contraindicatii
la administrarea acestora (gastrita, DZ, UGD,HTA, tulb. Psihice): Prednison 5-8cp/zi in 2
prize (1cp=5mg)
4.Tratamentul local
-tamponari cu mixturi calmante

-Calamine
Rp. Talc oxid de zinc..17g
Glicerina.5g
Alcool..10g
Apa distilata ..ad..100g
37.Eczema: swtadiile eczemei si clasificarea clinico-evolutiva a eczemelor
Stadiile eczemei
-eritematos : eritem pruriginos si edem discret
- veziculos: vezicule cu continut seros care dupa mai multe puseuri acopera placardul
eritematos=> bule
-de zemuire (exudatie): veziculele se rup si iau nastere puturile Devergie, perforatii ale
epidermului
-de crustificare: uscarea exudatului
-de descuamare: scuame subtiri, alb-cenusii, usor detasabile
-de lichenificare: tegumente ingrosate, infiltrate
Clasificarea clinico-evolutiva
-eczema acuta : debuteaza brusc prin placarde eritematoase cu limite imprecise, pe
suprafata carora apar vezicule, care prin rupere lasa o suprafata zemuita
-eczema subacuta: placardele eritematoase se acopera de cruste si scuame
-eczema cronica: placarde ritematoase, imprecis delimitate, acoperite de scuame
furfuracee sau groase (eczema uscata).In eczeme lichenificate se intalnesc placarde de
lichenificare
38.Clasificarea etiopatogenica a eczemelor
-eczeme exogene: - eczema de contact prin iritatie
- eczema de contact alergica
- eczema de contact pe cale sistemica
- eczeme mixte (exo-/endogene) : - eczema numulara
- eczema dishidrozica
- eczema microbiana
- eczema fisurara
- eczema de staza
- dermatita seboreica
- eczema consitutionala ( dermatita atopica)
39.Tratamentul eczemelor: principii
1.Corticoterapia : preferata cea orala cu Prednison 5-6 cp/zi, in functie de kg si de
severitatea bolii; preparatele injectabile sunt folosite mai rar
2.Antihistaminice
3.Tratamentul local
-in formele acute unde exista vezicule si zemuire: compresii umede cu solutii slab
antiseptice ( ac. Boric 3%, rivanol, ceai de musetel, apa fiarta si racita),pansament in strat
gros si se uda f des
- in formele acute dupa remisiunea veziculelor : CS crme
-in formele subacute: dermatocorticoizi crme (usuca), fara sol.antiseptice
-in formele cr: dermatocorticoizi unguent
Clasificarea dermatocorticoizilor
Clasa I (potenta mica):hidrocortizon acetat 1% unguent

Clasa II (potenta medie) : Ultralan crema si unguent


Clasa III (potenta mare) : Fluocinolon acetonid, Budesonid, Halometazon, Betametazon
dipropionat:(Diprosalic unguent si lotiune, Dipsogenta crema si unguent, Fucicos crema,
Betametazona), Hidrocortizon butirat (Locoid crema, unguent, lotiune), Metilprednisolon
aceponat (Advantan crema , unguent, milk?)
Clasa IV (superpotenati):Clobetasol propionat (Dermovate crema, unguent, lotiune,
Clobatasol unguent)
40.Scabia:etilogie si forme clinice
Etiologie : Sarcoptes scabiae
-configuratie ovalara, 4 perechi de picioare
-la cap prezinta un rostru cu ajutorul caruia sapa tunele in stratul cornos
-masculii traiesc numai 1-2 zile dupa acuplare si au dimensiuni mai mici
-femelele sapa tunele la niv carora depun 10-25 oua
-datorita spinilor dorsali cu concavitatea inapoi numai pot iesi si sfarsesc in tunele
-din oua, dupa 3-4 zile apar larvele care ies pe suprafata pieli si se tranf in nimfe ce vor
deveni adulti
Parazitul traieste departe de gazda 3-4 zile.
Forme clinice
-scabia clasica: eruptie pruriginoasa, excoriatii dat. Gratajului (maini, interdigital, zona
artic. pumnului, fata ant axilelor, zona periombilicala, fese, reg perimamelonara la femei,
teaca penisului, plante sa sugari)
-scabia oamenilor curati: pruritul este prezent, leziunile cutanate sunt minime
-scabia incognito: apare la pers care au folosit dermatocorticoizi pt a calma pruritul
-scabia norvegiana: apare la casectici
-scabia nodulara: noduli rosii, bruni, infiltrati, pruriginosi
41.Scabia: tratament
1.Sulful
-sulf precipitat 10%, ungunet sau mixturi: se aplica pe tot corpul ( mai putin pe fata) 3
seri la rand, dupa care se face baie in fiecare dimineata si se schimba lenjeria de pat si
corp.Apoi se face dezinfectia tuturor lucrurilor de pat si de corp cu insecticid pulbere sau
prin spalare, fierbere si calcare cu fierul incins.La nevoie se poate repeta aplicarea peste o
saptamana
-hidrocarburi sulfonate (Mitigal)
2.Permetrina crema, lotiune, spray
-se plica pt 12h pe tot corpul, de la gat pana la talpi, dupa care se indeparteaza
-Scobex
3.Hexoclorciclohexanul izomerul gamma (HCH)
-Lindan crema, pulbere,lotiune: se aplica pe tot capul ( cu exceptia fetei) si se lasa 12h,
dupa care se indeparteaza prin spalare.De obicei se fac 2 astfel de aplicatii.
4.Benzoatul de benzil (Ascabiol,Benzocid): lotiune alcoolica,emulsie
Rp. Benzoat de benzil.25g
Sapun moale
Alcool 70 grade..............50g
-3-5 aplicatii zilnice seara
5.Crotamiton (Geigy) crema, lotiune, pulbere timp de 2-3 seri la rand
42.Pediculozele: etiologie si forme clinice

Etiologie: Pediculus humanus cuprinde : P. Capitis si P. Corporis


Pediculus pubis
Forme clinice
1.Pediculozele capului
-produse de p.capitis, prezinta 3 perechi de picioare care il ajuta sa se fixeze pe firele de
par
-femelele sunt mai mari decat masculii, durata de viata de 2 luni, depune 100-300 oua
Paraziteaza in mod- direct prin contact cu parul parazitat
-

