Sunteți pe pagina 1din 85

www.digibuc.

ro

CAIETE DE ARTA POPULARA

CORNEL IRIMIE

PORTUL POPULAR
DIN
TARA OLTULUI
ZONA AVRIG

EDITURA DE STAT PENTRU

LITERATURA

www.digibuc.ro

SI

ARTA

Fotografii: M. Juga
Desene: J. Fabrillus

www.digibuc.ro

CAIETE DE ARTA POPULARA

CORNEL IRIMIE

PORTUL POPULAR
DIN
TARA OLTULUI
ZONA AVRIG

EDITURA DE STA T PENTRU LITERATURA SI ARTA

www.digibuc.ro

Out

Rupee

Cohem

Ilage

Hogh

finfina

r I1d01:
ogata-Ditean

anulete

oluple

Crihal(Ta
r/-.1

omana

Ca/ali
Cincsor

Rua,.
/You/gamin

fe/diaare

_ AO

I -mo iudgoar

Iiilmed:q

fin4HR

Sercao

.
0 Onthitlec/ea

... simbils,:lra
011e.I

soaa

,.,.o
t.liu.sar

Ifindre

Hu 61.2 0 Ileni

0Todenta

<k"
(Z)
No

ueneha
d-s

Pardu

co

o arid

Q1/4'%.

Pgrsant

*cts

Sink
cisierd'i 70017.60flnA o' Siecisfren/
Oh.gba
"" .db
.
'-goo
rpapd-dd Ikea
L Haven/
kJ? PTarlaIasi h Sdisciar;
o Scroll
S'
114
Vac/deo
'c'BerivaiimOOPeop,icel
.05ccrivu
drgmentpciom
..6(C,57ielOhAec,104;,,,,
Saralagreja grpaptd-S ili,ga_t/.5
0
&sac)
echi -ftecea
. .ponimbecup
opreao CiHisoare
Broth/
vrig
-d-s
1
pre
.pcae..1
0
bre& fiejeci
amboaca o C`gu'4-

oe47,6,

4,

oReco.qa

7am
OS

bend

Porcesti

ZONA FIVRIOULUI

asOk
ZONA

F15101.'

www.digibuc.ro

10

t5f1,

n putine locuri din tara noastrd apare atit de limpede


ca in zona Avrigului adevgrul cd portul popular al unei
anumite regiuni reflect modul de viata al oamenilor.
In aceast parte de apus a Tarii Oltului, conditiile istorice, mai ales
cele economice 0 sociale, au avut un rol hotdrit in determinarea unui
port caracteristic, ca 0 in intreaga lui evolutie din cele mai vechi timpuri
pind in zilele noastre.
Lucrarea de fata, izvorit in primul rind din cercetri directe intreprinse in fiecare localitate, cu observarea atent a pieselor de port, intregad cu fotografii, alese din citeva sute, 0 cu desene, se bazeaz6 0 pe o serie
de documente 0 lucfdri grafice inedite din sec. XVIII 0 XIX. In numeroase
cazuri ne-au fost de folos relatdrile 0 datele ce ne-au fost puse la indemin'd
de unii profesori 0 invatatori din aceste localinti, dintre care nu putem
sd nu pomenim macar o parte, cum ar fi cei din Avrig (Iacob 0 Elena
Chia lda, Maria Bucs,ia, Maria Lfizroaie, Ioan .0 Maria Dancu, Gheorghe
Matei, V. Radutiu), din Sebeul de Sus (A. Mihalache 0 I. Nistor), din
Porceti (Pantelimon Contora), din Racovita (Ionica Popescu), din Po-

rumbacul de Jos (I. Nistor .0 Gh. Nistor), din Porumbacul de Sus


(Nicodim Anghelea 0 Irimie Palopn) 0 din Sdrata (Victoria Marcu).
AlAturi de portul celorlalte zone din Tara Oltului (zona Fagaraplui
0 zona Peranilor, de la Sercaia la Mateia.*, fiecare constituind un alt
o Caiet de arta populard ), prezentarea portului din zona Avrigului intregete imaginea despre varietatea 0 bogatia acestui gen al creatiei populare
in cadrul unei intregi regiuni, cuprinsa" intre Olt 0 Carpati, in sudul Tran-silvaniei.
5

www.digibuc.ro

DESPRE ZONA AVRIGULUI (ASEZAREA I SATELE, MOMENTE ISTORICE,


DETERMINARI ECONOMICO-SOCIALE, RELATH I INFLUENTE)

