Sunteți pe pagina 1din 64

o.A

NI

i

NN1 . I.

'aa

VII 1

r4.

% I

1, IL

.11

_I-

I

111

NNI

%

'AI

Ilk

I

II 11

1,1

,.

i. 111

I

14 -LN-1'

NI

114, Tr

'II.

\

$ .

.

)

f

:

-

111

Iv

v I II

III

VIVI

III

1-

ilf1111 410 voi

0 1

4

.

0 Irt

411 V NI

111; i!'4

'III

AI

t

I -If ,

4111

111

NVIN4 lr

p 1

tr

11.1

in411,;, 4

1 1 It rf111

Ill

lIV

41, "1

III

111.

1

i,l'

1

I

. 414,i

,

Ill

III

III

I

1

1 'I

1

1

1111 IN

VV III

*ON

INT,

111

1 NW

4111

it

III .111

14111

111111

11R;

,

III

1 1

q1;11;144

vivi.t, 1111

llvr'I

1

4

1 lip

IN1

1101

11111111,1I1

IxIIi

11110174

III 1

1

r

Y IN li

N

1

1,

,i1,1

III

11.11

INN

Ivt

'1

II

V AI ,

'

731

I. ;If' '''415

, -ifri 7

ir NN1

hirfri

Is

104

vloim

iiip

il

v

IINT, Nvi

A.

"71'ilifill 444

3.1.01111

114111

-.11

1

41

11 1

t

i

I

N

II

IW

II

II I

III

II

ot

.

IN

II

41M

'ILI

VIM

II

II

4110

,11111

I

411

II (

; <

I

VIt,

i Ill V

I 41 r

I k. N

1 V

01

1

11'1

,

.11

1%.

'II

II

IIR IN

1

C

k

I

11114 i ifib IN

I

11111,

1-1

VI VI

NE

(111
VII

111 'Ilit

1 IN

11N

f

111r

1

-i;

.11111

1 III III

01111

(Th

Il

C.

LAO

Ei

1

,

li

il

r

INVII liftw AI,

li INN

III

, klellm,

11

i111,

,111

I

iJ

NI.

ii

11 IN

N

V

I

N

IN

I

i,

11 NW

I

.

1.11 II INN

1111 4,

A N4

IN

1'i

,

4,01,4

III?

.atc

/

/

[

MI 011

A1111111;1

4,417fy p, 4

III

1 IA RI%

II VI-

III '41 'I

oil 71

T:

11

-A.

loll,

IA 1

Nm AN

I

4 1'4; S.L1

Mir1

1 3 . III,

N , i

1.11

,-

.,1

1

1

11

_ 1 1

cc

1

1'1

Nt

;.1

(

lit

\ .,

§10A,

he

liliIel

11,111.1

jsjaskli,

sI141.11

(IVA

10111.41

I

II.

4'

_,- 4 Tel

'r

"

kCS1

www.digibuc.ro

A -;

'

a

AA.-

Lo,

--T

121

,

a

_

Fotografii : N. Dunare

www.digibuc.ro

CAIETE DE ARTA POPULARA

NICOLAR DUNARE

PORTUL POPULAR

DIN BIHOR

EDITURA DE

STAT PENTRU LITERATURA

'NW,"

P

pn,

.

I2,

2r1p.::171:F.1 -1;rr;,

erg

!Pp'""PP,

,,,

urn; ,:rrrr'r

rrynar,r,r;:rrha "

7?"

P

-

1

IP P' PPP';';',FP&P

rlorduarrsoll Osr

.

p

www.digibuc.ro

P

$1

sr.

f.

ARTA

?.

.

p

e teritoriul raioanelor Lunca Vascsaului

i Beius din

regiunea Oradea, de o parte si de alta a cursului

_ superior al Cr isul u i Negru, intre muntii Bihorului

i

muntii Codrului, se intinde partea sudica a Tarii Bihariei. Din

punct de vedere geografic, aceastä zond cercetatä corespunde cu de-

presiunea Beius-VascAu. Aproape cloud treimi din intinderea Bihorului

este acoperita cu páduri si mai bine de un sfert cu p5.suni

/n ce priveste terenul cultivabil, din pricina structurii solului si a cli-

mei, cea mai mare parte nu poate fi semanat decit cu orz, secará

si

i finate.

cinep5

Cercet5sile asupra artei populare bihorene au arätat &à din punct

de vedere etnografic acest teritoriu se imparte in cloud subzone: Pie-

troasa-Rosia la nord-est

i VascAu-Tarcdita la sud-vest, despârtite de

o oarecare intindere, in dreapta riului, printr-o culme deluroasà,

intre Sirbesti

i Hirsesti.

In trecutul indepártat aceastä zoná a fost proprietatea feudalä

a episcopiei romano-catolice din Oradea care, Inca din sec. al XIII-lea

obtinuse pentru aceste locuri dreptul de minerit. In urma infiintárii

episcopiei rominesti greco-catolice din Oradea la 1777, o parte din

tinut devine domeniul acestei episcopii.

Locuitorii asezärilor din sudul Tarii Bihariei sint in mare majo-

ritate romini. Documentele sec. al XIII-lea cuprind informatii cu pri-

vire la ocupatiile b5.stinasi1or, iar conscriptia din anul 1600 arat5. c5.

5

www.digibuc.ro

la acea data populatia satelor din zona muntoasa era in intregime

romineasca. Pentru nord-vestul tinutului, documentele atestd a§ezarea

ungurilor in sec. XI-XII la Finis, Beius, Soimu9, Remetea 9i Tarcaia.

In satul mixt romino-maghiar Negru aflat la sud de Beius, ungurii

s-au stabilit prin roire catre sfir§itul sec. al XIII-lea §i inceputul

sec. al XIV-lea. Pentru aceea§i perioada, in comitatul Bihorului se

amintesc voievozi 9i cnezi romini, ale caror bunuri, la 1595, se gäseau

toate in aceasta zona muntoasa.

Rominii din Bihor fiind iobagi, dupä o reglementare din sec.

al XV-lea erau obligati sa dea: zecimea din porci, cincizecimea din

oi (o oaie cu miel §i o mioara la 50 de oi), o oaie toamna pentru ada-

postul turmei, un cal de fiecare familie de Anul Nou etc. Continutul

acestor obligatii in natura relevä insemnatatea economiei pastorale

in aceste locuri. TotodatA, un document din sec. al XIV-lea aminte§te de iobagi agricoli romini (olahos in terris"), alAturi de iobagii agricoli

unguri. Preotii romini ba§tina§i erau scutiti de obligatiile iobagiale.

Crunta exploatare feudala a atras dupà sine dese rascoale ale

taranilor. Astfel, numarul cel mai mare de romini participanti la

rascoala hii Rakoczy din 1703-1712 1-au dat cei din partile Va§caului.

De asemenea, un numar destul de mare au participat §i la rascoalele

ulterioare din 1735, 1784-1785, precum §i la revolutia din 1848. In afara

de legaturile economice obi§nuite, aceste evenimente deosebite consti-

tuiau noi prilejuri pentru ca locuitorii din Bihor sa ajungA in contact

tot mai strins cu rominii

i cu locuitorii de alta nationalitate din

zonele inconjuratoare. Contactul cu nationalitatile conlccuitoare a

avut loc §i. in cuprinsul Bihorului unde, ca urmare a dezvoltArii mine-

ritului, a tirgurilor §i centrelor administrative, s-au a§ezat noi grupe

de populatie maghiara din valea inferioara a Cri§ului Negru, precum

etc. Conlocuirea cu ace§tia s-a oglindit

§i germani, slovaci, tigani

intre altele

in imprumuturi in ceea ce prive§te portul, in motive

ornamentale primite prin mijlocirea populatiei maghiare, germane

§i slovace, in folosirea anumitor piese purtate mai intii de unii din

ace§tia, care erau intr-un proces de ora§enizare mai inaintat.

Concomitent cu diferitele etape parcurse de evolutia social-econo-

mica a Bihorului, au suferit schimbari §i resursele de trai ale locui-

torilor. Muhl vreme, in plin feudalism au trait din pAstorit, cre§-

terea vitelor, agriculturà, prelucrarea lemnului §i a lutului, din villa-

toare, pescuit §i albinarit. In sec. al XIII-lea se deschid minele de

aur §i argint, iar in sec. al XIV-lea cele de plumb §i fier.

6

www.digibuc.ro

-

.01

/ Al

-%

11,!,t6

ft .

:;-7.41 I 70Z. :37P

Ns

' A

I

if

I. a

,

7-:7";

\

'

"I;47i5V1.7 . ic

rl i

-

.

A.1 =

''il 14

(.:

:.,4.V'A'NAMOESSN15"04V0t,

. .:%. S.j. c. ' ci _
.
.:%.
S.j.
c.
'
ci
_

1. Poartd

veche (Cimpanii de sus)

In perioda precapitalistd, dar mai cu seama in cursul orinduirii

cap italiste se pune un accent crescind pe ocupatiile specializate, fapt

ce caracterizeaza §i restul depresiunilor din jurul Muntilor Apuseni.

Totodata, ca urmare a procesului de pauperizare in sinul populatiei

tarane§ti, o bung parte din locuitorii acestor sate s-au indeletnicit

cu munci agricole sezoniere, atit in tinuturi aflate pe teritoriul tarii

noastre (Banat, Cimpia Aradului 5i a Oradiei), ca 5i in estul Cimpiei

Ungariei. In afarà de acestea se raspindesc ti unele indeletniciri ca

pomaritul §i grädinaritul, in vederea comercializarii, precum §i cul-

tura cinepei.

Dintre me§te§ugurile tarane§ti, multe "satisfac nevoile legate de

port. Cojocaritul este practicat in 5ase vechi centre: Va§cau, Beiu5,

Cimpeni, Poieni, Mita, Leheceni. In prima jumatate a secolului

nostru s-au produs cojoace 5i in Chi5cau, Cri5tior,4t ior , Cabe§ti, Su5ti, Rieni.

Pentru confectionarea sumanului, nelipsit din portul bihoreanului,

ca 5i a altor piese din panura, s-au specializat un mare numar de croi-

tori, cei mai multi din satul de sumanari Sirbe5ti. Mai trebuie am intite

7

www.digibuc.ro

§i alte me§te§uguri pentru confectionarea pieselor de port: croitoria

intilnitA aproape in fiecare sat, opincäritul, practicat in Beiu§ §i

NimAie§ti, §i cizmAria, care a constituit specialitatea satului VArzarii

de Jos, de unde §i vechea denumire de cizmevArzArAne§ti". De ase-

menea, in mai mica mAsurà, s-au produs cizme in Cárpinet §i Beiu§.

