Sunteți pe pagina 1din 3

ROMANIA SI UNIUNEA EUROPEANA

1. CE ESTE UE
UE este un parteneriat economic i politic unic n lume, care reunete 28 de ri europene,
acoperind astfel o mare parte a continentului.
Aliana americano-sovietic din timpul celui de-al Doilea Rzboi Mondial se rcise deja
considerabil cnd Churchill rostea aceste cuvinte cortina de fier, iar n civa ani ea avea s dispar
complet, lsnd locul unei intense dumnii ntre cele dou superputeri, (Statele Unite i Uniunea
Sovietic), ce avea s defineasc Rzboiul Rece.
Europa a fost mprit astfel n dou mari sfere de influen: american (n Vest) i sovietic (n
Est), iar un numai cinci ri au rmas neutre, dintre care patru liberale i una comunist.
rile din tabra comunist au fost urmtoarele (n ordine alfabetic):Albania; Cehoslovacia;
Republica Democrat German (Germania de Est);Republica Popular Bulgaria;Republica Popular
Polon;Republica Popular Romn, din 1965 - Republica Socialist Romnia;Republica Popular
Ungar;Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste.
rile din tabra vestic au fost urmtoarele (tot n ordine
alfabetic):Belgia;Danemarca;Frana;Grecia;
Irlanda;Italia;Islanda;Norvegia;Olanda;Portugalia;Republica Federal Germania (Germania de Vest);
Spania;Turcia.
n sfrit, rile neutre au fost urmtoarele:Austria;Elveia;Finlanda;Iugoslavia (stat comunist, dar
independent de URSS);Suedia.
2. CE A FOST CORTINA DE FIER
Dup capitularea Germaniei n faa aliailor, la 8 mai 1945, prin care a luat sfrit al doilea rzboi
mondial n Europa, la 12 mai, foarte ngrijorat de ceea ce prea a fi refuzul sovieticilor de a coopera
cu aliaii lor n probleme de interes comun, primul ministru britanic Churchill i-a telegrafiat
preedintelui american Truman c a fost tras o cortin de fier n faa aliailor vestici.
Dou luni mai trziu, la Conferina de la Potsdam, Churchill a folosit o variant a metaforei sale
cnd a
protestat pe lng Stalin c sovieticii mprejmuiser cu un gard de fier misiunea britanic din
Romnia.
La 16 august 1945, descriind situaia din Europa de Rsrit, Churchill i-a reluat sintagma
iniial, declarnd n Camera Comunelor c nu este imposibil ca o tragedie de mari proporii s se
desfoare n spatele cortinei de fier.
Dar cariera public a expresiei cortina de fier a nceput la 5 marie 1946, la Westminster College
din Fulton, cnd Churchill i-a dat drumul n lume, unde avea s devin cea mai faimoas i mai
caracteristic expresie asociat cu rzboiul rece, n timp ce Cortina de fier, ca atare, a dobndit o
realitate geografic tot atat de concret ca i aceea a oricrei frontiere naionale oficiale.
De la Stettin, de pe coasta Balticii, pn la Triest, de pe coasta Adriaticii, declara Churchill, o
cortin de fier a cobort tind n dou continentul. n spatele ei se afl toate capitalele vechilor state
ale Europei Centrale i de Est, Varovia, Berlin, Praga, Viena, Budapesta, Belgrad, Bucureti i
Sofia, toate aceste orae celebre i aezrile din jurul lor se afl n ceea ce a putea numi sfera
sovietic i toate sunt supuse, ntr-o form sau alta, nu numai influenei sovietice ci i, ntr-o foarte
mare i crescnd msur, controlului de la Moscova.
3. ECONOMIA CAPITALISTA SI COMUNISTA IN TIMPUL CORTINEI DE FIER
UE a fost creat n perioada care a urmat celui de-al Doilea Rzboi Mondial. n prima etap, s-a
pus
accent pe consolidarea cooperrii economice: rile implicate n schimburi comerciale devin
interdependente din punct de vedere economic i astfel se evit riscul izbucnirii unui conflict.

