Sunteți pe pagina 1din 64

AA.

A -;

o.A

--T..'

121

i
NI
NN1 . I.
'aa

Lo,
..

%I

1, IL

VII
1
r4.

I
II11

111

NNI
%

IN

Ilk

1,1

111

14 -LN-1'

NI

11.1

1 NW

lr 114, Tr

111

411 V NI

$.

,.

i.
ilf1111
410
0
0 voi
Irt

1111

.11

'AI

_I-

\ 41 1 'I
III AI
'III111; i!'4 p 1 'II.it IIII
.111
I -If ,
tr
in411,;, 4
1411
1
111111
*ON4111
NVIN4

VV

11

llvr
'I
1

1 1 It rf111

INT,
111

1 lip Ill
41, "1
IN1

lIV

1101

. 414,i

11R;
,

III

1
q1;11;144

IxIIi III 1 III


vivi.t, 1111
111.
v Nvi
1
vloim
il IINT,
111Y IN
N
li
1
i,l' iiip A.
Iv
v 1, INN
Ivt
IN
"71'ilifill 444

11111111,1I1

11110174

<

III ,i1,1
114111
11.11
II111141 i ifib3.1.01111
IIII ;
IN
41M III
III
III
NE
..11111,
III
VIVI
'1

-.11

III
1-..'

...

1-1

V AI ,

731

I. ;If' '''415 (111

i Ill VI

VIt, , -

41

k. N

41
1

VI
VI

11N
111'Ilit 11

ot

1V

III

Is

,11111 III III


1 III I (
, II'II.11 MI 011
411 01111
II
11'1
liftw AI,
IIR IN A1111111;1 INVII

(Th

Il

C.

4,417fy p, 4 li INN , klellm,


LAO
..i111,
11
I ,111
i, 1.11 II INN
N 1111 4, ,... 4,01,4 [......1

li

1 IA RI%
k I
III '41IIT:'IVIoil
r I
C

71

-A.
_

11

N
V

11
IN

1'1

cc

Nt

\
10A,

NI.

loll, IA
Nm AN ii
I

lit

iJ

he

IN

NW

.atc

liliIel

11,111.1

jsjaskli,

11

I I

//

IN
1'i

Mir1

3 . III,

,i

1.11

,-

11

1.,1

10111.41

'r

4'

II.

1'4; S.L1

'

kCS1

III?

sI141.11
(IVA

...."

Ei

N4

1
1

.,

III

III

il

II

1%.

104

;.1

i
I

IN

ifri 7 VII
1 f N 'ILI
II VIM
ir NN1
-i; t IWIll II
hirfri4110 .11111
II

01

111r

_,- 4 Tel

www.digibuc.ro

,..

Fotografii : N. Dunare

www.digibuc.ro

CAIETE DE ARTA POPULARA

NICOLAR DUNARE

PORTUL POPULAR

DIN BIHOR

EDITURA DE
'NW,"
P

...

pn,

STAT PENTRU LITERATURA


I2,
2r1p.::171:F.1erg-1;rr;,

.......
urn; ,:rrrr'r

rrynar,r,r;:rrha "

!Pp'""PP,

,,, ................

ARTA

$1
sr.

7?"

-1
P

IP P' PPP';';',FP&P

rlorduarrsoll Osr

www.digibuc.ro

...

f.

?.
.

e teritoriul raioanelor Lunca Vascsaului i Beius din

regiunea Oradea, de o parte si de alta a cursului


_

superior al Cr isul u i Negru, intre muntii Bihorului i

muntii Codrului, se intinde partea sudica a Tarii Bihariei. Din


punct de vedere geografic, aceast zond cercetat corespunde cu depresiunea Beius-VascAu. Aproape cloud treimi din intinderea Bihorului

este acoperita cu pduri si mai bine de un sfert cu p5.suni i finate.


/n ce priveste terenul cultivabil, din pricina structurii solului si a climei, cea mai mare parte nu poate fi semanat decit cu orz, secar
si cinep5..
Cercet5sile asupra artei populare bihorene au artat & din punct
de vedere etnografic acest teritoriu se imparte in cloud subzone: Pietroasa-Rosia la nord-est i VascAu-Tarcdita la sud-vest, desprtite de
o oarecare intindere, in dreapta riului, printr-o culme deluroas,
intre Sirbesti i Hirsesti.
In trecutul indeprtat aceast zon a fost proprietatea feudal
a episcopiei romano-catolice din Oradea care, Inca din sec. al XIII-lea
obtinuse pentru aceste locuri dreptul de minerit. In urma infiintrii
episcopiei rominesti greco-catolice din Oradea la 1777, o parte din
tinut devine domeniul acestei episcopii.
Locuitorii asezrilor din sudul Tarii Bihariei sint in mare majoritate romini. Documentele sec. al XIII-lea cuprind informatii cu privire la ocupatiile b5.stinasi1or, iar conscriptia din anul 1600 arat5. c5.
5

www.digibuc.ro

la acea data populatia satelor din zona muntoasa era in intregime


romineasca. Pentru nord-vestul tinutului, documentele atestd aezarea
ungurilor in sec. XI-XII la Finis, Beius, Soimu9, Remetea 9i Tarcaia.

In satul mixt romino-maghiar Negru aflat la sud de Beius, ungurii


s-au stabilit prin roire catre sfiritul sec. al XIII-lea i inceputul
sec. al XIV-lea. Pentru aceeai perioada, in comitatul Bihorului se
amintesc voievozi 9i cnezi romini, ale caror bunuri, la 1595, se gseau

toate in aceasta zona muntoasa.


Rominii din Bihor fiind iobagi, dup o reglementare din sec.
al XV-lea erau obligati sa dea: zecimea din porci, cincizecimea din
oi (o oaie cu miel i o mioara la 50 de oi), o oaie toamna pentru adapostul turmei, un cal de fiecare familie de Anul Nou etc. Continutul
acestor obligatii in natura relev insemnatatea economiei pastorale
in aceste locuri. TotodatA, un document din sec. al XIV-lea amintete
de iobagi agricoli romini (olahos in terris"), alAturi de iobagii agricoli
unguri. Preotii romini batinai erau scutiti de obligatiile iobagiale.

Crunta exploatare feudala a atras dup sine dese rascoale ale


taranilor. Astfel, numarul cel mai mare de romini participanti la
rascoala hii Rakoczy din 1703-1712 1-au dat cei din partile Vacaului.
De asemenea, un numar destul de mare au participat i la rascoalele
ulterioare din 1735, 1784-1785, precum i la revolutia din 1848. In afara
de legaturile economice obinuite, aceste evenimente deosebite constituiau noi prilejuri pentru ca locuitorii din Bihor sa ajungA in contact

tot mai strins cu rominii i cu locuitorii de alta nationalitate din


zonele inconjuratoare. Contactul cu nationalitatile conlccuitoare a
avut loc i. in cuprinsul Bihorului unde, ca urmare a dezvoltArii mineritului, a tirgurilor i centrelor administrative, s-au aezat noi grupe
de populatie maghiara din valea inferioara a Criului Negru, precum
i germani, slovaci, tigani etc. Conlocuirea cu acetia s-a oglindit

intre altele in imprumuturi in ceea ce privete portul, in motive


ornamentale primite prin mijlocirea populatiei maghiare, germane
i slovace, in folosirea anumitor piese purtate mai intii de unii din
acetia, care erau intr-un proces de oraenizare mai inaintat.
Concomitent cu diferitele etape parcurse de evolutia social-econo-

mica a Bihorului, au suferit schimbari i resursele de trai ale locuitorilor. Muhl vreme, in plin feudalism au trait din pAstorit, creterea vitelor, agricultur, prelucrarea lemnului i a lutului, din villatoare, pescuit i albinarit. In sec. al XIII-lea se deschid minele de
aur i argint, iar in sec. al XIV-lea cele de plumb i fier.
6

www.digibuc.ro

:;-7.41 I 70Z. :37P


Ns

'A

.01

7-:7";

if

I. a

'

"I;47i5V1.7. ic

\
''il 14

rl i

- . A.1 =
(.:

:.,4.V'A'NAMOESSN15"04V0t,

/ Al
-%

ft .

11,!,t6

S.j.

.:%.

c.

'
ci

1. Poartd veche (Cimpanii de sus)

In perioda precapitalistd, dar mai cu seama in cursul orinduirii


cap italiste se pune un accent crescind pe ocupatiile specializate, fapt
ce caracterizeaza i restul depresiunilor din jurul Muntilor Apuseni.
Totodata, ca urmare a procesului de pauperizare in sinul populatiei
taraneti, o bung parte din locuitorii acestor sate s-au indeletnicit
cu munci agricole sezoniere, atit in tinuturi aflate pe teritoriul tarii
noastre (Banat, Cimpia Aradului 5i a Oradiei), ca 5i in estul Cimpiei
Ungariei. In afar de acestea se raspindesc ti unele indeletniciri ca
pomaritul i grdinaritul, in vederea comercializarii, precum i cultura cinepei.
Dintre meteugurile taraneti, multe "satisfac nevoile legate de
port. Cojocaritul este practicat in 5ase vechi centre: Vacau, Beiu5,

Cimpeni, Poieni, Mita, Leheceni. In prima jumatate a secolului


nostru s-au produs cojoace 5i in Chi5cau, Cri5tior,
4t ior , Cabeti, Su5ti, Rieni.

Pentru confectionarea sumanului, nelipsit din portul bihoreanului,


ca 5i a altor piese din panura, s-au specializat un mare numar de croitori, cei mai multi din satul de sumanari Sirbe5ti. Mai trebuie am intite
7

www.digibuc.ro

i alte meteuguri pentru confectionarea pieselor de port: croitoria

intilnitA aproape in fiecare sat, opincritul, practicat in Beiu i


NimAieti, i cizmAria, care a constituit specialitatea satului VArzarii
de Jos, de unde i vechea denumire de cizmevArzArAneti". De asemenea, in mai mica mAsur, s-au produs cizme in Crpinet i Beiu.
In VacAu a luat fiint o fabricA de bocanci.

In ultirnul deceniu industria minier din raionul Lunca Vaclului, industria forestierA i pAstoritul cooperatist din acest raion
i din raionul Beiu iau un mare avint. In legAturd cu portul, in oraul

Beiu s-a ajuns la o nou organizare a productiei pieselor de port,


sub forma unor sectii de cojocArie, croitorie, cizmArie, etc. ale cooperat ivei meteugOret i Mu nc itorul" .