In Va§cAu a luat fiintà o fabricA de bocanci.

In ultirnul deceniu industria minierà din raionul Lunca Va§cl-

ului, industria forestierA §i pAstoritul cooperatist din acest raion

§i din raionul Beiu§ iau un mare avint. In legAturd cu portul, in ora§ul

Beiu§ s-a ajuns la o nouà organizare a productiei pieselor de port,

sub forma unor sectii de cojocArie, croitorie, cizmArie, etc. ale coope-

rat ivei me§te§ugOre§t i Mu nc itorul" .

Ping pe la jumdtatea sec. al XIX-lea rominii din Bihor aveau

acela§i port, fArl deosebiri intre subzonele Va§cAu §i Beiu§. La acea

epocA specificul local al acestui port se caracterizeazd printr-o struc-

turA foarte simplà, datorità numärului mic al pieselor componente.

Deosebit de atrAgAtor se infati§a portul femeiesc. Parul era impletit

§i infd§urat pe cloud conciuri numite cormi", a§ezate insus de urechi,

capul le era acoperit cu un §tergar alb decorat cu alesAturi, iar la git

se impodobeau cu §iruri de märgele. Purtau cAma§A lungA prevAzutá

cu cusAturi pe mineci §i cu pumnari lungi brodati pe muchiacutelor,

zadie neagrA din lira, in fata, croità dintr-un lat, briu tesut din lino.

coloratd. Peste cAma§A imbrAcau un cojoc fArA mineci, putin mai lung

de talie, iar in picioare se incaltau cu obiele de ling sau cinepà, deco-

rate cu virste din urzeald §i bdtealà, §i cu opinci. In zile de särbAtoare

addugau §tergarul de minA bogat impodobit cu alesAturi §i straita

de link iar in locul opincilor celemaimulte purtau cizme negre. Fetele

mari purtau capul descoperit, iar pArul facut chici", o chicA pornitä

din frunte, cont inuatá cif alta din cre§tet . Ma i tirziu, in preajma anului

1900, fetele mari §i nevestele tinere purtau zadie ro§ie in fatA §i o

basma ro§ie prinsA in briu, care apare §i in portul sAsoaicelor §i magh ia-

relor. La git se impodobeau cu un plastron de catifea neagrd, decorat

cu margele §i bani. Nevestele i§i mai puneau pe cap o scufita numitA ceapsd" §i basma.Intr-o oarecare mäsura, acest port se mai pAstreazA

in subzona Pietroasa-Ro§ia.

Pdrul este

Astazi portul femeilor prezintà anumite schimbär i.

fácut conci, iar mai rar cu cormi, cu basma pe cap §i lAtitar (zgarda")

8

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

"'

I.

-

tr:, 1,77:4

.

jr.

+1-1:7.:2444&-

4

4.;

a

AVk

_

2. Cdmasd lemeiased ,,spdtaz" (Cimpanii de sus)

din márgele la git. Ele se imbracl cu ie §i poale in locul cAm4ii lungi,

cu zadie in fatl. Pe deasupra imbracà un cojoc de diferite lungirni

Para mineci, suman sau, in locul acestuia, sumanita ori sal de

lind.

Vara, la lucru, umbra' mai mult desculte, in vreme ce iarna si in zile

de sArbaloare se incalta cu obiele de cinepà ori link sau ciorapi

imple-

titi

si cu opinci de guml, ghete, bocanci, mai rar cu cizme.Fetele

mari §i nevestele tinere poartä cojoace scurte §i laibäre.

Pe masura intensificArii relatiilor de schimb capitaliste, in cadrul

tirgurilor de tail din Beius, VascAu, Negreni, Hälmagi, Gurahont

etc. si prin contactul nemijlocit cu orasele Oradea, Arad, Timisoara

etc. au pätruns unele piese ca rochia (fusta din talie),bluza,flanelele,

pantofii etc. Ca urmare, au apArut douà forme de amestec in port

si anume: rochie §i poale pe dedesubt, din comert; rochie sibluza

cu croi orà§enesc, la femeile din productie, la sotiile salariatilor

stabiliti in sat, precum §i la unguroaicele din satele TArcaia, Finis,

Negru etc.

9

www.digibuc.ro

Li prezent se intilnesc urmatoarele tipuri de port femeiesc:

a) parul cu cormi, basma, 5iruri de margele, cama5a lunga, zadie,

la o parte dinbatri-

briu, suman, cojoc, 5tergar de mink straita

nele din subzona Pietroasa-Ro5ie, ca o reminiscenta a vechiului port

in curs de disparitie; b) pärul cu conci, latitar, ie, poale, pastrind restul pieselor,

la batrinele §i o parte din nevestele din intreaga zonk tip cu cea mai

generala raspindire ;

.

c) acela5i port, dar cu sumanita in loc de suman, la nevestele

tinere din tot Bihorul;

d) rochie din talie in loc de poale, zadie din comert, flanelä,

5a1 de lina colorata in zilele lucratoare 5i sarbatorile mai putin insem-

nate. Acest tip de imbracaminte a fost raspindit inainte de al doilea

razboi mondial fiind purtat 5i de nevestele tinere mai instarite;

e) port ora5enesc format din rochie lunga, bluzà etc. raspindit

mai ales in Beiu5, Baita,

5u1ui.

tei, Va5cau, Lunca 5i satele din jurul Beiu-

I ntre portul femeilor 5i barbatilor bihoreni

confect ionat in buna

parte din acelea5i materiale

exista o strinsa unitate, atit prin ci-

cit 5i prin-

tr-o serie de impodobiri la cama5i, indeosebi la cele din subzona

Va5cau-Tarcaita, dezvoltate in string legatura cu cele din vestul Za-

randului, estul Cimpiei Aradului 5i muntii Codrului. Intr-o redare atit de sumara este cu putinta numai prezentarea pieselor sau faptelor mai

caracterist ice . In trecut fetele mar i din Bihor nu au purtat basma pe cap, nici vara ,

teva piese comune

sumanul, cojocul, opinca, obielele

nici iarna. Cind ploua i5i fereau capul cu 5tergarul de mina. De prin

anul 1900

asemenea gsoaicelor 5i unguroaicelor

incep a se

impodobi la briu, peste zadie, cu o basmaluta ro5ie, cu care in vreme de

ploaie i5i acopera capul. Ulterior au adoptat 5i fetele portul bas-

malelor

Nevestele, in sec. al XIX-lea, purtau 5tergare mari albe (cirpa.",

felega") din pinza tesuta in cask asemenea propoadei" din Zarand,

zona Zlatnei, Tara Hategului, Valea Jiului. Ulterior au purtat pe cap

5tergare ceva mai mici, in genul tindeelor de culme cu virstre 5i alesa-

turi in ro5u 5i negru, atit femeile cu cormi, cit 5i cele cu conci, ceea

ce le imprumuta o infati5are gratioag.

Catre sfir5itul secolului precedent 5i dupà aceea cu atit mai mult

se incetatenea moda basmalelor din link negre sau alte culori, din

10

www.digibuc.ro

p

3. Spdloi cu guler rdsfrint, cdmafe scurtd femeiasca

jolj alb sau vopsite in culori deschise §i impodobite prin cusaturi

multicolore de mgtase pe coltul ce atirna pe spate.

Dupd materialul

de

confectionare,

piesele

care

alcatuiesc

imbracamintea femeilor, ca §i aceea a barbatilor, sint din pinza,

panura, piele,

impletituri

din

ling

§i

diferite

materiale din

comert.

Cele mai numeroase sint piesele din pinza: cgma§a, poalele, rochia , zadia. Dintre acestea, cama§a a cunoscut cele mai variate forme de rea-

lizare §i totodata cele mai caracteristice pentru Bihor. Locul ocupat

de aceasta in ansamblul portului a inlesnit o continua transformare

§i imbogatire decorativa.

In functie de croi,

de materialul

§i tehnica cusaturilor,

se

intilnesc §ase tipuri de carna§i femeie§ti: cgma§a lunga, spatoiul

11

www.digibuc.ro

rominesc, spAtoiul cu guler rasfrint, spatoiul cu deschigtura la spate,

spatoiul alb din jolj si bluza, fiecare cu numeroase variante locale,

exprimate prin motive si colorit. Astazi aceste tipuri corespund

in buna parte unei clasificari a cAmasilor dupà virsta purtätoa-

relor, din cele doua subzone. Dintre aceste tipuri trei sint mai

caracterist ice.

InsemnAtatea catnasii lungi" constA in aceea ca reaminteste o

nota caracteristica a vechiului port rominesc din intreg tinutul Carpa-

tilor Apuseni. In Bihor mai este purtatA doar de femeile batrine din

grupul de sate Mägura-Pietroasa, insotind portul parului cu cormi.

In trectit se confectiona numai din cinepa, de calitatea intiia,

pentru sarbAtori, si de calitatea a doua si a treia, pentru zilele de

lucru. In ultimul timp, pentru sarbatori se face din cinepAsi bumbac,

se caracterizeaza prin

sau numai din bumbac. Croiul acestei piese

prezenta poalei pring in continuarea

iei, mineca din grumaz, gura

camasii in fata, bentita la git in loc de guler. Intrucit se impodo-

besc cu cincilase rinduri de margele in jurul gitului, bentita amin-

titä este fail cusaturi. In privinta impodobirii, cea mai caracteristicA notA o formeaza pumnarii cusuti pe muchia cutelor (scallturA"), ca

si in vestul Tarii Zarandului. Aceeasi tehnica este folosita pentru obti-

nerea ciupagului" brodat pe creturi la vechile camasi ale romincelor din Tara Motilor, Cimpia Ardealului, Nasaud, Secuime, estul Tirna- velor, la fodorii vechilor cAtnäsi ale romincelor din Salaj, precum si

Nasäud, ZArand, Maratuures, apoi sub betelia poalelor purtate de

romincele din Salaj, la umerii cAmasilor bArbatesti purtate de romi- nii din Banat (zona Lugoj). 0 nota decorativa, de asemenea specifica

aeestei vechi cAmAsi o formeaza cele trei rinduri (brate") de orna-

mente cusute de-a

de cot.

In decursul timpului s-au dezvoltat o serie de aspecte deosebite

dupa virsta si stare sociala. Femeile grace isi fac broderia de la

lungul minecii

la umar, peste cot si in jos

pumnari cu ata neagra de masina, iar cele instArite cu bumbac negru.