Indirect prin intermediul pieptenului, perii, caciuli

Localizare electiva:occipital.
Bolnavul prezinta papule-vezicule, excoriatii, cruste si prurit.
2.Pediculoza capului
-produsa de p.corporis
-traieste in cutele hainelor si vine pe piele pt a se hrani
-bolnavul prezinta papule-vezicule pruriginoase a locul intepaturii
-piele de vagabond datorita hiperpigmentarii, excoriatiilor, cicatricilor
-eruptia are topografie in pelerina-reg. cervicala, umeri, torace posterior
3.Ftiriaza pubiana
-produsa de phtirus pubis (paduche lat/latei)
-1,5 mm, 3 perechi de picioare, ultima pereche prevazuta cu gheare, care se fixeaza pe
firele de par
-din oua, la 7-8 zile apar nimfele=>adulti
Bolnavul prez in reg genitala papulo-vezicule pruriginoase, excoriatii, maculee ceruleae
pete albastrui secundare alterarii Hb, de catre enzimele din saliva parazitului.
In afara de pilozitatea genitala, parazitul poate coloniza si alte zone: axilele, barba, gene,
sprancene, parul de pe trunchi si membre.
43.Pediculozele: tratament
Pediculoza capului
-parul este tuns scurt si spalat cu apa si sapun, apoi se aplica una din urmatoarele
substante:
HLC (lindan) 1% sub forma de pudra, lotiune sau sampon, dupa care se acopera capul cu
o boneta si se lasa 24h.Se repeta dupa 8 zile.
DDT:se utilizeaza la fel cu Lindanul
Malathion (Specifthir) crema sau sampon
Carboryl
Benzoatul de benzil 25%
Crotamiton (Eurax)
Pediculoza corpului:Se trateaza prin aplicatie pe tegumente de DDT sau HCH (Lindan) 510% pulbere.
Crotamiton (Eurax) lotiune
Malathion lotiune
Hainele vor fi fierte si calcate cu fierul incins, iar cele ce nu permit fierberea vor fi
pudrate cu DDT, inchise ermetic 10-12 zile, dupa care operatia se repeta.
Ftiriaza pubiana
-raderea perilor, se aplica 3 seri la rand unguent

Lenjeria se pulverizeaza cu DDT, Lindan si se pastreaza intr-un sac de plastic 5 zile.Toti


partenerii sexuali vor fi tratati concomitent
44.Pruritul generalizat: factori etiopatogenici
1.Pruritul generalizat ce insoteste diverse dermatoze: urticaria, dermatita atopica, lichenul
plan, dermatita herpetiforma
2.Pruritul geenralizat din diverse maladii nedermatologice
-endocrinopatii: dz, hipertiroidie, pruritul din al 3lea trim de sarcina, menopauza
-hepatopatii:hep cr, ciroze, neo sar si obstr biliara extrahep
-IRC
-afect hemato: b. Hodkin, leucemia limfatica, limfoame, mielom multiplu, policitemia
vera
-neo viscerale (paraneoplazic)
-afect neuro (infarcte ale SNC)
-b. psihice : psihoze, nevroze
3.Pruritul senil : apare la b. cu varste peste 60 ani (frecvent barbati) fara alte lez cutanate,
cu exceptia celor produse prin scarpinat si la care nu se depisteaza nicio alta cauza de
prurit (idiopatic).Pielea la batrani e uscata.
45.Vasculite:etiopatogenie
Vasculitele sunt declansate de infectii (virale, bact), medicamente, pneumalergeni.
Pot surveni de asemenea in cursul unor afect precum sd. Disimunitare:PR, LES, Sjogren,
Waldenstrom ,deficit genetic de fractiuni de complement (C2,C3,C4).Se pot intalni si in
sdr. Limfoproliferative sau cancere cu diverse localizari.
In etiopatogenie intervin si predispozitia genetica, staza, frigul.
46.Eritem polimorf:etiologie
-infectii virale : v.herpes simplex,gripale,urlian,hepatitice, EpsteinBarr,poxvirusuri,adenovirusuri
-infect cu mycoplasme: M. Pneumoniae poate fi responsabila de unele zazuri de
sd.Stevens-Johnson
-infect strepto
-infect micotice: histoplasmoza,dermafitoze
-med: AINS, sulfamide,barbiturice,fenotiazine
-b.generale:LES,PN,b.Crohn,limfoame, cancere
-Frigul, soarele si Rx ionizante au rol fav si predispozitia genetica
47.Eritem polimorf:manifestari clinmice si forme clinice
Coexistenta lez de varste, dimensiuni si forme diferite=eritem polimorf
Boala debuteaza prin maculo-papule rosii inchise,de cativa mm in diametru care cresc
pana la 1-2 cm si imbraca aspect caracteristic in cocarda.
Cand in centru se formeaza o bula,iar la periferie o coroana de vezicule, intre ele exista o
zona rosie sau purpurie, aspect de herpes iris
Eruptia se asociaza uneori cu placi urticariene, bule.Localizarea de electie este
acrala(maini,picioare,antebrate,coate,genunchi)
Forme clinice
-eritem polimorf minor-forma papuloasa:lez papuloase care palesc in 1-2 sapt, lasand
hiperpigmentatie reziduala.
-eritem polimorf minor, forma veziculo-buloasa: lez. Cutanate de tip herpes iris

-eritem polimorf major (sdr Stevens-Johnson):semne prodromale care sugereaza infect ac


CRS.Bolnav febril si stare generala grava.Interesarea mucoasei bucale, lez
oculare,genitale,cutanate.Atingeri pulmonare,digestive,miocardice,neuro,renale
48.Reactii cutanate post-medicamentoase:manifestari clinice(enumerare)
1.Exanteme
2.Urticarii post-medicamentoase
3.Eritrodermii
4.Eritemul fix apare la 48h de la admin medicam
5.Vasculite
6.Eritem polimorf (sdr,Lyelle)
7.Eruptii buloase
8.Pustule amicrobiene nonpsoriazice
9.Eruptii lichenoide
10.Eruptii acneiforme
11.Eritemul nodos iatrogen
12.Tulb de pigmentare
13.Necroze cutanate
-necroza cutanata la cumarinice
-dermatita livedoida si gangrenoasa Nialan?
-ulceratii cutanate cauzate de Hidroxiuree
14.Acrosindroame medicamentoase: sdr Raynaud,gangrene
extremitati,eritromelalgie,eritem acral
15.Modif la niv fanerelor
-unghii:pigmentatii,benzi
-parul:alopecii hirsutism secundar admin de hormoni
16.prurigo pigmentosa
17.hipodermia sclerodermiforma
18.prurit generalizat si persistent
19.eritem pelagroid
20.dermatoza neutrofilica acuta
21.lipodistrofii insulinice
22.Eruptii de tip pseudolimfoame
23.Eczeme de contact pe cale sistemica
24.Xeroza cutanata