Ping pe la jumdtatea sec. al XIX-lea rominii din Bihor aveau


acelai port, fArl deosebiri intre subzonele VacAu i Beiu. La acea
epocA specificul local al acestui port se caracterizeazd printr-o structurA foarte simpl, datorit numrului mic al pieselor componente.
Deosebit de atrAgAtor se infatia portul femeiesc. Parul era impletit
i infdurat pe cloud conciuri numite cormi", aezate insus de urechi,
capul le era acoperit cu un tergar alb decorat cu alesAturi, iar la git
se impodobeau cu iruri de mrgele. Purtau cAmaA lungA prevAzut
cu cusAturi pe mineci i cu pumnari lungi brodati pe muchiacutelor,
zadie neagrA din lira, in fata, croit dintr-un lat, briu tesut din lino.
coloratd. Peste cAmaA imbrAcau un cojoc fArA mineci, putin mai lung
de talie, iar in picioare se incaltau cu obiele de ling sau cinep, decorate cu virste din urzeald i bdteal, i cu opinci. In zile de srbAtoare
addugau tergarul de minA bogat impodobit cu alesAturi i straita
de link iar in locul opincilor celemaimulte purtau cizme negre. Fetele
mari purtau capul descoperit, iar pArul facut chici", o chicA pornit
din frunte, cont inuat cif alta din cretet . Ma i tirziu, in preajma anului
1900, fetele mari i nevestele tinere purtau zadie roie in fatA i o
basma roie prinsA in briu, care apare i in portul sAsoaicelor i magh ia-

relor. La git se impodobeau cu un plastron de catifea neagrd, decorat


cu margele i bani. Nevestele ii mai puneau pe cap o scufita numitA
ceapsd" i basma.Intr-o oarecare msura, acest port se mai pAstreazA
in subzona Pietroasa-Roia.
Astazi portul femeilor prezint anumite schimbr i. Pdrul este
fcut conci, iar mai rar cu cormi, cu basma pe cap i lAtitar (zgarda")
8

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

I.

AVk
"'

tr:, 1,77:4

jr.

..+1-1:7.:2444&- 4

4.;

2. Cdmasd lemeiased ,,spdtaz" (Cimpanii de sus)

din mrgele la git. Ele se imbracl cu ie i poale in locul cAm4ii lungi,

cu zadie in fatl. Pe deasupra imbrac un cojoc de diferite lungirni


Para mineci, suman sau, in locul acestuia, sumanita ori sal de lind.
Vara, la lucru, umbra' mai mult desculte, in vreme ce iarna si in zile
de sArbaloare se incalta cu obiele de cinep ori link sau ciorapi imple-

titi si cu opinci de guml, ghete, bocanci, mai rar cu cizme.Fetele


mari i nevestele tinere poart cojoace scurte i laibre.
Pe masura intensificArii relatiilor de schimb capitaliste, in cadrul
tirgurilor de tail din Beius, VascAu, Negreni, Hlmagi, Gurahont
etc. si prin contactul nemijlocit cu orasele Oradea, Arad, Timisoara
etc. au ptruns unele piese ca rochia (fusta din talie),bluza,flanelele,
pantofii etc. Ca urmare, au apArut dou forme de amestec in port
si anume: rochie i poale pe dedesubt, din comert; rochie sibluza

cu croi orenesc, la femeile din productie, la sotiile salariatilor


stabiliti in sat, precum i la unguroaicele din satele TArcaia, Finis,
Negru etc.
9

www.digibuc.ro

Li prezent se intilnesc urmatoarele tipuri de port femeiesc:


a) parul cu cormi, basma, 5iruri de margele, cama5a lunga, zadie,

briu, suman, cojoc, 5tergar de mink straita

la o parte dinbatri-

nele din subzona Pietroasa-Ro5ie, ca o reminiscenta a vechiului port


in curs de disparitie;
b) prul cu conci, latitar, ie, poale, pastrind restul pieselor,
la batrinele i o parte din nevestele din intreaga zonk tip cu cea mai
generala raspindire ;
.

c) acela5i port, dar cu sumanita in loc de suman, la nevestele

tinere din tot Bihorul;


d) rochie din talie in loc de poale, zadie din comert, flanel,
5a1 de lina colorata in zilele lucratoare 5i sarbatorile mai putin insemnate. Acest tip de imbracaminte a fost raspindit inainte de al doilea

razboi mondial fiind purtat 5i de nevestele tinere mai instarite;


e) port ora5enesc format din rochie lunga, bluz etc. raspindit
mai ales in Beiu5, Baita, tei, Va5cau, Lunca 5i satele din jurul Beiu5u1ui.

I ntre portul femeilor 5i barbatilor bihoreni

confect ionat in buna

parte din acelea5i materiale exista o strinsa unitate, atit prin citeva piese comune sumanul, cojocul, opinca, obielele cit 5i printr-o serie de impodobiri la cama5i, indeosebi la cele din subzona
Va5cau-Tarcaita, dezvoltate in string legatura cu cele din vestul Zarandului, estul Cimpiei Aradului 5i muntii Codrului. Intr-o redare atit
de sumara este cu putinta numai prezentarea pieselor sau faptelor mai
caracterist ice .
In trecut fetele mar i din Bihor nu au purtat basma pe cap, nici vara ,

nici iarna. Cind ploua i5i fereau capul cu 5tergarul de mina. De prin
asemenea gsoaicelor 5i unguroaicelor incep a se
anul 1900
impodobi la briu, peste zadie, cu o basmaluta ro5ie, cu care in vreme de

ploaie i5i acopera capul. Ulterior au adoptat 5i fetele portul basmalelor..


Nevestele, in sec. al XIX-lea, purtau 5tergare mari albe (cirpa.",

felega") din pinza tesuta in cask asemenea propoadei" din Zarand,


zona Zlatnei, Tara Hategului, Valea Jiului. Ulterior au purtat pe cap
5tergare ceva mai mici, in genul tindeelor de culme cu virstre 5i alesaturi in ro5u 5i negru, atit femeile cu cormi, cit 5i cele cu conci, ceea

ce le imprumuta o infati5are gratioag.


Catre sfir5itul secolului precedent 5i dup aceea cu atit mai mult

se incetatenea moda basmalelor din link negre sau alte culori, din
10

www.digibuc.ro

3. Spdloi cu guler rdsfrint, cdmafe scurtd femeiasca

jolj alb sau vopsite in culori deschise i impodobite prin cusaturi


multicolore de mgtase pe coltul ce atirna pe spate.
Dupd materialul de confectionare, piesele care alcatuiesc
imbracamintea femeilor, ca i aceea a barbatilor, sint din pinza,
panura, piele, impletituri din ling i diferite materiale din
comert.
Cele mai numeroase sint piesele din pinza: cgmaa, poalele, rochia ,
zadia. Dintre acestea, camaa a cunoscut cele mai variate forme de realizare i totodata cele mai caracteristice pentru Bihor. Locul ocupat

de aceasta in ansamblul portului a inlesnit o continua transformare


i imbogatire decorativa.

In functie de croi, de materialul i tehnica cusaturilor, se


intilnesc ase tipuri de carnai femeieti: cgmaa lunga, spatoiul
11

www.digibuc.ro

rominesc, spAtoiul cu guler rasfrint, spatoiul cu deschigtura la spate,


spatoiul alb din jolj si bluza, fiecare cu numeroase variante locale,
exprimate prin motive si colorit. Astazi aceste tipuri corespund

in buna parte unei clasificari a cAmasilor dup virsta purttoarelor, din cele doua subzone. Dintre aceste tipuri trei sint mai
caracterist ice.

InsemnAtatea catnasii lungi" constA in aceea ca reaminteste o


nota caracteristica a vechiului port rominesc din intreg tinutul Carpatilor Apuseni. In Bihor mai este purtatA doar de femeile batrine din
grupul de sate Mgura-Pietroasa, insotind portul parului cu cormi.

In trectit se confectiona numai din cinepa, de calitatea intiia,


pentru sarbAtori, si de calitatea a doua si a treia, pentru zilele de
lucru. In ultimul timp, pentru sarbatori se face din cinepAsi bumbac,
sau numai din bumbac. Croiul acestei piese se caracterizeaza prin
prezenta poalei pring in continuarea iei, mineca din grumaz, gura
camasii in fata, bentita la git in loc de guler. Intrucit se impodobesc cu cincilase rinduri de margele in jurul gitului, bentita amintit este fail cusaturi. In privinta impodobirii, cea mai caracteristicA
notA o formeaza pumnarii cusuti pe muchia cutelor (scallturA"), ca
si in vestul Tarii Zarandului. Aceeasi tehnica este folosita pentru obtinerea ciupagului" brodat pe creturi la vechile camasi ale romincelor
din Tara Motilor, Cimpia Ardealului, Nasaud, Secuime, estul Tirnavelor, la fodorii vechilor cAtnsi ale romincelor din Salaj, precum si

Nasud, ZArand, Maratuures, apoi sub betelia poalelor purtate de


romincele din Salaj, la umerii cAmasilor bArbatesti purtate de rominii din Banat (zona Lugoj). 0 nota decorativa, de asemenea specifica
aeestei vechi cAmAsi o formeaza cele trei rinduri (brate") de ornamente cusute de-a lungul minecii la umar, peste cot si in jos
de cot.
In decursul timpului s-au dezvoltat o serie de aspecte deosebite
dupa virsta si stare sociala. Femeile grace isi fac broderia de la
pumnari cu ata neagra de masina, iar cele instArite cu bumbac negru.
Inainte vreme, fetele mari si nevestele tinere isi coseau aceiasi pum_
nari din bumbac rosu. DupA 1880, mai intii femeile tinere, apoi cele de
toate virstele, si-au itnpodobit poalele cAmAsiicu broderie si cu tivitura
decorate cu motive cusute trdsureste" si apoi broderie plina". I nfrumu:
setarea de la poalele camasii la femeile tinere acoperea o suprafat m al
lath si era lucrata in rosu, iar la femeile virstnice era mai ingusta si
lucrat in negru.
12

www.digibuc.ro

...........

4. Cdmapi lemeiascul lungui"

www.digibuc.ro

In cursul dezvoltarii, la aceste cama5i, cea mai important decora-

tie a fost custura cu unul pina la trei rinduri (sire") de broderii


de-a lungul minecii, ceea ce a constituit inca o nota specifica a
B ihorulu i.