Inainte vreme, fetele mari si nevestele tinere isi coseau aceiasi pum_

nari din bumbac rosu. DupA 1880, mai intii femeile tinere, apoi cele de

toate virstele, si-au itnpodobit poalele cAmAsiicu broderie si cu tivitura

decorate cu motive cusute trdsureste" si apoi broderie plina". I nfrumu:

setarea de la poalele camasii la femeile tinere acoperea o suprafatä m al

lath si era lucrata in rosu, iar la femeile virstnice era mai ingusta si

lucratà in negru.

12

www.digibuc.ro

4. Cdmapi lemeiascul

lungui"

www.digibuc.ro

In cursul dezvoltarii, la aceste cama5i, cea mai importantä decora-

tie a fost cusâtura cu unul pina la trei rinduri (sire") de broderii

de-a lungul

B ihorulu i.

minecii, ceea ce

a

constituit

inca o nota specifica a

Spdtoiul ruminesc" prin structura sa morfologica 5i prin stilul

decorativ, releva legatura Bihorului cu Tara Motilor, centrul 5i estul

Zarandului. Este o cama5a scurta pinà in talie, facuta numai din

pinza de mg_ In gala de scurtimea piesei, de croiul minecii

din grumaz 5i de gura cama5ii in fata,

ca 5i tipul anterior, este

prevazuta, cu clin sub brat (pui"). Dar ceea ce caracterizeaza in

mod deosebit aceasta cama5I este

gulerul mic, sub forma unei

bentite brodate cu multa dibdcie, aplicata peste incretitura latilor"

la git. Cu privire la impodobire, mai trebuie subliniata prezenta

unui volana5 (fodra.") la mined., cu briuleti 5i dantela; precum 5i a

celor trei rinduri de cusaturi longitudinale la mineci. Din punct de

vedere cromatic, se observa predilectia batrinelor pentru cusaturi in

negru sau violet inchis, iar a tinerelor in ro5u sau fir rasucit, ro5u

5i negru.

Spatoiul cu guler rdsfrint" prin urmatoarele note specifice, simi-

lare, reprezinta trasatura de unire cu vestul Zarandului, cu estul Cim-

piei Aradului 5i cu subzona Codrenilor: mineca din umar, chingutá la

baza gurii cama5ii, pumnari lati de 10 cm 5i incheiati cu nasturi,

precum 5i aplicatiile de deasupra umerilor cusute trasure5te, numite spetele", care asigura durabilitatea necesara, in locul creturilor de la

tipurile anterioare. Dar ceea ce caracterizeaza mai ales acest tip de cama5à este gulerul rasfrint, fie incretit din jolj sau din danteld, fie

rotund, din pinza de cinepa.

frecvente au fost: gulerul rasfrint

Dintre formele ornamentale, mai

mic sau mare

fodra de dan-

tell impletità in casa, fodra de dantela din comert. Tehnicile de

obicei intrebuintate pentru ornamente sint broderia plina dupa scris

5i trasureasca pe fir, mai potrivite pentru

realizarea motivelor

des intilnite pe aceste cama5i: variante de trifoi, cheia 5i lacata,

ferastrute in ocol

geometr ic .

Coloritul motivelor releva 5i ele deosebiri dupà virstä. Femeile batrine 5i-au impodobit cam5.5ile cu arnici negru, iar mai tirziu cu

arnici violet inchis 5i galben auriu. Cele mai tinere un timp au fo-

losit ro5u1, iar in urma albastrul inchis 5i albastrul deschis. Astazi

este cea mai raspindita camasa femeiasca.

primele in stilul floral, celelalte

in stilul

14

www.digibuc.ro

Celelalte tipuri de camasi reprezintä tot atitea trepte ale pro-

cesului de ordsenizare. Fiind adesea lipsite de broderii lucrate cu

mina, purtAtoarele sint expuse ironiei populare:

Ce te lii fald gdtatd,

Cu hainele de la satrd?

Cd ti-ar sta cu mult mai bine,

De-ar f i fdcute de tine.

in deosebi trebuie retinutá frumusetea spAtoaielor de purtare

cusute cu bumbac sau ata neagra, intilnite in cazul tuturor tipurilor,

ceea ce reflectä o permanentd preocupare de impodobire.

Poalele", numai albe ca si c5.1n5.si1e, s-au bucurat de un deo-

sebit interes din partea billorencelor. Spre deosebire de cAmAsi care

se fac numai din pinzà bung." in douà ite, poalele se fac din cele

5. Poale cu ,fodra

www.digibuc.ro

mai multe feluri de tesgturi. Dupg croi se deosebesc trei tipuri:

poale pa lati", poale adäugate" §i poale cu fodrr. Intiiul tip

constituie o notà caracteristicg a portului bihorean.

In adevár, de§i poalele pa lati" dateazg de mai bine de un

secol, totu*i sint foarte frecvente §i astAzi, deoarece comportg un croi simplu §i sint mai rezistente, datoritg dispunerii pinzei cu ur-

zeala in lung §i bgteala in lat. In trecut se croiau din §apte-noug

lati, iar astäzi din cincilase lati. La aceste poale, ea §i la celelalte

tipuri, latul din fatä este neimpodobit, intrucit se poarta acoperit

de zadie.

In ce prive§te materialul, in decursul timpului acesta a variat

dupg starea socialà a purtgtoarei, posibilitgtile de procurare a mate-

rialului in epoca respectivä §i prilejul pentru care s-aconfectionat.

Utilizarea unei diversitati tehnice face ea la aceste poale sg se in- tilneascg, Mel exceptie, toate motivele ornamentale cunoscute in

Bihor. In ce prive§te cromatica decoratiilor, este aceea§i care s-a

dezvoltat la broderiile bihorene in ultimul secol §i jumätate. In trecut

femeile bAtrine purtau poale brodate in negru sau violet inchis, iar

cele tinere ro§u, ro§u inchis, violet deschis. AstAzi se constatg pre-

dilectia femeilor bAtrine pentru albastru inchis, negru §i negru al-

ternind cu alb §i a celor tinere pentru alb, ro§u, galben auriu, galben

ca lämiia, albastru deschis, verde.

Dupä 1910 se dezvoltg o serie de variante ale poalelor croite

pe lati, datoritg impodobirii acestora prin aleaturi. In acest scop

tesatura se face zàdie§te", pentru ea inlesnqte operatiunea alesului,

reducind la jumätate firele de numgrat din urzealg §i permitind re- liefarea firelor colorate din aleaturi.

Zadia", impreung cu cama§a §i poalele, formeazá imbrkgmintea

strict necesarg. De obicei ea este dintr-o singurg culoare. Pe albul

poalelor, zadia neagrä, ro§ie etc. vine sg intregeascg nota de o rarg

elegantà pe care o dau liniile simple §i clare. In functie de croi

se intilnesc zadii dintr-un lat, din doi §i trei lati.

Cele mai vechi zadii de sarbgtoare sint zapregele", zadii din

ling vopsitg in negru sau albastru fumuriu, cusute cu linicg rozà,

galbeng, verde deschis etc. In acela§i timp, fetele mari §i nevestele

tinere au purtat zadii alese" din ling cu alesäturi ro§u §i alb pe

fond negru. Cu aceastd zadie purtau bgsmalute ro§ii.

Din tipurile mai noi, amintim zadia de Banat", introdusg in

urma efectugrii muncilor agricole sezoniere in Banat, in intregime

16

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

6. Suman spectize Bthorului. purtat de femei

z bdrbafi

cu alesaturi multicolore din linica. Fetele

i nevestele tinere folosesc

toate nuantele rosului, iar nevestele mai in virsta toate nuantele

verdelui. in ultima vreme se fac zadii de vara" din pinzl

albita

sau jolj, impodobite cu broderii albe in stilul fitomorf (frunza de

vita si ciorchin", trifoi")

i zoomorf (trei cerbi").

Pentru timpul racoros, de la inceputul toamnei

i pina spre

i barbatii adauga o serie de

piese de imbracaminte din panurd: sumanul, sumanica, zavonul,

sfirsitul primäverii, atit femeile cit

la ibárul u

17

www.digibuc.ro

Sumanul (sau tundra"), in felul cum este lucrat aici, formeaza o

nota spec if ica a portului bihorez n.Este de culoare alba, cu except ia gru-

pului de sate din jurul Ro§iei, unde este de culoare surd

Prin sumanul batrinesc"

Aceasta piesä

a avut cloud faze de evolutie: sumanul batrinesc §i sumanul cupostav.

Bihorul

ca §i prin earflap lunga

se incadreaza in marea unitate etnografica de odinioara a tinutului

Muntilor Apuseni. in forma lui initiala era croit §i cusut in cash'

lipsit de orke impodobire.

Ceea ce constituie faima Bihorului sint sumanele impodobite cu postav colorat. Multà vreme n-au lipsit din portul nimanui, in-

diferent de sex, virsta sau stare sociala. Ele sint impodobite prin

cusaturi de o meä frumusete, prin care se realizeaza deosebiri vi-

zibile intre sate, intre femei §i barbati, intre bogati §i saraci. hi

partile Va§caului decorarea sumanelor femeie§ti se face de obicei

cu postav albastru, ro§u, vi§iniu, portocaliu, galben, verde etc.,

pe cind in pal-tile Pietroasei mai ales cu postav ro§u aprins §i verde

inchis. in partile Ro§iei, unde sumanul este confectionat din pa-

nura sura, se folose§te postav ro§u deschis, ro§u portocaliu §i verde

ca iarba. Cusaturile sumanelor

in Sirbe§ti sint opera barbatilor,

iar in subzona Pietroasa-Ro§ia revin aproape numai femeilor

sint

executate prin broderie plina §i in urma acului, pe bucati de postav

colorat dupa preferinta satului, a femeilor, barbatilor, virstnicilor

§i tinerilor: Aceste broderii, la femei cuprind o suprafata ceva mai

mare §i mai bogat ornamentata. Ele se aplica pe diferite parti ale

sumanului: pe guler, piept, man§eta minecii, poale. Contrestul dintre

albul panurei din care este croitä piesa §i aplicatiile de postav co-

lorat, inflorite prin cusaturi executate direct sau prin aplicatii colo-

rate, imprumuta sumanului o nota deosebitä de originalitate fata de restul pieselor purtate de femeie sau barbat. Chiar acolo unde

panura, din care-i facuta tundra, este de culoare sura, se infäptuie§te

contrastul prin alegerea unor materiale colorate viu pentru aplicatii

§i broderii. Aceasta impodobire face ca purtatorul sumanului

femeie

sau barbat

Ca note particulare fata de zonele inconjuratoare, pe de o parte

tundrele bihorene sint de obicei albe, spre deosebire de cele din Za- rand, de obicei de culoare neagra, §i sint ceva mai impodobite decit

sä fie vazut distinct pe orke fond.

sumanele cu postav din Valea Arie§ului

Cimpia Aradului, sint impodobite cu aplicatiimai ingusfe de postav

colorat §i cu broderii mai fine §i ornamente mai mici.

pe de alta parte, fata de

18

www.digibuc.ro

Din blana de oaie sau de miel se confectioneaza felurite cojoace

femeiesti. De obicei acestea sint mai scurte decit cojoacele barba-

testi. in schimb sint mult mai bogat si mai variat decorate.Dintre

acestea, cloud tipuri sint specific bihorene.

