Sunteți pe pagina 1din 37
GERMANA PENTRU {NCEPATORI jn economia si societatea roméneasca schimbirile survenite in ultimii ani, au adus cu ele foarte importanté cunoasterea limbii germane, a acelei limbi care se vorbeste in mai multe tari din Europa. in economie, in turism si in cultura este indispensabil cunoasterea limbii germane. De aceea, in cele mai multe fri europene limba germand se preda deja din scoala general. Metoda bazati pe insusirea treptat a cunostinfelor noi, introdusi de EUROCOR, se utilizeaza de mult timp cu succes in f&rile Vest-Europene si in Statele Unite. Dupa cateva lectii si dumneavoastra veti constata c& objineti rezultate rapide cu eforturi relativ mici. Este de ajuns sd invatati zilnic 15 minute. Nu va pierdeti rabdarea in cursul repetarii sistematice a exercitiilor si atunci veti progresa in mod garantat. Parcurgeti deodat& cel mult o jumatate a unei lectii. Fiecare parte a unei lectii cuprinde o cantitate suficienté de material nou pentru a exersa. ‘Atunci cand rezolvati pentru prima dati un exercitiu, nu folositi de la inceput filtrul rosu. Folosirea acestaia are sens doar daca ai repetat deja de trei-patru ori exercitiul. Daca acoperiti textul cu filtrul rosu, raspunsul corect devine invizibil, astfel dumneavoastri trebuie si-l ghiciti, Prin indepartarea filtrului, puteti verifica dac& afi rezolvat corect exercitiul. Daca intilizati si caseta, cu ajutorul filtrului rosii puteti st vi verificati si pronuntia. Atunei cénd invatém un lucru nou, acesta ajunge pentru inceput, in asa-numita ,memorie de scurté durati”. Daci dupa aceea nu repetim, sau nu folosim din nou cele invatate, foarte probabil le vom uita repede. in schimb daca recapitulim des si utilizim cele invatate, atunci acestea ajung in asa-numita ,memorie de lung durata”. Datele acumulate in aceasté memorie (ca de ex.: numele personal) vor ramane acolo pentru foarte multi vreme. Veti constata repede, ci exercitiile efectuate de-a lungul cursului, vor permite retinerea cu usurinta a noului material. Acestea contribuie la sporirea increderii in fortele proprii si a dorinfei de a continua invatarea. Cursul pentru incepatori cuprinde 32 de lectii. Fiecare lecfie are doua parti. in prima leetie, se afl exercitiile cu materia noua, Partea a doua a celei de a doua lecjii na cuprinde cunostinfe noi, aici gasifi exercigii de verificare, Fievare leefie se incheie cu recapitularea noilor reguli gramaticale si cu tema pentru acasa. La sfarsitul caietului de curs se afla glosarul cuvintelor gi expresiilor noi precum i transcrierea lor fonetica in ordine alfabetic’. Pronunjia se afla in paranteza dreapti, Pe marginea paginilor vefi intalni urmitoarele semne: La nivelul acestui semn, textul cules cu litere inclinate cuprinde caracteristicile lexice sau gramaticale specifice limbii germane. Exercifiu pentru verificarea materialului lexical si gramatical insusit. Cuvinte noi. Problema aparut& in acest exercitiu este tratatd si in lectia 3. Ia pg. 21. a Observatiile cele mai importante, care se refer la regulile gramaticale ES \ Sau la pronuntie, le gasiti totdeuna reliefate prin acest semn grafic. Textul care urmeazi dupa semnul .>” tiparit cu rogu (care nu se vede in cazul folosirii filtrului rosu arata) c& exercitiul trebuie rezolvat conform indicatiei, de ex. completarea unui text sau traducerea unei propoziti LECTIA 1. — PARTEA iNT. Cititi cu atentie pronuntia, aflata in paranteza dreapta: Guten Tag - Bund ziua!l ~ guten - [gu:tin] - bun, buna ~ Vocala silabei accentuat& este notati cu liter groas& [gu:tin]. in cuvantul {gu:tin] vocala .u” se pronunti lung, ca in cuvantul roménese ,bun”.| Vocala pronunjati lung, o marcam totdeauna cu punct dublu .:”. Vocala .e”, aflatd la sfarsitul cuvantului sau in prefix se pronunti ca vocala romdneasc& ,&” [gu:tan]. Tag - zi in cuvantul [ta:k] vocala a” se pronunté Jung. Consoana ,.g”, la sfirgitul cuvantului se pronunti ca si consoana .c”, din cuvintul care”. Consoana ,,c” este transcrisé prin ,k” [ta:k]. Guten Morgen - Bund dimineota in cuvantul [mo:rgin] vocala ,o” se pronunté lung. Vocala e” se pronun{a cu ,a” [mo:rgan] v Wie geht es? - Ce mai faci?, Cum te simi? in cuvantul [vi:] diftongul ,,ie” se pronunta cu i” lung, ca in cuvantul roménesc ,vie”, iar vocala .e” nu se pronunté [viz]. es geht - bine, mulfumesc in cuvantul [gEt] vocala ,e” se pronunti lung. Acest ,e” lung, il marcdm cu majuscula E si o pronuntim ca pe vocala ,e” din cuvantul Eva", iar consoana ,h” nu se pronunta [gEt]. v Frau Schmidt - doamna Schmidt in cuvntul [frau] articulim diftongul ..au” ca in cuvantul sau”, ins vocala ,,a” este mai accentuati decat vocala ,,u” [frau]. .sch” - se pronunf cu ,” roménesc, ca in cuvantul si” [smit]. ’ Fraulein Rohde - domnisoara Rohde In cuvntul Fraulein” [froila‘n] diftongul iu” se pronunti ca diftongul romanese oi”, din cuvéntul rominese noi”, Diftongul ,ei" se pronunta ai”, ca in cuyantul romanese ,,hain’”. Vocala ,i” scrisi cursiv, [/], se pronunta muiat, ca in cuvintul ,,noi”: [fro/lain]. Exersafi pronuntia cuvintelor! Cititi cu voce tare gi clar: zi =Tag > [ta:k} ~Tag > [ta:k] buna — guten > [gu:tin) - guten > [gu:tin] dimineai ~ Morgen > [mo:rgan] ~ Morgen > [mo:rgan] cum = wie > [vir] wie > [vid] / merge — es geht > [es Et] ~es geht > [es gt] doamna — Frau > [frau] ~ Frau > [frau] ~ Schmidt ~ Schmidt > [smit] ~ Schmidt > [smit] domnigoari ~ Friiulein > [fro‘lain] ~ Fraulein > [frovlain] ” Rohde — Rohde > [ro:da] — Rhode > [ro:da] / Observatii privitoare la pronunti iw | {gustan litera serisd gros — u:" — marcheazi'silaba accentuatd: ° :] punctul dublu - ,:”- marcheazi vocala pronunata lung, Citigi cu voce tare $i clar urmatoarele cuvinte: ” Guten Tag > [gustiin tack] Guten Tag > (gustin ta:k] Guten Morgen > [gu:tin mo:rgin] Guten Morgen > [gu:tan mo:rgin] * Wie geht es? > [vis gEt es] Wie geht es? > [vir get es] © Frau Schmidt > [frau smit] Frau Schmidt > [frau smit] -Friulein Rohde > [froilain ro:da] Friulein Rohde > [froilain ro:d] Importamt “fn limba germana, accentul cade in general pe prima silabd. La cuvime monosilabice maredime accentul. in cuvintele plurisilabice, litera scrisé gros marcheaza silaba accentuatd. fn limba germana substantivele se scriu intotdeauna cu majuscula. In faja substantivelor se afl articolul hotérat: der", die", das”, de ex.: der Tag, die Frau, das Fraulein. Genul Sramatical de multe ori mu coincide cu genul natural (de exemplu: das Fréulein — neutru), de aceea articolul hotdrdt trebuie invajyat impreund cu substantivul. Sa recapitulim substantivele cunoscute, impreund cu articolul hotirdt. Pronuntati-le cu voce tare: die Frau > [dis frau] die Frau > (di: frau) das Friulein > [das froitain} das Fraulein > [das fro/lain] der Morgen > [de" mozrgin]} der Morgen > [de" mozrgin} der Tag > [de" ta:k] der Tag > [de* ta:k] Acestea sunt cuvintele lecfiei de astizi.