Sunteți pe pagina 1din 11

UNIVERSITATEA ROMNO-AMERICAN

FACULTATEA DE DREPT
SPECIALIZAREA: DREPT

REFERAT LA TEORIA GENERAL A DREPTULUI

RSPUNDEREA JURIDIC

STUDENT:
BADEA M. ANA-MARIA
ANUL DE STUDIU: 2015-2016
GRUPA: 702

PROFESOR:
EFTIMIE ANDRA ELENA

CUPRINS

1. Noiuni generale.................................................................................................. 3

2. Rspunderea juridic. Caracteristici.................................................................4

3.Principiile generale ale rspunderii juridice........................................................5

4.Elemente i condiii ale rspunderii juridice................................................... 6


a) Subiectele rspunderii juridice
b) Conduita ilicit cauz a declanrii rspunderii juridice
c) Vinovia condiie a rspunderii juridice
d) Legtura cauzal dintre fapta ilicit i rezultatul duntor

5.Funciile rspunderii juridice................................................................................. 7

6.Forme specifice ale rspunderii juridice............................................................8-9

7. Cauze care nltur rspunderea juridic .............................10

8. Bibliografie 11

Consider adecvat sa concentrez ca element decisiv al introducerii in esenta acestei lucrari,


importanta stiintei dreptului si necesitatea institutiei raspunderii juridice intr-o societate dat.

Rolul dreptului in intregul sau, consta in stabilirea unei conduite generale si impersonale pentru
subiectii nedeterminati, sau generic determinati (functionari publici/privati, elevi, militari,
persoane casatorite etc.) in scopul asigurarii ordinii, comuniunii si solidaritatii grupurilor si
institutiilor, cooperarea si convietuirea dintre indivizii dintr-o anumita societate. Aceasta
conduita este obligatorie, pentru ca altfel, in lipsa regulilor ferme si constrangatoare, dreptul nu
si-ar putea atinge scopul. Constrangerea nu poate exista , daca nu exista un instrument, o
posibilitate de a-l obliga pe individul ce se abate de la conduita prescrisa de norma juridica sa se
conformeze acesteia. Aceasta posibilitate este in consecinta, pentru institutia raspunderii juridice,
sanctiunea.

Dreptul nu poate functiona in afara societatii (ubi societas, ibi jus), asa cum nici o societate nu
poate functiona in lipsa dreptului (ubi jus, ibi societas).

Legea este creata de oameni, si principala ei menire este aceea de a satisface nevoile oamenilor.
Conduita fiecarui om este raportata la constiinta sociala constituita in cadrul societatii date,
fiindca fiecare societate are nivelul sau de apreciere, de raportare a comportamentului fiecaruia
dintre membrii colectivitatii umane. Pascal spunea ca "Omul este o trestie, dar o trestie care
gandeste", iar Kant, referindu-se la om, arata ca acesta "este singura fiinta capabila sa actioneze
ca o forta morala pe deplin responsabila pentru propriile actiuni".

Omul este deci, o fiinta responsabila, reprezentata de actiunile sale. Astfel, responsabilitatea
reprezinta un fenomen social, fiind strans legata de libertate, de posibilitatea omului de a decide
in orice actiune pe care o intreprinde. Doar un om care a avut posibilitatea neingradita de a
actiona poate fi sanctionat, tras la raspundere, daca a savarsit o actiune ce se afla impotriva
moralei societatii, a legilor tarii, societate, care va lua masuri de restabilire a unei normalitati si
de tragere la raspundere a individului prin sanctiune .De aceea, dreptul, ca fenomen social, prin
ansamblul normelor juridice ce le contine, are tocmai aceasta menire: de a stabili un anumit
comportament, bazat pe o logica, pe actiuni in interes general.

Rspunderea juridic. Caracteristici.


3

Reprezint un raport juridic de constrngere care are ca obiect sanciunea juridica(1), un complex
de drepturi si obligaii conexe care se nasc potrivit legii ca urmare a svririi unei fapte
ilicite si care constituie cadrul de realizare a constrngerii de stat, prin aplicarea sanciunilor
juridice n scopul asigurrii stabilitii raporturilor sociale i a ndrumrii membrilor societii n
spiritul respectrii ordinii de drept.(2)

Sensul frecvent al notiunii de raspundere- noteaza M. Costin-, indiferent de forma sub care se
manifesta este acela de obligatie de a suporta consecintele nerespectarii unor reguli de conduita,
obligatie ce incumba autorului faptei contrare acestor reguli si care poarta intotdeauna amprenta
dezaprobarii sociale a unei asemenea fapte. nota N. Popa in cursul universitar Teoria generala
a dreptului, ed. 5, pg. 235, editura Ch.Beck.