49.Forme clinico-evolutive de lupus eritematos: enumerare si caracteristici


principale
Lupusul eritematos este o afectiune cu o etiologie necunoscuta si mecanism
patologic autoimun, ce afecteaza atat pielea cat si organele interne.
Manifestarile cutanate sunt grupate in 3 forme clinico-evolutive:
1. LE cronic:
Cea mai frecventa forma clinica a bolii lupice. Este localizata exclusiv la piele,
benigna dar potential evolutiva (aproximativ 10% din LES cronic se pot acutiza
dupa expunere la soare sau dupa consum de medicamente).Sediul leziunilor se

afla pe zinele expuse la lumina solara (fata, gat, decolteu, pavilioane auriculare,
pielea capului)
Triada clinica este reprezentata de : Eritem, Scuama, Atrofie cicatriciala
Aceste leziuni se constituie sub forma de placi sau placarde eritematoase, unice
sau multiple, bine delimitate, de culoare rosie violacee, care cu timpul se acopera
de scuame subtiri foarte aderente.
2. LE subacut
Este o forma relativ benigna de LE. Se caracterizeaza clinic prin leziuni
eritemato-scuamoase, localizate pe zonele expuse la soare, dar mai ales la nivelul
gatului, decolteului si trunchiului. Stare subfebrila, artralgii si artrite. Modificarile
viscerale sunt rare si blande. Modificarile imunobiologice sunt intalnite frecvent,
mai ales Ac antinucleari (anti-RO)
3. LES sau diseminat
Se caracterizeaza prin predominanta manifestarilor generale si viscerale.
Mecanismul patogenic este autoimun.
Tablou clinic LES debuteaza cu artralgii, scadere in greutate, astenie musculara si
stare febrila.
Manifestarile cutanate apar la 80% dintre cazuri si constau cel mai frecvent intr-o
eruptie eritematoasa infiltrata difuza, localizata mai ales pe zonele tegumentare
expuse la lumina (initial la nivelul fetei)
Leziunile cutanate se generalizeaza. Manifestarile viscerale in LES sunt frecvente,
severe si determina prognosticul rezervat al evolutiei acestei afectiuni:Renale: GN
care influenteaza prognosticul bolii, CV, Pleuropulmonare, Digestive,
Osteoarticulare, Neuropsihice
50.Lupus eritematos cronic ; manifestari clinice
Cea mai frecventa forma clinica a bolii lupice. Este localizata exclusiv la piele,
benigna dar potential evolutiva (aproximativ 10% din LES cronic se pot acutiza
dupa expunere la soare sau dupa consum de medicamente).Sediul leziunilor se
afla pe zinele expuse la lumina solara (fata, gat, decolteu, pavilioane auriculare,
pielea capului)Triada clinica este reprezentata de :Eritem, ScuamaAtrofie
cicatriciala
Aceste leziuni se constituie sub forma de placi sau placarde eritematoase, unice
sau multiple, bine delimitate, de culoare rosie violacee, care cu timpul se acopera
de scuame subtiri foarte aderente.
Exista mai multe forme clinice de LE cronic:
- LE cronic discoid, cu placi eritematoase bine delimitate, in care predomina
scuamele si atrofia cicatriciala. Sunt localizate mai ales pe obraju, nas, unde sunt
dispuse sub forma unui fluture (vespertilio). Evoluita leziunilor este lenta
- LE cronic centrifug, predomina eritemul congestiv al obrajilor. Leziunile sunt
dispuse tot in vespertilio, dar scuamele sunt fine, iar atrofia cicatriciala este mai
putin vizibila. Exista cateva forme clinice: tumidus, cuperozic
In LE cronic nu apar manifestari de afectare viscerala, iar semnele imunobiologice sunt absente. Leziunile din Le cronic sunt localizate numai la piele.
51Lupus eritematos cronic : tratament
Interzicerea expunerii la soare

Produsee dermatocosmetice cu SFP 50 sau 50+ aplicate pe toate zonele


fotoexpuse
Tratament local: se face cu dermatocorticoizi (vezi clasificare de la ezcema)
Tratamentul sistemic se bazeala pe antipaludice de sinteza
Clorochina (Nivachin, Resochin), Hidroxiclorochin (Plachenil) 1-2 cpr/zi in
functie de evolutie,40-60zile
52Sclerodermia generalizata : manifestari clinice
Sclerodermia generalizata : poate debuta insidios cu sindrom Raynaud.
- Scleroza tegumentara incepe la nivelul pulpei degetelor de la maini. Initial cu
usoara atrofie sau chiar cu edem pt ca ulterior pielea sa devina indurata, uscata,
aderenta la straturile subiacente. In final se constituie aspectul de mana
sclerodermica cu degete ascutite, efilate (sclerodactilie) avand in varf mici
eroziuni ulcero-necrotice.
- Succesiv sau concomitent apare si scleroza tegumentelor fetei cu frunte neteda,
stralucitoare, cu stergerea ridurilor, cu nas efilat, buze subtiri retractate dezvelind
partial arcada dentara.
- Mimica este inexpresiva realizand aspectul de icoana bizantina.
- Miscarile buzelor sunt limitate si dificile. Perioral pot sa apara riduri radiale care
dau aspectul incretit al buzelor. Rareori scleroza se intinde pe intreaga suprafata a
tegumentului.
53Dermatomiozita acuta : manifestari clinice
Boala autoimuna, rara si grava care asociaza un sindrom cutanat si un sindrom
muscular de tip polimiozitic,Mecanism patogenic : autoimun
Sdr cutanat : eritem cu edem pe zonele expuse la soare mai ales la fata,
caracteristic fiind eritemul violaceu periorbitar in ochelari .
Sdr muscular : se caracterizeaza prin scaderea fortei musculare si mialgii.
Simptomele acestea se instaleaza lent determinand in faza de stare impotenta
functionala.
54.Sindromul Gougerot Sjogren : manifestari clinice
Afectiune autoimuna ce se caracterizeaza printr-o inflamatie cronica a glandelor
salivare, lacrimale scaderea secretiei lor endocrine. Tablou clinic. Se
caracterizeaza in principal prin :
*xerostomie (uscaciunea gurii) , cu mucoasa bucala si limba uscata , buze
deasemenea uscate si fisurate ; disfagie ; glandele parotide sunt marite de volum.
Saliva este initial de perceptie a gustului alimentelor ;
*xeroftalmie (uscacuine conjunctivala si corneeana), cu senzatie de usturime si
corps strain in ochi, bolnavii clipesc des, au tulburari de vedere si plang fara
lacrimi. Glandele lacrimake sunt marite de volum ;
*xerorinie(uuscacuinea mucoasei nazale), uscacuinea mucoasei vulvare, anale,
respiratorii mai rar ;
*xerodermie(piele uscata), cu scaderea secretiei sudorale ;
*alte manufestari : sindrom raynaud, alopecie, manifestari articulare,
tegumentele sunt iritabile, pe alocuri cu eczematizari si lichenificari asemanatoare