Spdtoiul ruminesc" prin structura sa morfologica 5i prin stilul


decorativ, releva legatura Bihorului cu Tara Motilor, centrul 5i estul
Zarandului. Este o cama5a scurta pin in talie, facuta numai din

pinza de mg_ In gala de scurtimea piesei, de croiul minecii


din grumaz 5i de gura cama5ii in fata, ca 5i tipul anterior, este
prevazuta, cu clin sub brat (pui"). Dar ceea ce caracterizeaza in
mod deosebit aceasta cama5I este gulerul mic, sub forma unei
bentite brodate cu multa dibdcie, aplicata peste incretitura latilor"
la git. Cu privire la impodobire, mai trebuie subliniata prezenta
unui volana5 (fodra.") la mined., cu briuleti 5i dantela; precum 5i a
celor trei rinduri de cusaturi longitudinale la mineci. Din punct de
vedere cromatic, se observa predilectia batrinelor pentru cusaturi in
negru sau violet inchis, iar a tinerelor in ro5u sau fir rasucit, ro5u
5i negru.
Spatoiul cu guler rdsfrint" prin urmatoarele note specifice, similare, reprezinta trasatura de unire cu vestul Zarandului, cu estul Cimpiei Aradului 5i cu subzona Codrenilor: mineca din umar, chingut la
baza gurii cama5ii, pumnari lati de 10 cm 5i incheiati cu nasturi,
precum 5i aplicatiile de deasupra umerilor cusute trasure5te, numite
spetele", care asigura durabilitatea necesara, in locul creturilor de la
tipurile anterioare. Dar ceea ce caracterizeaza mai ales acest tip de
cama5 este gulerul rasfrint, fie incretit din jolj sau din danteld, fie
rotund, din pinza de cinepa. Dintre formele ornamentale, mai
frecvente au fost: gulerul rasfrint mic sau mare
fodra de dan-

tell impletit in casa, fodra de dantela din comert. Tehnicile de


obicei intrebuintate pentru ornamente sint broderia plina dupa scris
5i trasureasca pe fir, mai potrivite pentru realizarea motivelor

des intilnite pe aceste cama5i: variante de trifoi, cheia 5i lacata,


ferastrute in ocol
primele in stilul floral, celelalte in stilul
geometr ic .

Coloritul motivelor releva 5i ele deosebiri dup virst. Femeile


batrine 5i-au impodobit cam5.5ile cu arnici negru, iar mai tirziu cu
arnici violet inchis 5i galben auriu. Cele mai tinere un timp au folosit ro5u1, iar in urma albastrul inchis 5i albastrul deschis. Astazi
este cea mai raspindita camasa femeiasca.
14

www.digibuc.ro

Celelalte tipuri de camasi reprezint tot atitea trepte ale procesului de ordsenizare. Fiind adesea lipsite de broderii lucrate cu
mina, purtAtoarele sint expuse ironiei populare:
Ce te lii fald gdtatd,
Cu hainele de la satrd?
Cd ti-ar sta cu mult mai bine,
De-ar f i fdcute de tine.

in deosebi trebuie retinut frumusetea spAtoaielor de purtare


cusute cu bumbac sau ata neagra, intilnite in cazul tuturor tipurilor,
ceea ce reflect o permanentd preocupare de impodobire.
Poalele", numai albe ca si c5.1n5.si1e, s-au bucurat de un deosebit interes din partea billorencelor. Spre deosebire de cAmAsi care
se fac numai din pinz bung." in dou ite, poalele se fac din cele
5. Poale cu ,fodra

www.digibuc.ro

mai multe feluri de tesgturi. Dupg croi se deosebesc trei tipuri:

poale pa lati", poale adugate" i poale cu fodrr. Intiiul tip


constituie o not caracteristicg a portului bihorean.

In adevr, dei poalele pa lati" dateazg de mai bine de un


secol, totu*i sint foarte frecvente i astAzi, deoarece comportg un
croi simplu i sint mai rezistente, datoritg dispunerii pinzei cu urzeala in lung i bgteala in lat. In trecut se croiau din apte-noug
lati, iar astzi din cincilase lati. La aceste poale, ea i la celelalte
tipuri, latul din fat este neimpodobit, intrucit se poarta acoperit
de zadie.

In ce privete materialul, in decursul timpului acesta a variat


dupg starea social a purtgtoarei, posibilitgtile de procurare a materialului in epoca respectiv i prilejul pentru care s-aconfectionat.
Utilizarea unei diversitati tehnice face ea la aceste poale sg se intilneascg, Mel exceptie, toate motivele ornamentale cunoscute in
Bihor. In ce privete cromatica decoratiilor, este aceeai care s-a
dezvoltat la broderiile bihorene in ultimul secol i jumtate. In trecut
femeile bAtrine purtau poale brodate in negru sau violet inchis, iar
cele tinere rou, rou inchis, violet deschis. AstAzi se constatg predilectia femeilor bAtrine pentru albastru inchis, negru i negru alternind cu alb i a celor tinere pentru alb, rou, galben auriu, galben
ca lmiia, albastru deschis, verde.
Dup 1910 se dezvoltg o serie de variante ale poalelor croite

pe lati, datoritg impodobirii acestora prin aleaturi. In acest scop


tesatura se face zdiete", pentru ea inlesnqte operatiunea alesului,
reducind la jumtate firele de numgrat din urzealg i permitind reliefarea firelor colorate din aleaturi.
Zadia", impreung cu camaa i poalele, formeaz imbrkgmintea
strict necesarg. De obicei ea este dintr-o singurg culoare. Pe albul
poalelor, zadia neagr, roie etc. vine sg intregeascg nota de o rarg

elegant pe care o dau liniile simple i clare. In functie de croi


se intilnesc zadii dintr-un lat, din doi i trei lati.
Cele mai vechi zadii de sarbgtoare sint zapregele", zadii din
ling vopsitg in negru sau albastru fumuriu, cusute cu linicg roz,
galbeng, verde deschis etc. In acelai timp, fetele mari i nevestele

tinere au purtat zadii alese" din ling cu alesturi rou i alb pe


fond negru. Cu aceastd zadie purtau bgsmalute roii.

Din tipurile mai noi, amintim zadia de Banat", introdusg in


urma efectugrii muncilor agricole sezoniere in Banat, in intregime
16

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

..

6. Suman spectize Bthorului. purtat de femei z bdrbafi

cu alesaturi multicolore din linica. Fetele i nevestele tinere folosesc

toate nuantele rosului, iar nevestele mai in virsta toate nuantele


verdelui. in ultima vreme se fac zadii de vara" din pinzl albita
sau jolj, impodobite cu broderii albe in stilul fitomorf (frunza de
vita si ciorchin", trifoi") i zoomorf (trei cerbi").
Pentru timpul racoros, de la inceputul toamnei i pina spre
sfirsitul primverii, atit femeile cit i barbatii adauga o serie de
piese de imbracaminte din panurd: sumanul, sumanica, zavonul,
la ibrul u
17

www.digibuc.ro

Sumanul (sau tundra"), in felul cum este lucrat aici, formeaza o


nota spec if ica a portului bihorez n.Este de culoare alba, cu except ia grupului de sate din jurul Roiei, unde este de culoare surd.. Aceasta pies

a avut cloud faze de evolutie: sumanul batrinesc i sumanul cupostav.


Prin sumanul batrinesc" ca i prin earflap lunga
Bihorul

se incadreaza in marea unitate etnografica de odinioara a tinutului


Muntilor Apuseni. in forma lui initiala era croit i cusut in cash'
lipsit de orke impodobire.
Ceea ce constituie faima Bihorului sint sumanele impodobite
cu postav colorat. Mult vreme n-au lipsit din portul nimanui, indiferent de sex, virsta sau stare sociala. Ele sint impodobite prin
cusaturi de o me frumusete, prin care se realizeaza deosebiri vizibile intre sate, intre femei i barbati, intre bogati i saraci. hi
partile Vacaului decorarea sumanelor femeieti se face de obicei
cu postav albastru, rou, viiniu, portocaliu, galben, verde etc.,
pe cind in pal-tile Pietroasei mai ales cu postav rou aprins i verde

inchis. in partile Roiei, unde sumanul este confectionat din panura sura, se folosete postav rou deschis, rou portocaliu i verde
ca iarba. Cusaturile sumanelor
in Sirbeti sint opera barbatilor,
sint
iar in subzona Pietroasa-Roia revin aproape numai femeilor
executate prin broderie plina i in urma acului, pe bucati de postav
colorat dupa preferinta satului, a femeilor, barbatilor, virstnicilor
i tinerilor: Aceste broderii, la femei cuprind o suprafata ceva mai
mare i mai bogat ornamentata. Ele se aplica pe diferite parti ale
sumanului: pe guler, piept, maneta minecii, poale. Contrestul dintre
albul panurei din care este croit piesa i aplicatiile de postav colorat, inflorite prin cusaturi executate direct sau prin aplicatii colorate, imprumuta sumanului o nota deosebit de originalitate fata
de restul pieselor purtate de femeie sau barbat. Chiar acolo unde
panura, din care-i facuta tundra, este de culoare sura, se infptuiete
contrastul prin alegerea unor materiale colorate viu pentru aplicatii
i broderii. Aceasta impodobire face ca purtatorul sumanului

femeie

sau barbat
s fie vazut distinct pe orke fond.
Ca note particulare fata de zonele inconjuratoare, pe de o parte
tundrele bihorene sint de obicei albe, spre deosebire de cele din Zarand, de obicei de culoare neagra, i sint ceva mai impodobite decit
sumanele cu postav din Valea Arieului pe de alta parte, fata de
Cimpia Aradului, sint impodobite cu aplicatiimai ingusfe de postav
colorat i cu broderii mai fine i ornamente mai mici.
18

www.digibuc.ro

Din blana de oaie sau de miel se confectioneaza felurite cojoace


femeiesti. De obicei acestea sint mai scurte decit cojoacele barba-

testi. in schimb sint mult mai bogat si mai variat decorate.Dintre


acestea, cloud tipuri sint specific bihorene.
Cojocul cohanesc", creatia cojocarilor de pe ulita BArasti a
Vascdului, este scurt pina sub piept, itch mineci, cu rAscroieli adinci.
Pentru femeile batrine este impodobit cu aplicatii din pieleneagra,
cusute cu linicA de culori inchise, iar pentru cele tinere, cu aplicatii
multicolore (rosu, verde, maron etc.) de piele, impodobite si prin
cusaturi de Unic in culori deschise. Aplicatiile se cos pe cojoc prin
tehnica de cusatur cirpitureasca", in timp ce cusaturile ornamentale
sint executate in broderie plina.
Cojocul binsenesc" este creat de cojocarii din Beius, model preluat si de cojocarii din

Poienii de Jos. Este aproape intru totul ase-

7 . Cizme varedranefti'' din piele de caprd

mnator cojoacelor barbatesti din subzona Pietroasa-Rosia. Nu are


mineci, ca si cojocul co-

hanesc, dar este cu o


palma mai jos de talie.
Pe toata suprafata este
decorat cu cusAturi de
linicA in forma de ciupi,

la batrine dominind cu-

loarea verde, iar la tinere rosul.

in satele dinjurul
Rosiei, prezinta aceeasi
caracteristica impodobirea cu ciupi de linicA
deosebindu-se prin pre-

e-

ferinta artata fata de


culorile violet si galben.

