Sunteți pe pagina 1din 3

4. Dacă ați fi Sandy, ce informații suplimentare ați dori să aveți înainte de a fi rugați să faceți o astfel de recomandare?

Informațiile suplimentare pe care Sandy le-ar putea lua în considerare ar putea fi:

Costurile și cantitatea de produse Schoenecker ce urmează a fi depozitată precum și costul transportului. Acestea joacă un rol important deoarece contribuie la costurile totale pe care compania Mannix și le va asuma prin folosirea sistemului propriu de distribuție. Pentru a lua în calcul schimbarea sistemului de distributie în cazul bomboanelor Schoenecker, este necesar să luam în calcul toate costurile ce implică această schimbare: transport, depozitare, distribuție. Dacă prin aplicarea sistemului de distributie prin reteaua Mannix profitul/săptamână este de 2704,75 față de 2026,5, putem aprecia că varianta schimbării sistemului de distributie este una eficientă.

5. Vânzările de bomboane cresc în timpul perioadelor de vacanță. Care dintre cele două sisteme de distribuție a bomboanelor credeți că ar face o treabă mai bună de a anticipa și furniza aceste creșteri sezoniere? De ce?

În perioadele cu o cerere ridicată, cum este cazul sezoanelor de vacante, magazinele trebuie să fie bine aprovizionate, cu opțiuni diversificate de refacere a stocurilor epuizate. Având în vedere faptul că Schoenecker Candy Co. oferă posibilitatea de a comanda produsele doar de 2 ori pe săptămână, pe când sistemul propriu de distribuție oferă această opțiune în 4 zile din săptămână, se poate concluziona că în aceste perioade cu cerere ridicată, sistemul propriu de distribuție este mai eficient din acest punct de vedere.

6. Presupuneți că sunteți responsabili de relațiile de muncă pentru Mannix Model Markets. Ați vrea să vedeți dependența continuă de șoferi/agenți de vânzări pentru a aproviziona nevoile lanțului de bomboane ? De ce da sau de ce nu?

Prin folosirea propriului sistem de distribuție, se elimină această dependență. Compania nu va avea nevoie de oameni de vânzări pentru aceste produse, își va folosi proprii șoferi pentru distribuție și vânzătorii pentru depozitarea în magazin. Costurile cu personalul implicat în acest proces sunt de 1.25$/ săptămână pentru vânzătorii din magazin, ceea ce nu influențează rata profitului.

Analiza Swot

Puncte forte

Puncte slabe

Experiența în domeniu.

Lanț mare de magazine, 55 la număr, în SUA.

Contracte cu diverși furnizori și distribuitori.

Conflicte dintre personalul din magazine și vânzătorii Schoenecker.

Deficiențe în operarea cu produsele livrate din partea propriului personal.

Vânzările mai scăzute atunci când propriul personal aduce dulciurile în magazine.

Rata de deterioare a produselor este plătită de magazin, în cazul în care se hotărăște să aleagă propriile forțe pentru livrare.

Plata pentru depozitare este suportată de magazine, în cazul opțiunii cu propriul personal.

Oportunități

Amenințări

Cheltuielile cu facturarea si primirea produselor sunt zero dacă se aleg propriile forțe pentru livrare.

Comenzile companiei de dulciuri perturbau uneori mersul normal al vehiculelor magazinului.

Adaosul per produs este mult mai mare în cazul în care se alege metoda de canal propriu.

Personalul de la Schoenecker intra liber în spațiile de depozitare și alte incaperi unde intrarea este strict autorizata

Rapirea de timp al managerilor din magazine care trebuiau sa intrerupa activitatile curente pentru a primi comenzile si a efectua diverse verificari, intocmi documente

Nu se primesc discounturi in cazul metodei de livrare prin propriile forte.

Exemplu de companie românească similară

Istoria companiei Kandia a început în urmă cu mai bine de 120 de ani, când au fost puse bazele primei fabrici de ciocolată de pe teritoriul României de astăzi: fabrica Kandia Timișoara. Compania deține în portofoliu brandurile de ciocolată Kandia, Rom și Laura, prăjitura Măgura, bomboanele Sugus și Silvana. Ciocolata Rom este unul din cele mai longevive branduri românești, care și-a păstrat rețeta din 1964. În anul 2003, fondul de investiții Rivta Gmbh a vândut societatea Kandia către compania Excelent din București, controlată de un vehicul de investiții al grupului Julius Meinl. La rândul său, Julius Meinl a vândut Kandia-Excelent către Cadbury pentru suma de 100 milioane euro. În urma acestei tranzacții, Kandia-Excelent a devenit Cadbury România. După câțiva ani, compania Cadburya fost achiziționată de către Kraft, care era deja prezentă pe piața românească și astfel ar fi acaparat peste 70% din piață. În octombrie 2010, compania a revenit la vechea denumire, devenind Kandia Dulce. Sistemul de distribuție operat de Kandia în România se bazează pe doi piloni: o rețea formată din aproximativ 33 de distribuitori, care acoperă întreg teritoriul geografic al României, respectiv clienți retail, denumiți în mod normal “ comerț modern” sau “key accounts”.