Planul Marshall (en : The Marshall Plan), cunoscut oficial ca European Recovery Program
(ERP), a fost primul plan de reconstrucie conceput de Statele Unite ale Americii i destinat alia ilor
europeni din Al Doilea Rzboi Mondial.
Pe 5 iunie 1947 ntr-un discurs rostit n Aula Universit ii Harvard, secretarul de stat american
George Marshall anun lansarea unui vast program de asisten economic destinat refacerii
economiilor europene, cu scopul de a stvili extinderea comunismului, fenomen pe care el l
considera legat de problemele economice. La 19 iunie 1947 minitrii de externe ai Fran ei (Georges
Bidault) i Regatului Unit (Ernest Bevin), semneaz un comunicat prin care invit 22 de state
europene s trimit reprezentani la Paris pentru a schia un plan de reconstrucie european.
Planul Marshall a relansat economia Europei occidentale, care pn n anii '70 a cunoscut o
dezvoltare exploziv. Germania de Vest s-a situat n fruntea acestui avnt fiind urmat de Italia i
Frana. Nivelul de trai a crescut spectaculos, dezvoltarea economic ducnd la eliberare de resurse
foarte mari pentru programe i politici sociale.
n anul 1958, a luat natere Comunitatea Economic European (CEE), care, ini ial, a contribuit
la intensificarea cooperrii economice ntre ase ri: Belgia, Germania, Frana, Italia, Luxemburg i
rile de Jos. A urmat crearea unei piee unice de mari proporii, care continu s se dezvolte ctre
valorificarea ntregului su potenial.
Etichetnd Planul Marshall drept imperialism economic american, Moscova a interzis rilor
satelite s participe la Conferina de la Paris. Sovieticii considerau c acceptarea planului ar fi condus
la desprinderea de URSS a rilor din sfera sa de influen i la pierderea avantajelor politice i
strategice dobndite de Kremlin n Europa Central i de Est la sfritul celui de al Doilea Rzboi
Mondial. Planul Marshall reprezint extensia n domeniul economic a Doctrinei Truman.
Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER) a fost creat la iniiativa URSS n 1949 ca
organizaie economic a statelor comuniste europene pentru a constitui un echivalent al Comunit ii
Economice Europene. CAER-ul a fost rspunsul la Planul Marshall. El avea misiunea de a stimula
comerul dintre rile din blocul estic. n realitate, URSS nu a putut oferi rilor comuniste un ajutor
comparabil cu cel acordat de SUA rilor occidentale. Membre ale CAER erau: URSS, RDG,
Bulgaria, Polonia, Cehoslovacia, Ungaria i Romnia. Alte ri comuniste neeuropene (Mongolia,
Cuba, Vietnam) au luat i ele parte n ultimii ani la unele sesiuni ale Consiliului. La activitatea CAER
nu au luat parte Republica Popular Chinez, Coreea de Nord i Albania. Secretariatul i multe din
Comisiile CAER aveau sediul la Moscova. CAER nu a reuit s ndeplineasc rolul pentru care
fusese creat, n principal datorit sistemului planificat centralizat al economiei statelor membre,
schimburile de mrfuri continund s se desfoare prin tratative bilaterale cu pstrarea echilibrului
balanei de pli. ndeosebi ncepnd din anul 1962, delegaiile romne n CAER au avut o pozi ie
critic n CAER la adresa propunerilor sovietice de integrare a economiilor acestor ri. Drept urmare
a schimbrilor politice din anii 1989 i 1990, CAER s-a autodesfiinat n 1991.
4. MIC ISTORIC AL INTEGRARII ROMANIEI IN UE
Procesul de aderare la Uniunea Europeana a inceput pentru Romania in 1993, odata cu semnarea
Acordului de Asociere care a avut ca obiectiv fundamental pregatirea integrarii Romaniei in Uniunea
Europeana.
De la 1 ianuarie 2007, Romania a devenit Stat Membru al Uniunii Europene, calitate care implica
atat drepturi cat si obligatii. Toate aceste drepturi si obligatii deriva din tratatele si legislatia adoptate
de Uniunea Europeana de la infiintarea ei si pana in prezent.
5. COEXISTENTA ROMANIEI IN UE
Printre principalele beneficii ale aderarii Romaniei la U.E. sunt:
beneficiul apartenentei la o mai mare familie de natiuni;
securitatea pe care aceasta apartenenta o confera;
avantajul participarii la cea mai mare piata unica din lume;
oportunitatile legate de cresterea economica;
crearea de noi locuri de munca;
accesul la Fonduriel structurale destinate regiunilor mai putin prospere ale U.E.