Cojocul cohanesc", creatia cojocarilor de pe ulita BArasti a

Vascdului, este scurt pina sub piept, itch mineci, cu rAscroieli adinci.

Pentru femeile batrine este impodobit cu aplicatii din pieleneagra,

cusute cu linicA de culori inchise, iar pentru cele tinere, cu aplicatii

multicolore (rosu, verde, maron etc.) de piele, impodobite si prin

cusaturi de Unicá in culori deschise. Aplicatiile se cos pe cojoc prin

tehnica de cusaturä cirpitureasca", in timp ce cusaturile ornamentale

sint executate in broderie plina.

Cojocul binsenesc" este creat de cojocarii din Beius, model pre-

luat si de cojocarii din

Poienii de Jos. Este a- proape intru totul ase-

mänator cojoacelor bar- batesti din subzona Pie-

troasa-Rosia. Nu are mineci, ca si cojocul co-

hanesc, dar este cu o

palma mai jos de talie.

Pe toata suprafata este

decorat cu cusAturi de

linicA in forma de ciupi,

la batrine dominind cu-

loarea verde, iar la ti-

nere rosul.

in satele dinjurul

Rosiei, prezinta aceeasi

caracteristica

impodo-

birea cu ciupi de linicA

deosebindu-se prin pre-

ferinta arätata fata de

culorile violet si galben.

In ce priveste pie-

sele

de

imbracaminte

impletite din lira, men-

t ionam cirpa dupa cap",

7 . Cizme varedranefti'' din piele de caprd

- e- ; ° ,
-
e-
;
°
,

www.digibuc.ro

,

8. Zgarda de sirma (drod") f i mdrgele, pentru mirese

un sal mare, intr-una sau mai multe culori,

subzona Pietroasa-Rosia. Mai demult femeile utilizau op inci din piele de pore, foarte ware

la purtat. Dupa acestea au urmat opincile din piele de vita sau din anvelopl de cauciuc. In zilele de sarbatoare, in tot sec. al XIX-lea

erau frecvente cizmele negre varzarane§ti" din piele de capra, con-

fectionate de me5terii romini din Värzarii de Jos.

rAspindit mai ales in

Cu prilejul sarbatorilor, cind calAtoresc, ori ca mirese, in afara

pieselor curate de port, frumos decorate, femeile adauga si anumite

podoabe. in urechi se gatesc cu cercei ornati cu margelute si cu oglinzi

mici colorate. La git altädata se infasurau cu siraguri de margele

ori cu zgardà de sirma (drod"), alcatuita din margele si banuti insi- rati pe sirme. Astazi se obtine o impodobire .simi1ard cu ajutorul

latitarelor, alcatuite din mArgele brodate pe ate. Pe piept s-au impo-

dobit cu un plastron de catifea, ornat cu rnargele colorate si bani.

in decursul timpului, miresele au purtat pe frunte o barta" de

diferite forme. Parul si-1 impodobeau cu indrea de lemn sau de os

20

www.digibuc.ro

I

,

.e54

9. Zgdrzi" din nuirgelute colorate

41 t

-.

,

4

www.digibuc.ro

'

4

d

VOIlltialla . 4

L'r

in conci si cu pieptene, care frunte. Mai poarta

in

deget,

naframuta

in mina si stergar

inel de alama

(felega") cu alesaturi

pe brat.

Cu un veac in urma, portul barbatesc

ca si cel femeiesc

era identic in tot sudul Tarii Bihariei. Bâtrinii mai purtau pdrul

lung cu chici impletite in fata urechilor, iarna purtau cusma, iar vara

palarie neagra de pislä cu marginile late si ridicate. Camasa pentru zilele de lucru era croità cu minecile slobode, iar pentru sarbatoare

era prevazuta cu pumnari cusuti cu arnici negru. Era lasata peste

cioareci si incinsä cu serpar lat de piele, inalt pinà aproape de sub-

suori. Peste izmene purtau cioareci albi cu croiala simpla, iar peste

camasa un pieptar din blana de miel. Pe deasupra pieptarului im-

bracau o tundra lunga, simpla, Inca neimpodobita cu postav. In

anotimpurile friguroase,

drum lung luau pe umeri sarica (bituse"), confectionata din piei

de oaie. Cind ploua se acopereau pe cap cu gluga, facuta din panura

alba decorata cu vistre. Se incaltau cu obiele de lina si de cinepd

si cu opinci din piele de pore. Tinerii purtau p5rul lung retezat in

fata si camasa impodobità cu arnici rosu.

la stinele de pastorit,

la padure ori la

In gall de pieptanaturile cu chici sau cu parul lung, astazi Ord-

site, acest port se mai intilneste pe alocuri la batrinii din subzona

Pietroasa-Rosia .

Tipurile de port barbatesc intilnite astazi prezinta unele deose-

biri intre cele doul subzone, legate de dezvoltarea economica diferità

si in bung parte, de relatiile cu. alte tinuturi.

Tipul intii, amintit mai sus, este cu totul dispärut in subzona Vascau-Tarcaita si foarte rar intilnit, intr-o forma incompletà, in

subzona Pietroasa-Rosia.

Tipul doi, purtat de barbatii in virsta, in subzona Pietroasa-

Rosia prezinta ca note distinctive zadia de sarbatoare si de lucru,

purtata in fata peste gaci sau cioareci, precum si sumanul alb in jurul

Pietroasei ori sumanul sur in jurul Rosiei. In subzona Vascau-Tar-

caita zadia se poarta numai la lucru, iar tundra este nurnai din panura alba.

Tipul trei de port, intilnit la barbatii tineri din ambele subzone,

cuprinde sumanita in loc de suman, nadragi in loc de cioareci, catnaa

fiind purtata pe deasupra.

22

www.digibuc.ro

UrmeazA tipul pa-

tru, cu hoist in loc

de sumanita, laibIr in

loc de cojocel, panta-

loni bufanti negri ori

suri in loc de nddragi,

cAmasá scurtá purtatà

pe dinAuntru.

Pe alocuri mai de aproape cloud

nu-

a inceput

decenii

sA patrundà

la sate

si portul

orAsenesc.

Vom releva pie-

sele cele mai specifice

portuluibarbAtesc din

Bihor.

Dintre cele patru

tipuri de camas

cAma§a

rumineascA,

cAmasa lAtrineascä,

cAma§a cu guler fa's-

frint si cämasa cu croi

orAsenesc

caracte-

ristice

sint

primele

trei.

Camasa

rumi-

RI'. ,

R

i

P

r

r.

,

,s

i

.

1

,

:

.r

"el

7-1

4% f .,

0 -C

yA

0,

.4.

:I,

.4

t

-.4

g.i,

44,

.,,

t

,A*

r

t

' 5

its'

Liret .

.:' :e r

.A, r.

I

:

.

. 9 I ,.l.s.

',

, --,-- '

25,11

0

tiP11

$14.

4e

p.

,1

r

irt"

I ,

`.

-0 '

.4

1

0

ts.

r

10. Zgardd din

margele ft &Inuit

r

I!

5

neascA",cu opt decenii

in urra., nu lipsea-din

portul tarlAtesc. Ea era scurtà ping. pe solduri, purtat6 peste cioareci,

incins6 cu curea, cu mineca slobodà, dreaptä, fart pumnar". Nu avea guler, ci numai o tiviturl din indoitura materialului, inche-

indu-se la git cu cheutori din ata de cinepà sau cu copci din sirmal

galbera. Se confectiona numai din pinzà de cinepà si multà vreme

a Lost cu totul lipsità de vreo impodobire. Latii erau incheiati cu

cheite din bumbac negru la lAtrini, albastru fumuriu la barbatii in

virstà si rosu la cei tineri.

CAma§a b6trineasc6" este o dezvoltare localà a vechiului tip

de camasa fArd guler. A apArut prin 1870-1880, caracterizindu-se in

23

www.digibuc.ro

primul rind prin pumnarii ingu§ti cusuti träsure§te, cu arnici negru,

la batrini, albastru fumuriu la bärbatii in virstd §i roti la cei

tineri.Piesa era in intregime executata cu mina, din pinz5. de cinepa

pentru zilele de lucru

la

cei saraci §i pentru sarbatori

§i din

pinza de cinepa cu bumbac sau numai bumbac la

cei instal-4i.

In subzona Va§clu-Tarcaita a disparut cu totul, iar

in subzona

Pietroasa-Ro§ia se mai intilnesc citeva piese uzate la unii batrini.

Se caracterizeaza prin ornamentarea cu §nur" colorat in jurul gitu-

lui, coborind pe piept, unde face citeva cercuri, §i terminindu-se

jos cu ciucuri de arnici. Pe umeri, camd§ile feciorilor, mirilor §i ale

barbatilor tineri erau impodobite cu cusaturi late de broderie plina

pe fire, din arnici. Motive le decorative de la pumnari §i de pe umeri

erau numai in stil geometric, datorità celor cloud tehnici decusaturi

pe fire, utilizate in acel timp. Din modificarile ornamentale inre-

gistrate in decursul timpului, cea mai importanta este latirea treptata

a pumnarilor.

Cama§a cu guler rasfrint" a aparut, ca §i spatoiul femeiesc cores-

punzator, ca o inriurire dinspre sud-vest, pe la 1900 in jurul Va§-

caului, de unde s-a räspindit mai departe. Astazi este cama§a tipica

de särbatoare a intregului Bihor. Prezinta urnatoarele caracteristici

decorative: gulerul este inalt §i rasfrint, incheiat cu nasturi albi sau

colorati, mineca incretitä din umeri, prevazutä cu spetele" simple,

doua pina la patru rinduri de paturi verticale de o parte §i de alta

a pieptului, broderii albe pe piept, chingr la capul pieptului §i

pumnarii lati. Gulerul §i pieptul se decoreazá de obicei, prin acelea§i

tehnici de cusaturi, mai frecvente in cazul broderiilor albe: fire trase

(toledo), §abac, ajur etc., realizindu-se mai cu seama ornamente vege-

tale. Pumnarii, la inceput, in tot tinutul au fost cusuti trasure§te,

apoi cruci§e0e §i prin broderie plina pe fire, cu bumbac ro§u ca o

prelungire a modei pumnarilor ro§ii de la cama§a batrineasca. Ulte- rior, in subzona Va§c5a-TArcaita, sub inriurirea broderiilor albe din

portul femeiesc, pumnarii acestor cama§i barbate§ti au fost cusuti

§i ei cu bumbac alb.