| Sa le recapituldim 'si s& incercim s& le pronungim corect: der Abend > [de’ azbant) - seara auch > [aul] - $i Consoana ,,h” pronunfat’ mai adanc si mai tare o notim cu ,,H”. Pronuntafi acest ,,h” ca gi numele ,Ahmed”. danke > [danka] = mulfumese -Dir > [di:"] - jie © gut > [gu:t] = bun, bund der Herr > [de" her] - domnul ~Thnen an] - pentru dumneavoasira sehr > [ze] ~ foarte und > [unt] ~4i / Acum exersati cuvintele in alti ordine. Aveti grijé la pronuntie: der Heer > [de" her] = domnul der Abend > [det azbant] ~ seara Thnen > [i:nan} - pentru dumneavoastra auch > [avH] - si Dir > [dit] ~ fie gut > [gu:t] ~ bun, bund sehr > [ze] ~ foarte danke > [danka] = mulyumese und > [unt] - si es geht > [es gEt] ~ merge, bine ~Dupa atta recepitulare precis stiti deja cuvintele pe din afari. Traduceti in limba german’: seara > der Abend > [det a:bant] pentru dumneavoastra > Ihnen > [i:main] domnul > der Herr > [de" her] doamna, femeia > die Frau > [dis frau] pentru dumneavoastri > Ihnen > [isnan) tie > Dir > si > auch > [aul] ‘mulfumese > danke > [danka] dimineaya > der Morgen > [de" mozrgan] ziua, > der Tag > [de" tak] domnisoara > das Friulein > [das froilaén] bine, bun, buna > gut > [gust] foarte > sehr > [ze] “/ Observatii privitoare la pronungie: sy \ in limba germané consoana ,.r ” de la sfirsitul cuvéntului, abia se | pronunti: | sehr [ze'] — foarte Dir (dic'J- fie der [de'J- ul / “Acum invajim si salutim. Pronuntafi formele de salut cu voce tare si clar: Guten Morgen! > [gu:tin mo:rgin] Guten Morgen! > [gu:tin mozrgin] Guten Tag! > [guztin ta:k) Guten Tag! > [gu:tin ta:k] Guten Abend! > [gu:tin a:bant] Guten Abend! > [gurtin azbant] Repetati ined o dati! Atentie la promuntia coreeti! Bund seara! ~ Guten Abend! > [gustan azbant] Buna ziua! = Guten Tag! > [gustan tack) Bund dimineajat - Guten Morgen! > [gustan mozrgan] Acum sa legim formele de salut invatate, cu persoanele din manualul nostru: Guten Tag, Frau Schmidt! > [gu:tin ta:k frau smit] - Buna ziua, doamnd ‘Schmidt! Guten Abend, Fraulein > [gu:tan azbant froflain - Bund seara, domnisoari Rohde! ro:da] Rohde! Guten Morgen, Herr Rohde! > [gu:tin morgan her ~ Buna dimineata, domnule ro:da] Rohde! Explicatie In limba germand folosim prenumele sau numele de familie atunci cand ne adresdm direct persoanei respective, de exemplu: Guen Tag, Frau Schmidt! [gu:tin tack frau gmit] _ - Bund ziua, doamnd Schmidt! / $a vedem céteva propozitii simple! Urmariti pronuntia germani! Ce mai faci? ~ Wie geht es Dir? > [vir gEt es dir] Multumesc, bine. = Danke, gut. > [danki gu:t] Situ? - Und Dir? > [unt di:"] Foarte bine. - Sehr gut. > [ze" gust] “A, doamna Schmidt! = Ach, Frau Schmidt! > [aH frau smit} “Ce mai faceti? ~ Wie geht és Thnen? > [vis git es ind) ~ La fel, bine. = Auch gut. > [aul gu:t] Atentie! Inirebarea ,,Wie geht es Ihnen?” Ce mai facefi? — nu se referd numai la sdnittate, ci este si o forma de salut. Cuvantul ,,Ihnen” se serie cu majusculd, pentru ca este o forma de politefe: Dumneavoastra. Y Repetati propozitiile! Aveti griji la intonatie! Repetati propozitiile cu voce tare si clar! Aveti grija la pronunyarea corecti! Guten Tag, Frau Schmidt! > [gustan ta:k frau mit] > Bun ziua, doamna Schmidt! ‘Wie geht cs Ihnen? > [vir gEt es isnan] > Ce mai faceti? Guten Morgen! > [gu:tan mo! > Buna dimineata! Guten Abend! > [gu:tin a:bant] > Buna seara! Wie geht es Dir? > [vir gEt es di:'] > Ce mai faci? Danke, gut. Und Thnen? > [dank gu:t unt inn] > Multamese, bine. $i Dumneavoestra? Danke, sehr gut. > [danka ze" gu:t] > Mulumese, foarte bine. Guten Abend, Friulein > [gu:tin azbint froilain > Bund seara, domnisoara Rohde! ro:da} Rohde! Guten Tag, Herr Rohde! > (gu:tn ta:k her ro:da]_——-> Bung ziua, domnule Rohde! privitoare la pronun \ DP _| Pronumia este mai oars daci accentuim corect propozitia. La inceput | accentuati putin, forjat, de ex.: | \ Guten Abend, Herr Rohde! {gu:tan a:bant her rod] — Buni seara, J domaule Rohée! Observati Cuvintele cunoscute le legam acum cu conjunetia ,und” — ,,gi". Si pronuntim cu voce tare: Der Herr und die Frau. >[de" her unt di: frau] - Domnul si doamna. Die Frau und das Fraulein. >[di: frau unt das froilain] — Doamna si domnigoara. Der Tag und der Abend. >[de" ta:k unt de" azbant] — - Zina gi seara, Der Morgen und der Abend. >[de' mo:rgin unt de" ~ Dimineafa si seara. a:bant] Gut und sehr gut. >[guit unt ze" gu:t] - Bine gi foarte bine. Herr Rohde und Frau > (her ro:da unt frau smit] - Dommul Rohde si doamna Schmidt. Schmidt. Herr und Fraulein Rohde. —_ > {her unt froflain ro:da) - Domnul si domnisoara Rohde, Herr und Frau Schmidt. > [her unt frau smit] ~ Domnul si doamna Schmidt. Danke Thnen und Dir. >[danka i:nan unt di:"] = Va mulfumesc dumneavoasta si tie. “Sa folosim cele invayate! Spuneti tare cu voce tare textul corespunzitor in limba germana! Dacé gresiti, corectati-va! A, domnul Rohde! >Ach, Herr Rohde! > [aH her ro:da] Ce mai faceti? > Wie geht es Ihnen? > [Vit gEt es ienan] Multumese, bine. > Danke, gut. > [danka gu't] $i tu ce mai faci? >Und wie geht es Dir? > [unt vi: gEt es di:"] Foarte bine. > Sehr gut! > [ze gust] Ziua si seara. >Der Tag und der Abend. > {de ta:k unt de" a:bint] Doamna Schmidt gi >Frau Schmidt und > [frau smit unt froflain donmigoara Rohde. Fraulein Rohde, ro:da] Domaul si doamna Schmidt. >Herr und Frau Schmidt. > {her unt frau gmit] Bund seara! >Guten Abend! > [gustan a:bant] La sfargital lectiei s& recapitulim pronuntia citorva cuvinte. Citifi cu voce tare si accentuati! (a:] Tag, Abend, (o:] Morgen, Rohde i] wie, Ihnen, dir LECTIA 1.—PARTEA A DOUA ich heife > [iH haisa] = ma numese An cuvantul ,,ich” [iH] consoana ,.h” se pronunta tare, ca in cuvantul roménesc ,,haina”. in cuvantul ,heiBe” intdlaim o nowa litera 6”, aga numitul ,esfet". Pronuntarea lui corespunde cu promuntarea consoanei romanesti ,, s”, din cuyantal sunt” [hais4]. ich verstehe > [iH ferstEa] ~ injeleg Consoana ,h”-ul dintre cele doud vocale nu se pronunta, litera ,v” la inceputul cuvantului se pronunta. ,,f” [ferstE]. Ich heiBe Kurz, > (iH hais& kurf]__ - md numese Kurz. Consoana ,z”, numiti in limba germand et” se pronunta ,”: Kurz [kurt] Repetati propozitiile invatate! Pronuntati cu voce tare si clar: inteleg. = Ich verstehe. — [iH ferstEa] MA& numese Kurz. - Ich heife Kurz. - [iH hais kurt] jinteleg, doamn’ —- Ich verstehe, - [iH ferstEa frau smit] Schmidt. Frau Schmidt. ee ee : / Verbul la persoana a intdia, singular, timpul pre- zent primeste terminafia ,e" si in fata lui sta ESS __prommele personal wich” [iH] -,eu": \ ich heifle — ma numese Urmeaza cuvintele noi ale lectiei. Pronunfati cu voce tare si clar cuvintele: heifien > [haisin] ~ ase numi ich > (iH) - eu ja > [ial - da mich > [miFl] ~ pe mine nein > [nain] ~ mu nicht > [nit] - mu Sie sie verstehen > (zis) > [zi:] > [ferstEan} ~ dumneaveastra ~ ea, ei, ele ~ a injelege /Acum s& recapitulim cuvintele lectiei de azi in alta ordine. Aveti griji la pronuntie: ich > [iH] ich > [iH] -eu mich > [miH] mich > [mik] — pe mine sie > [zi] sie > (zi: —ea, ei, ele nicht > [niHt] nicht > {ni -m Sie > [zi] Sie > (zi:] -Dvs. heiBen > [haésan) heifen > {hafsan] —a se numi verstehen > [ferstEan] verstehen > (ferstEan] ~a intelege ja > [ia] ja > [ial —da nein > [nan] nein > {nain] —nu Repetati cuvintele pana cAnd le stiti pe de rost! Incercati acum: eu > ich > [iH] pe mine ea > sie > [zi] dumneavoastra da > ja > [ia] nu asenumi >heiBen > (haisin] nu ainfelege > verstehen > {ferstE&n] > mich > Sie > nicht > [nittt] > nein > [nain] ¥ Formati propozitii cu verbul ,heifen”- a se numi! Atentie la pronunfarea verbului ,heifien” sia pronumelui ich”: Ich heiBe Schmidt. Ich heiBe Eva Schmidt. Sie heifen Rohde. Sie heifen Max Rohde. Wie heifen Sie? Rudy? Nein, ich heiBe nicht Rudy. Ich heiie Rohde, > [iH haisa smit] > [iH haisa Efa smit] > [2i: haisan ro:da] > [zi: haisin maks ro:dz] > [viz haisin zi:] > [rusdi] [nain iH haésa niHit ru: [iH hais& ro:da] — M& numese Schmidt. ~ Ma numese Eva Schmidt. ~ Va numiti Rohde, ~ Vi numiti Max Rohde. ~ Cum va numiti? ~ Rudy? Nu, nu ma numese Rudy. Ma numesc Rohde. Explicatie 7 Jn propozitia afirmativa verbul std totdeauna pe locul al doilea, Subiectul poate sta atat Inaintea verbului conjugat cit si in urma lui. Ordinea: subiect ~ verb conjugat se numeste ordine directé, de exemplu: Ich heife Max Rohde - Ma numesc Max Rohde. eee. 3 Dacé pe primul loc in propozitie este o alta parte de propozitie decdt subiectul, vorbim de ordine inversd, de ex. Max Rohde heife ich. - Max Rohde mé numesc. i Bad / Cititi cu voce tare in limba germana! Dact gresiti, corectati-va: Cum va numiti? > Wie heiBen Sie? > [vir haisin zi:] Mi numese Max Rohde. > Ich heifle Max Rohde. _—> [iH haisi-maks ro:da] Va numiti Rudy? > Heifen Sie Rudy? > fhaisin zi: ru:di] Nu ma numese Rudy. > Ich heife nicht Rudy > [iH haisi niHt rusdi] Va numiti Eva. > Sie heiBea Eva, > [zis haisin Rfal Va numiti Schmidt? > Heifen Sie Schmidt? > [Raisin zi: sit] icht” — ,.nu” — se afl& totdeauna dupa verb sau le sfarsitul ici, dar niciodaté inaintea verbului, de ex.: Tch heiBe nicht Rudy, Sau: Ich heiBe Rudy nicht. ee \ Cititi propozitiile urmitoare cu verbul ,.verstehen” —a injelege. Urmariti pronuntia germana: Teh verstche Sie. > [iH ferstBa 7i:] ~ Va inteleg. Ich verstehe Sie sehr gut. > [iH ferstE’ zi: ze" gu:t]__ - Va inteleg foarte bine. Ich verstehe Frau Schmidt > [iH erst frau smit ~ N-o injeleg pe doamna nicht. niltt] Schmidt. Sie verstehen mich. > (ai: ferstBan mill] = MA ingelegeti. Sie verstehen mich auch. > [zi: ferstEn miH aul] _ ~ Si dumneavoastra ma ‘imelegeti. Verstehen Sie mich? > [ferstEan zi: mill] ~ MB intelegeti? Verstehen Sie Fraulein > [ferstEan zi: froilain - O infelegeti pe Rohde? 10:48] domnisoara Rohde? Nein, ich verstche Sie ‘nicht. > [nain iH ferstE& zi: niHt] — Nu, nu va infeleg. Und ich verstehe Sie gut. > [unt iH ferstEa zi: gu:t] - $i eu va injeleg bine. Verstehen Sie Eva? > [ferstE&n zi: Efa] — O intelegeti pe Eva? Ja, ich verstehe sie. > [ia iH ferstEa zi:] ~ Da, 0 injeleg. Wie verstehen Sie mich? > [vi: ferstE8n zi: miH] =. Cum m& infelegeti? Ich verstehe Sie sehr gut. > [iH ferstE& zi: ze" gu:t]_ Va inteleg foarte bine. a in limba germana, propozitia interogativi are ordine inversi. Aceasta DSP | _itseamna ci verbul se afla in faja subiectului: Heifen Sie Rudy? [haisin zi: ru:di] ~ Va numiti Rudy? Formafi cateva propozitii! Atentie la ordinea corecti a cuvintelor! Spuneti cu voce tare in limba german’: MB fnjelegesi? > Verstchen Sie mich? > [ferstBan zi: miHl] Da, va injeleg bine. > Ja, ich verstehe Sie gut. > [la iH festa zi: gu:t) Nu va infeleg. > Ich verstehe Sie nicht. > [iH ferstla zi: nilHt] Cum ma inetegeyi? > Wie verstehen Sie mich? > [vi: ferstEan zi: miH] ‘Va injeleg foarte bine. > Ich verstehe Sie sehr gut. > [iH ferstBa zi: ze" gu:t] Nu mé infelegeti? > Verstehen Sie mich nicht? > [ferstEan zi: miH niHt] Explicatie Negaria ,.nein” {nain] ~ nu — opusul lui ,,ja’” — da ~ neaga toatdé propozitia $i sta la inceputul acesteia, Negtia ,nicht” {niHt] neagd numai 0 parte de propozitie $i sti dupa verb, de ex.: Ich verstehe Sie nicht, = Nu va ingeleg. Ich heife nicht Rudy. ~ Mu mé cheama Rudy. Pronumele personal ,,Sie” (zi:] - Dumneavoastrit -, scris cu majusculd este 0 forma de politefe. Cu acest pronume verbul se conjugd la persona a 3-a plural. Pronumele ,,Sie” se referd la o singurd persoand sau la mai multe persone, ca $i in limba romédnd, de ex.: Wie heiBen Sie? bi alsin 2i:] — Cum vi numiti? Verstehen Sie mich? [ferstBin zi: miH] —_— Ma injelegeti? Pentru a clarifica la céte persoane ne referim, adugdm de obicei si numele persoanei, de Verstehen Sie mich, Herr Rohde? (ferstEan zi: miH her ro:di] — Mé& injelegeti, domnule Rohde? Cititi cu voce tare propozitiile germane, apoi traduceti-le in limba romana: Ich verstehe Sie gut. > Va infeleg bine. Sie verstehen mich sehr gut. > MA infelegeti foarte bine, Ich verstehe Sie nicht, Frau Schmidt, > Nu va infeleg, doamna Schmidt. Teh heie nicht Eva > Nu mi numese Eva, Sie verstehen Frau Schmidt gut. > O intelegeti bine pe doamna Schmidt Wie heiBen Sie, Herr..? > Cum va numigi, domnule...? Ich heife Max Rohde. > Ma numese Max Rohde. HeiBen Sie Rudy? > Va numiti Rudy? Wie verstehen Sie Frau Schmidt? > Cum 0 intelegeti pe doamna Schmidt? Verstchen Sie mich nicht? > Nu mi intelegeti? Nein, ich verstehe Sie nicht. > Nu, nu va infeleg. fi ‘Important! Dups cuvantul ,,wie” [vi:] — cum — urmeaz ordine inversa, de exemplu: Wie heiBen Sie? (vi: haisan zi:] Wie geht ¢s Ihnen? [vi: gEt es i:ntin] * Repetati céteva proporiii inci o dati! Avefi grija la accent! Cititi cu voce tare si clar: Ich verstehe Sie sehr gut. > [iH ferstEa zi: ze" gu:t] Wie heifen Sie? > [vir haisan zi:] Verstehen Sie Friulein Rohde? > [ferstEan zi: froilain rozda] Heiften Sie Kurz? > [haisin zi: kurt] Wie verstehen Sic mich? > [vis ferstEan zi: mill] Ich verstehe Sie nicht. > [WH fersta zis nile) de mai multe ori urmitoarele propozitii! Acestea sunt deja cunoscute. Cititi-le cursiv si clar: Wie heifen Sie? ~ Cum va numiti? Verstehen Sie mich? > [ferstBan zi: mix] - Ma intelegeti? Wie geht es Ihnen? > [vir gEt es i:nan] - Ce mai faceti? Es geht gut. > [es gEt gu:t] - Bine, Heifen Sie Kurz? > [haisan zi: kur{] - Va numiti Kurz? ‘Wie verstehen Sie Eva? [vir ferstEan zi: Efa] Cum o infelegeti pe Eva? Danke, sehr gut. > [danka ze" gu:t] - Multumese, foarte bine. Guten Abend, Frau Schmidt! > [gu:tén a:bant frau smit] — Buna seara, doamni Schmidt! Guten Tag, Herr Rohde! > [gu;tam ta:k her ro:da) - Buna ziva, domnule Rohde! Guten Morgen, Friulein Eva! > [gu:tin mo:rgin froilain — Buna dimineata, Efa] domnisoara Eva! © Exersafi si in alti ordine aceste cuvinte! Pronuntati-le cu voce tare! Atentie la promuntia corecta: Ce mai faceti/Ce faci? nu infeleg sie mulyumese tie nu m& numesc.... va inteleg va numifi. si pentru dumneavoastra © inteleg Buna seara, domnule Rohde! Ah, domnisoaré Rohde! Foarte bine. > [vi: gEt es] > Wie geht es? > [iH ferstEa niHt) > ich verstehe nicht > [iH aul] > ich auch > [danka] > danke > [dis'] > Dir > [iH haisé niHe] > ich hei nicht > [iH ferstEa zi:] > ich verstehe Sie > haisin zi:) > Heifien Sie... > [unt i:nan] > und Thnen > (iH fersuBa zi:] > ich verstehe sie > [gustan azbant her ro:da] > Guten Abend, Herr Rohde! > [aH froilain ro:da] > Ach, Friulein Rohde! > [ze" gu:t] > Sehr gut. V in incheierea lectici de azi repetati toate propozitiile! Cititi cu voce tare propozitiile in germana! Urmariti accentul corect: MA intelegeti? Nu m& numesc Rudy. Ce mai faceti? Multumese, foarte bine. Nu va injeleg Cum va numifi? ‘Va inteleg bine. > Verstehen Sie mich? > [fferstEan zi: mill] >Ich heiBe nicht Rudy. > [iH haist niHt ru:dy] > Wie geht es Ihnen? > [vi: gEt es i:nan] >Danke, sehr gut. > [danka ze" gu:t] >Ich verstehe Sie nicht, > [iH ferstB& zi: niHt) > Wie heiBen Sie? > [vir hais8in 2i:] >Ich verstehe Sie gut. > [iH ferstea In cuvintele urmatoare se repeti aceleasi sunete. Citifi cu voce tare: [E] Evaverstehen, geht; [H] auch, ich, mich, nicht; [3] danke, Morgen, Rohde {e] Herr, Abend, sehr RECAPITULARE A. Reguli gramaticale 1.1.in limba germana toate substantivele se scriu cu majusculd, de ex.: der Abend, die Frau. 1.2. Articolul indic& genul gramatical al substantivului. Fiecare substantiv are articol. Articolul ,,der” indic& genul masculin, ,,die” genul feminin, das” genul neutru de ex.: der Herr, die Frau, das Fraulein. 1.3. Substantivele se invat impreuni cu articolul: das Fraulein - domnisoara. 1.4.Forma de politefe se exprima prin ,.Sie” ~ dumneavoastra si se serie cu majusculd. Acest pronume se foloseste cu verbul la persoana a treia, plural. De exemplu: Wie heifien Sic? - Cum vi numifi? —, sau Verstehen Sie mich? - M& infelegeti? 