In ce priveste piesele

de

imbracaminte

impletite din lira, ment ionam cirpa dupa cap",

www.digibuc.ro

8. Zgarda de sirma (drod") f i mdrgele, pentru mirese

un sal mare, intr-una sau mai multe culori, rAspindit mai ales in
subzona Pietroasa-Rosia.
Mai demult femeile utilizau op inci din piele de pore, foarte ware

la purtat. Dupa acestea au urmat opincile din piele de vita sau din
anvelopl de cauciuc. In zilele de sarbatoare, in tot sec. al XIX-lea
erau frecvente cizmele negre varzaraneti" din piele de capra, confectionate de me5terii romini din Vrzarii de Jos.
Cu prilejul sarbatorilor, cind calAtoresc, ori ca mirese, in afara
pieselor curate de port, frumos decorate, femeile adauga si anumite
podoabe. in urechi se gatesc cu cercei ornati cu margelute si cu oglinzi

mici colorate. La git altdata se infasurau cu siraguri de margele


ori cu zgard de sirma (drod"), alcatuita din margele si banuti insirati pe sirme. Astazi se obtine o impodobire .simi1ard cu ajutorul
latitarelor, alcatuite din mArgele brodate pe ate. Pe piept s-au impodobit cu un plastron de catifea, ornat cu rnargele colorate si bani.

in decursul timpului, miresele au purtat pe frunte o barta" de


diferite forme. Parul si-1 impodobeau cu indrea de lemn sau de os
20

www.digibuc.ro

'

VOIlltialla .
I

.e54

41 t
-.

,
4

L'r

9. Zgdrzi" din nuirgelute colorate

www.digibuc.ro

in conci si cu pieptene, care frunte. Mai poarta inel de alama


in deget, naframuta in mina si stergar (felega") cu alesaturi
pe brat.

Cu un veac in urma, portul barbatesc


ca si cel femeiesc
era identic in tot sudul Tarii Bihariei. Btrinii mai purtau pdrul
lung cu chici impletite in fata urechilor, iarna purtau cusma, iar vara
palarie neagra de pisl cu marginile late si ridicate. Camasa pentru
zilele de lucru era croit cu minecile slobode, iar pentru sarbatoare
era prevazuta cu pumnari cusuti cu arnici negru. Era lasata peste
cioareci si incins cu serpar lat de piele, inalt pin aproape de subsuori. Peste izmene purtau cioareci albi cu croiala simpla, iar peste
camasa un pieptar din blana de miel. Pe deasupra pieptarului im-

bracau o tundra lunga, simpla, Inca neimpodobita cu postav. In


anotimpurile friguroase, la stinele de pastorit, la padure ori la
drum lung luau pe umeri sarica (bituse"), confectionata din piei
de oaie. Cind ploua se acopereau pe cap cu gluga, facuta din panura

alba decorata cu vistre. Se incaltau cu obiele de lina si de cinepd


si cu opinci din piele de pore. Tinerii purtau p5rul lung retezat in
fata si camasa impodobit cu arnici rosu.
In gall de pieptanaturile cu chici sau cu parul lung, astazi Ordsite, acest port se mai intilneste pe alocuri la batrinii din subzona
Pietroasa-Rosia .

Tipurile de port barbatesc intilnite astazi prezinta unele deosebiri intre cele doul subzone, legate de dezvoltarea economica diferit

si in bung parte, de relatiile cu. alte tinuturi.


Tipul intii, amintit mai sus, este cu totul disprut in subzona
Vascau-Tarcaita si foarte rar intilnit, intr-o forma incomplet, in
subzona Pietroasa-Rosia.

Tipul doi, purtat de barbatii in virsta, in subzona PietroasaRosia prezinta ca note distinctive zadia de sarbatoare si de lucru,
purtata in fata peste gaci sau cioareci, precum si sumanul alb in jurul
Pietroasei ori sumanul sur in jurul Rosiei. In subzona Vascau-Tarcaita zadia se poarta numai la lucru, iar tundra este nurnai din panura
alba.
Tipul trei de port, intilnit la barbatii tineri din ambele subzone,
cuprinde sumanita in loc de suman, nadragi in loc de cioareci, catnaa
fiind purtata pe deasupra.
22

www.digibuc.ro

7-1

UrmeazA tipul pa-

tru, cu hoist in loc


de sumanita, laibIr in
loc de cojocel, pantaloni bufanti negri ori
suri in loc de nddragi,
cAmas scurt purtat
pe dinAuntru.
Pe alocuri
numai de aproape cloud

RI'.

f .,..

,s

Vom releva piesele cele mai specifice


portuluibarbAtesc din
Bihor.

Dintre cele patru

tipuri de camas
cAmaa
cAmasa

rumineascA,

lAtrineasc,
cAmaa cu guler fa'sfrint si cmasa cu croi
orAsenesc
caracteristice sint primele
trei.
Camasa rumineascA",cu opt decenii

:I,

irt"

.4

.,,

-.4..

g.i,

r'5

t:

..
44,

its'

Liret

,1

, --,--

'

25,11

-0 '

.:' .A,
:e r r.. 9 I ,.l
.s. ',

I!

I ,`.

,A*

a inceput
sA patrund la sate
orAsenesc.

.4.

0 yA
-C

decenii

si portul

0,

4%

,
R

.4
1

...
0

rts.

tiP11

r.

$14.

,..

.r

4e

p.

"el

10. Zgardd din margele ft &Inuit

in urra., nu lipsea-din
portul tarlAtesc. Ea era scurt ping. pe solduri, purtat6 peste cioareci,

incins6 cu curea, cu mineca slobod, dreapt, fart pumnar". Nu


avea guler, ci numai o tiviturl din indoitura materialului, incheindu-se la git cu cheutori din ata de cinep sau cu copci din sirmal
galbera. Se confectiona numai din pinz de cinep si mult vreme
a Lost cu totul lipsit de vreo impodobire. Latii erau incheiati cu
cheite din bumbac negru la lAtrini, albastru fumuriu la barbatii in
virst si rosu la cei tineri.
CAmaa b6trineasc6" este o dezvoltare local a vechiului tip
de camasa fArd guler. A apArut prin 1870-1880, caracterizindu-se in
23

www.digibuc.ro

primul rind prin pumnarii inguti cusuti trsurete, cu arnici negru,

la batrini, albastru fumuriu la brbatii in virstd i roti la cei


tineri.Piesa era in intregime executata cu mina, din pinz5. de cinepa
pentru zilele de lucru la cei saraci i pentru sarbatori i din
pinza de cinepa cu bumbac sau numai bumbac la cei instal-4i.

In subzona Vaclu-Tarcaita a disparut cu totul, iar in subzona


Pietroasa-Roia se mai intilnesc citeva piese uzate la unii batrini.
Se caracterizeaza prin ornamentarea cu nur" colorat in jurul gitului, coborind pe piept, unde face citeva cercuri, i terminindu-se
jos cu ciucuri de arnici. Pe umeri, camdile feciorilor, mirilor i ale
barbatilor tineri erau impodobite cu cusaturi late de broderie plina
pe fire, din arnici. Motive le decorative de la pumnari i de pe umeri
erau numai in stil geometric, datorit celor cloud tehnici decusaturi
pe fire, utilizate in acel timp. Din modificarile ornamentale inregistrate in decursul timpului, cea mai importanta este latirea treptata
a pumnarilor.
Camaa cu guler rasfrint" a aparut, ca i spatoiul femeiesc corespunzator, ca o inriurire dinspre sud-vest, pe la 1900 in jurul Vacaului, de unde s-a rspindit mai departe. Astazi este camaa tipica
de srbatoare a intregului Bihor. Prezinta urnatoarele caracteristici
decorative: gulerul este inalt i rasfrint, incheiat cu nasturi albi sau
colorati, mineca incretit din umeri, prevazut cu spetele" simple,
doua pina la patru rinduri de paturi verticale de o parte i de alta

a pieptului, broderii albe pe piept, chingr la capul pieptului i


pumnarii lati. Gulerul i pieptul se decoreaz de obicei, prin aceleai
tehnici de cusaturi, mai frecvente in cazul broderiilor albe: fire trase
(toledo), abac, ajur etc., realizindu-se mai cu seama ornamente vege-

tale. Pumnarii, la inceput, in tot tinutul au fost cusuti trasurete,


apoi crucie0e i prin broderie plina pe fire, cu bumbac rou ca o
prelungire a modei pumnarilor roii de la camaa batrineasca. Ulterior, in subzona Vac5a-TArcaita, sub inriurirea broderiilor albe din
portul femeiesc, pumnarii acestor camai barbateti au fost cusuti

i ei cu bumbac alb.
A doua piesa principal a imbracamintei barbteti o formeaza
izmenele. in functie de croi se deosebesc trei tipuri: izmenele lungi,
gacii (ungurete gatya"), scurti i largi, izmenele cu croi oraenesc.