Principial, se poate ridica intrebarea: ce legitimeaza sanctiunea, precum si dreptul unor oameni
de a pedepsi pe altii? Raspunsul ar putea fi nimic altceva decat interesele societatii de a se apara
impotriva acelora care o vatama. [.....]. Ca raport juridic, raspunderea juridica implica drepturi
si obligatii juridice corelative. Are, in acest sens, dreptate Mircea Costin atunci cand defineste
raspunderea ca un complex de drepturi si obligatii conexe care-in conformitatecu legea-se nasc
ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite si care constituie cadrul de realizare a constrangerii de
stat, prin aplicarea sanctiunilor juridice(3) afirma Nicolae Popa in aceeasi lucrare, pg 236.

Cateva precizari in ideea notiunii de raspundere juridica sunt acelea cum ca raspunderea juridica
este un raport juridic de constrangere iar elementul principal al acesteia este sanctiunea, care este
savarsita prin forta de coercitie a statului, de organele specializate ale acestuia si nu in cele din
urma, raspunderea juridica este legala, intervenind doar cu ajutorul legii, niciun individ neputand
sa isi faca dreptate de unul singur.

(1)Gheorghe Bobo,Teoria general a dreptului,Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 1999, p.264

(2)Mircea Costin,O ncercare de definire a noiunii de rspundere juridic , n Revista Romn de Drept, nr.5/1970
(3)M.Costin, op.cit.,p.31-32. A se vedea si R. Hardin, op.cit.,p.403-417

Principiile generale ale rspunderii juridice

Principiul legalitii a fost formulat iniial in ramura penala iar astzi principiul are valoare
constituionala si este valabil in toate ramurile de drept.

Principiul rspunderii subiective, al prezumtiei de nevinovatie sau principiul rspunderii pentru


faptele svrite cu vinovie consta in faptul ca nimeni nu rspunde dect daca i se invinuieste si
i se dovedete o greeala si numai in limitele vinoviei sale, conform Declaratiei Revolutiei
franceze din 1789, care in art.8 stipuleaza ca orice om trebuie considerat nevinovat pana la
proba culpabilitatii sale. Respectarea acestui principiu contribuie in mod esenial la realizarea
scopului educativ al rspunderii juridice.

Principiul rspunderii pentru fapta savarsita, al raspunderii personale, se refera la faptul ca


fiecare rspunde doar pentru fapta sa,nimeni nu poate fi tras la rspundere juridica, nimnui nu i
se poate aplica o sanciune pana cnd nu i se dovedete vinovia.

Principiul justeei sanciunii sau al proporionalizrii sanciunii cu fapta, cu rezultatul ei,


precum si cu gradul de vinovie al autorului faptei reprezint un alt principiu comun tuturor
formelor de rspundere juridica.

Principiul non bis in idem conform cruia unei singure violri a normei juridice ii corespunde o
singura invinovatire se refera la aceea ca nimeni nu poate fi sancionat de doua ori pentru aceeai
fapta.

Principiul celeritii raspunderii juridice pornete de la ideea ca momentul aplicrii sanciunii


trebuie sa fie cat mai apropiat de cel al svririi faptei, pentru ca sa se produc efectul
sancionator, si efectul preventiv al tragerii la rspundere juridica. Scopul aplicrii sanciunii
consta in repararea, pe cat posibil, a prejudiciului suferit, dar si in prevenirea unor noi nclcri a
normelor juridice de ctre autorul faptei, existand astfel prevenia individuala, sau de ctre alte
persoane, existand prevenia generala.