1.5. Cuvantul nicht” este o negatie si sti dupa verb, de ex.: Ich heiBe nicht Rudy. — Nu m& numesc Rudy. 1.6, Cuvantul nein” este tot 0 negafie (opusul lui ,ja"), afla dupi ea, de ex. Nein, ich verstehe Sie nicht. - Nu, nu va injeleg. i neagh toat& propovifia, care se in propozitia afirmativa, verbul se afld totdeauna pe locul al doilea. Subiectul se afl de obicei pe primul loc /a/, sau pe locul al treilea /b/, de ex.: a/ Ich verstehe Sie sehr gut, ~ Va inteleg foarte bine. 1 ees sie b/ Sehr gut versiehe ich Sie. — Va inteleg foarte bine. 4 Didi ndlyd: 1.8. in propozitia interogativa folosim ordinea inversi, verbul sti in faja subiectului, de ex.: Verstehen Sie mich? 2 1 3 1.9, Dup& cuvantul ,,wic” avem ordine inversi, de ex.: Wie geht es Ihnen? ar Ss 1.10, Forma conjugati a verbului se foloseste totdeauna impreund cu pronumele personal corespunzator. La persoana 1-a, singular, timpul prezent verbul primeste terminajia ,.e”, gi in fata lui folosim pronumele ,.ich”: ich heiBe. La persoana a 3-a, plural, timpul prezent verbul primegte terminatia ,.en”, si in fata lui folosim pronumele ,,sie” sau ,Sie” ~ ei, ele, dumneavoastra: Sie heiBen - Ei / ele / se numesc; Dumneavoastri vi numiti. 1.11. in germana, ca si in limba romana prenumele std in fafa numelui de familie, de ex.: Max Rohde sau Eva Schmidt. B. Pronuntia 1-125 13. 1.14. 1.15. 1.16. Pronuntia limbii literare este influenfati mai mult sau mai putin de diferite forme dialectale. Acestea sunt cu atat mai des folosite cu cat ne apropiem mai mult de sudul Germaniei. Multi germani folosesc in conversatiile libere forme dialectale. Cel care invat limba germani trebuie ins& s& invete limba literara si nu cea dialectal, deoarece limba literara este cunoscuta pe intreg teritoriul german. Accentul. in limba germana accentul sta pe prima silaba. Verbul cu prefix il accentuim dupa modelul urmiator: verstehen — [ferstEan] Intensitatea accentului, in limba germana silaba accentuata slibeste intensitatea silabei neaccentuate, de e: Rohde —[ro:da] Silaba accentuaté o marc&m cu litera groasa, de ex.: [ferstEan] Lungimea vocalei. Vocalele germane pot fi lungi sau scurte. Vocalele care se pronuntd lung, le marcim cu punct dublu dupa vocala, in afara de vocala ,,e”, care este pronuntata lung gi inchis 0 marcdm cu majuscula ,,E”, de ex.: wie —[vi:], geht —[gEt] ~ch”-ul aflat dupa ..a”, ,,0”, .,u” se pronunta adane, din gat (de ex.: Ahmed): ach, auch. Dupa ,,e”, i” ,,ch”-ul se pronunt& ca in cuvantul ,.haina”. . Consoana ,,r” de la sfarsitul cuvantului abia se pronunta, de ex.: [ze'] , [de"] . . Diftongul ,,ei” se pronunta [ai] , de ex.: Friulein [froilain] , nein (nain] . 1. TEMA PENTRU ACASA Rezolvati urmatoarele exercitii! ‘A. Traduceti in romana: 1, Guten Abend, Frau Schmidt! Wie geht es thnen? Verstehen Sie mich? Geht es Dir gut? Wie heifien Sie? vi Gaye Be! B, —Traduceti in germand : 1, Nu va injeleg domnule Rohde. ‘Va numiti Eva? Buna ziua Max. Ce mai faci? Va injeleg bine. ye wen Nu m& numese Rudy, CC. Notati raspunsurile corecte! 1. Unde nu pronunim vocala ye” Ia sfargitul cuvantului? Tch heibe Rohde Wie ve Friulein sehr gut f Ich verstehe 2. Care propozitie este corecté? a. Ich heiBe auch Rohde. b, Ich heiBe Sie Kurz. Fraulein Rohde verstehen mich. Sie verstehen sie. ¢. Wie geht es Frau Schmidt. 3. Care proporitie este gresita? Sie verstehe ich nicht. b. Sie verstehen mich nicht. c. Sie nicht verstehen mich, d, Nicht Sie verstehen mich. e. Ich verstehe Sie nicht. Se tl LECTIA 2. — PARTEA INTAI v S& incepem lectia cu céteva cuvintele noi, Repetati-le : der Bahnhof die Bank die Botschaft das Geschift das Haus das Hotel die Kirche der Ober das Restaurant die Schule v Acum repetati cuvintele in alti ordine: das Hotel die Schule der Bahnhof das Restaurant die Botschaft die Kirche die Bank das Geschift das Haus der Ober > [de" baznho:f] > [diz bank] > [di: bo:tsafi] > [das geseft] > [das haus) > [das hotel] > (di: kirHa] > [de" o:be") > [das restoran] > [diz gusta] > [das hotel] > [diz gusta] > [de baznho:f] > [das restoran} > [dis bortsaft] > {di ira] > [di: bank] > [das geseft) > [das haus] > [de" oxbe"] gara banca ambasada magazinul casa hotelul biserica chelnerul restaurantul scoala hotelul scoala gara restaurantul ambasada biserica banca magazinul casa chelnerul VA sunt deja cunoscute cuvintele? S& exerstim inc o dati! die Kirche die Bank die Schule die Botschaft der Bahnhof > [di: kira] > [di: bank] > [diz gusta] > [di: bo:tsaft] >[de" baznho:f] biserica banca scoala ambasada gara der Ober > [de" o:be"} = chelnerul das Haus > [das haus} ae das Hotel > [das hotel] Semen das Geschiift > [das gesefi] = magazinul das Restaurant > [das restoran] ny Y Afi reusit s& invatati cuvintele noi? Urmeaza verificarea. Cum traducem urmatoarele cuvintele in limba germana? seoala > [diz suzla] > die Schule chelnerul > [de orbar] > der Ober gara > [de" baznho:f] > der Bahnhof casa > [das haus] > das Haus ambasada > [di: bostsaft] > die Botschaft biserica > (di: kira] > die Kirche restaurantul > [das restoran] > das Restaurant magazinul > [das geseft] > das Geschiift hotelul > [das hotel] > das Hotel banca > (di: bank] > die Bank (..Der” este articolul hotirat masculin, ,die”: feminin, das”: neutru, de ex.: det | Ober — chelnerul, die Bank ~ banca, das Hotel — hotelul. Folosim articolul +hotarat, atunci cand vorbim despre lucruri sau persoane cunoscute. | Pronumele demonstrativ are tot aceste forme: der - acesta, die — aceasta, das — acesta. Wo ist” (vo: Unde este” i} “ Cititi cu voce tare intrebirile in limba germand si observaji sensul lor in roman’: Wo ist der Bahnhof? > [vo: ist de" baznho:f] = Unde este gara? Wo ist die Botschaft? > [vo: ist di: bortsaft] ~ Unde este ambasada? Wo ist der Ober? > [vor ist de" ozbe'] Unde este chelnerul? Wo ist die Schule? > [vo: ist di: gu:la] ~ Unde este scoala? Wo ist das Hotel? > [vo: ist das hotel] ~ Unde este hotelul? Wo ist die Kirche? > [vo: ist di: kira] ~ Unde este biserica? Acolo este”, in germana se reda prin: ,Dort ist.” In germané folosim totdeauna subiectul, si atunci cand in romana nul folosim, deoarece avem subiect subénteles, de ex.: Wo ist die Kirche? ~— Unde este biserica? Dort ist sie. ~ Este acolo. -sau- Acolo-i Jn asemenea cazuri, in propozitia germana folosin pronumele personal corespunzator; daca substantivul este masculin spunem ,,er” — ,,el”, daca este feminin ,,sie” ~ ,,ea” jar dacd aver un substantiv neutru folosim pronumele ,,es”. In limba germand pronumele er”, sie”, es” se referd nu numai la persoaneci $i la obiecte. Cititi cu voce tare rSspunsurile la intrebarea ,,Wo ist” din exercitiul precedent si umariti sensul in romana: Wo ist der Bahnhof? Dort ist der Bahnhof. > [dort ist de ba:nho:f] ~ Gara este acolo. Dort ist er. > [dort ist e'] — Este acolo. Wo ist die Botschaft? Dort ist die Botschaft. > [dort ist di: bo:tsaft] ~ Ambasada este acolo, Dort ist sic. > [dort ist zi:] ~ Este acolo. Wo ist der Ober? Dort ist der Ober. > [dort ist de® oxbe'] ~ Cheinerul este acolo. Dort ist er. > [dort ist e'] ~ El este acolo. Wo ist dic Schule? Dort ist die Schule. > [dort ist ~ Scoala este acolo. Dort ist sie. > [dort ist zi:] ~ Este acolo, Wo ist das Hotel? Dort ist das Hotel. > [dort ist das hotel] ~ Hotelul este acolo, Dort ist es > [dort ist es} ~ Este acolo, Wo ist die Kirche? Dort ist die Kirche. > [dort ~ Biserica este acolo, Dort ist sie. > [dort = Este acolo. (Forma conjugati a verbului - in cazul nostru ist” — nu figureaza niciodats.