celor din ploiartrita reumatoida, adenopatii latero-cervicale, hepatosplenomegalie


etc.
55.Pemfigusul vulgar: manifestari clinice
Este o afectiune autoimuna grava, care in lipsa tratamentului duce la exitus. Boala
debuteaza insidios, de obicei cu leziuni localizate.In peste 50% din cazuri apar
leziuni bucale dureroase si drenante localizate pe fata interna a obrajilor, pe palat
si pe gingii.Alteori pemfigusul vulgar poate debuta cu eroziuni la nivelul
mucoasei genitale, conjunctivale, periombilicale sau periunghiale.Dupa mai multe
saptamani sau luni apare o eruptie buloasa generalizata formata din : bule cu
lichid clar care se dezvolta pe pielea aparent normala. Bulele sunt foarte fragile se
rup cu usurinta si lasa eroziuni postbuloase in faze evolutive diferite. Coexistenta
unor leziuni de varste diferite confera eruptiei un aspect polimorf (coexistenta la
aceeasi persoana a bulelor in tensiune si a eroziunilor postbuloase in faze de
epitelizare diferita).Diagnosticul histopatologic : este cel care precizeaza
diagnosticul unei dermatoze buloase.
56Pemfigusul vulgar: tratament
Tratam de atac pt inducerea remisiunii se alege in functyie de extensia, gravitatea
si activitatea bolii. In formele active si extinse : prednison per os in doze mari de
pana la 3 mg/kg/zi sau metilprednison in perfuzie. Se adauga imunosupresor oral:
ciclofosfamida 100-200 mg/zi, metotrexat 50mg/kg/zi timp de 3 zile. In formele
mai putin active se incepe cu prednison 40 mg la 2 zile asociat sau nu cu
azatioprina 100-150 mg.zi. tratam de intretinere pentru mentinerea remisiunii se
face cu prednison asociat sau nu cu azatioprina si are ca scop utilizarea celei mai
mici doze de corticoizi care sa mentina boala in remisiune. Tratam se admin pana
la remisune clinico-metab completa .
57. Clasificarea pemfigusurilor
I. imunologice
1.
2.

3.

Profunde (clivajul se produce imediat suprabazal)


a)
Pemfigus vulgar
b)
Pemfigus vegetant:
Superficiale (clivajul se produce in stratul granulos)
a)
Pemfigus foliaceu (veziculo-bule ce se erodeaza si =>scuame+cruste)
b)
Pemfigus eritematos
c)
Pemfigus endemic (vezicule pe fond eritematos care se rup =>
scuom+cruste)
Forme particulare
a)
Pemfigus postmedicamentos
b)
Pemfigus paraneoplazic (eruptie cutanata polimorfa)
c)
Pemfigus herpetiform (vezicule in buchet)
d)
Spongioza cu eozinofilie

II. neimunologice
1.
1.

Pemfigus cronic familial


Dermatoza acantolitica tranzitorie

58. Porfiria cutanata tardiva: manif clinice


Debut:

Forma familiala: la orice varsta, inclusiv in copilarie


Forma sporadica: tardiv, dupa 30-35 ani
Prin hipertricoza faciala, in special la femei

Leziunile cutanate caracteristice sunt vezicule si bule localizate pe zonele foto-expuse


(fata dorsala a mainilor, antebrate, fata). Evolueaza spre ulceratii acoperite de cruste, care
se vindeca lent cu formare de cicatrici atrofice si milia. Se mai pot obs hiper- si, mai rar,
hipopigmentari si placi pseudesclerodermiforme.
Epidermofragilitate: fragilitate epidermala crescuta manifestata prin aparitia de eroziuni
la traumatisme minore.
Hipertricoza faciala, predominent malara, se dezvolta insidios si este mai frapanta la
femei, la care poate reprezenta manifestare de debut.
59. Psoriazis: etiopatogenie
Cauza- necunoscuta
La pacientii cu predispozitie genetica, factorii de mediu pot avea rol declansator/
agravant al bolii:

Traumatisme

Infectii

Fact endocrini

Lumina solara

Medicamente: sarurile de Li, -blocante, antimalarice, corticoterapia sistemica,


etc

Fact psihogeni (cei mai importanti factori care determina severitatea formelor
clinice)

Alcool

Fumat

SIDA

In patogenia psoriazisului sunt implicate urmatoarele:

Tulburari de keratinizare (exista 2 keratine particulare- K6 si K16 ce lipsesc in epidermul


normal

Metabolismul ac arahidonic (conc crescute de ac arahidonic si metaboliti ai acestuia in


teg psoriazice)

Nucleotizii ciclici (GMPc crescut si AMPc scazut. Echilibrul dintre ele previne aparitia
leziunilor. Se agraveaza sub -blocante, care au un efect de reducere a AMPc)

Poliaminele: leziunile psoriazice au un continut de putresceina, spermidina si spermina.


Au rol in proliferarea celulara

Proteinazele si antiproteinazele: rol in reglarea proliferarii celulare

Calmodulina: conc in lez psoriazice. Se normalizeaza dupa tratament (cignolinul si


ciclosporina- puternici antagonisti ai calmodulinei)

Ciclul fosfatidil-inozitol al carui rezultat final este stimularea proliferarii celulare

Mecanismele inflamatorii si imunologicecu urmatoarea succesiune:

a. Activarea keratinocitului. Diferiti stimuli ext (traumatisme, UV, infectii, medicamente)


determina eliberare de interleukine (IL-1 si IL-8) din keratinocite
b. Acumularea de celule inflamatorii (neutrofile, limfocite)
c. Activarea limfocitara, producerea si eliberarea de mediatori care stimuleaza proliferarea
keratinocitara.

60. Clasificarea formelor clinice de psoriazis


1. Psoriazis vulgar
2. Psoriazis eritrodermic
3. Psoriazis pustulos
a. Forme localizate
Cronic palmoplantar (Barber)
Acut palmoplantar
Acrodermatitis continua (Hallopeau)
b. Forme generalizate
Acut (von Zumbusch)
De sarcina (Hebra)
Circinat si inelar (Bloch- Lapiere)
4. Psoriazis artropatic

61. Psoriazis vulgar: manif clinice


Leziunile de psoriazis vulgar pot afecta: pielea glabra, scalpul, fanerele si uneori
mucoasele.
Psoriazisul pielii glabre
Se manifesta clinic prin placi sau placarde eritematoase foarte bine delimitate,
supradenivelate, acoperite cu scuame alb-sidefii, uscate, pluristratificate si usor
detasabile. Leziunile debuteaza de cele mai multe ori la nivelul coatelor, genunchilor si
regiunii dorso-lombare. In cursul evolutiei, apar leziuni noi si in alte zone topografice, iar
cele vechi isi maresc dimensiunile, determinand la un moment dat in cursul evolutiei
generalizarea leziunilor.
Uneori, leziunile de psoriazis sunt localizate la nivelul pliurilor (axile, regiunea inghinala,
perianala sau periombilical). La aceste cazuri vorbim de psoriazisul inversat. (invertit)
Dupa forma si dimensiunile leziunilor, se descriu mai multe forme clinice:
- Psoriazis in picatura (gutat)-leziuni de 3-4 mm diametru
-