A doua piesa principalä a imbracamintei barbáte§ti o formeaza

izmenele. in functie de croi se deosebesc trei tipuri: izmenele lungi,

gacii (ungure§te gatya"), scurti §i largi, izmenele cu croi ora§enesc.

Primul tip este cu totul disparut. Ifltimul nu prezinta nici o nota

caracteristicl pentru Bihor.

24

www.digibuc.ro

Al doilea tip este, in ce priveste croiul, de inriurire maghiard,

ca si in Cimpia Aradului, Zarand, Salaj, ca urmare a relatiilor econo-

mice dezvoltate in sec. al XIX-lea si inceputul sec. al XX-lea intre

populatia mestesugAreasca a Muntilor Apuseni pe de o parte si Cimpia

Aradului si estul Cimp iei Ungar iei pe de alta parte. Cei mai interesanti

sint gacii pentru sarbatori, confectionati din tesatura in care s-a batut

bumbac, ori numai din bumbac simplu sau din misir. Se croiesc din

patru lati. FlAcaii si barbatii tineri adauga un al cincilea lat, cite

jumAtate pentru fiecare picior. Gacii largi nu se caracterizeaza numai

prin bogatia de material subliniatà de latimea neobisnuita a piesei

si prin albul ca neaua al tesaturii, ci si prin cusdturile albe de un

rar elect artistic executate cu o desAvirsita tehnica. Ei se infatiseaza

sub forma a zeci de variante in ce priveste tehnica de redare a

motivelor.

Dintre piesele din panura cioarecii sint specifici portului barbä-

tesc. Un anumit interes artistic prezinta cioarecii de sarbatoare, numiti

si cioareci cu table". Acestia au apArut in preajma anului 1900 si

au Lost la moda ping prin 1935-1940. Se caracterizeaza printr-o

bogata ornamentatie, atit la cusaturile de la buzunar si prohab, cit si la tiviturile de-a lungul piciorului.

AstAzi cioareci mai poartà doar bAtrinii.

Sumanul, in portul bArbatesc, prezinta aceleasi caracteristici ca si in portul femeiesc, cu deosebiri de mica insemnatate. El este ceva

mai lung si decorat mai putin si mai sobru.

Ocupatiile

in deosebi cresterea vitelor si lucrul la padure

conditiile

climaterice si bogatele resurse pastorale locale au deter-

minat, in comparatie cu portul femeiesc, o frecventá si mai mare

a pieselor din piele in portul bArbatesc din Bihor.

Dintre acestea-,- cojoacele au parcurs o repetata transformare.

De la cojoacele lungi cu mineci, pentru sarbatori decorate cu ciucuri

de matase si pieptarele" scurte si lard mineci, dupa primul razboi

mondial s-a ajuns la cojoace scurte impodobite cu piele si matase

in subzona Vascau-TarcAita sau cu ciupi" din linica colorata in sub-

zona Pietroasa-Rosia. Din nevoia de a satisface populatia angajata

la

intreprinderile miniere din raionul Lunca Vascaului, a aparut

un nou. tip, cojoacele muncitoresti", lungi, tivite cu blana, fail flori

la buzunare.

Mai trebuie amintita cureaua lata", o veche piesa de incins,

decoratà cu forme presate in piele, cu nasturi de alama etc.

25

www.digibuc.ro

Pastorii, paznicii de hotar, padurarii, dar §i ceilalti bihoreni

cind plead la drum pentru desfacerea produselor, poarta. bitu§a",

din cinci-§ase piei de oaie, lunga ping la glezne. Cind ploug o intorc

cu blana in afard. 'Um le bitu§e, in afara de mineci, au §i guler din

piele de miel.

Opincile purtate de bihoreni, fie cind erau acute din piele de porc, fie din piele de vita, erau cu gurgui putin pronuntat. in zile

de sarbatoare un timp purtau cizme cu tureac moale", din piele de

tap, apoi cizme cu tureac tare", din piele de vita. De citeva decenii,

mai inainte decit in portul femeiesc, au adoptat opincile de guma

§i bocancii.

In ce prive§te podoabele, acestea se intilnesc mai ales in portul

tinerilor. Cea mai frecventa este impodobirea palariei. La sarbatori

§i la nunti tinerii i§i gatese palaria sau caciula cu pene" (flori) artificiale din comert, sau din grading*, cu pene de coco§ sau,

cei mai avuti, cu pene de fazan ori de palm. In unele sate vara

pun §i busuioc.

Cercetarea evolutiei portului bihorean scoate la iveala numeroase

diferentieri §i schimbari in ceea ce prive§te gustul §i reprezentarea

taranului despre imbradminte §i podoaba, in string corelatie cu

dezvoltarea conditiilor vietii materiale locale ale rominilor din acest

tinut. Astfel s-a observat ca nu numai in materialul din care s-a confec-

tionat, dar §i in croiul portului barbatesc s-a tinut seama de ocupatia

de pastor, crescator de vite, muncitor la padure sau de miner, de

conditiile climaterice in care-§i desid§oard

letnicirile.

Procesul creatiei artistice, fail a ignora manifestarea concreta

a spontaneitatii creatoare a fiedrui artist popular, arata ea, in masura in care ace§ti arti§ti doresc ca rezultatele maiestriei lor sä fie accep-

tate in cuprinsul satului ori grupului de sate pentru care lucreazd,

se exprima in bung' parte in formele decorative dominante la acea

ace§ti munteni inde-

epoca,

in comunitatea

comunitatii §i totodata

etnografica

al valorilor

respectiva.

Primatul stilului

artistice cristalizate in cursul

timpului, sint relevate in deosebi in tehnica broderiei lor pe muchia

cutelor, ornamentele de pe pumnari executate prin aceasta tehnid,

genul de motive care alcatuiesc riurile longitudinale §i transver-

sale de ornamente de pe cama§ile lungi femeie§ti,

26

www.digibuc.ro

dispunerea §i

1,

11. Tip actual de cdmafd bdrbateascd

executia broderiei colorate de pe sumane §i cojoace, sau albe de

la gaci etc.

Lupta dintre vechi §i nou s-a complicat §i prin diversele rásfrin-

geri ale conditiilor economice §i sociale in formele de manifestare

ale portului. Dintre diferentierile social-economice, in primul rind

se releva cele manifestate cu prilejul folosirii firelor colorate. in

cusaturile pentru camd§i, poale §i zadii, femeile instarite intrebuin- teaza numai fire vopsite la ora§, pe cind cele grace utilizeaza §i atd

de cinepa sau fire de lind vopsite in cag. De aceea, la piesele de port

ale celor instariti se intilnesc cusaturi dintr-un material mult mai

scump, de provenienta ora§eneasca. In ce privete piesele de imbra-

caminte §i incaltaminte impletite, cei saraci folosesc, intr-o mai mare

proportie decit cei bogati, lina §i cinepa in culoarea lor naturalà.

in schimb, la cei instariti se intilne§te o mai mare cantitate de piese

impletite, colorate, uneori in mai multe culori. Din aceste cauze,

27

www.digibuc.ro

pia. astAzi portul bihorean continuA sA reflecte o anumitA inegali-

tate economicA intre diferiti locuitori.

DupA cum o oglinde§te §i folclorul local,

multe din piesele celor

instariti sint lucrate de cei sdraci, pentru fdrinA de griu, slAninA etc.

Penele de pe la gaci

Scoate fdrina din saci.

Penele de peste cot

Scoboard griul din pod.

Poate li neindra Irunwasd,

Podul lesd, podul coasd.

Reflectarea relatiilor dintre zone, ca §i consecintele contactului

cu alte nationalitAti adaugA noi particularitati in dezvoltarea portului

bihorean, atit in croi, in motive ornamentale, cit §i in culori. De

exemplu, dupe'. cum s-a arAtat, spAtoiul rominesc reprezintA legatura

cu Tara Motilor, cu centrul §i estul ZArandului. SpAtoiul cu guler

rAsfrint infAti§eazA trAsätura de unire cu vestul Tarn ZArandului

§i cu estul Cimpiei Aradului. TotodatA se constatA o serie de inriu-

riri din partea populatiei ungure§ti, fie conlocuitoare, fie din zonele

vecine dinspre vest §i liord. Se relevA inceputul modei fustelor albastre,

simple dar elegante, in portul unor neveste romince tinere din satul

Negru, Fini§, Totoreni dupd pilda maghiarelor din satul vecin TArcaia.

Datoritd imboldului acelora§i maghiare, care au transpus cusAturi de

pe cojoace pe basmale, s-a rAspindit §i la romince moda basmalelor cusute cu pene" multicolore. Apare sporadic §ortul (§urt") femeiesc

§i cel bArbAtesc (zadia") din zona Calatei.

in portul bArbAtesc a pltruns §i s-a dezvoltat moda maghiarA

a gacilor lati. Din inriuririle ungure§ti mai mentionAm prezenta cu-

lorii verde de frunzA de vie in gama ornamentald bihoreana. De influ-

entA germanA poate fi socotitA broderia albA obtinutA prin fire trase,

de la camA§ile femeie§ti §i bArbAte§ti cu guler rAsfrint §i de la poale,

apArutd sub inriurirea Cimpiei Aradului. Prin mijlocirea negustorilor

slovaci (tAuti") s-a introdus in nord-vestul Bihorului un sal de ca§mir

de formA triunghiularA obtuzA, importat din Cehoslovacia §i adoptat

de maghiare. DupA 1900 acestea il inlocuiesc cu un sal similar impletit din linicA de fabricA. Romincele, dupA 1918 i§i impletesc §i ele astfel

28

www.digibuc.ro

4

6.

1,1

-441.

r

7/0Ir.

Fr, iNseau.1"

.416.

12. Cojoc bin§cinesc

_

,-.

_

r.

cdt

4361"-"1::::

Aft glow

_

www.digibuc.ro

1

:

0-";"

_

de saluri (cirpa dupa cap"), din lina alba sau din lina vopsità intr-una

sau mai multe culori.

Referitor la procesul iiwers, al influentei Bihorului asupra zonelor

inconjuratoare, mentionam raspindirea sumanelor lucrate in satul de

sumanari Sirbesti si a cojoacelor confectionate de mesterii romini

din Vase Au si Cristior in vestul Zarandului si in valea mijlocie a

sului Alb.