\ oe | \ singuré in proporitie. Folosrea subiectului este obligatorie. in propozitiile urmatoare veti intdlni cdteva cuvinte noi. Citi iti propozitiile germane cu voce tare! Aveti grija la pronuntia corecti! incercati ‘s4 retineti sensul lor in limba romana: Das Geschaft ist dort links. > [das gegeft ist dort links] — Magazinul este acolo, pe stinga, Das Haus ist dort driben. > [das haus ist dort ~ Casa este acolo vis-a-vis, drU:ban] Die Kirche ist dort rechts. > [di: kirH& ist dort reFits] — Biserica este acolo, WP dreapta, Die Schule ist hier. > [diz gucla ist his’) ~ Scoala este aici. Der Bahnhof ist hier > [de' ba:nho:f ist hi:” — Gara este aici, drept geradeaus, geradeaus] inainte, Das Restaurant ist da > [das restoran ist da:] __ — Restaurantul este acolo. a ib eS ae a ice An propozitiile de mai sus intélnim un nou sunet ,,0”, transcris prin (0), Acest sunet nu exist in limba romana, de aceea pronuntia lui nu este usoara, Incercati | sal pronuntati cu buzele apropiate ca sunetul ,u”, insi formati-l adéne, in = \ si mu in cavitatea, bucala [drUzban] |, in propozitiile urmatoare repetim aceste cuvinte. Cititi cu voce tare si urmariti cu atentie pronuntia: TS Ist die Bank dort? >[ist di: bank dort] = Banca este acolo? Ja, sie ist dort, > [ia zi: ist dort] — Da, este acolo. Ist das Hotel hier? > [ist das hotel bi:"] — Hotelul este aici? Nein, es ist dort. >[nain es ist dort] — Nu, este acolo, Ist der Bahnhof dort driben? >[ist de’ ba:nho:f dort ~ Gara este vis-a-vis? drU:ban] Ja, er ist dort driiben. >[ia e" ist dort drU:ban] ~~ Da, este vis-a-vis. Ist die Schule hier rechts? > ist di: susla hic" reHits] _ — geoala este aici, la dreapta? Nein, sie ist nicht hier >{nain zi: ist nit hi:! — Nu, nu este aici la rechts, sie ist hier links reHts zi: ist his! links) dreapta, este la stinga, Stiti deja aceste cuvinte? Citifi-le ined o data si pronuntati-le corect: Ja dreapta — rechts > [reHts] — rechts > [reHts] la stinga — links > [links] = links > [links] drept inainte — geradeaus > [geradeaus] — — geradeaus > [geradeaus] aici — hier > his") ~ hier > this] acolo — dort > [dort] = dort > [dort] vis-a-vis = driiben > (drU:ban] = driiben > [drUsban] V-afi mai imbogajit vocabularul? Traduceti in germand si spuneti propozitiile cu voce tare: Gara este vis-a-vis. ~ Der Bahnhof ist dort > [de" ba:nhosf ist dort driiben, drU:ban] Biserica este acolo, la Die Kirche ist dort rechts. > [di: kirHa ist dort reHts] dreapta. ' Restaurantul este aici, drept - Das Restaurant ist hier > [das restoran ist hic’ inainte. gcradeaus. geradeaus} Este aici hotelul? ~ Ist das Hotel hier? > [ist das hotel hic") Nu, este acolo. Nein, es ist dort. > [nain es ist dort) Scoala este aici la stanga? Ist die Schule hier links? > [ist di: guzl& his" links} Da, este ai Ja, sie ist hier. > ia zi: ist his") Banca este vis-a-vis. — Die Bank ist driben. > [dir bank ist drU:ban] »Aceasta este ... jin germand se redé prin .,Ist das... Jat cdteva exemple! Citifi propozitiile germane si observafi sensul lor in limba romént: Ist das hier die Schule? > fist das hic’ di: sucta} ~ Aceasta este scoala? Ja, das ist sie. > [ia das ist zi:] ~ Da, aceasta este. Ist das der Bahnhof? > fist das de" ba:nho:f] ~ Aceasta este gara? Nein, das ist er nicht. > [nain das ist e niHt] ~ Nu, nu este aceasta, Ist das da die Kirche? > [ist das da di: kirHa] = Aceasta este biserica? Ja, das ist sie. > [ia das ist zi:] ~ Da, aceasta este. Ist das der Ober? > [ist das de‘ ozbe'] ~ Acesta este chelnerul? J, das ist er. > [ia das ist e'] ~ Da, el este, Ist das Herr Rohde? > [ist das her ro:da] ~ Acesta este domnul Rohde? Nein, das ist er nicht. > [nain das ist e" niHt] ~ Nu, nu este el. Ist das Fraulein Rohde? _—_> [ist das froilain ro:da]__-~ Aceasta este domnisoara Rohde? Ja, das ist sie. > [ia das ist zi:] ~ Da, ea este. / Substantivul das Friulein” (das froilafa] este de genul neutru, inst cénd SF Miniscaien’eu promtisale feracuaistoteniay pronumele feminin ,sie” [zi:) si \ au cel neutru yes” [es] Ist das Frulein Rohde? Ja, das ist sie, ‘Traduceti in german! Verificati si pronuntia! Folosii filtrul rosu: Domnul Kurz este aici? > Ist hier Herr Kurz? > [ist hi: her kurt) ‘Nu este aici. > Er ist nicht da. > [el ist niHit da} Aceasta este domnigoara > Ist das Fraulein Rohde? > [ist das frovlain ro:da] Rohde? Da, ea este. > Ja, das ist sie. > [la das ist zi Biserica este acolo, > Ist dort driben die > [ist dort drUsban di: vis-a-vis? Kirche? kirHia] Da, este acolo, > Ja, dort ist sie. > [ia dort ist 2i:] Aceea este gara? > Ist das der Bahnhof? > [ist das de" ba:nho:f] Nu, nu este aceasta. > Nein, das ist er nicht. > [nain das ist e* niHt] Acesta este chelnerul? > Ist das der Ober? > [ist das de" o:be'] Aceasta este la dreapta? _> JJst sie dort rechts? > [ist zi: dort reHits] Nu, aceasta este drept > Nein, sie ist dort > [ain zi: ist dort inainte geradeaus. geradeaus] ‘Urmeazii cAteva cuvinte noi. Atentie la pronuntie: sprechen > [spreHin] sprechen > [spreltan] — a vorbi bitte > [bits] bitte > [bits] — poftim, va rog Verzeihung > [fertaiun*] Verzeihung > [fertazun®) — pardon nicht wahr > [niHit va:'] nicht waht > [niltt va:"] = muri adevarat was > [vas] was > [vas] ze Tangsam > [lan®zam] langsam > [lan®zam] = tnoet Cum spunem in limba germana? Folositi filtrul rosu: nui adevarat = nicht wahr > [niFt va:'] pardon ~ Verzeihung > [fertaiun®) a vorbi ~ sprechen > [spretian] incet = langsam > flan®zam) ce = was > [vas] poftim ~ bitte > [bia] 8 folosim cuvintele noi! Cititi cu voce tare gi clar : Sie sprechen sehr gut. > [zis spreHan ze‘ gu:t] Vorbiti foarte bine, Frau Schmidt, nicht wahr? > [frau smi:t nillt va:") Doamna Schmidt, nu-i asa? nua Was ist das? > [vas ist das] ~ Ce este acesta? Bitte, wo ist der Bahnhof? > [bita vo: ist de‘ ba:nho:f] Unde este gara, va rog? Sprechen Sie bitte langsam! > [ypreHan zi: bits Vorbiti va rog incet! lan®zem) Verzeihung, ist das Herr > [fertaiun® ist das her Scuzati, dinsul este Rohde? ro:da) domnul Rohde? Das ist die Botschaft, nicht > [das ist di: bo:tsaft niHt - Aceasta este ambasada, wahr? va:'] nu-i aga? Sunetul nazal ,,ng” este caracteristic limbii germane. Consoana .n” se ES pronunA intens, accentuat, iar consoana ,g” se pronunta sl: AC Verzeihung [fertaiun‘] - pardon, scuzati; langsam [lan®zam] - incet. _) SA cxersim inc& o dat& pronuntia urmitoarelor propozifii! Refineti sensul lor in romana: Wo ist der Bahnhof? [vo: ist de" baznho:f] - Unde este gara? Er ist dort draben, > [e" ist dort drU:ban] = Este“acolo, vis-a-vis Wie, bitte? > [viz bita] - Cum? Sprechen Sie langsam! > [spreHan zi: lan*zam] — ~ Vorbiti incet! Der Bahnhof ist dort. > [de* ba:nho:f ist dort] ~ Gara este acolo. Verstehen Sie? > [ferstEan zi] ~ Intelegesi? Ja, danke. > [ia danka] = Da, mulfumese. Und wo ist das Restaurant > [unt vo: ist das restoran - Si unde este restaurantul Kurz”? kurt] Kurz"? Es ist hier rechts. > [es ist hi:’ reHts] ~ Este aici, la dreapta. Danke sehr! > [danka ze") ~ Multumesc mult, in exercifiul urmator traduceti propozitiile din romana in germana. Folositi filtrul rogu! Citigi propozitiile germane cu voce tare si clar: Vorbiti va rog incet! > Sprechen Sie bitte > [spreHan zi: bité lan®zam) langsam! Gara este acolo, la stinga, > Der Bahnhof ist dort > [de" baznho:f ist dort links. links] inelegeti? > Verstehen Sic? > [ferstEan ziz] Da, multumese, > Ja, danke! > [ia danka] Si unde este scoala? > Und wo ist die Schule? > [und vo: ist di: gusta] Este acolo la dreapta, > Sie ist dort rechts, > [zi: ist dort reHts] Este si ambasada acolo? _—> Ist dort auch die > [ist dort auH{ di: boztsaft] Botschaft? Nu, aceasta este drept > Nein, sie ist dort > [nain zi: ist dort inainte. geradeaus, geradeaus] Multumese