Psoriazis numular-apar placi rotunde sau ovalare de marimea unei monede

Psoriazis in placarde-leziunile sunt foarte mari in diametru, peste 30-40 cm

Psoriazis inelar-au forma unui inel si sunt mai active la periferie, iar centrul este
palid

Psoriazis figurat/geografic-placile sau placardele au un contru neregulat, policiclic

Psoriazisul scalpului

Poate imbraca aspect de placi eritemato-scuamoase, circumscrise, bine delimitate, sau


poate sa fie difuz cu afectarea intregii calote. Leziunile sunt de obicei net delimitate de
interlinia paroasa. (spre deosebire de dermatita seboreica). Parul este indemn
macroscopic, dar microscopic s-au constatat anomalii ale tijei. Psoriazisul eritrodermic
este asociat cu alopecie difuza.
Psoriazisul unghiilor
Modificarile unghiale se intalnesc la circa 50% dintre bolnavi, punand problema de
diagnostic diferential cu onicomicoza. Sunt aproape intotdeauna prezente la cei cu
psoriazis artropatic. Cosntau din:

Hiperkeratoza subunghiala
Depresiuni punctiforme ale lamei unghiale
Onicoliza
pata in ulei este o coloratie galbuie a lamei unghiale
Alte modificari: striuri longitudinale, sant transversal (linia Beau)

Psoriazisul mucoaselor
Leziunile mucoaselor se intalnesc rar in psoriazis (mai rar in cel vulgar decat in cel
pustulos) si sunt localizate de obicei atunci cand exista leziuni circinate si inelare la
nivelul glandului sau la nivelul cavitatii orale (pe limba si palat)
Evolutie si prognostic
Este o boala cronica cu evolutie imprevizibila. Exista cazuri cu evolutie severa in ciuda
terapiei instituite, dar si cazuri cu o evolutie blanda, desi bolnavul nu face niciun
tratament.
62. Psoriazisul vulgar: forme clinice-functie de dimensiunea, forma si
localizarea leziunilor
Leziunile de psoriazis vulgar pot afecta: pielea glabra, scalpul, fanerele si uneori
mucoasele.
Psoriazisul pielii glabre
Se manifesta clinic prin placi sau placarde eritematoase foarte bine delimitate,
supradenivelate, acoperite cu scuame alb-sidefii, uscate, pluristratificate si usor
detasabile. Leziunile debuteaza de cele mai multe ori la nivelul coatelor, genunchilor si
regiunii dorso-lombare. In cursul evolutiei, apar leziuni noi si in alte zone topografice, iar
cele vechi isi maresc dimensiunile, determinand la un moment dat in cursul evolutiei
generalizarea leziunilor.
Uneori, leziunile de psoriazis sunt localizate la nivelul pliurilor (axile, regiunea inghinala,
perianala sau periombilical). La aceste cazuri vorbim de psoriazisul inversat. (invertit)
Dupa forma si dimensiunile leziunilor, se descriu mai multe forme clinice:
- Psoriazis in picatura (gutat)-leziuni de 3-4 mm diametru
-

Psoriazis numular-apar placi rotunde sau ovalare de marimea unei monede

Psoriazis in placarde-leziunile sunt foarte mari in diametru, peste 30-40 cm

Psoriazis inelar-au forma unui inel si sunt mai active la periferie, iar centrul este
palid

Psoriazis figurat/geografic-placile sau placardele au un contru neregulat, policiclic

Psoriazisul scalpului
Poate imbraca aspect de placi eritemato-scuamoase, circumscrise, bine delimitate, sau
poate sa fie difuz cu afectarea intregii calote. Leziunile sunt de obicei net delimitate de
interlinia paroasa. (spre deosebire de dermatita seboreica). Parul este indemn
macroscopic, dar microscopic s-au constatat anomalii ale tijei. Psoriazisul eritrodermic
este asociat cu alopecie difuza.
Psoriazisul unghiilor
Modificarile unghiale se intalnesc la circa 50% dintre bolnavi, punand problema de
diagnostic diferential cu onicomicoza. Sunt aproape intotdeauna prezente la cei cu
psoriazis artropatic. Cosntau din:
Hiperkeratoza subunghiala
Depresiuni punctiforme ale lamei unghiale
Onicoliza
pata in ulei este o coloratie galbuie a lamei unghiale
Alte modificari: striuri longitudinale, sant transversal (linia Beau)
Psoriazisul mucoaselor
Leziunile mucoaselor se intalnesc rar in psoriazis (mai rar in cel vulgar decat in cel
pustulos) si sunt localizate de obicei atunci cand exista leziuni circinate si inelare la
nivelul glandului sau la nivelul cavitatii orale (pe limba si palat)
Evolutie si prognostic
Este o boala cronica cu evolutie imprevizibila. Exista cazuri cu evolutie severa in ciuda
terapiei instituite, dar si cazuri cu o evolutie blanda, desi bolnavul nu face niciun
tratament.
63. Manifestari clinice in psoriazisul eritrodermic
Este o forma clinica de psoriazis cu evolutie severa. Bolnavul este febril, are stare
generala variabil alterata, tegumentul este in totalitate eritematos, scuamele sunt mai
subtiri, usor detasabile. Tegumentele sunt infiltrate si esor exudative. Apar modif
unghiale severe si alopecie difuza . Poate exista limf-adenopatie dermopatica si pruprit
intens. Evolutia e prelungita cu numeroase recadderi. Eritrodermia are consedintele :

datorita vasodilatatiei se piede caldura in exces cu hipotermie,


fluxul sangvin solicita cordul si poate duce la insuf cardiaca congestiva,
pierdere crescuta de lichide ce conduce la dezechilibre hidro-electrolitice
descuamarea masiva determina pierderi importante de proteine
absorbtia topicelor e mult crescuta

Prognosticul este rezervat. Este considerat o urgenta medicala.