Elementele i condiiile rspunderii juridice

Rspunderea juridic, n oricare din formele sale, se concretizeaz dac sunt ndeplinite cteva
condiii referitoare la fapta ilicit, la rezultatul vtmtor, la legtura cauzala dintre fapt i
rezultat i la subiectul rspunderii juridice, respectiv la capacitatea sa de a rspunde i la
vinovia sa. In plus este necesar s nu intervin nici una din cauzele exoneratoare de rspundere
Conduita ilicita este o prima conditie. Se intelege un comportament-actiune sau inactiune- care
nesocoteste o prevedere legala . Atunci cand norma juridica obliga la o anumita conduita, iar prin
fapta sa un subiect incalca aceasta prevedere (afisand dispret fata de reglementarea legala), intra
in actiune sanctiunea normei juridice.[..] Raspunderea juridica intervine nu numai in conditiile
unei actiuni -comiterea unei fapte ilicite- ci si in conditiile unei abstentiuni. Conduita ilicita
poate sa reprezinte un pericol social si poate sa exprime in foeme diferite: cauzarea de prejudicii,
abaterea disciplinara, contraventia, infractiunea.*
Vinovatia este o alta conditie (o conditie subiectiva) a raspunderii juridice. Vinovatia este
atitudinea psihica a celui care comite o fapta ilicita fata de fapta sa si fata de consecintele
acesteia.[...] Raspunderea juridica se exclude in cazul savarsirii unui act ilicit, dar fara vinovatie.
[...] Formele vinovatiei sunt : intentia si culpa. Stiintele juridice de ramura detaliaza modurile de
existenta a acestor forme. Astfel, de exemplu, in dreptul penal, intentia se clasifica in : intentia
directa(..) si intentia indirecta [..] Culpa cunoaste si ea doua forme: cea de neglijenta(omisiune) si
imprudenta(lipsa de diligenta).*
Legatura cauzala intre fapta si rezultat este o alta conditie a raspunderii juridice . Aceasta este o
conditie obiectiva a raspunderii. Pentru ca raspunderea sa nu declanseze si un subiect sa poata fi
tras la raspundere pentru savarsirea ccu vinovatie a unei fapte anti-sociale, este necesar ca
rezultatul ilicit sa fie consecinta nemijlocita a actiunii sale (actiunea sa sa fie cauza producerii
efectului pagubitor pentru ordinea de drept).* Pentru stabilirea legaturii de cauzalitate trebuie
cunoscute imprejurarile exacte ale cauzei, maniera concreta de producere a actiunii subiectului,
consecintele acesteia, analiza factorilor si conditiilor care au influentat producerea rezultatului
etc.(4)

ii

* pasaje esentiale preluate din cursul univ. Prof. N. Popa Teoria generala a dreptului. Ed 2012. Pg. 237-238-239

(4) Dr. Costica Voicu & Dr. Adriana Camelia Voicu, curs univ.- Teoria generala a dreptului, Universul Juridic, Buc,
2013, pg. 259.

Funciile rspunderii juridice

In evidentierea functiilor raspunderii juridice trebuie sa pornim de la menirea sociala a dreptului


de a reglementa relatiile sociale stabilind pentru subiectele dreptului o anumita comportare
obligatorie.

Functia de reprimare este reprezentata de sanctiunea aplicata in cazurile de incalcare a unor


dispozitii ale normelor juridice si are ca finalitate sanctionarea atat a faptei ilicite, cat si cea a
faptuitorului.

Functia reparatorie este cea care coreleaza cu cea de reprimare si consta in restabilirea situatiei
anterioare savarsirii faptei ilicite.

Functia preventiva (general educativa) se realizeaza prin avertismentul adresat tuturor


persoanelor asupra consecintelor faptelor ilegale.