Primul tip este cu totul disparut. Ifltimul nu prezinta nici o nota


caracteristicl pentru Bihor.
24

www.digibuc.ro

Al doilea tip este, in ce priveste croiul, de inriurire maghiard,


ca si in Cimpia Aradului, Zarand, Salaj, ca urmare a relatiilor economice dezvoltate in sec. al XIX-lea si inceputul sec. al XX-lea intre
populatia mestesugAreasca a Muntilor Apuseni pe de o parte si Cimpia
Aradului si estul Cimp iei Ungar iei pe de alta parte. Cei mai interesanti
sint gacii pentru sarbatori, confectionati din tesatura in care s-a batut
bumbac, ori numai din bumbac simplu sau din misir. Se croiesc din

patru lati. FlAcaii si barbatii tineri adauga un al cincilea lat, cite


jumAtate pentru fiecare picior. Gacii largi nu se caracterizeaza numai

prin bogatia de material subliniat de latimea neobisnuita a piesei


si prin albul ca neaua al tesaturii, ci si prin cusdturile albe de un
rar elect artistic executate cu o desAvirsita tehnica. Ei se infatiseaza

sub forma a zeci de variante in ce priveste tehnica de redare a


motivelor.
Dintre piesele din panura cioarecii sint specifici portului barbtesc. Un anumit interes artistic prezinta cioarecii de sarbatoare, numiti

si cioareci cu table". Acestia au apArut in preajma anului 1900 si


au Lost la moda ping prin 1935-1940. Se caracterizeaza printr-o
bogata ornamentatie, atit la cusaturile de la buzunar si prohab, cit
si la tiviturile de-a lungul piciorului.
AstAzi cioareci mai poart doar bAtrinii.
Sumanul, in portul bArbatesc, prezinta aceleasi caracteristici ca
si in portul femeiesc, cu deosebiri de mica insemnatate. El este ceva
mai lung si decorat mai putin si mai sobru.
Ocupatiile
in deosebi cresterea vitelor si lucrul la padure
conditiile climaterice si bogatele resurse pastorale locale au determinat, in comparatie cu portul femeiesc, o frecvent si mai mare
a pieselor din piele in portul bArbatesc din Bihor.
Dintre acestea-,- cojoacele au parcurs o repetata transformare.
De la cojoacele lungi cu mineci, pentru sarbatori decorate cu ciucuri
de matase si pieptarele" scurte si lard mineci, dupa primul razboi
mondial s-a ajuns la cojoace scurte impodobite cu piele si matase
in subzona Vascau-TarcAita sau cu ciupi" din linica colorata in subzona Pietroasa-Rosia. Din nevoia de a satisface populatia angajata
la intreprinderile miniere din raionul Lunca Vascaului, a aparut
un nou. tip, cojoacele muncitoresti", lungi, tivite cu blana, fail flori
la buzunare.
Mai trebuie amintita cureaua lata", o veche piesa de incins,
decorat cu forme presate in piele, cu nasturi de alama etc.
25

www.digibuc.ro

Pastorii, paznicii de hotar, padurarii, dar i ceilalti bihoreni


cind plead la drum pentru desfacerea produselor, poarta. bitua",
din cinci-ase piei de oaie, lunga ping la glezne. Cind ploug o intorc
cu blana in afard. 'Um le bitue, in afara de mineci, au i guler din

piele de miel.
Opincile purtate de bihoreni, fie cind erau acute din piele de
porc, fie din piele de vita, erau cu gurgui putin pronuntat. in zile
de sarbatoare un timp purtau cizme cu tureac moale", din piele de
tap, apoi cizme cu tureac tare", din piele de vita. De citeva decenii,
mai inainte decit in portul femeiesc, au adoptat opincile de guma
i bocancii.
In ce privete podoabele, acestea se intilnesc mai ales in portul

tinerilor. Cea mai frecventa este impodobirea palariei. La sarbatori

i la nunti tinerii ii gatese palaria sau caciula cu pene" (flori)


artificiale din comert, sau din grading*, cu pene de coco sau,
cei mai avuti, cu pene de fazan ori de palm. In unele sate vara
pun i busuioc.
Cercetarea evolutiei portului bihorean scoate la iveala numeroase
diferentieri i schimbari in ceea ce privete gustul i reprezentarea

taranului despre imbradminte i podoaba, in string corelatie cu


dezvoltarea conditiilor vietii materiale locale ale rominilor din acest
tinut. Astfel s-a observat ca nu numai in materialul din care s-a confectionat, dar i in croiul portului barbatesc s-a tinut seama de ocupatia

de pastor, crescator de vite, muncitor la padure sau de miner, de


conditiile climaterice in care-i desidoard aceti munteni indeletnicirile.
Procesul creatiei artistice, fail a ignora manifestarea concreta
a spontaneitatii creatoare a fiedrui artist popular, arata ea, in masura
in care aceti artiti doresc ca rezultatele maiestriei lor s fie acceptate in cuprinsul satului ori grupului de sate pentru care lucreazd,
se exprima in bung' parte in formele decorative dominante la acea
epoca, in comunitatea etnografica respectiva. Primatul stilului
comunitatii i totodata al valorilor artistice cristalizate in cursul
timpului, sint relevate in deosebi in tehnica broderiei lor pe muchia
cutelor, ornamentele de pe pumnari executate prin aceasta tehnid,
genul de motive care alcatuiesc riurile longitudinale i transversale de ornamente de pe camaile lungi femeieti, dispunerea i
26

www.digibuc.ro

1,

11. Tip actual de cdmafd bdrbateascd

executia broderiei colorate de pe sumane i cojoace, sau albe de


la gaci etc.
Lupta dintre vechi i nou s-a complicat i prin diversele rsfringeri ale conditiilor economice i sociale in formele de manifestare
ale portului. Dintre diferentierile social-economice, in primul rind
se releva cele manifestate cu prilejul folosirii firelor colorate. in
cusaturile pentru camdi, poale i zadii, femeile instarite intrebuinteaza numai fire vopsite la ora, pe cind cele grace utilizeaza i atd
de cinepa sau fire de lind vopsite in cag. De aceea, la piesele de port
ale celor instariti se intilnesc cusaturi dintr-un material mult mai
scump, de provenienta oraeneasca. In ce privete piesele de imbracaminte i incaltaminte impletite, cei saraci folosesc, intr-o mai mare
proportie decit cei bogati, lina i cinepa in culoarea lor natural.
in schimb, la cei instariti se intilnete o mai mare cantitate de piese
impletite, colorate, uneori in mai multe culori. Din aceste cauze,
27

www.digibuc.ro

pia. astAzi portul bihorean continuA sA reflecte o anumitA inegalitate economicA intre diferiti locuitori.
DupA cum o oglindete i folclorul local, multe din piesele celor
instariti sint lucrate de cei sdraci, pentru fdrinA de griu, slAninA etc.
Penele de pe la gaci
Scoate fdrina din saci.
Penele de peste cot
Scoboard griul din pod.

Poate li neindra Irunwasd,


Podul lesd, podul coasd.

Reflectarea relatiilor dintre zone, ca i consecintele contactului


cu alte nationalitAti adaugA noi particularitati in dezvoltarea portului

bihorean, atit in croi, in motive ornamentale, cit i in culori. De


exemplu, dupe'. cum s-a arAtat, spAtoiul rominesc reprezintA legatura

cu Tara Motilor, cu centrul i estul ZArandului. SpAtoiul cu guler


rAsfrint infAtieazA trAstura de unire cu vestul Tarn ZArandului
i cu estul Cimpiei Aradului. TotodatA se constatA o serie de inriuriri din partea populatiei ungureti, fie conlocuitoare, fie din zonele
vecine dinspre vest i liord. Se relevA inceputul modei fustelor albastre,

simple dar elegante, in portul unor neveste romince tinere din satul
Negru, Fini, Totoreni dupd pilda maghiarelor din satul vecin TArcaia.
Datoritd imboldului acelorai maghiare, care au transpus cusAturi de

pe cojoace pe basmale, s-a rAspindit i la romince moda basmalelor


cusute cu pene" multicolore. Apare sporadic ortul (urt") femeiesc
i cel bArbAtesc (zadia") din zona Calatei.
in portul bArbAtesc a pltruns i s-a dezvoltat moda maghiarA
a gacilor lati. Din inriuririle ungureti mai mentionAm prezenta culorii verde de frunzA de vie in gama ornamentald bihoreana. De influentA germanA poate fi socotitA broderia albA obtinutA prin fire trase,
de la camAile femeieti i bArbAteti cu guler rAsfrint i de la poale,
apArutd sub inriurirea Cimpiei Aradului. Prin mijlocirea negustorilor
slovaci (tAuti") s-a introdus in nord-vestul Bihorului un sal de camir
de formA triunghiularA obtuzA, importat din Cehoslovacia i adoptat
de maghiare. DupA 1900 acestea il inlocuiesc cu un sal similar impletit
din linicA de fabricA. Romincele, dupA 1918 ii impletesc i ele astfel
28

www.digibuc.ro

1
:

1,1
r

-441.

0-";"
6.

cdt

7/0Ir.

Fr,

r.

iNseau.1"....,-.
.416.

4361"-"1::::

Aft glow
_

12. Cojoc bincinesc

www.digibuc.ro

de saluri (cirpa dupa cap"), din lina alba sau din lina vopsit intr-una

sau mai multe culori.


Referitor la procesul iiwers, al influentei Bihorului asupra zonelor
inconjuratoare, mentionam raspindirea sumanelor lucrate in satul de

sumanari Sirbesti si a cojoacelor confectionate de mesterii romini


din Vase Au si Cristior in vestul Zarandului si in valea mijlocie a Cri-

sului Alb.
In legatura cu diversele inriuriri, s-a observat ca bihoreanul
accepta numai pe acelea care contribuie la dezvoltarea traditieilui
decorative, care se potrivesc concept iei lui de viat si gustuluisu
pentru frumos, asimilindu-le cu tin deosebit simt al masurii. Puterea
gustului colectiv si a elementelor pozitive ale traditiei locale explica
in buna parte si readoptarea portului local dupa emigrarea temporail si chiar dup o lipsa mai indelungata din sat ori tinut.
Dar principala particularitate in dezvoltarea portului bihorean
este prezenta necontenit a unui fond principal de elemente ale specificului etnic al rominilor bihoreni. Fiecare treapa urmatoare decurge
in mod necesar din cea precedent, fiecare treapt premergatoare
creind conditiile pentru treapta urmatoare. Astfel, fiecare tip nou
de port contine in structura sa cite o parte din trecutul si prezentul
portului bihorean dintr-o subzona sau alta.
In acest sens se pot dovedi, pe o perioadd de mai bine de un secol,

atit preferintele bihorenilor in materie de culori cit si rolul cromaticei in determinarea stilului ce caracterizeaza portul tinutului. in
prima jumatate a sec. al XIX-lea specificul coloristic al pieselor alese
si cusute consta din rosu si negru pe fond alb din cinepd, Ha. ori bum-