64. Manifestari clinice in psoriazisul pustulos

Se manifesta clinic prin pustule macroscopice, amicrobiene. Dpdv clinic, putem spune ca
este o pustula, dar micribilogic nu se detecteaza niciun patogen in secretie. Se poate
localiza pe intreaga suprafata a corpului, dar cele mai multe cazuri au leziuni numai la
nivelul suprafetelor palmare si plantare.Clinic apar palci eritemato-scuamoase, acoperite
de pustule de 2-5 mm, galbui (recente) si maronii (vechi). Leziunile uscate se pot exfolia
iar pustulele sunt prezente in toate stadiile de evolutie.zonele mai afectate : eminenta
tenara, rar hipotenara, partea mediala a plantei, zona laterala a calcaiului. Respecta
degetele
65. Manifestari clinice in psoriazisul artropatic
La majoritatea bolnavilor cu psoriazis artropatic, leziunile cutanate le preced pe cele
articulare. Uneori, debutul cutanat si articular are loc simultan si foarte rar manifestarile
articulare apar primele. Primele manifestari cunstau in artralgii si redoare articulara
matinala care dispare la mobilizare, la fel ca in PR. Uneori, se produce o tumefactie a
articulatiilor si afectarea partilor moi periarticulare. Concomitent, bolnavul prezinta si
leziuni cutanate tipice de psoriazis. Pe masura evolutiei bolii, se constata exacerbarea
simultana a leziunilor cutanate si articulare. Bolnavii cu psoriazis artropatic prezinta
frecvent si afectare unghiala (3/4 dintre bolnavi).
66. Tratmentul topic in psoriazisul stabil
La cele mai multe cazuri de psoriazis vulgar, tratamentul topic este suficient
pentru a opri evolutia bolii, fara sa fie necesara o terapie sistemica. Principalele
medicament care pot fi folosite in terapia topica sunt:
1. KERATOLITICE- aplicarea lor are drept scop indepartarea scuamelor si
favorizarea patrunderii medicatiei active antipsoriazice.

Acid salicilic, conc 3-10%

Uree, 3-5%, ambele incorporate intr-o baza grasa

2. CIGNOLIN (ANTRALIN SAU DINTRANOL) are actiune antimitotica, se


foloseste dupa terapia keratolitica. Se incepe cu o conc mica, (0.15-0.25%)
care se creste progresiv pana la 3-5%
Rp./ Acid salicilic 5g, Cignolin 0,25g, Lanolina 10 g, Vaselina ad 100 g
3. GUDROANELE NATURALE- cele mai folosite sunt : COALTAR, IHTIOL,
TUMENOL, PIXLIGVIDA, OLEUM CADINI (au un miros greu si pateaza
lenjeria)
4. DERMATOCORTICOIZI- au actiune AI, citostatica. (ca forma farmaceutica
se foloseste unguentul). Dermatocorticoizii se folosesc dupa indepartarea
completa a scuamelor, folosind pomezi keratolitice pe perioade limitate de
timp:

Dermatocorticoizii de clasa 4 (Dermovate unvuent, Clobetazol unguent )-10-14


zile, apoi se opresc si se continua cu:

Dermatocorticoizi de clasa 2 sau 3 inca 2 saptamani

5. RETINOIZI
6. ANALOGII VITAMINEI D3: Daivonex, Daivobet (unguent sau gel)- pe
pielea glabra, Xamiol gel- pe scalp; o singura aplicare pe zi
7. FOTOTERAPIE NATURALA SAU ARTIFICIALA (lampi UV)
8. FOTCHIMIOTERAPIA metoda PUVA
-

faza I-> decaparea i acoperirea cu vaselin salicilat 5% timp de o sptmn

faza II-> tratament care duce la palizirea plcilor psoriazice:


o reductoare:

Cignolina (Dithranol), concentraii de 0,25%-0,5%-1%-2%,


max 3%;efecte-> blocarea diviziunii celulare, blocarea
calmodulinei; 4-6 sptmni; efecte adverse: arsur chimic, nu
se aplic pe fa, marile pliuri, scalp

Gudroane: coal-tar-> baie, ampon

o Dermatocorticoizi: Diprosalic, Elacom, Advantan, Dermovate


(contraindicaii relative deoarece este cel mai potent i d efect de
rebound la ntreruperea tratamentului)
o Derivai de vit.D3-> inhib calmodulina: Calcipotriol, Tacalcitol; nu au
efecte adverse sau contraindicaii
67. Tratamentul sistemic in psoriazis
Tratamentul sistemic.La cazurile cu evolutie severa, folosim si terapia
sistemica:Metotrexat, Piritrexim, Retinoizi, Ciclosporina, Tacrolimus, Terapia biologica
(Adalimumab-Humira, Etanercet-Embrel, Infliximab-Remikate, Ustekinumab-Stelara)
- Metotrexat (10-25 mg/spt.)-> reacii adverse:
-se folosesc doze mici; se recomand monitorizarea leucocitelor (sub 3000 se ntrerupe
tratamentul) i a ASAT, ALAT
- Retinoizi:
o Etretinat (Tigason)
o Acitretin (Neotigason)
-sunt derivai de vit. A

-reglementeaz epidermopoeza
-efecte adverse: teratogen, hiperlipemiant, uscarea mucoaselor
Ciclosporin:
o Nefrotoxic
o Imunomodulator
o Inhib Ly Th1 i Th2

68. Lichenul plan : manifestari clinice


1. Cutanate
debut acut sau insiduos cu papule de 1-3 mm, culoare rosie-violacee, poligonale,
intens pruriginoase, uneori ombilicate in zona centrala. Pe suprafata papulelor se
observa o retea albicioasa fina
- afecteaza orice regiune topografica. Zonele cel mai frecvent interesate sunt
articulatia pumnului, regiunea maleolara si lombara.
-

la nivelul gambelor eruptia are caractere particulare (papule de dimensiuni mai


mari, hipertrofice)

ocazional in lichenul plan pot sa apara vezicule sau bule.

2. Afectiuni mucoase (50%) si se poate asocia cu leziuni cutanate. Sunt afectate


mucoasa bucala, limba, mucoasa perianala, genitala, laringiana. Au aspect clinic
de reticul albicios. La nivelul mucoasei orale reticulul albicios poate avea aspect
de dantela sau de feriga. Uneori aceste leziuni se pot eroda sau se pot asocia cu o
candidoza.
3. Afectare unghiala (10%) subtierea proximala a lamei unghiale, hiperkeratoza
subunghiala, pierdera partiala sau totala.
4. Afectarea parului constituirea unor placi atrofice cicatriceale la nivelul carora
firele de par sunt cazute.
Lichenul plan cu localizare la scalp poate determina aparitia unor placi atrofice
cicatriceale, determinand aparitia unor zone de alopecie.
69. Ulcerele membrelor inferioare: factori determinanti
1. Afectiuni vasculare : venoase, arteriale, vasculite, limfatice
2. Neuropatii: DZ, siringomielie, tabes dorsalis
3. Afectiuni metabolice: DZ, guta