Atit prin aezarea ei, cit i prin complexul de conditii ce au determinat viata comund a oamenilor de aici, zona Avrigului s-a conturat Inca
in feudalism ca o unitate cu caracteristici proprii ce s-au precizat treptat.

Tocmai aceasta structurare in timp trebuie cunoscuta in ceea ce are ea


esential, pentru a intelege valoarea practicd, sociald 0 artistica a portului
local.

tnchisa 0 ea ca i zona FagaraFilui intre Olt 0 Carpati, brazdata


de riuri scurte ce se grabesc parca s sporeascd apele tumultuoase ale
marelui riu, care-0 pregatete aici puterile ca s dea asalt muntilor i
s rdzbeasca prin trecatoarea de la Turnu Ro01 in altd tard (aceea a
Lovitei), zona Avrigului st sub obladuirea unui strajer preistoric, a
muntelui Suru.
Tocmai in locul unde Oltul incepe s facd un unghi drept i cotete
spre sud, e aezat Avrigul, grupind in jurul lui o seamd de sate, care
privesc zbaterea apelor hotdrite s sparga lantul Carpatilor, dar cata in
acela0 timp spre muntii Sibiului i lumea din cuprinsul lor. De aici, dinspre
Sibiu, istoria aduce Avrigului i satelor din jur conditii speciale ce se rdsfring in zeci i sute de ani pe trunchiul vechi al Tarii Oltului intregi pi
poate i asupra unor regiuni mai intinse.

Venind dinspre Fagara* catre Avyig, indata. dupa Arpa*, observi


inceputul unei schimbdri de peisaj. Terenul pare mai frmintat. Pe esul
dinspre Olt 0 munte apar un fel de mupiroaie uriae lingd care stau tupilate satele, pastrind linia riurilor. Sint grupate aici: Sarata, Porumbacul
de Sus 0 Porumbacul de Jos, Avrigul, Racovita, Sebeul de Sus 0 Sebepl
de Jos 0 ultimul pe malul sting al Oltului Porcetii. Mai distantate
decit in zona Fagaraului, dar in schimb mai mari, toate aceste sate prezinta
chiar de la prima vedere o infatiare noud. Casele de lemn sint o raritate.

Cladite din piatra 0 din cardmida, sint wzate una linga alta pe riu ori
de-a lungul oselei, sau i pe riu i pe osea, formind o cruce (ca la Porumbacul de Jos, unde satul e impartit de osea in Suseni i Joseni). Luminate
noaptea electric, unele (Avrigul i Porcetii) par mici ordele; Avrigul cu
cei peste patru mii de locuitori ai si chiar ar putea sa. fie.

Lupta omului cu natura s-a dat si aici din cele mai vechi timpuri,
pecetea strdaniei lui intiparindu-se in felul cum e lucrat pamintul pina
in malul apelor Oltului, in felul in care fiece poteca a muntelui arat
locul pe unde coboard din virfuri mii de copaci spre joagare, cit 0 in chipul
6

www.digibuc.ro

<

'

r--

(7

tug,

(1-$

.u'..

' - .',

Ji : ..41

0(

A,

/1.

-_.'

,..

N.A.

..

'. 6:4...

6.

r'

,
. '

'-f1)14r I-C

At'

1,e:

;itc

: to.

id,, . tl

ql rz,
Pt

w.si.' .

tiiir.,;.
P

'..