bac. Aceste dou culori se obtineau usor din coloranti vegetali si


totodata erau cele mai ieftine culori din comert. /n a doua jumatate
a secolului precedent la multe piese, mai cu seama la camasi, se con-

tinua vechiul trinom cromatic, dar tot atunci in urma intensificarii comertului de fire colorate produse in fabrici incep sa se
contureze doua tendinte: vechiului trinom i se adaugd noi culori,
sau unul ori altul din termenii trinomului sint inlocuiti printr-o anumita culoare din gama dezvoltata la acea epoca. Sub impulsul modei
tot mai nestatornice, procesul de insotire sau inlocuire continua si
in prima jumatate a veacului nostru. Pe intreaga aceast'a perioada
se intilnesc acelasi fond alb al pieselor de port, cu exceptia zadiei
negre si a basmalei si aceleasi trei culori de bath utilizate in ornamen-

tica pieselor de port: albul, negrul si rosul. Albul este impodobit


30

www.digibuc.ro

princusaturinegre sau roii la camai, cusaturi negre la poale, broderii


i dantele albe la zadii i gaci, precum i broderii policrome la sumane.
De unde i concluzia seculara a bihoreanului: albul ii tot plcut,
cit iilumea ; alb ca neaua (inseamna) curatenie, alb ca soarele frumusete". Nici o bihoreanca nu trece cu vederea aceast posibilitate
de a sublinia frumosul. De unde i curatenia riguroas a pieselor de

port, prin care se da la iveal gustul pentru frumos subliniat prin


linii i culori de o plasticitate cit mai reliefata. Fondul negru este
impodobit prin cusaturi in galben, verde ca iarba i roz, la basmalele
i zadiile batrinelor. In sfirit roul primete broderii multicolore
la zadiile i basmalele tinereti. Evolutia coloritului cojoacelor i
sumanelor din ultimul veac pastreaza, de asemenea, un fir conducalor, prin conservarea culorilor utilizate initial negru, rou pe
tot parcuisul imbogatirii cromatice ulterioare.
Acelai lucru s-a observat i ifi domeniul ornamenticei. Cercetarea procesului de aparitie i transformare a numeroaselor elemente
i motive decorative de pe piesele de imbracaminte i podoabe, releva
tendinta sustinuta de a urma un drum unitar de dezvoltare de la forme

simple de exprimare la unele din ce in ce mai complexe. Vechiul


stil geometric, bogat in reprezentari de felul unor puncte, linii, crucite, cirlige, tablute, colti etc., a fost de multd vreme insotit in intreg
Bihorul de ornamentele florale stilizate geometric, ca sfacul, penele
etc. Acestor doug forme de exprimare se alatura curind stilul fitomorf, in care se lucreaza motive ca frunza gorunului, pana bradului,
floarea fagului etc. i stilul zoomorf caracterizat prin diferite reprezentari din lumea animala (coarne de berbec sau de cerb, pasari etc.)
Imprejurarile in care s-a dezvoltat ornamentica zonala au facut ca
motivele decorative sa prezinte un continut i o forma asemanatoare,
reflectind deopotriv ocupatiile i uneltele de lucru ale bihoreanului
(plugut, furci, greble, potcoave etc.), obiceiurile i credintele (trifoi,
zmeu, sfenic etc.). Sub forma a diferite variante i combinatii,
vechile motive decorative din portul popular bihorean revin pe piesele
confectionate pina in zilele noastre.
Ca obie.cte etnograf ice, piesele de port sint elementecomponente
ale specificului etnic din zona Bihorului, prin care rominul de aici

se deosebete atit de ungurul conlocuitor in nord-vestul zonei ori


in orae, cit i de rominii din zonele etnografice inconjuratoare.
In cazul intii, camaa rumineascr are mineca mai scurta, pita
la pumn i mai putin larga decit la cdmaa purtata de barbatii unguri.
31

www.digibuc.ro

Cind rominul a purtat camasa cu purnnarii brodati, ungurul fie ea'


a pastrat mineca foarte larga ca slovacii sau rutenii
fie c a
croit-o cu manset, oraseneste. Rominii pastreaza moda chimirului,
iar la ungurii bihoreni nu se mai intilneste de la inceputul secolului
nostru. Iarna rominii imbrac a. cioareci, in vreme ce ungurii pina
la primul razboi mondial purtau tot gaci ca si vara, dar dou
perechi. De unde si deosebirea in portul obielelor: cei dintii le infasoara pind la glezne, iar ceilalti pin5 sus de genunchi. Cojoacele ungurilor sint aceleasi pentru toate satele, in vreme ce cojoacele rominesti
difera de la un grup de sate la altul. La fel si cu sumanele. Cele romi-

nesti diferd de la sat la sat, fiind impodobite cu postav de diferite


culori si prin broderii, pe cind ungurii poarta un singur fel de suman,
decorat numai cu postav rosu sau negru. In ce priveste camasa feme-

iasca sint deosebiri atit in croi, cit si in decoratie. Romincele isi


ornamenteaz camasa prin broderii si cipca, iar unguroaicele cu fodre

de pinza. Unele poarta poale mai lungi, dar mai putin largi si impodobite cu cipca, broderii sau alesaturi si volanase, iar altele mai
scurte, mai largi si incretite la briu.
Fata de portul rominilor din zonele inconjuratoare s-au cristalizat de asemenea unele deosebiri. Sumanul bihorean este alb, pe
cind cel din vestul Zarandului este negru. Fata de Top ime, sumanul de
a ici este mai bogat decorat, in deosebi prin cusaturi, iar fata de Cimpia
Aradului suprafata ocupata de petele de culori este mult mai redusa.
Cusatura pe muchia cutelor la camilsile femeiesti, in Bihor este utilizata numai la pumnari, pe cind in zona Huedin, Topime, estul Zaran-

dului si sub guler.


In afard de aceste deosebiri, specificul etnic si artistic al rominilor bihoreni, apreciat de localnici ca frumos, se exprima prin culorile utilizate, imbinrile de culori specifice locului, terminologia
cromatica local5.1, ca si prin zeci de motive ornamentale vechi si
noi

intilnite in ambele subzone. Evolutia coloritului si

dez-

voltarea decoratiei locale, pe parcursul unei perioade de mai bine de


un veac, indica o continua prelucrare si innoire in ornamentica, in
funct ie de posib ilitat ile, gustul , mentalitatea si asp iratia spre frumos
a acestor locuitori, dovedind ca specificul etnic nu este ceva imuabil,
ci se modifica pe masura schimbarilor produse in conditiile vietii.
I De exemplu: cernit pentru negru, mnierualbastru negru, nAsfidit inchis
albastru mai putin inchis, nAsAditalbastru, nAbrAscrou cu negru din fire
rAsucite, ghiresviolet inchis, mogosrou inchise, etc.
32

www.digibuc.ro

Caracterul istoric al notiunii de frumos nu-i strain bihoreanului:


vine timpul ca ce ti-a placut odata nu mai e socotit frumos, se lag
acea moda, ca si cintarile vechi", si tot astfel frumosul urmeaza
unul dupa altul in portul nostru". In adevar, mimai intr-un singur
secol s-au inregistrat patru pina la sase tipuri de camasi femeiesti
si barbatesti, de cojoace, de sumane etc. si pentru fiecare cel putin
tot atitea variante. Domeniul artistic ofera un cimp larg de manifestare a schimbarilor in portul bihorean. Dar totodata se releva
pastrarea si dezvoltarea anumitor elemente care alcatuiesc baza lui
ornamentala si coloristica. Faptul a fost cu putinta deoarece mostenirea artistica a fost valorificata creator in cusaturile si alesaturile
efectuate de noua generatie, atit pe piesele lucrate in cash' cit si pe
cele confectionate de mesteri. Aceasta permanenta relatie dialectica
dintre vechi si nou, asigura si explica imbogatirea continua a ornamenticei populare bihorene, de la vechiul stil geometric Inca puternic
reprezentat, la decoratia florala redata in aceeasi tehnica, ping la
stilul fitomorf si zoomorf.
In ultimul deceniu in Bihor s-au creat conditii materiale cu totul
noi, in urma avintului luat aici de sectorul de productie minier-industrial. Un numar insemnat de locuitori din ambele raioane, printre
care si femei, s-au angajat ca muncitori la marile lucrari din raionul
Lunca Vascaului. Specificul muncii, noile resurse materiale, precum
si contactul pe santiere cu muncitori industriali din diferite tinuturi,
fac ca bihorenii sa poarte in zilele de lucru tot mai mult piese lucrate
din materiale de fabrica ori cumparate gata la magazinele de confectii.
In zilele de sarbatoare continua sa fie infloritor portul specific
celor dou subzone bihorene Vascau-Tarcaita si Pietroasa-Rosia
in care se reflecta cu aceeasi mdiestrie talentul artistic al vestitelor alesatoare sisusatoare din valea superioara a Crisului Negru.

www.digibuc.ro

ty:

,
631

13. Tindrd nevasid in post de iarnd

www.digibuc.ro

.4

*
0

...I

,I

0 *
ki

14. Port teme


tesc

zache

cu

model uou

%4

Q .1''
..i. ''''
%, ':'
v.
a.

""1"."'-'1".9.',ZP:

fe,

%L.

.**

'r

'T"

1:

,
LI

4).
L__.

www.digibuc.ro

rre

r^,

N.

-
.

15. Port de clie-

tndtor la nuntci
din Crifttor

www.digibuc.ro

1.T

4.9c
.**
,r4 %--.14"'"*:-

;0

4:1

sv

6;0

?.
"I`
,

...:.

:041 JC/

%;

****.V.'8"-'1

''',

I ht

.1

tick

.1.0v-*06

Z.--

0,0*

1111+.4 :115:1:":"t".-4F9'.. *-;.


cfIc

;417'

4 14 1.

"-t7.

V''-

, ,-

A `-'
.

it .

,-..- -...1.-vb-.1.
-*CA.- t,TA.:-.*
, a +..r:S^r.
1. 1* 7---:'"...
c :,
.
.
4-

..........
c Al

..',

tn., --....,t- ",-v-rir"' Mal,-

0.. $
rt-, 11Asetft
e'

'`.

i .-

.1:14171,'..1 Vt Ir. 1

ra

1 ;
-'g k gl

'..

,,,:tr ,.