mult. > Danke sehr! > [danka ze"] Cu plicere! > Bitte, bitte! > [bit dita] in exercitiul urmator citifi textul german gi traducefi-I in limba romana! Ist das die Schule? > [ist das di: suzla] > Aceasta este scoala? Ja, dort rechts bitte. > [is dort rekits bita] > Da, acolo la dreapta, va rog. Ist dort auch die Botschaft? > [ist dort aut di: bo:tsaft] > Acolo este si ambasada? ‘Nein, hier geradeaus. > [nain hi:" geradeaus) > Nu, aici drept inainte. Und wo ist die Bank? > [und vo: ist di: bank] > $i unde este banca? Sie ist nicht hier. > (zi: ist niHt > Nu este aici, Verstehen Sie? > [ferstEin zi:] > Intelegeti? Verzeihung! > [fertaiun®] > Scuzati! Danke sehr! > [danka ze'] > Multumese mult. Completati propozitiile cu cuvintele care lipsesc! Folositi filtral rosu! Scuzati-ma, unde este restaurantul? Verzeihung, wo ist >das Restaurant 2 Acolo drept inainte Es ist dort >geradeaus | Acolo este si magazinul, nu-i aga? Da ist auch >das Geschiift | nicht wahr? ‘Nu, nu este acolo. Nein, es ist nicht >42 . Und wo ist »die Kirche 9 Dort >drtiben , Si unde este biserica? Acolo vis-a-vis. 1 Aici este i banca? Ist hier >auch die Bank 2 Da, este aici, la stanga. = Ja, sie ist hier >!inks _ Mulfumese mult = Danke >seht Sd exersiim inca o dat pronuntia. Stiti deja sensul propozitiilor germane? Cititi propozitil germane cu voce tare: Wo ist Fraulein Eva? >[vo: ist froilain Efa] > Unde este domnisoara Eva? Sie ist dort links. >[zi: ist dort links] >Ea este acolo la stanga. Und wo ist das Hotel? > [unt vo: ist das hotel] >Si unde este hotelul? Es ist hier rechts. >[es ist his" reHits] >Este aici, 1a dreapta, Das ist hier Herr Rohde! > {das ist hi:” her ro:da] >Aici este domnul Rohde. Guten Tag, Herr Rohde! > [gutfin ta:k her ro:di] > Buna ziua, domnule Rohde! Wie geht es Ihnen? >[vi: gEt es i:nin] >Ce mai faceti? Herr Rohde, ist das dort die >{her ro:da ist das dort >Domnule Rohde, acolo Bank? este banca? Nein, sie ist hier geradeaus. >[nain zi: ist hist >Nu, este aici drept inainte. geradeaus] Und wo ist die Schule, Herr >[unt vo: ist di: su:li her >Si unde este scoala, Rohde? ro:da] domnule Rohde? Dort ist sie. > (dort ist zi:] >Este acolo. Danke sehr. >[danka ze'] >Multumese mult. Jn limba germané cénd ne adresdm cuiva, folosim numele sau prenumele persoanei respect si precizdm si genul prin cuvintele ,,Herr", ,,Frdulein”, sau ,,Frau": Herr Rohde, ist das dort die Bank? ~ Domnule Rohde, acolo este banca? Fréiulein Eva, verstehen Sie mich? — Domnisoara Eva, ma infelegeti? Completati inci o data propozitiile germane! Sperim ci nu aveti nevoie de traducere: Verzeihung, wo > ist der Bahnhof? > [fertaiun® vo: ist de baznho:f] Sprechen sie > bitte langsam! > [spreHan zi: biti tan*zam] > Die Kirche ist dort driiben. > [di: kink ist dort drU:ban] Verstchen > Sie? - Ja, > ich verstehe. > [ferstEan zi: -ia iH ferstEa] Nein, das ist > nicht die Schule. > [nain das ist nilit di: gust > Das Restaurant ist hier geradeaus. > [das restoran ist hi:' geradeaus} Das ist der Ober, nicht > wahr? > [das ist de‘ ozbe' niHt va:"] Ist das dort > das Geschaft? > [ist das dort das geseft] Was verstehen > Sie nicht? > [vas ferstEin zi: niHt] Sa exersim traducerea germani! Spuneti cu voce tare textul german si verificati promuntia: Vorbiti foarte bine. > Sie sprechen, sehr gut. > [zi: spreHiin ze" gu:t] Scuzati-ma, vi rog unde > Verzeihung, wo ist die > [ferfaiun® vo: ist di: gu:18] este scoala? Schule? Vorbiti va rog, incet, > Sprechen Sie bitte > [spreHan zi: bité lan®zam] langsam! Gara este acolo, vis- > Der Bahnhof ist dort > [de" baznho:f ist dort dribben. rU:ban] Magazinul este la dreapta, > Das Geschift ist rechts. > [das gegeft ist refits] Banca este acolo, la stinga. > Die Bank ist dort links. > [di: bank ist dort links] Biserica este aici, drept > Die Kirche ist hier > [diz kina ist his’ inainte. geradeaus. geradeaus] Ce este accasta, ambasada? > Was ist das, die > [vas ist das di: bo:tsaft] Boischaft? Unde este, va rog > Bitte, wo ist das > [bits vo: ist das restoran] restaurantul? Restaurant? S4 invapim céteva cuvinte noi! Repetati cu voce tare: das Bier > [das bi:') ~ berea die Flasche > [di: flasa] ~ sticla, butelia das Glas > [das gla:s] ~ paharul, sticl& (material) der Kaffee > [de’ kafE] ~ cafeaua die Mitch > [di mili] = laptele die Tasse > [di: tasa] ~ ceagea der Tee > [de' tE] — ceaiul der Wein > [de" vain] ~ viol die Zigaretten > (di: figaretan] ~ tigirile Acum sa exersim cuvintele in alté ordine! Repetefi cuvintele not cu voce tare $i Clary der Kaffee > [de" kafE] mupateadel der Tee > [der tE] = ceaiul das Bier > [das bi:"] a - der Wein > [de" vain] Sorat ’ die Zigaretten > (di: tigaretan] aaipuile, die Flasche > (di: flag] = ‘sticla, butelia oer ois > (das glass] ~ paharul, sticla (material) die Tasse > (di: tas] ~ ceagea die Milch > [diz milH] 2 taptele ‘Ati invafat deja cuvintele acestei lectii? Spuneti cu voce tare in limba germand: ceasea > [dir tasi] > die Tasse cafeaua > [de" kafE] > der Kaflee paharul, sticl& > [das gla:s] > das Glas berea > [das bi:"] > das Bier figtrile > [di: tigaretan] > die Zigaretten laptele > (di: mil] > die Milch sticla, butelia > (di: flasa) > die Flasche vinul > [det vain] > der Wein ceaiul > [de" 1B] > der Tee Cat costa?”, in germand se spune: ,,Wieviel kostet?” [ visficl kostat] Repetai propozitiile germane cu voce tare si clar! Urmariti pronuntia corecti: ‘Cit costa cafeaua? ~ Wieviel kostet der Kaffee? > [vitfi:l kostat de" kafE] O bere, va rog! - Bitte ein Bier! > [bit ain bi") Vi rog, 0 sticli de lapte! = Bitte eine Flasche Mitch! > [biti aini flag mill] ‘Vi rog, un pahar de ceai! —_- Bitte ein Glas Tee! > [bits ain gla:s tE) Cat cost o sticlé de vin? Wieviel kostet eine cl kostat ain flag Flasche Wein? Vinul costa 6 mirci. - Der Wein kostet sechs > [de" vain kostat zeks Mark. Vi rog, 0 ceased de ceai! —~ Bitte eine Tasse Tee! > [biti ain’ tasi te] » Cat costé?”— in germand ,,Wieviel kosten?”[visfi:| kostin] In limba germané, predicatul se acorda in numér $i persoand cu subiectul. Dacd subiectul este la plural (se referd la dowd sat mai multe persoane sau lucruri, fenomene) predicatul se afl tot la plural: Die Zigaretten kosten vier Mark; der Kaffee und der Tee kosten sechs Mark.” Si repetiim cu voce tare si clar! Si avem grija la accent: Die Zigaretten kosten vier > [di: figaret¥in kostan fi:' _ - Tigarile cost patru marci, Mark mark] Der Kaffee und der Tee > [de kafE unt de" tE ~ Cafeaua si ceaiul costa kosten sechs Mark. kostin zeks mark] sase marci. Wieviel kosten die Flasche > [visfi:1 kostn di: flasa — Cat costa sticla de lapte Milch und das Bier? milH unt das bi:"] si berea? Der Wein und das Bier > [de vain unt das bi: ~ Vinul si berea costa sase Kosten sechs Mark. kostn zeks mark] marci. Wieviel kosten die > [visfi:l kostin di: ~ Cit costa figarile? Zigaretten? tigaretin] Die Milch und das Bier _—_> [di: milHi unt das bi ~ Laptele gi berea costa kosten vier Mark. kostan fi:’ mark] patru mari, /Cavantul ,ein” este articolul nehotérdt de genul masculin si neutru - un” corespondentul feminin este ..eine” — ,,0”. Articolul nehotarat i folosim cand EZ vorbim prima oara despre substantivul respectiv, de ex.: | Dort ist eine Kirche. (dort ist ain& kirHa] — Acolo este o biserica. \ Articolul nehotérat pronuntat accentuat este numeral, de ex.: \ Bitte ein Bier! [bita ain bi:"] — Va rog o bere! Sa Incerciim s4 folosim cunostinjele noi! Traduceti in limba germand urmitoarele propozitii: Aici este o scoala. ~ Hier ist eine Schule. > [his" ist ain’ gu:ta] Acolo este