Cri-

In legatura cu diversele inriuriri, s-a observat ca bihoreanul

accepta numai pe acelea care contribuie la dezvoltarea traditieilui

decorative, care se potrivesc concept iei lui de viatä si gustuluisàu

pentru frumos, asimilindu-le cu tin deosebit simt al masurii. Puterea gustului colectiv si a elementelor pozitive ale traditiei locale explica

in buna parte si readoptarea portului local dupa emigrarea tempo-

rail si chiar dupà o lipsa mai indelungata din sat ori tinut.

Dar principala particularitate in dezvoltarea portului bihorean

este prezenta necontenitä a unui fond principal de elemente ale speci-

ficului etnic al rominilor bihoreni. Fiecare treapa urmatoare decurge

in mod necesar din cea precedentä, fiecare treaptä premergatoare

creind conditiile pentru treapta urmatoare. Astfel, fiecare tip nou

de port contine in structura sa cite o parte din trecutul si prezentul

portului bihorean dintr-o subzona sau alta.

In acest sens se pot dovedi, pe o perioadd de mai bine de un secol,

atit preferintele bihorenilor in materie de culori cit si rolul croma-

ticei in determinarea stilului ce caracterizeaza portul tinutului. in

prima jumatate a sec. al XIX-lea specificul coloristic al pieselor alese

si cusute consta din rosu si negru pe fond alb din cinepd, Ha. ori bum-

bac. Aceste douà culori se obtineau usor din coloranti vegetali si

totodata erau cele mai ieftine culori din comert. /n a doua jumatate

a secolului precedent la multe piese, mai cu seama la camasi, se con-

tinua vechiul trinom cromatic, dar tot atunci in urma intensi-

incep sa se

ficarii comertului de fire colorate produse in fabrici

contureze doua tendinte: vechiului trinom i se adaugd noi culori,

sau unul ori altul din termenii trinomului sint inlocuiti printr-o anu-

mita culoare din gama dezvoltata la acea epoca. Sub impulsul modei

tot mai nestatornice, procesul de insotire sau inlocuire continua si in prima jumatate a veacului nostru. Pe intreaga aceast'a perioada

se intilnesc acelasi fond alb al pieselor de port, cu exceptia zadiei

negre si a basmalei si aceleasi trei culori de bath utilizate in ornamen-

tica pieselor de port: albul, negrul si rosul. Albul este impodobit

30

www.digibuc.ro

princusaturinegre sau ro§ii la cama§i, cusaturi negre la poale, broderii

§i dantele albe la zadii §i gaci, precum §i broderii policrome la sumane.

De unde

i concluzia seculara a bihoreanului: albul ii tot pläcut,

cit iilumea ; alb ca neaua (inseamna) curatenie, alb ca soarele fru- musete". Nici o bihoreanca nu trece cu vederea aceastä posibilitate

de a sublinia frumosul. De unde §i curatenia riguroasä a pieselor de

port, prin care se da la ivealä gustul pentru frumos subliniat prin

linii §i culori de o plasticitate cit mai reliefata. Fondul negru este

impodobit prin cusaturi in galben, verde ca iarba §i roz, la basmalele

§i zadiile batrinelor. In sfir§it ro§ul prime§te broderii multicolore

la zadiile §i basmalele tinere§ti. Evolutia coloritului cojoacelor §i sumanelor din ultimul veac pastreaza, de asemenea, un fir condu-

calor, prin conservarea culorilor utilizate initial

tot parcuisul imbogatirii cromatice ulterioare.

negru, ro§u

pe

Acela§i lucru s-a observat §i ifi domeniul ornamenticei. Cerce-

tarea procesului de aparitie §i transformare a numeroaselor elemente

§i motive decorative de pe piesele de imbracaminte §i podoabe, releva

tendinta sustinuta de a urma un drum unitar de dezvoltare de la forme

simple de exprimare la unele din ce in ce mai complexe. Vechiul

stil geometric, bogat in reprezentari de felul unor puncte, linii, cru-

cite, cirlige, tablute, colti etc., a fost de multd vreme insotit in intreg

Bihorul de ornamentele florale stilizate geometric, ca sfacul, penele

etc. Acestor doug forme de exprimare se alatura curind stilul fito-

morf, in care se lucreaza motive ca frunza gorunului, pana bradului,

floarea fagului etc. §i stilul zoomorf caracterizat prin diferite repre-

zentari din lumea animala (coarne de berbec sau de cerb, pasari etc.)

Imprejurarile in care s-a dezvoltat ornamentica zonala au facut ca

motivele decorative sa prezinte un continut §i o forma asemanatoare,

reflectind deopotrivá ocupatiile §i uneltele de lucru ale bihoreanului

(plugut, furci, greble, potcoave etc.), obiceiurile §i credintele (trifoi,

zmeu, sfe§nic

vechile motive decorative din portul popular bihorean revin pe piesele

confectionate pina in zilele noastre.

Ca obie.cte etnograf ice, piesele de port sint elementecomponente

ale specificului etnic din zona Bihorului, prin care rominul de aici

etc.). Sub forma a diferite variante §i combinatii,

se deosebe§te atit de ungurul conlocuitor in nord-vestul zonei ori

in ora§e, cit §i de rominii din zonele etnografice inconjuratoare.

In cazul intii, cama§a rumineascr are mineca mai scurta, pita

la pumn §i mai putin larga decit la cdma§a purtata de barbatii unguri.

31

www.digibuc.ro

Cind rominul a purtat camasa cu purnnarii brodati, ungurul fie ea'

a pastrat mineca foarte larga

ca slovacii sau rutenii

fie cà a

croit-o cu mansetä, oraseneste. Rominii pastreaza moda chimirului,

iar la ungurii bihoreni nu se mai intilneste de la inceputul secolului

nostru. Iarna rominii imbrac a. cioareci, in vreme ce ungurii pina

la primul razboi mondial

purtau tot gaci ca si vara, dar douà

perechi. De unde si deosebirea in portul obielelor: cei dintii le infa-

soara pind la glezne, iar ceilalti pin5 sus de genunchi. Cojoacele ungu-

rilor sint aceleasi pentru toate satele, in vreme ce cojoacele rominesti difera de la un grup de sate la altul. La fel si cu sumanele. Cele romi-

nesti diferd de la sat la sat, fiind impodobite cu postav de diferite

culori si prin broderii, pe cind ungurii poarta un singur fel de suman, decorat numai cu postav rosu sau negru. In ce priveste camasa feme-

iasca sint deosebiri atit in croi, cit si in decoratie. Romincele isi

ornamenteazá camasa prin broderii si cipca, iar unguroaicele cu fodre

de pinza. Unele poarta poale mai lungi, dar mai putin largi si im-

podobite cu cipca, broderii sau alesaturi si volanase, iar altele mai

scurte, mai largi si incretite la briu.

Fata de portul rominilor din zonele inconjuratoare s-au crista-

lizat de asemenea unele deosebiri. Sumanul bihorean este alb, pe

cind cel din vestul Zarandului este negru. Fata de Top ime, sumanul de

a ici este mai bogat decorat, in deosebi prin cusaturi, iar fata de Cimpia

Aradului suprafata ocupata de petele de culori este mult mai redusa.

Cusatura pe muchia cutelor la camilsile femeiesti, in Bihor este utili-

zata numai la pumnari, pe cind in zona Huedin, Topime, estul Zaran-

dului si sub guler.

In afard de aceste deosebiri, specificul etnic si artistic al romi-

nilor bihoreni, apreciat de localnici ca frumos, se exprima prin culo-

rile utilizate, imbinärile de culori specifice locului, terminologia

cromatica local5.1, ca si prin zeci de motive ornamentale

vechi si

noi

intilnite in ambele subzone. Evolutia coloritului si

dez-

voltarea decoratiei locale, pe parcursul unei perioade de mai bine de

un veac, indica o continua prelucrare si innoire in ornamentica, in

funct ie de posib ilitat ile, gustul , mentalitatea si asp iratia spre frumos a acestor locuitori, dovedind ca specificul etnic nu este ceva imuabil,

ci se modifica pe masura schimbarilor produse in conditiile vietii.

I De exemplu: cernit pentru negru, mnierualbastru negru, nAsfidit inchis

albastru mai putin inchis, nAsAditalbastru, nAbrAscro§u cu negru din fire

rAsucite, ghiresviolet inchis, mogosro§u inchise, etc.

32

www.digibuc.ro

Caracterul istoric al notiunii de frumos nu-i strain bihoreanului:

vine timpul ca ce ti-a placut odata nu mai e socotit frumos, se lag

acea moda, ca si cintarile vechi", si tot astfel frumosul urmeaza

unul dupa altul in portul nostru". In adevar, mimai intr-un singur secol s-au inregistrat patru pina la sase tipuri de camasi femeiesti

si barbatesti, de cojoace, de sumane etc. si pentru fiecare cel putin

tot atitea variante. Domeniul artistic ofera un cimp larg de mani-

festare a schimbarilor in portul bihorean. Dar totodata se releva

pastrarea si dezvoltarea anumitor elemente care alcatuiesc baza lui

ornamentala si coloristica. Faptul a fost cu putinta deoarece mos-

tenirea artistica a fost valorificata creator in cusaturile si alesaturile

efectuate de noua generatie, atit pe piesele lucrate in cash' cit si pe

cele confectionate de mesteri. Aceasta permanenta relatie dialectica

dintre vechi si nou, asigura si explica imbogatirea continua a orna-

menticei populare bihorene, de la vechiul stil geometric Inca puternic

reprezentat, la decoratia florala redata in aceeasi tehnica, ping la

stilul fitomorf si zoomorf.

In ultimul deceniu in Bihor s-au creat conditii materiale cu totul

noi, in urma avintului luat aici de sectorul de productie minier-indus-

trial. Un numar insemnat de locuitori din ambele raioane, printre

care si femei, s-au angajat ca muncitori la marile lucrari din raionul

Lunca Vascaului. Specificul muncii, noile resurse materiale, precum

si contactul pe santiere cu muncitori industriali din diferite tinuturi,

fac ca bihorenii sa poarte in zilele de lucru tot mai mult piese lucrate

din materiale de fabrica ori cumparate gata la magazinele de confectii.

In zilele de sarbatoare continua sa fie infloritor portul specific

celor douà subzone bihorene

Vascau-Tarcaita si

Pietroasa-Rosia

in care se reflecta cu aceeasi mdiestrie talentul artistic al vesti- telor alesatoare sisusatoare din valea superioara a Crisului Negru.

www.digibuc.ro

-

631

#

13. Tindrd nevasid in post de

iarnd

ty:

,

a

www.digibuc.ro

a

;

:

.4

0

I

i.

v.