4. Afectiuni hematologice: eritrocitare (talasemie, policitemia verra), leucocitare


(leucemii), disproteinemii (srioglobulinemie, macroglobulinemie)
5. Traumatisme
6. Neoplazii
7. Infectii : bacteriene (ectima), fungice, protozoare, intepaturi de insecte
8. Paniculite
9. Pioderma gangrenosum
70. Insuficienta venoasa cronica: manifestari clinice
Manifestari cutanate:
- totaliatea modificarilor cutanate situate la nivelul membrelor inferioare
determinate de insuficienta venoasa cronica:
- flebedem
- dermatita pigmentara si purpurica (placard eritemato-pigmentar
neomogen mai intens in extremitatea distala ocupand 2/3 distale ale gambelor)
- dermatita eczematiforma (placi sau placarde eritematoveziculoase)
- dermohipodermita varicoasa (eczema varicoasa)
- tromboflebbita varicoasa superficiala

- ulcer varicos (complicatia majora a IVC)


Primele manifestari sunt flebedemul si placardele pigmentare neomogene care
caracterizeaza dermatita pigmentara si purpurica. Celelalte manifestari apar in cursul
insuficientei venoase netratate.
Aceste manifestari sunt rareori unice, de obicei fiind asociate 2 sau mai multe tipuri de
leziuni in functie de vechimea bolii si de tratamentele aplicate anterior.In general ulcerul
de natura venoasa are suprafata curata uneori acoperit de depozit purulent dar de cele mai
multe ori este nedureros. Ulcerul de natura venoasa devine dureros doar in caz de
suprainfectie. Tratament : Detralex. Ulcerul arterial este un ulcer extrem de dureros, este
acoperit de cruste brun-negricioase aderente. Tratament : Pentoxifilina.
71. Ulcerul varicos : manifestari clinice, complicatii.
Ulcerul varicos este o pierdere de substanta dermo-hipodermica cu localizare predilecta
in jumatatea inferioara a gambei,cu evolutie indelungata si fara tendinta la vindecare
spontana.
Ulcerul varicos este insotit in aproape toate cazurile de una sau alta din manifestarile
clinice ale IVC.
Din punct de vedere clinic, ulcerele varicoase pot fi mici, mijlocii sau gigante,
superficiale sau profunde. Localizarea acestora este cu predilectie in regiunea maleolara
interna in special la gamba stanga datorita perticularitatilor anatomice ale venei iliace
stangi. Ulcerul varicos are forma neregulata, uneori rotunda,ovalara, policiclica, cu

margini infiltrate, dure, scleroase, iar tegumentele periulceroase pot fi eczematizate,


infiltrate sau scleroatrofice. Fundul ulceratiei este de obicei murdar, acoperit de detrisuri
celulare, necroza, secretie purulenta, alteori acoperit de tesut de granulatie sau dimpotriva
este scleros, dur cu vascularizatie saraca ( in ulcerele vechi).
Complicatii:
- Suprainfectare manifestata prin limfangita, erizipel, tromboflebie
-

eczematizarea tegumentelor din jurul ulcerului insotita sau nu de eruptia la distanta este
de obicei o complicatie iatrogenadatorita numeroaselor topice aplicate pentru epitelizarea
ulcerului.

afectare osoasa determina modificari de tipul osteoperiostitei plastice.

transformarea marginilor ulceratiei intr-un carcinom spino-celular, aspect care


trebuie avut in vedere atunci cand un ulcer de gamba vechi devine dureros,
prezinta hemoragii locale, nu raspunde la tratament corect efectuat, pe suprafata
sa aparand burjonari excesive.

72. Ulcerul varicos : tratament


Tratamentul ulcerului de gamba este complex, de lunga durata si trebuie sa se
adreseze atat factorilor determinanti si favorizanti cat si stadiul evolutiv al leziunilor
cutanate existenta.
a.Combaterea hipertensiunii venoase este obiectivul primordial, deoarece acesta
reprezinta principalul mecanism patogenic implicat in formarea ulcerelor. Se realizeaza
prin 3 mijloace imp:
-tratamentul chirurgical pp tratam etiologic se adreseaza, in special cazurilor cu
reflux superficial izolat si/sau incontinentei unei perforante. Se practica cu rezultate
foarte bune si de durata, ligatura vaselor perforante prin procesul de endoscopie si
fasciotomia paratibiala.
-scleroterapia- consta in injectarea unei subs iritante la nivelul unei vene ce
produce o reactie inflamatorie endoteliala urmata de tromboza, realizandu se
astfelobliterarea definitiva a acesteia
-tratament compresiv sau contentia elastica- au rol in ameliorarea circulatiei
venoase contribuind la reducerea edemului, durerii si senzatiei de tensiune in molet.
Alte tratamente pentru reducerea hipertensiunii venoase: repausul, fizioterapia,
mersul pe jos sau pe bicicleta, oxigenoterapia hiperbara, ultrasunete, ultravioletele.
b. tratamentul general al leziunilor cutanate: flebotonice, venodilatatoare,
anticoagulante si antiplachetare
c. tratament local:
-debridarea medicamentoasacu enzime fibrinolitice sau colagenolitice de tipp
Debrisanului, alfa-chemotripsinei sau chirurgicala prin indepartarea tesuturilor necrotice
sau devitalizate
-combaterea infectiei
-stimularea granularii solutie de nitrat de argint 1 % sau pomezi de Ag, sulfat de
Cu0,5-1%, solutie de glucoza, solutie de hialuronat de zinc

-stimularea epitelializarii
-grefarea este rezervata ulcerelor mari
-

local-> obiective:
o aseptizare:

BETADINE sol/unguent

DERMAZINE= sulfamid + AgNO3

DEBRISAN (pudr)=polimer sintetic cu capacitate de absorbie


crescut=> aseptizare + debridare

CRUPODEX

Sol. rivanol

Sol. AgNO3 1/1000

o Debridare= nlturarea fondului necrotic:

se poate produce i spontan

conservator: IRUXOL (conine o colagenaz)

chirurgical +/- plastie

o epitelizare: SOLCOSERYL (ung)= precipitat de proteine din ser de viel


-

general:
o DETRALEX (venotrop specific, scump)
o PENTOXIFILIN (cel mai ieftin)
o ENDOTELON (venotrop/limfotrop)

73. Acneea: etiopatogenie


Dermatoza caracterizata prin aparitia de fenomene retentiale si inflamatorii ale glandelor
sebacee.
Etiopatogenie multifactoriala:
- cresterea secretiei sebacee sub control androgenic
-

keratinizarea anormala a canalului excretor al glandei sebacee

inflamarea foliculului pilosebaceu prin ruptura leziunilor comedoniene datorita


acumularii de sebum si keratina.