un magazin. = Dort ist ein Geschatt. > [dort ist ain gegeft] Acolo vis-a-vis, este un ~ Dort drilben ist ein Herr. > [dort drU:ban ist ain her] domn. Acolo este un restaurant. ~ Dort ist ein Restaurant. > [dort ist ain restoran] Restaurantul nu este bun, Das Restaurant ist nicht > [das restoran ist niHit gu:t) gut. Cat cost o cafea? ~ Wieviel kostet ein Kaffee? > [vi:fi:] kostit ain kafE] Aici cafeaua este foarte Der Kaffee ist hier sehr > [de" kafE ist hi:’ ze" gu:t] buna. gut. Cum este ceaiul? Wie ist der Tee? > [vir ist de® te] Si ceaiul este bun. Der Tee ist auch gut. > [de" tE ist auH gu:t] wie persoana a 3-a singular timpul prezent verbul primeste terminafia ,f". jn limba germana, predicatul nu se foloseste fara subiect. Subiectul poate fi icom exprimat prin substantiy sau proname. De ex.: Der Kaffee kostet vier Mark. [der kafE kostat fi:" mark]— Cafeaua cost | patru marci, | \ Er versteht mich, [et fergtEt mit) — El ma intelege. se Acelea sunt, ei sunt” - in germani: ,,Sie sind” (zi: zint] S& folosim acum materia nou invafata. Cititi cu atentie propozitiile germane si retineti sensul lor: Die Kirche und die Schule > [di: kirHa unt ~ Biserica si scoala sunt la sind rechts. zint reHts] dreapta. Das Restaurant und das > [das restoran unt das _-_Restaurantul si hotelul Hotel sind links. hotel zint links] sunt la stanga. Der Bahnhof und die > [de" baznho:f unt di: = Gara si ambasada sunt Botschaft sind geradeaus, bostsaft zint geradeaus] dept inainte. Die Zigaretten sind gut. > (di: tigaret8n zint gu:t]- Tigérile sunt bune. Wo sind die Kirche und die > [vo: zint di: kira unt - Unde sunt biserica si Schule? di: gu:la) scoala? Sie sind dort rechts, > [zi: zint dort reHts] = Sunt acolo la dreapta. Wo sind das Restaurant und > [vo: zint das restoran - Unde sunt restaurantul $i das Hotel? unt das hotel] hotelut? Sie sind dort links. > (zi: zint dort links) ~ Sunt acolo la stinga. Wo sind der Bahnhof und > [vo: zint de" ba:nho:f —-_ Unde sunt gara si die Botschaft? unt di: bo:ztsaft) ambasada? Sie sind hier geradeaus. > [zi: zint his‘ geradeaus] - Sunt aici, drept inainte. Wie sind die Zigaretten? > [viz zint di tigaretin] Cum sunt figarile? Sie sind gut. > [2i: zint gu:t] ~ Sunt bune. Acum si exerstim traducerea in german’! Spuneti textul german cu voce tare si veri pronuntia: Tigdrile nu sunt bane, > Die Zigaretten sind nicht > (di: figaretin zint nilt gut. gu:t] Berea si vinul sunt bune. > Das Bier und der Wein > [das bis" unt de® vain zint e sind gut. gu:t] os Cafeana si ceaiul sunibune > Sind der Kaffee und der > (zint de" kafE unt de" 1 Bi? Tee hier gut? hic* gut] Da, foarte bund. > Ja, sie sind sehr gut. > [ia zi: zint ze" gu:t] Cum sunt figdrile? > Wie sind die Zigaretten? > [viz zint di: tigaretin] Nu: joint bone: > Sie sind nicht gut. > (zi: zint nit gut] Unde sunt tigarile? Sunt acolo. > Wo sind die Zigaretten? > Dort sind sie. > [vo: zint di: tigaretan] > [dort zint zi:] Sa repetam inca o data structurile cele mai importante ale lectiei. Traduceti in germana: Unde este chelnerul? Este acolo. Acolo este banca? Da, te acolo. Este sonata aici, la dreapta? Nu, nu este la dreapta, este aici, la stanga. S Vortit va rog incet! intelegeti, domnisoari Rohde? Berea costa 0 marca. Cat costa o sticla de lapte si ceaiul? O ceasca de cafea, va rog! v v v v v v Wo ist der Ober? Dort ist er. Ist die Bank dort? Ja, sie ist dort. Ist die Schule hier rechts? Nein, sie ist nicht hier rechts, sie ist hier links. Sprechen Sie bitte langsam! Verstehen Sie Fraulein Rohde? Das Bier kostet eine Mark. Wieviel kosten eine Flasche Milch und der Tee? Verzeihung! Bitte eine Tasse Kaffee! LECTIA 2. - PARTEA A DOUA in aceast& parte recapitulam toati materia din lectiile 1-2. in urmitoarele propozitii completafi cuvintele, care lipsese! Cititi cu voce tare propozitiile germane! Nu redim traducerea deoarece ati rezolvat deja exercitii asemanatoare, Folosifi filtrul rogu: Der Wein >ist da driiben. Das Hotel und das Restaurant >sind dort, Wieviel >kostet der Wein? Die Zigaretten >sind nicht gut. Wieviel >kostet das Hotel? Herr und Fraulein Rohde >sind sehr gut. > [de" vain ist da: drU:ban] > [das hotel unt das restoran zint dort] > [visficl kostat de" vain] > [dis tigaretan zint nitHit gu:t] > [visfi:l kostat das hotel] > [her unt frodain ro:da zint ze" gu:t] Wieviel >kosten die Zigaretten? Sie ~sind nicht sehr gut. ‘Wo >ist Frau Schmidt? Wie >sprechen Herr und Frau Schmidt? Wie >ist die Milch? in exercitiul urmator textul romanesc si traduce| > Iv > [i: zint niHtt ze" gust] > [vo: ist frau smit] > [vit ist di: mill] cu ajutorul transcrierii fonetice din coloana a treia: ‘Va rog 0 ceased de cafea. Chelner, unde este berea? Va rog un pahar de ceai! Scuzafi, unde este magazinul? Va rog 0 sticla de lapte! Cat costd tigirile? Fa nu mi intelege. El este acolo? Stiti deja substantivele lectiilor 1. si2. eu articolul hotirat corect? Acum pute{i s& va verificafi. Completati articolele hotardte din fata substantivelor! Folositi filtrul rogu: Wieviel kostet >der Kaffee? Wo ist >die Botschafi? Wo ist >der Bahnhof? Herr Ober, wo ist >die Milch? Herr Rohde, wie ist >das Hotel? > Bitte eine Tasse Kaffee. > Herr Ober, wo ist das Bier? > Bitte ein Glas Tee. > Verzeihung, wo ist das Geschaft? > Bitte cine Flasche Milch. > Wieviel kosten die Zigaretten? > Sie versteht mich nicht > Ist er dort? Wie ist >das Hotel dort? Wieviel kostet >der Tee? Wie ist >das Geschaft? fi:l kostin di: tigaretdn] > [vi: spreHan her unt frau smit) in german, apoi verificafi pronuntia Wo sind >die Kirche und >das Restaurant? Wieviel kosten >der Wein und >das Bier? > [bit ain’ tasi kafE] > [her o:be" vo: ist das bi] > [bitd ain gla: > [fertaiun® vo: geseft] > [bita a/na flag milH] > [vifi:l kostin di: figaretin} > (zi: ferstEt miH niHt) > [ist e" dort] Verstehen Sie >das Friuleit Wie sind >die Zigaretten? Urmitorul exercitiu de citire vi ajuta la consolidarea cunostinelor de pana acum, in cea ce Priveste structura propozitiei, Prin repetarea permanent a materiei invitate, veti memora mai usor aceste structuri si in scurt timp vefi reusi si le redayi corect, fair& eforturi prea mari. Cititi cu atenie urmatoarele propozitii! Repetati-le pind cind le puteti citi fluent si corect, Silabele scrise cu litera groas& marcheaz accentul propozitiei. Cititi cu voce tare si clar: Guten Tag, Herr Rohde! Wie geht es Danke gut. Und Ihnen? Ihnen? Danke auch gut. Schmidt. Und Sie? Nein, ich verstehe Sie nicht. Bitte, wo ist die Botschaft? Wieviel kostet das Bier? Verzeihung, wie ist das Gesehaft dort? Wie heiBen Sie? Verstehen Sie mich? Herr Ober, bitte eine Tasse Kaffee! Dort driiben ist sie. Vier Mark, bitte! Es ist sehr gut. Ist der Wein auch gut? Er ist sehr gut, Va recomandam si vi inregistrafi propria pronunjie pe o caseti si s-o comparati cu cea original! Repetati pind stigi propozitiile fa greseli! Dact nu stiti sigur cum se pronunti un cuvant verificati-va pronuntia cu ajutorul vocabularului de la sfarsitul caietului de curs. Traduceti propozitiile din romana in limba germana, apoi verificati traducerea: Unde este domnul Rohde? Este acolo, vis-a-vis, Dinsa este doamna Schmidt? ‘Nu, ea nu este doamna Schmidt. Unde sunt domaul si doamna Kurz? Sunt MA injelegeyi? Da, va ingeleg bine. Si dumneavoastra ma injelegeti bine? Aceasta este gara? Nu, aceasta nu este gara. Aceasta este acolo, drept inainte. Unde este ambasada? Acolo, vis-a-vis. Hotelul este acolo, la stanga? Na, este acolo la dreapta, Magazinul este acolo, nu-i aga? > Wo ist Herr Rohde? > Er ist dort druben, > Ist das