imbunatatirea continua a calitatii vietii;


standarde inalte privind protectia mediului;
protectie sociala si siguranta la locul de munca;
dreptul de a calatorii si de a se stabilii in orice stat membru;
protectie consulara si diplomatica din partea altui stat membru

Dup 8 ani de de la aderarea a Romaniei la U.E., deschiderea la spatiul economic european, nu


poate asigura dezvoltarea economica. De asemenea, nu poate asigura conditiile necesare care sa
favorizeze dezvoltarea capitalului uman si a infrastructurii", a scris acesta intr-o carte lansata in
2013.David Turnock a primit, in 2009, titlul de Doctor Honoris Causa al Universitatii "Alexandru
Ioan Cuza" din Iasi.
Insa unii analisti au reusit sa vada si partea plina a paharului, aratand faptul ca
Romania este o
ar relativ stabil. "Vazuta de departe, situatia Romniei s-a imbunatatit", a declarat Francois FrisonRoche de la National Centre for Scientific Research din Franta, intr-un interviu recent."Daca eram
pensionar in Romania, a fi spus ca aderarea la UE a adus o mbunatatire foarte mica - sau deloc - a
nivelului de trai. nsa la nivel macroeconomic, Romnia pare a fi foarte stabil, spre deosebire de
Grecia, aflata in vecinatate", a transmis Frison-Roche.
Ce spun analistii despre aderarea Romaniei la UE
Dupa 8 ani in UE, Romania inca are cea mai mare rata a saraciei din toate statele membre, potrivit
statisticilor Bancii Mondiale."Independenta Justitiei este precara, doar guvernele s-au zbatut sa
indeplineasca cererile anticoruptie ale blocului comunitar. In ciuda progreselor, mediul de afaceri
ramane ineficient si o reminiscenta a trecutului comunist", au atras atentia specialistii firmei de
analiza Heritage Foundation din SUA.
Cum a evoluat economia Romaniei
In primii doi ani de la aderare, economia a inflorit spectaculos. Dupa o perioada de crestere abrupta
(si de cheltuieli prost gandite), a urmat un declin vertiginos. "In 2008, chiar daca avansul produsului
intern brut a fost semnificativ, criza a inceput sa 'devoreze' si din economia Romaniei: somajul,
deficitul bugetar si datoria externa au crescut, in timp ce productivitatea muncii a luat-o la vale", au
mai atras atentia economistii de la Universitatea de Vest din Timisoara.
Din acel an, Romania a fost "Cenusareasa" Uniunii Europene, mai ales ca programul
de reforme
nu a fost consecvent."Situatia dificila a acestei a Romniei este reflectata de prezenta unor riscuri
economice si sociale majore: datoria externa mare, creditarea excesiva, nivelul redus al PIB-ului pe
cap de locuitor, productivitatea scazuta a muncii, cresterea deficitului de cont curent", au notat
economistii, la acea vreme.
O consecinta a apartenentei la UE o reprezinta si concentrarea agriculturii in mainile
catorva
oameni. Numarul proprietarilor de terenuri cu o suprafata mai mica de 2,5 acri a scazut cu 14% in
ultimii cinci ani, dar pretul a crescut foarte mult, astfel ca fermierii romani nu isi mai permit sa
cumpere pamant.
"In prezent, cresterea economica este la un nivel redus. Fondul Monetar International
prognozeaza un avans de 2,7% pentru acest an si de 2,9% pentru 2016, in special datorita cresterii
consumului. Insa infrastructura precara pune frana expansiunii PIB-ului", conchide aganetia citata.