Factori particulari:
- predispozitia genetica
-

factorul hormonal (androgenii cresc secretia glandelor sebacee, estrogenii scad)

factor microbian (proprioni bacterium acnes)

factor imunologic

stresul

medicamente (corticozi, iod, brom, antitiroidiene, sedative, B12, rifampicina,


anticonvulsivante etc.)

produse cosmetice neadecvate

substante chimice clorinate: acneea la clor

factori fizici (radiatii ionizante)

profesia (acneea profesionala la uleiuri minerale, clor)

alimentatia (exces de dulciuri, cola, ness, alimente picante, grasimile).

Perioada menstruala.

74. Manifestari clinice in acnee


Acneea se caracterizeaza prin polimorfism lezional. Se intalnesc urmatoarele
tipuri de leziuni :
1. Leziuni primare neinflamatorii : comedoane deschise (puncte negre), comedoane
inchise (puncte albe)
2. Leziuni secundare inflamatorii :
-

Superficiale (papule si pustule)

Profunde (noduli si chiste)

3. Leziuni postinflamatorii : macule hiperpigmentate, cicatrici, atrofie.


La cele mai multe forme clinice de acnee intalnim un polimorfism lezional
rezultat din intricarea diferitelor tipuri de leziuni, cu aspect clinic diferit si de varsta
diferita. Aceste leziuni sunt localizate de cele mai multe ori : la nivelul fetei (90%), torace
posterior (5%) , torace anterior (15%).

75. Clasificarea formelor clinice de acnee.


I. in functie de tipul leziunilor care predomina:
-

acneea comedoniana,
acneea papulo-pustuloasa,
acneea nodulo-chistica

II. in functie de varsta:


-

acneea neonatala,
acneea infantila,
acneea copilariei,
acneea polimorfa juvenila,
acneea adultului

III. in functie de gravitate: exista mai multe scale de evaluare a gravitatii care iau
in considerare tipul si numarul leziunilor si suprafata cutanata afectata
IV forme severe de acnee:
-

pyoderma faciale,
acneea conglobata,
acneea fulminans,
foliculita cu germeni gram negativi

V. in functie de factorii externi:


-

acneea profesionala produsa de uleiuri si gudroane,


acneea la clor,
acneea la detergent,
acneea cosmetica,
acneea de pomada,
acneea mecanica,
acneea tropicala (acneea de hidratare),
acne naevus,
nevul comedonian,
comedoane familiale,
comedoane solare

VI. alte forme de acnee:


-

acneea endocrina,
acneea excoriata,
acneea medicamentoasa

76. Rozaceea : manifestari clinice si factori etiopatogenici


Rozaceea este o afectiune cronica care asociaza in proportii variabile bufeuri vasomotorii,
eritem , teleangiectazii, papulo-pustule si hiperplazia glandelor sebacee
Manifestari clnice: se instaleaza insiduos si au ca localizare nasul, obrajii, fruntea, barbia.
Boala evolueaza dupa uratoarele secventiale: eritem tranzitoriu insotit sau nu de
hiperemie conjunctivala si lacrimatie, eritem persistent si teleangiectazie, papule sau
pustule si papulo-pustule presarate pe placi eritemato-telangiectazice.
Atingerea conjunctivala este frecvent intalnita, uneori se constata si blefarita, keratita,
ulcere sclerocorneene.

La femeia cu rozacee pielea este fina, uscata, iritata, sensibila la intemperii, iar la barbat
este ingrosata, seboreica. Daca barbatii au un istoric de acnee, femeia nu are de regula
acnee in antecedente
Nu exist comedoame.
Etiopatogenie:
- anomalii functionale ale vascularizatiei cutanate
-

tulburari digestive: gastrita cronica, tulburari de tranzit cu dezechilibru


florei microbiene intestinale, atrofia mucoasei jejunale, mai ales daca se
asociaza cu alimentatie nesanatoasa

demodex folicularum: are rol agravant

factorul imunologic

deficit de vitamina B2

Aplicarea indelungata a dermatocorticoizilor pe fata

Disfunctii endocrine

Factorul psihic

77. Tumorile cutanate benigne : caracteristici generale si clasificare


Sunt formatiuni cu tendinta la crestere si persistenta care reproduc structura
tesutului de origine.
Caracteristici:
- crestere lenta
-

delimitare neta

persista in zona in care a aparut fara metastaze

sustinerea caracteristicilor benigne necesita confirmarea benignitatii prin biopsie


si examen histopatologic.

Tumorile cutanate benigne se clasifica dupa tesutul de origine:


tumori epiteliale : se dezvolta din epidermul de suprafata sau din epiderma
anexelor.

Tumori conjunctive se dezvolta din tesutul conjunctiv propri-zis sau din


tesuturile derivate din mezoderm (tesut adipos, vase, nervi, muschi netezi)

Tumori ale sistemului melano formator (nevii pigmentari)


78. Precancere cutanate : clasificare dupa etiologie

I.Precancere cutanate provocate de agentii fizici:


1. keratoze solare ( actinice sau senile)
2. cheilita keratozica actinica
3. papilomul cornos (verucos) si cornul cutanat
4. xeroderma pigmentosum
5. radiodermitele cronice
II. Precancerele provocate prin agenti chimici (arsenic, gudroane, petrolul): keratoze
arseniacale
III. Precancerele provocate prin iritatii cronice: leucoplazia
IV. Precancerele de origine congenitala:
1. nervi nevocelulari
2. xeroderma pigmentosum
3. epidermodisplazia veruciforma Lewandowski-Lutz
4. cheilita glandulara
V. Precancere de cauza neaprecizata:
1.boala Paget
2. boala Bowen
3. eritroplazia Queyrat
4. kraurozisul
5. epiteliomul intraepidemic Borst-Jadassohn
VI. Precancere de origine virala: epidermodisplazia veruciforma Lewandowski-Lutz,
herpes simplex recidivant
VII. Dermatoze caracterizate prin leziuni ulcero-cicatriciale cu evolutie indelungata:
1.Lupus tuberculos
2. lupus eritematos
3 cicatricele postcombustionale
4.lichen scleroatrofic, plan sau bucal eroziv
5. ulceratii cornice de gamba
79. Tumori cutanate maligne: clasificare
Tumorile cutanate maligne pot fi impartite in:
- tumori de origine epiteliala: carcinoame sau epitelioame bazo-celulare sau
spinocelulare (nu dau metastaze, malignitatea lor este in situ)
-

tumori de origine neuroblastica ale sistemului melanic (melanomul cel mai


malign, prognostic foarte rezervat. Se dezvolta pe leziuni melanice anterioare, mai
ales pe nevii pigmentari prin expunere la soare)

tumori de origine mezenchimala (sarcoame)

tumori maligne mixte

metastaze cutanate secundare (metastatice) ale unor neoplasme viscerale.