Frau Schmidt? > Nein, das ist nicht Frau Schmidt, > Wo sind Hert und Frau Kurz? > Sie sind hier. > Verstehen Sie mich? > Ja, ich verstehe Sie gut. > Verstehen Sie mich auch gut? > Ist das der Bahnhof? > Nein, das ist nicht der Bahnhof. > Er ist dort geradeaus, > Wo ist die Botschaft? > Sie ist dort driben. > Ist das Hotel dort links? > Nein, es ist dort rechts, > Das Geschaft ist dort, nicht wahr? Biserica este acolo vis-a-vis? Nu, acolo este 0 casi. Cum este hotelul? Foarte bun. Este si restaurantul bun? Nu, acela nu este bun. Cat costa figarile? Patru marci. Berea cost 0 marci? Nu, o mared gi patru pfeningi. Cat costa vinul? Costa sase marci. Cum este cafeaua? Cafeaua nu este bund. Scuzafi, vi rog unde este laptele? Acolo, la sténga. Vorbifi incet va rog! Ce este acolo? Acolo este o scoala. Ce mai faci? Cum va numiti? Va numiti Eva? ‘Nu ma numese Rudi. > Ist die Kirche da driiben? > Nein, dort ist ein Haus. > Wie ist das Hotel? > Es ist sehr gut. > Ist das Restaurant auch gut? > Nein, es ist nicht gut. > Wieviel kosten die Zigaretten? > Sie kosten vier Mark. > Kostet das Bier eine Mark? > Nein, es kostet eine Mark vier. > Wieviel kostet der Wein? > Er kostet sechs Mark. > Wie ist der Kaffee? > Der Kaffee ist nicht gut > Verzeihung, wo ist die Mileh? > Sie ist dort links. > Sprechen Sie bitte langsam! > Was ist dort? > Dort ist eine Schule. > Wie geht es Dir? > Wie heifen Sie? > Heifen Sie Eva? > Ich heife nicht Rudi. jin cuvintele de mai jos se repeta aceleasi sunete. Citifi-le cu voce tare: [i] hier, Ihnen, Bier, Dir {n®] langsam, Verzeihung [E] Tee, Kaffee, Eva, verstehen [u:] Schule, gut [x] Zigaretten, Verzeihung, Kurz (| sehr, der, hier, wahr, er Bahnhof, Glas Botschaft, Ober, Bahnhof, mich, Kirche, milch, rechts driben Ihnen, sprechen, guten, Kirche RECAPITULARE A. Reguli gramaticale 2.1. fn limba germani, ca si in limba romana exist articol hotirat si nehotarét, Cavantul der” este articolul hotirat masculin, die” articolul hotarat feminin, das” articolul hotdrat neutru. Aceste articole le folosim cénd vorbim despre lueruri cunoscute si de interlocutorul nostru. De ex. Wieviel kostet das Bier? — Cat costa berea? 2.2. Cuvantul ,.cin” este articolul nehotarét de genul masculin si neutru. La genul feminin folosim articolul nehotérat ,,cine”. Articolul nehotirat il folosim cand vorbim despre lucruri sau persoane la care nu ne-am referit inainte in comunicarea noastra, sau pe ‘care inca nu le cunoastem: Dort ist eine Kirche, Articolul nehotarat pronunfat accentuat are functic de numeral: Bitte ein Bier! 2.3. Pronumele personal la persoane a treia, singular are trei forme - er” = el; ,si yi »es”= genul neutru, pentru care in limba roman& au avem forma separatd. Toate cele tei forme se pot referi atat la persoane edt si la lucruri sau fenomene. Cu pronumele personal putem inlocui substantivele, De ex.: der Bahnhof ,er”; die Kirche ,,sie”; das Hotel es”, La plural folosim pronumele ,,sie”. De ex.: Wo sind die Kirche und der Bahnhof? — Sie sind links. 2.4. Verbul la persoana a treia singular primeste terminatia ,t”. Predicatul nu se foloseste niciodata fara subiect. Subiectal poate fi exprimat prin substantiv sau pronume, de x: Der Kaffee kostet vier Mark. ~ Cafeaua costi patru marci. Er kostet vier Mark. — Cost’ patru marci, 2.5. fn limba germani, daca ne adrestim unei persoane spunem si prenumele sau numele acesteia folosim cuvintele Herr”, Frau”, ,Fréulein”, prin care desemndm genul persoanei respective. Herr Rohde, ist das dort die Bank? — Domnul Rohde, acolo este banca? Fraulein Eva, verstehen Sie mich? ~ Domnisoari Eva, ma infelegeti? 2.6. Substantivul das Friulein” — ,,domnigoara” este de genul neutru. Totusi, daci il inlocuim prin pronume personal folosim pronumele feminin ,,sie” — ea, si nu pronumele ,,es"- neutru: Ist das Friulein Rohde? — Ja, das ist sie. 2.7. in limba germand la singular folosim formele: ,er ist”, ,sie ist”, ,es ist”, iar la plural: sie sind”. B. Pronuntia 2.8. ng” este un sunet nazal specific german. ,n” se pronunfa accentuat iat ,.2” se pronunf slab. Acest 2” il transcriem prin [®]. De ex.: Verzeihung [fertaiun®] - scuzati, langsam [lan®zam] - incet. 2.9, 42”- ul german, numit ,jet” il pronuntim ,” roménesc, de ex.: Zigaretten [jigaretin], Kurz {kurt}, Verzeihung [ferrarun®] 2.10. ,,ii”-ul german este un sunet care nu existi in limba roménd. Se transcrie prin [U]. De ex.: driiben [drU:ban] — vis-a-vis. 2. TEMA PENTRU ACASA Rezolvati exercifiile urmatoare si trimiteti-le inspre verificare! Pe ultima pagina putefi citi cdteva informatii utile, referitoare la modul de rezolvare a temei pentru acasa, cit si despre modul de corespondenta. A. Traducefi in limba romana: 1. Wie ist der Wein und wie ist das Bier? “Herr Ober, bitte eine Tasse Kaffee! Verzeihung! Wo ist hier die Botschaft? Die Bank? - Sie ist dort driiben. Sprechen Sie bitte langsam! Ach, die Botschaft! - Sie ist nicht da. ayvaen B. — Traducefi in limba german’: 1, Berea costa patra mirci. Nu, aici cost 0 marca. Dansul este domnul Kurz si dansa este doamna Kurz? Cat costa figarile? we YN Aici ceaiul nu este bun. c Care raspuns este corect? De ex.: ,,1¢” sau 1b” ete. 1. In care cuvant pronuntim lung vocala ,,o” [o:]? a. dort b. Herr Ober c. der Bahnhof d. wo e. kostet 2. Care propozitie este gresita? a. Wieviel kostet das Bier? Wieviel Kosten das Bier? Wieviel kosten die Zigaretten? Wieviel kostet das Bier und der Wein? espe ¢ Was kostet das Bier? Vocabularul lectiilor 1. si 2. der Abend auch der Bahnhof die Bank das Bier bitte die Botschaft da danke das der die Dir dort driiben ein eine er es die Flasche die Frau das Fraulein geht geradeaus das Geschatt das Glas gut guten Abend guten Morgen guten Tag das Haus der Herr heiflen heiBen Sie ich heiBe hier das Hotel ich Thnen ist ja > [arbant] > [aut] > [bi > [bank] > [bi:‘] > [bita] > [bo:tsaft] > [da:] > (danka] > [das] > [de] > [dir] > [di:‘] > [dort] > [drU:ban] > [ain] > [ain] > [e] > [es] > [flasa) > [frau] > [froilain] > (gE) > [geradeaus] > [geseft] > [gla:s] > [gu:t] > [gu:tin a:bint) > [gu:tin mo:rgan} > [gustan ta:k] > [haus] > ther] > [haisain} > [haisin zi:] > [iH haisa] > [his] > [hotel] > {iH} nin} > [ist] > [ia] seara asemenea, si gara banca berea poftim ambasada aici mulfumese ul (creionul - neutru) sul (domnul - masculin) -a (doamna - feminin) tie acolo vis-a-vis un ° dl neutru german sticla, butelia femeia, dosmna [kafE] — cafeaua die Kirche > [kirHa] ~ biserica kosten > [kostin] = a costa kostet > [kostat] = costi langsam > [lan®zam] ~ incet links > [links] ~ la stinga die Mark > [mark] = marea eine Mark > [ain mark] ~ 0 mared mich > [iH] = pe mine die Milch > [mill] ~ laptele der Morgen > [mo:rgan] ~ dimineata nein > [nain] - mu nicht > [niHt] - mu nicht wahr > [niHt va:') — nu-i adevarat der Ober > [ozbe'] = chelnerul rechts > [reHts] ~ la dreapta das Restaurant > [restoran] ~ restaurantul die Schule > [su:la] ~ scoala sechs > [zeks] ~ sase sehr > [ze"] = foarte sie > [2i:] - ea Sie > [riz] — dumneavoastra sind > [zint] ~ suntem, sunt sprechen > [spreHan] = a vorbi der Tag > [tak] = ziua die Tasse > [tasa] ~ ceasca der Tee > [tE] = ceaiul und > [unt] = si verstehen > [ferstBan] ~ a infelege verstehen Sie > [ferstEan zi:] ~ ingelegeti dvs. ich verstehe > [iH ferstBa] ~ eu ineleg Verzeihung > [fertaiun®) ~ pardon, scuzati vier > [fic] - patru was > [vas] - ce der Wein > [vain] = vinul wie > [vic] - cum wie bitte > [vir bita] ~ poftim, cum wieviel > [visfi:l] - cit wo > [vor] - unde die Zigaretten > [tigaretn] = figarile

S-ar putea să vă placă și