Forme specifice ale rspunderii juridice

S-a remarcat c aproape fiecrei ramuri de drept i se poate atribui propria form de rspundere
juridic. Astfel natura normei juridice nclcate determina genul rspunderii juridice: rspundere
civil, penal, administrativa, de dreptul muncii, comercial etc
Rspunderea civil poate fi delictual sau contractual(5). Cea delictuala are ca fundament o
fapta ilicit cauzatoare de prejudicii, autorului faptei revenindu-i obligaia de a repara prejudiciul
cauzat prin fapta sa, a celui pentru care rspunde, a animalului ori pentru ruina edificiului (art.
998-1003 din Codul civil). Cea contractuala rezulta din nerespectarea clauzelor unei convenii,
prejudiciul fiind cauzat chiar de aceast neexecutare a clauzei contractuale.
Rspunderea civil prezint o deosebit importan deoarece constituie dreptul comun n materie
de rspundere patrimonial, pentru celelalte tipuri de rspundere juridic de ramur(6).
Rspunderea penal(7) are ca temei svrirea unei infraciuni, adic a unei fapte prevzute de
legea penal, care prezint pericol social i care este svrit cu vinovie.Sanciunea specifica
dreptului penal este pedeapsa privativ de libertate sau nchisoarea si se poate aplica doar
persoanei fizice.(8)
Constitutia Romaniei prevede nu numai prerogativele si atributiile, dar si raspunderea
membrilor Guvernului. Astfel, se admite, in mod unanim, ca exista in primul rand o raspundere
politica, pe care Guvernul o are in totalitatea sa in fata Parlamentului, pentru intreaga activitate
desfasurata de Guvern. Exista insa si posibilitatea unei raspunderi penale, numai Camera
Deputatilor, Senatul si Presedintele Romaniei avand dreptul sa ceara urmarirea penala a
membrilor Guvernului. (...)
Trebuie mentionat ca, din punct de vedere istoric, Romania are o traditie democratica pe care
consideram util sa o subliniem atunci cand ne referim la raspunderea ministeriala. Doctrina
romaneasca de drept constitutional, sub imperiul Constitutiilor din 1866, 1923 si 1938, a facut
intotdeauna diferentierea-in conditiile inviolabilitatii suveranului monarhic-intre
responsabilitatea politica, responsabilitatea penala si responsabilitatea civila a ministrilor.
Afirma in cele doua paragrafe, Prof. Univ. Dr. Victor Duculescu si Prof univ.dr.Constanta
Calinoiu in tratatul Drept constitutional comparat -vol 1, pag. 93-94 ed. A 4-a revizuita si
adaugita.
In cadrul ramurii de drept administrativ s-a fundamentat noiunea de rspundere administrativ
(9) ca form a rspunderii juridice care intervine n cazul nclcrii unei norme de drept
administrativ. Aceasta poate fi o rspundere contravenionala, material sau disciplinar.
8

Rspunderea administrativ contravenional intervine doar n cazul svririi unei contravenii,


adic a unei fapte reglementate de lege ca i contravenie.Cele mai ntlnite sanciuni
contravenionale sunt amenzile contravenionale.Alturi de aceste doua forme de rspundere ce
au ca obiect o sanciune represiv,rspunderea administrativ mai cunoate i o a treia form
:rspunderea material,ce are ca obiect o sanciune reparatorie: este vorba de rspunderea
organelor administraiei publice pentru pagubele pricinuite prin actele lor ilegale.
Rspunderea administrativ-disciplinar se fundamenteaz pe nclcarea unei obligaii de drept
administrativ, pe svrirea unei abateri administrative.
In dreptul muncii s-a fundamentat rspunderea disciplinar i rspunderea patrimonial
(material). Rspunderea disciplinar intervine n cazul n care un salariat svrete cu vinovie
o abatere disciplinar. Rspunderea disciplinar este o rspundere de natur contractual, bazat
pe contractul de munc. Sanciunile disciplinare pot merge de la mustrare i avertismentul scris
pn la concediere. Rspunderea disciplinar i are izvorul n normele Codului Muncii.
Rspunderea patrimonial, ca i cea disciplinar, i are izvorul tot n Codul Muncii. Aceasta
const n obligaia salariailor de a repara pagubele materiale produse angajatorului din vina i n
legtur cu munca lor.Atunci cnd s-a constatat svrirea unei fapte ilicite, persoana vinovat va
trebui sa suporte o sanciune corespunztoare iar scopul sanciunii poate fi represiv, preventiv,
educativ sau reparatoriu.
Dei noiunile de pedeaps i sanciune sunt sinonime, totui, n drept, sanciunea apare ca o
categorie general, n timp ce pedeapsa reprezint o sanciune tipic ramurii penale.In funcie de
norma juridica nclcat, sanciunile vor fi de drept civil, precum despgubirea, restituirea
bunurilor sau restabilirea situaiei anterioare, penal( pedepse,msuri de siguran sau
educative),administrativ (amenda sau avertismentul, mustrarea,confiscarea etc.), in dreptul
muncii aplicandu-se sanciuni precum mustrarea, diminuarea salariului sau concedierea, iar n
dreptul constituional, situatii ca suspendarea sau demiterea din funcie.