*

0

,I

%4

Q .1''

*

ki

''''

%,

a.

':'

LI

-

L

www.digibuc.ro

14. Port teme

-

4).

tesc

cu

zache

model uou

""1"."'-'1".9.',ZP:

fe,

1:

%L.

.**

'r

°

'T"

,

-

15. Port de clie-

tndtor la nuntci

din Crifttor

°

N.

www.digibuc.ro

rr-

r^,

.

.

.

e

-

I ht

tick

.1

cfIc

,

.**

4.9c

4:1

,r4 %--.14"'"*:-

; 0

****.V.'8"-'1

,

''',

.

o

:.

%;

o

sv

"I`

,

Z.--

11°11+.4 :115:1:":"t".-4F9'

*-;.

;417'

7.

.

"-t-

0

''- , ,-

V

A `-'

.

1. 1* 7---:'"

,-

-

-

-*CA.- , t,TA.:-.* a

1.-

vb-.1.

+

r:S^r.

4-

tn., --

0

,t-

.

',

c

",-v-rir"' Mal,-

$ '`.

rt-, 11Asetft

e'

'

.

:,

1

-'g k

i .-

.

.

;

c Al

gl

.

ra

'

,

it .

'''

`F'b .8Z

."

.1:14171,'

1

,,,:tr ,.

,:

ty:

' ---A1;711

''at

16. Fa Id mare qi nevastd tindrd in port din

nord-estul Bihorului

www.digibuc.ro

.

Vt Ir. 1

?.

:041

6;0

JC/

.1.0v-*06

0,0*

4 14 1.

1'

-

40"

At

-

1.T

.01

"^"eCV

itpiti 2

'2

-

COki, ortroks

.

4 .

iJ

, '

r

1, I

'1

p":4°,6

v 0,-411.414.; -

;.

:

;-

4

4,0

1.1

.4

.0

,

a

17. Ace Iasi port din spate

www.digibuc.ro

atno

.

010 sit I . - ) 4. r f , .1.' I 1., Z.1 L'reossai
010
sit
I
.
-
)
4.
r
f
,
.1.'
I
1.,
Z.1
L'reossai
.

us_

m+4111,7.

7

:11

18. Basma de catilea cu motive florale cusute cu Indtase coloratd-

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

20. Poet se " - , , ; 1., .,. I " 1 .1 1
20. Poet
se
"
-
,
,
;
1.,
.,.
I
"
1
.1
1
;
r
;; j
:01;
J
?
1
141
I
J
I
T
I
_
'
i
tri
1
I .1
,,
--;"
)
i
',
Afc
.
.
.
1.
'
°1
d'.
1.:4i 1.)
';.1.:
,
-- Li :.
)
i
VI. )
I
-1
A _
1
1-7
1 I
' t- -1:j
i jli-'1
i!''.1'*
"
I - _LAIL.
1
1

1

.

.i

;

, ,

1./

-4

7

.4

I

e

r

.

t

LIE

_I

"- 411110;

,

'4,4 1 1111'

Artf.

0

I 4 i

11

www.digibuc.ro

.

.

e iv. r

r,.

1

I

,

rf

41:

.ed"'

_ 041 A

1

11

,

4-

,;

G

e .r t

i--'

,7?-"

4

,F,

TV4

,

i

>

I

11

IA

21. Vechtul hp de port femeiesc de yard

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

23. Port

actual de yard

-A,

."

,-;-ti

r

rh.114

red.

6

.AI- .

cu

4r4J,.

e

g

,

'

rc+1,t+

oF

A

'

1

www.digibuc.ro

tt

-4,,4"40441.

_

;.;:k -

.1;

1

Fa

.!

.*

a,

1.5

*ft-

te a 3

c%

I

www.digibuc.ro

24.

Part

litte-

ra. actual pen-

Ira iarnd

z

7

r

\ I

e

;

{

79.

4

-4

b

s

I

25. Ace loft

4*,

"LAI

.

4014*$

:4.

,

t

,

Acs,

ss.

:"' V

A

port, vdzut din spate

www.digibuc.ro

.

,

_

-

-%-tf

"

"'A Yr:

0

)

*

.

4o

; 4

'

I

oept.0

,4 -

11

,

,

° 44 4, joilik

a or

.

'f °

t

,

0

e°1011i

0

04)-4' p#44°°

.11

t.

r

I. *Ps

.

n

www.digibuc.ro

Li

!

26.

Ttp

femeiese

vestul

de

dtn

port

sud-

Hato; u tut ,

cu cope coltanesc"

IV. Sutnau

www.digibuc.ro

`vm"i'".

t-r.e

-

4

;

27. Gdleala capului la

46,* 1:1P

-wr

www.digibuc.ro

&Wine

www.digibuc.ro

28. Port actual

de valet

www.digibuc.ro

e- <

II ,

1

I 3

,

L

rc4,4e<1

111

r

;

30. Interior de locuinfd bihoreand

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

31 . Locuinfd din Bihor

GLOSAR

Barta: ornament de carton impodobit cu panglicA coloratfi,

mArgele si oglinzi, purtatA de mirese.

BInf, binfanesc: denumiri populare locale pentru orasul Beius

si obiectele lucrate acolo (cojoc binsAnesc").

Bitup: saricit din piei de oaie, purtatä pe timp de ploaie cu

blana in exterior.

Brafe: ornamente cusute transversal de-a lungul minecii:

la urafir, peste cot si jos de cot.

Brine lefte: cusaturl. ornamentall executatA in puncte cruel-

sesti, in lungime, pe douá rinduri paralele, impungind

in urma si iesind inainte. Pe fatA rezultA numai diago-

nale incrucisate, iar pe dos spar dou5, linii paralele nein-

trerupte, una simplA si alta dublA.

Broderie plind: Vezi fufeste.

Ceapsd (ung. csepesz): scufitA peste cortni sau peste conci.

Cernit: negru.

Chingufd: bentita asezatA orizontal la baza gurii cfimAsii bar-

bAtesti.

Cipcd: dantelA.

Ciupag: pieptul cAnasii femeiesti.

Ciupag cusut pe crefuri: pieptul cAmAsii femeiesti cusut pe

muchia cutelor.

Ciur: o varianta a cusAturii ornamentale in fire trase. ConstA

in scoaterea si läsarea alternativA a cite trei fire in lung si trei fire in lat si in beitucirea grupelor de cite trei fire

nescoase (toledo).

Ciur figdnesc: dantelä fAcutà cu acul la gaci si, mai rar, la

mineci pentru realizarea unei incheieturi ornamentale

a latilor.

55

www.digibuc.ro

Cirpa: stergar mare din pinza de casä, decorat cu alesaturi,

pentru acoperämintul capului. Cirpd dupd cap: sal impletit din linà, colorat sau nu, de forma

triunghiulara. obtuzl.

Cirpitureascd: tehnica de

cus'aturi

simplä,

corespunzAtoare

surfilatului, folosita spre

la capete §1 la cirpit.

a

evita desirarea materialului

Coh, cohdnesc: denumiri populare pentru Vaseau si obiectele lucrate acolo (cojoc cohánesc").

Cojoc: denumire data in Bihor piesei de imbracaminte confec-

tionata din blaná, croitä cu despicatura in fata, indiferent

daci este scurt ori lung, cu mineci sau fara mineci. Spre

deosebire de pieptar.

Cormi: pieptáratura femeiasca in care

pfirul

se

impleteste

si se infasoara pe doul conciuri asezate in sus de hureci.

Cruciseste: vezi brineleste.

Felega: stergar din pinza de casa decorat

Fire trase: cusAtura ornamentala ajur.

cu alesáturi.

Fodrd: volan de pinzà ori

cipcá folosit

(minecl, git) si la poale.

la camAsile femeiesti

Fufeste: cusatura ornamentall lucratä

in lung cu impunsii-

turile una lingà alta spre a realiza broderie plina. Se exe-

cuti fie pe fire numárate, fie dupa scris" (desen).

Gaci (ung. gatya): izmene scurte si largi, din pinzä alba tesuta

in casa.

Ghires: violet inchis.

Lat, lafi: latul pinzei, dimensiune avutä in vedere la croitul

pieselor de port si de uz casnic.

Mnieru: albastru inchis.

Mogos: rosu inchis.

Ndbrdsc: rosu cu nevi' din fire rgsucite.

Ndseidit inchis: albastru mai inchis.

Pens: flori naturale sau artificiale.

Pteptar: cojoc infundat care acoper5. pieptul si se incheie intr-o

parte. Spre deosebire de cojoc.

Fired bund: tesaturä obisnuita cind se

nevedeste pinzeste,

adica doul fire in fiecare dinte al spetei, egala in urzeala si bateala. Propoadd: stergar mare din pinza decorat cu broderii, pentru

acoperit capul.

Pui: clin sub brat la chinhsi.

Fumnar: manseth brodata sau nu,

bárbateasca.

la amass femeiasa si

Roc: haing scurta cu croi orhsenesc (germ. Rock).

56

www.digibuc.ro

Scafatura: cusAturA ornamentali executatA pe muchia cutelor

(pe creturi). Fiecare muchie a cutelor alcAtuie§te un punct

de motiv. Spacel, spdtoi: cinia§e femeiascA scurta, ie.

Spetéle: aplicatii deasupra umerilor la

§i bArbAte§ti.

cAml§ile

femeie§ti

Strai(d: traistA din tesaturA de Hill sau cinepl, pentru sfirbl-

tori fiind decoratA cu dungi sau alesáturi colorate, pur-

tatA de femei §i bArbati in mina" sau la umAr".

Suman: hainA lung& din pAnurA albA, decoratl

tundra'.

cu postav

colorat §i cusAturi (bulg. sukmanu, sirb. sukman). Vezi

5'ire: rinduri de broderii in lungul minecii.

Tdu li: slovaci.

Trdsurefte: cusAturA, ornamentall pe fire numArate, pe toatA

lungimea sau

acului.

lAtimea

modelului,

executatá

inaintea

Tundra (ung. condra): denumire sinoniml cu sumanul.

Zadie: §ort decorat cu alesAturi ori cusAturi, purtat de femei

peste poale, iar la bArbati peste gaci.

Zddieste: nevediturA un fir in fiecare dinte al spetei, obtinin-

duse pinzl zAdie§te pentru alesAturi.

Zgardd: lAtitar din márgele mici colorate, purtate de femei in jurul gitului.

www.digibuc.ro

BIBLIOGRAFIE

Apolzan L.

Portul si industria casnicd

1944.

Apusens. Bucuresti,

textild in Munfii

Bfinfiteanu T.