'''
`F'b .8Z

,:... ty:

__

' ---A1;711

'

1'

..,

40"

..

''at

."

At

16. Fa Id mare qi nevastd tindrd in port din


nord-estul Bihorului

www.digibuc.ro

"^"eCV

;-

'1

1, I

4,0 .4
.01

.0

p":4,6
itpiti 2

'2

COki,..ortroks
.

4.
,

0,-411.414.;

iJ
'

1.1

;.

17. Ace Iasi port din spate

www.digibuc.ro

atno

...010

sit

)
..

4.

.1.'

I
1.,
Z.1

L'reossai
.

7
m+4111,7.
:11

us_

18. Basma de catilea cu motive florale cusute cu Indtase coloratd-

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

20. Poet

"

..,

se

,7?-"

41:

1.,

.,.

,;

.ed"'

1./

e.r

"

1;

;; j J
?

,F,

-4

.1

:01;

141

.4

041 A

11

TV4

>

1
,

..

_I

..'

tri

I .1

,,...--;"

...

i
.

'...1

',

..
d'.

eiv.r

411110;

"-

Afc

LIE

1.

1.:4i 1.)

....

';.1.:

--

Li

:.
)

i--'

'4,4 1 1111'

Artf.

rf

0
I

r,.

i
VI.

i!''.1'*
I._

..

' t- -1:j

- _LAIL.

-1

1-7

i jli-'1"

I
.i

www.digibuc.ro

11

4i

..4-

11

IA

21. Vechtul hp de port femeiesc de yard

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

23. Port actual de yard

tt
-4,,4"40441.
.1;

-A,

e
1

rc+1,t+

'

oF

'

."

,-;-ti

.AI- .

rh.114
red.

cu
4r4J,.

6
;.;:k -

www.digibuc.ro

.* 1.5

a,

Fa

*ft-

.!

te 3

c%

24.

Part litte-

ra. actual penIra iarnd

www.digibuc.ro

79.

" "'A

"LAI

:"' V
ss.

:4.

-4

e
,

r
.

\I

4014*$

-%-tf

Acs,

4*,

25. Ace loft

port, vdzut din spate

www.digibuc.ro

Yr:

;4

4o

'

,4oept.0
- 11

I ...

t.
r

44 4, joilik

) a or 'f
.

t
,

!..

e1011i
0

Li

04)-4' p#44

I. *Ps
.11

.
n

26.

Ttp de
dtn

femeiese

vestul

port
sud-

Hato; u tut ,

cu cope coltanesc"

www.digibuc.ro

IV. Sutnau

www.digibuc.ro

27. Gdleala capului la &Wine

`vm"i'".

46,* 1:1P

4
t-r.e
-wr

www.digibuc.ro

28. Port actual


de valet

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

II ,

..L

rc4,4e<1

I3

e-<

111...

30. Interior de locuinfd bihoreand

www.digibuc.ro

31 . Locuinfd din Bihor

www.digibuc.ro

GLOSAR
Barta: ornament de carton impodobit cu panglicA coloratfi,
mArgele si oglinzi, purtatA de mirese.
BInf, binfanesc: denumiri populare locale pentru orasul Beius
si obiectele lucrate acolo (cojoc binsAnesc").
Bitup: saricit din piei de oaie, purtat pe timp de ploaie cu
blana in exterior.

Brafe: ornamente cusute transversal de-a lungul minecii:


la urafir, peste cot si jos de cot.
Brine lefte: cusaturl. ornamentall executatA in puncte cruelsesti, in lungime, pe dou rinduri paralele, impungind
in urma si iesind inainte. Pe fatA rezultA numai diagonale incrucisate, iar pe dos spar dou5, linii paralele neintrerupte, una simplA si alta dublA.
Broderie plind: Vezi fufeste.
Ceapsd (ung. csepesz): scufitA peste cortni sau peste conci.
Cernit: negru.
Chingufd: bentita asezatA orizontal la baza gurii cfimAsii barbAtesti.
Cipcd: dantelA.

Ciupag: pieptul cAnasii femeiesti.


Ciupag cusut pe crefuri: pieptul cAmAsii femeiesti cusut pe
muchia cutelor.
Ciur: o varianta a cusAturii ornamentale in fire trase. ConstA
in scoaterea si lsarea alternativA a cite trei fire in lung
si trei fire in lat si in beitucirea grupelor de cite trei fire
nescoase (toledo).

Ciur figdnesc: dantel fAcut cu acul la gaci si, mai rar, la


mineci pentru realizarea unei incheieturi ornamentale

a latilor.

55

www.digibuc.ro

Cirpa: stergar mare din pinza de cas, decorat cu alesaturi,


pentru acopermintul capului.
Cirpd dupd cap: sal impletit din lin, colorat sau nu, de forma
triunghiulara. obtuzl.
Cirpitureascd: tehnica de cus'aturi simpl, corespunzAtoare
surfilatului, folosita spre a evita desirarea materialului

la capete 1 la cirpit.
Coh, cohdnesc: denumiri populare pentru Vaseau si obiectele
lucrate acolo (cojoc cohnesc").

Cojoc: denumire data in Bihor piesei de imbracaminte confectionata din blan, croit cu despicatura in fata, indiferent

daci este scurt ori lung, cu mineci sau fara mineci. Spre
deosebire de pieptar.
Cormi: pieptratura femeiasca in care pfirul se impleteste
si se infasoara pe doul conciuri asezate in sus de hureci.
Cruciseste: vezi brineleste.

Felega: stergar din pinza de casa decorat cu alesturi.


Fire trase: cusAtura ornamentala ajur.
Fodrd: volan de pinz ori cipc folosit la camAsile femeiesti

(minecl, git) si la poale.


Fufeste: cusatura ornamentall lucrat in lung cu impunsiiturile una ling alta spre a realiza broderie plina. Se executi fie pe fire numrate, fie dupa scris" (desen).

Gaci (ung. gatya): izmene scurte si largi, din pinz alba tesuta
in casa.
Ghires: violet inchis.

Lat, lafi: latul pinzei, dimensiune avut in vedere la croitul


pieselor de port si de uz casnic.
Mnieru: albastru inchis.
Mogos: rosu inchis.

Ndbrdsc: rosu cu nevi' din fire rgsucite.


Ndseidit inchis: albastru mai inchis.
Pens: flori naturale sau artificiale.
Pteptar: cojoc infundat care acoper5. pieptul si se incheie intr-o
parte. Spre deosebire de cojoc.
Fired bund: tesatur obisnuita cind se nevedeste pinzeste,
adica doul fire in fiecare dinte al spetei, egala in urzeala
si bateala.
Propoadd: stergar mare din pinza decorat cu broderii, pentru
acoperit capul.
Pui: clin sub brat la chinhsi.

Fumnar: manseth brodata sau nu, la amass femeiasa si


brbateasca.

Roc: haing scurta cu croi orhsenesc (germ. Rock).


56

www.digibuc.ro

Scafatura: cusAturA ornamentali executatA pe muchia cutelor


(pe creturi). Fiecare muchie a cutelor alcAtuiete un punct
de motiv.
Spacel, spdtoi: ciniae femeiascA scurta, ie.

Spetle: aplicatii deasupra umerilor la cAmlile femeieti


i bArbAteti.

Strai(d: traistA din tesaturA de Hill sau cinepl, pentru sfirbltori fiind decoratA cu dungi sau alesturi colorate, pur-

tatA de femei i bArbati in mina" sau la umAr".

Suman: hainA lung& din pAnurA albA, decoratl cu postav


colorat i cusAturi (bulg. sukmanu, sirb. sukman). Vezi
tundra'.

5'ire: rinduri de broderii in lungul minecii.


Tdu li: slovaci.
Trdsurefte: cusAturA, ornamentall pe fire numArate, pe toatA
lungimea sau lAtimea modelului, executat inaintea
acului.

Tundra (ung. condra): denumire sinoniml cu sumanul.


Zadie: ort decorat cu alesAturi ori cusAturi, purtat de femei
peste poale, iar la bArbati peste gaci.
Zddieste: nevediturA un fir in fiecare dinte al spetei, obtininduse pinzl zAdiete pentru alesAturi.
Zgardd: lAtitar din mrgele mici colorate, purtate de femei
in jurul gitului.

www.digibuc.ro

BIBLIOGRAFIE
Apolzan L.
Portul si industria casnicd textild in Munfii
Apusens. Bucuresti, 1944.
Bfinfiteanu T.
Arta populard in satele specializate din sudul
raionului Beius, regeunea Oradea. In Studii si cercetiiri

de istoria artei". Bucuresti, 1954, an. I. Nr. 1-2.

Barit G. Porturile rominesti. Calendarul, Brasov, 1860.


Bunyitay V.
tdsdtl

A vdradi piispoksg egyhdzai a Pitspoksg alaPi1566

hug. (Parohiile episcopatului de Oradea

de la intemeierea acestuia pina in anul 1566). Nagyvitrad,


1884.

Bunyitay V.

Biharvdrmegye oldhlai s a vallds-uni6. (Rominii

din judetul Bihor si unirea religioas). In Artekezesek


a trtneti tudomitnyok korbbl, Budapest, 1892, vol.

XV, nr. 6.
Comp D.

A lbum artistic. Sibiu, 1904.


T ex tilele in zona Muntilor Bihorului.in Studii
Duniire N.
si cercetri de istoria artei", Bucuresti, 1954, an. I. Nr. 1-2.
DunAre N.

A speae ale artei PoPulare in raionul Peius, regtunea

Oradea. Ibiden2, an. I. Nr. 3-4.

Frincu T. si G. CandreaRominii din Mu's:0i Apuseni (Mo(ii).


Bucuresti, 1888.
Gunda B.

Magyar halds az erdlyi romdn tipi m kvellsigre. (In-

fluente maghiare asupra culturii populare rominesti din


Ardeal). In vol. Magyarok s romnok", Budapest, 1944

vol. II.
GyiirIfy I.

A fehetehordsvagyi magyarsdg viselete. (Portul

maghiar din valea Crisului Negru). In Magyar nemzeti


muzeum nprajzi osztMydnak rtesitbje", Budapest, 1912,

an. XIII (VIII) Nr. 1.

59

www.digibuc.ro

Ja K6 Zs.

Bihar megve a tarok pusztitds elott. (Judetul Bi-

hor inaintea pustiirii turceti). Budapest, 1940


Lenin I. V. Opere. vol. III (Dezvoltarea capitalismului

in Rusia). Bucureti, z951.