i(5)Liviu Pop,Teoria general a obligaiilor , Ed. Lumina Lex, 2000, p. 163(6)Liviu Pop,Teoria general a obligaiilor , Ed.
Lumina Lex, 2000, p.166.
(7-8)Costica Bulai, Bogdan N. Bulai, Manual de drept penal, Partea general , Editura Universul Juridic,Bucureti, 2007,
p.328.
(9)Antonie Iorgovan,Tratat de drept administrativ, vol. II, editia a 4-a, Editura All Beck, Bucureti, 2005, p.358-359

Cauze care nltur rspunderea juridic

(10)Reprezinta anumite imprejurari, situatii care, fiind prevazute de lege ca exoneratoare de


raspundere, nu angajeaza primele nivele de raspundere juridica. Aceste imprejurari, cause, sunt diferite
de la o ramura de drept la alta. Astfel, in dreptul penal, sunt cause ce inlatura raspunderea penala:
amnistia(art. 118 Cod Penal), prescriptive (art. 121 Cod Penal), lipsa plangerii-prelabile (art.131 Cod
Penal), impacarea partilor (art.132 Cod Penal) iar in dreptul civil, dreptul muncii, o prima cauza o
reprezinta : prescriptia, care duce la stingerea dreptului material la actiune.
Unele precizari ale cauzelor care conduc la inlaturarea raspunderii penale sunt acelea ca nu se
confunda cu cauzele care inlatura caracterul penal al faptei iar inlocuirea raspunderii penale nu se
confunda cu inlaturarea raspunderii penale.

Astfel spus, un lucru este limpede , si anume ca raspunderea se materializeaza intr-o sanctiune, ca
ea isi are radacina intr-o fapta ilicita, ca aplicarea raspunderii juridice duce la consolidarea
fenomenului de legalitate si de justitie . Deci, raspunderea juridica este rezultatul la care ajunge o
persoana care, prin fapte anterioare, a incalcat normele juridice create sau acceptate de stat,
rezultat ce se materializeaza intr-o sanctiune prevazuta de lege iar importana rspunderii juridice
in cadrul dreptului, ca tiin, este una demna de apreciat si luat n seam asa cum in opinia prof.
Ion Oancea, "raspunderea juridica este un complex de drepturi si obligatii.

ii
(10) Ion Corbeanu- Teoria generala a dreptului , p. 154-155

Bibliografie

1. N. Popa in cursul universitar Teoria generala a dreptului, ed. 5, pg. 235, editura Ch.Beck
2. Gheorghe Bobo,Teoria general a dreptului,Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 1999, p.264
3. Mircea Costin,O ncercare de definire a noiunii de rspundere juridic , n Revista Romn de
Drept, nr.5/1970
4. M.Costin, op.cit.,p.31-32. A se vedea si R. Hardin, op.cit.,p.403-417
5. * pasaje esentiale preluate din cursul univ. Prof. N. Popa Teoria generala a dreptului. Ed
2012. Pg. 237-238-239 - pagina 6 a referatului
6. Dr. Costica Voicu & Dr. Adriana Camelia Voicu, curs univ.- Teoria generala a dreptului,
Universul Juridic, Buc, 2013, pg. 259.
7. Prof. Univ. Dr. Victor Duculescu si Prof univ.dr.Constanta Calinoiu in tratatul Drept
constitutional comparat -vol 1, pag. 93-94 ed. A 4-a revizuita si adaugita.
8. Liviu Pop,Teoria general a obligaiilor , Ed. Lumina Lex, 2000, p. 163
9. Liviu Pop,Teoria general a obligaiilor , Ed. Lumina Lex, 2000, p.166.
10. Costica Bulai, Bogdan N. Bulai, Manual de drept penal, Partea general , Editura Universul
Juridic,Bucureti, 2007, p.328.
11. Antonie Iorgovan,Tratat de drept administrativ, vol. II, editia a 4-a, Editura All Beck,
Bucureti, 2005, p.358-359
12. Ion Corbeanu- Teoria generala a dreptului , p. 154-155

S-ar putea să vă placă și