Arta populard in satele specializate din sudul

raionului Beius, regeunea Oradea. In Studii si cercetiiri

de istoria artei". Bucuresti, 1954, an. I. Nr. 1-2.

Barit G. Porturile rominesti. Calendarul, Brasov, 1860.

Bunyitay V.

tdsdtól

A vdradi piispokség egyhdzai a Pitspokség alaPi-

hug. (Parohiile episcopatului de Oradea

1566

de la intemeierea acestuia pina in anul 1566). Nagyvitrad,

1884.

Bunyitay V.

Biharvdrmegye oldhlai s a vallds-uni6. (Rominii

Budapest, 1892,

vol.

din judetul Bihor si unirea religioasà). In Artekezesek

a történeti tudomitnyok korébbl,

XV, nr. 6.

Comp D.

Duniire N.

A lbum artistic. Sibiu, 1904. T ex tilele in zona Muntilor Bihorului.in Studii

si cercetári de istoria artei", Bucuresti, 1954, an. I. Nr. 1-2.

DunAre N.

A speae ale artei PoPulare in raionul Peius, regtunea

Oradea. Ibiden2, an. I. Nr. 3-4.

Frincu T. si G. CandreaRominii din Mu's:0i Apuseni (Mo(ii).

Bucuresti,

1888.

Gunda B.

Magyar halds az erdélyi romdn tiépi m kvellsigre. (In-

fluente maghiare asupra culturii populare rominesti din

Ardeal). In vol. Magyarok és románok", Budapest, 1944

vol. II.

GyiirIfy I.

A fehetehordsvagyi magyarsdg

viselete.

(Portul

maghiar din valea Crisului Negru). In Magyar nemzeti

muzeum néprajzi osztMydnak értesitbje", Budapest, 1912,

an. XIII (VIII) Nr. 1.

59

www.digibuc.ro

Ja K6 Zs.

Bihar megve a tarok pusztitds elott. (Judetul Bi-

pustiirii

turce§ti).

Budapest,

1940

hor inaintea

Lenin I. V.

Opere. vol.

III (Dezvoltarea capitalismului

in Rusia). Bucure§ti, z951.

Lenin I. V.

Opere, vol. XX (Cap. Note critice in problema

nafionald). Bucure,ti, 1951.

Lenin I. V.

La ce moftenire renunftim?

Bucure§ti,

1953.

***Magyarseig Neprajea. Budapest, 1937, ed. I; 1941, ed. II.

Marx §i Engels

Moldovan S.

Despre artd fi ltteratuul. Bucureti, 1953.

Zdrandul fi Munfii Apuseni ai Transavaniei.

Sibiu, 1898.

Opteseu Gh.

re§ti. 1940

Problemele rominefti de artd fdrdneascd. Bucu-

Pataelli L.

Rominii in rdscoala

1735. Bucure§ti. 1947-

lui Petru

Seghedinaf

Pavel C.

Locuri fi oameni din Munfii Bihdrii. Contribu-

jud. Bihor.

punt la etrografia Bihorului. Beiu, x926.

Cercetdri

folclorice

in

sudul

Pavelescu Gh.

Sibiu, 1945.

Popoviei M.

Monografia comunet Seghifte. in Transilvania",

Cluj, z91z, an. 42. Nr. 3.

Popovici M.

Contribu(iuni la rnonografia comunei Leheoeni.

in Transilvania", Cluj, 1912, an. 43. Nr. 6.

Popovici NI .

Mesersafi fi

negustori romini in cercul Vai-

cdului. In Transilvania", Cluj, 1914, an. 45.

Schmidl A.

Das Bihar-Gebirge an der Grenze von Ungarin

und SiebenbUrgen. Tinutul Bihorului la granita dintre

lingaria §i Transilvania). Wien, 1863.

Selagian

Bulean A.

Portul fi industria casnicd din pld-

file Beaq ft Vagelu (jud. Bihor). in Transilvania", Sibiu,

1942, an. 73, Nr. 7-8.

Stalin V.

I.

Marxismul fi

Bucure§ti, 2949.

problema

nafional-coloniald.

Székily G.

Az erdélyi romdnok

feuddlizdlddeisa.

(Peuda-

lizarea rominilor din Ardeal). in vol. Tanulmányok

a parasztság történetéhez Magyarorszhgon a 14 században",

Budapest, 1953.

***Trachten Cobinet von Siebenbiirgen, 2729, Album manuscris,

Sectia Stampe, Biblioteca Academiei R.P.R.

60

www.digibuc.ro

LISTA REPRODUCERILOR

In text

1. Poart5. veche (Cimpanii de Sus). Col. Muzeul Satului.

2.

3.

Cfimas5. femeiascA spatoi4 (Cimpanii de Sus). Col. MuzeuI

Satului.

SpAtoi cu guler rásfrint, cAmasá scurtA femeiascA din sub-

zona Vasc Au-TArcAita, dezvoltatA sub influents Cimpiei

Aradului si vestul Tarn ZArandului.

4. CAmasA femeiascA lungA", odinioarl specificA

intregului

Bihor, intilnitä si astAzi in satele din subzona Pietroasa-

Rosie .

5. Poale cu fodrä din sud-vestul Bihorului.

6. Suman specific Bihorului, purtat de femei si bArbati, creatia

sumAnarilor romini din Sirbesti.

7. Cizme värzfiresti" din piele de capra, lucrate de mesterii

romini din satul Värzara (subzona Vasciu-TArcAita).

S. Zgard 5. din arm& (drod") si mArgele, pentru mirese (subzona

Pietroasa-Rosie). Col. Muzeului de Art Papulari al R.P.R.

9. ZgArzi" din mArgelute colorate, cu diferite variante ale

motivului popular zAluta", purtate de fetele

nevestele tinere.

mari si

io. Zgard5. din mArgele si bAnuti, pentru neveste (subzona

Pietroasa-Rosia).

R.P.R. Bucuresti.

Col. Muzeului de

ArtA Populara

al

Ir. Tip actual de cAmasA bArbAteascA, specificA pentru subzona

Pietroasa-Rosia, caracterizatA prin prezenta pumnarilor

cusuti cu arnici rosu, precum

si prin broderia albA pe

piept si la spetéle.

61

www.digibuc.ro

12. Cojoc binsAnesc; impodobit prin cusäturi de

linicil

in

formá de ciupi. Tip creat de cojocarii din Beius, pentru

nord-estul Bihorului.

In alettPa textului

13. Tinárl nevastá in port de iarná specific pentru nord-estul

Bihorului (subzona Pietroasa-Rosia), impodobita cu zgard5." si rnArgele.

14. Port femeiesc cu zadie model nou decoratá cu motive

zoomorfe (subzona Vascau-nrcaita). 15. Port de chemAtor la nunta din Cristior (subzona VascAu-

Tärcilita.).

16. Patii mare si nevastá tinárá in port din nord-estul Biho-

rului. Prima cu zadie de Banat", a doua cu zadie neagrá

din liná" cu cusaturi.

17. Acelasi port din spate.

18. Basma de catifea cu motive florale cusute cu mAtase colo-

ratii. Modil dezvoltatá aici sub

influenta

din TArcaia. (din vecinfitatea

Beiusului).

maghiarelor

19. Cojoc coh5nesc: scurt, fail mineci, impodobit prin apli-

catii de piele si cuaturi din linicl coloratfi. Tip creat de

cojocarii din Vascrtu, pentru sud-vestul Bihorului.

20. Port femeiesc 'de iarnA, ipe.cific'pentru sud-vestul Bihorului.

21, Vechiul tip de post femeiesc de vara din Bihor (Pietroasa).

22. Port barbatesc de varil din subzona Pietroasa-Rosia.

23. Port actual de varà din nord-estul Bihorului.

24. Port tineresc actual

Táratita).

pentru

iarna

(subzona

Vascriu-

25. Acelasi port, vlzut din spate.

26. Tip de port femeiesc din sud-vestul Bihorului, cu cojoc

cohAnese.

27. G5teala capului la bfitrine, cu felege pe cap, basma si

pfirul fácut cormi"

(nord-estul Bihorului).

28. Port actual de vará din sud-vestul Bihorului (subzona

VascAu-Tarcaita).

29. Port vechi tatrinesc de bfirbat, pentru iarnä (sud-vestul

B ihorului).

30. Interior de locuint5. bihoreaná (Pietroasa).

31. Locuintii din Bihor (Cimpanii de Sus, subzona Vaseiu-

Tiircilita).

Col. Muzeul Satului Bucuresti.

62

www.digibuc.ro

Planfe in culori

I. Zadie bAtrineasca (zapreg") cu cusAturi colorate (subzona

Pietroasa-Ro§ia). Colectia Muzeului de Artá PopularA al

R.P.R. Bucuret.i.

II. Cojoc ,,bin§Anesc" (subzona Pietroasa-Ro§ia).

I. Cojoc cohAnesc" (subzona

Va§cAu-1 ArcMta).

Muzeului de Artti Populard al R.P.R.

Colectia

IV. Suman tineresc din satul de sumAnari Sirbe§ti.

www.digibuc.ro

Resoonsabil de carte : Raul Sorban

.

Tehnoredactor :

Corector :

Sanda Negru

Renyi

Eltsabeta

Dal la cules 06.02.57. Bun de Apar 03.06.57. Tiraf 5110 ex.

Hirtie Boioheliogravurd de 120 gr. m.p. Ft. 700x1000/16. Coll

ed. 3,84. Colt de lipar 4. Ediaa 1. Comanda 2908. Planse hpo

4 A. nr. 5630. Pentrtl bibltotectle mkt indicele de claslficare

74176

Tiparul executat sub

Casa Scinteti

,.I.

com. nr. 226 la Combinatul Poligrafic

V. STALIN". Bucurestl

R.R.R.

www.digibuc.ro

' -

,

111

vok

ili.

1 l 1 111111111141111

, 1-

,4, .1,1, ,

III

1111

111 a

11.

11111

11"

. i'i

III

1,4

III1

111

Ii. i III ,44.1111 I, 11

II III 1111 11 111,

III III1111 II 1II

111

1

11

1111

4111

III,

"

i

,

'4 v.- I.,- 1, 111 vi

I

' Irk

, 1

-1,

VI .;

'11

{1

1 F1 1

11 '

-6.

y \ .,141

III 11 1111

'illi

1

1

111111

111

\ , -:\

li-

.1111.,

1111

1111C.

11`411

411

.11,111

111

11'

11

11 1111

11

114- 111n.41)

1

11

it

i**V4I11;141 T

ill

IIIIII.

'

41111

11:iii 4." Iiiiif1;lpt4