Lenin I. V.
Opere, vol. XX (Cap. Note critice in problema
nafionald). Bucure,ti, 1951.
La ce moftenire renunftim? Bucureti, 1953.
Lenin I. V.
***Magyarseig Neprajea. Budapest, 1937, ed. I; 1941, ed. II.
Marx i Engels
Despre artd fi ltteratuul. Bucureti, 1953.
Moldovan S.
Zdrandul fi Munfii Apuseni ai Transavaniei.
Sibiu, 1898.
Opteseu Gh.

Problemele rominefti de artd fdrdneascd. Bucu-

reti. 1940
Pataelli L.
Rominii in rdscoala lui Petru

Seghedinaf

1735. Bucureti. 1947Pavel C.


Locuri fi oameni din Munfii Bihdrii. Contribu-

punt la etrografia Bihorului. Beiu, x926.

Pavelescu Gh.
Cercetdri folclorice in sudul jud. Bihor.
Sibiu, 1945.
Popoviei M.
Monografia comunet Seghifte. in Transilvania",

Cluj, z91z, an. 42. Nr. 3.

Popovici M.

Contribu(iuni la rnonografia comunei Leheoeni.

Popovici NI .

Mesersafi fi negustori romini in cercul Vai-

Schmidl A.

Das Bihar-Gebirge an der Grenze von Ungarin

in Transilvania", Cluj, 1912, an. 43. Nr. 6.

cdului. In Transilvania", Cluj, 1914, an. 45.

und SiebenbUrgen. Tinutul Bihorului la granita dintre


lingaria i Transilvania). Wien, 1863.
Selagian
Bulean A. Portul fi industria casnicd din pldfile Beaq ft Vagelu (jud. Bihor). in Transilvania", Sibiu,
1942, an. 73, Nr. 7-8.
Stalin V. I. Marxismul fi problema nafional-coloniald.
Bucureti, 2949.
Az erdlyi romdnok feuddlizdlddeisa. (Peuda-

Szkily G.

lizarea rominilor din Ardeal). in vol. Tanulmnyok

a parasztsg trtnethez Magyarorszhgon a 14 szzadban",

Budapest, 1953.

***Trachten Cobinet von Siebenbiirgen, 2729, Album manuscris,

Sectia Stampe, Biblioteca Academiei R.P.R.

60

www.digibuc.ro

LISTA REPRODUCERILOR
In text
1. Poart5. veche (Cimpanii de Sus). Col. Muzeul Satului.
2. Cfimas5. femeiascA spatoi4 (Cimpanii de Sus). Col. MuzeuI
Satului.
3. SpAtoi cu guler rsfrint, cAmas scurtA femeiascA din subzona Vasc Au-TArcAita, dezvoltatA sub influents Cimpiei

Aradului si vestul Tarn ZArandului.

4. CAmasA femeiascA lungA", odinioarl specificA intregului


Bihor, intilnit si astAzi in satele din subzona PietroasaRosie .

5. Poale cu fodr din sud-vestul Bihorului.


6. Suman specific Bihorului, purtat de femei si bArbati, creatia
sumAnarilor romini din Sirbesti.
7. Cizme vrzfiresti" din piele de capra, lucrate de mesterii
romini din satul Vrzara (subzona Vasciu-TArcAita).
S. Zgard 5. din arm& (drod") si mArgele, pentru mirese (subzona

Pietroasa-Rosie). Col. Muzeului de Art Papulari al R.P.R.


9. ZgArzi" din mArgelute colorate, cu diferite variante ale
motivului popular zAluta", purtate de fetele mari si
nevestele tinere.
io. Zgard5. din mArgele si bAnuti, pentru neveste (subzona
Pietroasa-Rosia). Col. Muzeului de ArtA Populara al
R.P.R. Bucuresti.
Ir. Tip actual de cAmasA bArbAteascA, specificA pentru subzona

Pietroasa-Rosia, caracterizatA prin prezenta pumnarilor


cusuti cu arnici rosu, precum si prin broderia albA pe
piept si la spetle.
61

www.digibuc.ro

12. Cojoc binsAnesc; impodobit prin custuri de linicil in


form de ciupi. Tip creat de cojocarii din Beius, pentru
nord-estul Bihorului.
In alettPa textului

13. Tinrl nevast in port de iarn specific pentru nord-estul


Bihorului (subzona Pietroasa-Rosia),
zgard5." si rnArgele.

impodobita

cu

14. Port femeiesc cu zadie model nou decorat cu motive


zoomorfe (subzona Vascau-nrcaita).
15. Port de chemAtor la nunta din Cristior (subzona VascAuTrcilita.).

16. Patii mare si nevast tinr in port din nord-estul Bihorului. Prima cu zadie de Banat", a doua cu zadie neagr

din lin" cu cusaturi.

17. Acelasi port din spate.


18. Basma de catifea cu motive florale cusute cu mAtase colo-

ratii. Modil dezvoltat aici sub influenta maghiarelor

din TArcaia. (din vecinfitatea Beiusului).


19. Cojoc coh5nesc: scurt, fail mineci, impodobit prin aplicatii de piele si cuaturi din linicl coloratfi. Tip creat de
cojocarii din Vascrtu, pentru sud-vestul Bihorului.
20. Port femeiesc 'de iarnA, ipe.cific'pentru sud-vestul Bihorului.
..

21, Vechiul tip de post femeiesc de vara din Bihor (Pietroasa).


22. Port barbatesc de varil din subzona Pietroasa-Rosia.

23. Port actual de var din nord-estul Bihorului.


24. Port tineresc actual pentru iarna (subzona

Vascriu-

Tratita).

25. Acelasi port, vlzut din spate.


26. Tip de port femeiesc din sud-vestul Bihorului, cu cojoc
cohAnese.

27. G5teala capului la bfitrine, cu felege pe cap, basma si


pfirul fcut cormi" (nord-estul Bihorului).
28. Port actual de var din sud-vestul Bihorului (subzona
VascAu-Tarcaita).

29. Port vechi tatrinesc de bfirbat, pentru iarn (sud-vestul


B ihorului).

30. Interior de locuint5. bihorean (Pietroasa).


31. Locuintii din Bihor (Cimpanii de Sus, subzona VaseiuTiircilita). Col. Muzeul Satului Bucuresti.
62

www.digibuc.ro

Planfe in culori
I. Zadie bAtrineasca (zapreg") cu cusAturi colorate (subzona
Pietroasa-Roia). Colectia Muzeului de Art PopularA al

R.P.R. Bucuret.i.

II. Cojoc ,,binAnesc" (subzona Pietroasa-Roia).

I. Cojoc cohAnesc" (subzona

VacAu-1 ArcMta).

Muzeului de Artti Populard al R.P.R.


IV. Suman tineresc din satul de sumAnari Sirbeti.

www.digibuc.ro

Colectia

Resoonsabil de carte : Raul Sorban


Tehnoredactor : Sanda Negru
Corector : Eltsabeta

Renyi

Dal la cules 06.02.57. Bun de Apar 03.06.57. Tiraf 5110 ex.


Hirtie Boioheliogravurd de 120 gr. m.p. Ft. 700x1000/16. Coll
ed. 3,84. Colt de lipar 4. Ediaa 1. Comanda 2908. Planse hpo
4 A. nr. 5630. Pentrtl bibltotectle mkt indicele de claslficare
74176

Tiparul executat sub com. nr. 226 la Combinatul Poligrafic


Casa Scinteti ,.I. V. STALIN". Bucurestl
R.R.R.

www.digibuc.ro

'

111
1,
1

11

'

111. 111111

,
I

IFII

14

71
-

.1

11

111

ilrl

tri

41

-11

11

!
1

111
11

Ill 1
11

VI'
'III

.111 1
111
11

-urt

III
1

11

'RN
vil

II

IN
1

1111
1.,

1
11

III

0 IiiIN

4411' I. 1

,1

Ill

,,,

III

__ _

1
VII

III

11

41

111

1111

. 1iiillil

N.

11

41S
1111

11111
III
1

11111

III

II II1
III

11171

111

111
11
1

.c1111

VIII
1 111
14,4:1';
1

'9111
A
A

I ifIRi

a Lk

IL'11

III
11
11
I. kb. k

17) 411
i 11

'

IA'
1
II111 11
'Irrt '
1
1,

11

, '4111

111

l'.:.:

III

'
,

IN

11111

1.

k1

*1 1110IVIII

111-11.
11 .v.

111

111

1114

11111
."
111111 11111
1
1111
lly 1 1111
111
11111

IIN..

114-

11'
111 4
111n.41)
11111111,1111

',lir

V.

ill

1111p411
1..1'T'tit 11171141111
11111
4114,414111110
,Ivi.+411wci.411

11

.N

AIN

,,,,,

II.(11111
IL

'

.11111111

1111410'

,,,10 111

111

III
Ni

4.1.,

-:\
1

1.11911 '1:1 i

Iiiiif1;lpt41,1
.1111,111rvil
TIN1111.1.111111V

11:iii 4."
'

,..

111'

III, 1111

1 F1

11

li-

'illi IV

1
Irk

VI .;

ili.
'

l1
1

11.

vok

41
1

11 VA

a 11
14`,:,.

411111,

ft1111411111Invo,
.,..em 41
111,7

'41,1 vi,,,,

I.,v.-

I/'

III
' 1N ilflh/ III

41111'

111
1,

11NiOi

111;-11, III., ,I,

11111

111
-

17
_-__ it!
11111 41111
41-1144:'1111ii11.1.411:.

411

1111
41

III

,A1111
' rim

1,4
111111111141111
4111111
.1111., ^:l.r111,
-1N4'.

1111C.

ill

111111
111
III
III

1111

,4, .1,1, ,

i'i

11

11

-6.
i**V4I11;141 T
11"
.

'11

,{1 11
4111
III

"

11

_ 1
kkk

11 1 4111111 1111111i
il 111
ofillrill11.
411
III ,erlit
-'11
1111 11411
4

4111
IINNIrc
III.
mill !loom
1 ill

1111 I 411r1
IRIIIiiir 1
(

VII 11411.1

11111p I 11

1111
11
11
11`411
111 1
11
1111
111
111
11
1
1

1
11

-1,

\ .,141

.11,111

1111

III111:i.
Ii.

III.
I y 111

1111
III
II

I,
III III,44.1

111
11 111,
k .4,

11

www.digibuc.ro