"

- , ...,..-,

.... 7,{_i

r4
A

'

_ .. .

6.,

.
,

L...

jlt Z 'A.

rto

P 1,.. .n..
If ....

..,..:*..'i

. '50 ,v
rolv- r
no,?..,1_,

41.

'n'
'- . U

C1

.
t(1.544

'

CI

,'"

''t.k:. . . .7'

-.'

'

1. Flew& i fete din Racovila la sand, pe qesul Oltulai

in care apa riurilor a fost strunit s mine piuele, viltorile, morile, uleinitele, daracele .a.m.d. Toate aceste instalatii, ce se numdrau cu zecile,
deservesc iar sele de tip arhaic, mai cu seamd, deserveau
satele de
dincolo de Olt (Colun, Glimboaca, Scdate, Bradu, Boita, Tfilmcel)
ce se insird ca niste margele linga firul apei i constituie punti vii cu
4

lumea Ardealului.

.. ,..A.."..

I: ,,v

''

Ulla.

.,

r.

,..1.
51

Satele fAr tara >, asa numite de popor din veacuri,

sint tocmai acestea, fcind feature cu Valea Hirtibaciului i regiunea


Tirnavelor.
7

www.digibuc.ro

,...- I

_KY.-,

spa
4

.-..,

--161.-

Aceasta aezare a zonei Avrigului explicd in parte i specificul portului,

in a cgrui dezvoltare se simte mai demult influenta oraului Sibiu 0 a


centrelor industriale textile din jur (CisnAdie etc.). Folosind mai devreme ca in alt parte materiale fine de fabrica sau de atelier 0 stimulat
de influenta portului sdlitean, portul popular din zona Avrigului s-a dezvoltat totui pe o linie proprie, creatoare. Oamenii din zona aceasta afieaz, Mr% a jigni, un simt de superioritate i mindrie in legAtura cu portul
lor, care de multe ori a pus pe ginduri pe conducAtorii feudali i pe burghezii oraplui Sibiu din sec. XVIII 0 XIX, nevoiti sa interzicd in mod expres,
prin ordonante speciale, preluarea unor piese din portul rominesc de cdtre
sai. Procesul de influentare era deci reciproc, cu toat situatia inferioarA
a rominilor, relatiile de convietuire fiind puternice, iar gustul popular
apreciind calitatile artistice 0 practice ale portului, indiferent cui ii
apartinea.
Istoricete, se constatd in zona Avrigului aezAri omeneti din timpuri

strvechi, lucru explicabil prin apropierea pasului de la Turnu Rou.


Mention Am cd, nu departe de Avrig, la Caolt, peste Olt, se and cel mai

mare cimitir din epoca dacic cunoscut in tara noasted pind acum, cu
peste trei sute de morminte, la care sapd din 1954 arheologii Filialei din
Cluj a Academiei R.P.R. i la care colaboreazd i Muzeul Brukenthal din
Sibiu. Pe drumul de la Turnu Ropi au trecut, apoi, sute i poate
mii de ani turmele de oi in transhumanta, pe acolo pe unde au fAurit
drum romanii, pe acolo pe unde necontenit tree oamenii dintr-o parte
in alta, minati de nevoile lor fArd de numAr.
Inainte de secolul al XII-lea, satele de aici trAiau sub forma cnezatelor i voievodatelor. Trecerea la regimul feudal, sub stdpinirea coroanei
ungureti, a acestei Terra Blahorum nu oprete procesul de formare
a acestei ri romineti, a Oltului, din care fAcea parte 0 Avrigul,
0 care avea precum se tie numeroase legAturi cu tarile romineti,
de dincolo de Carpati.

Din aceastd tart a Oltului se desparte la venirea sailor parlea de


rasArit, de la Avrig la Turnu Rou, teritoriu de o deosebit importanta
strategicA i comerciald pentru acea vreme, intrind in teritoriul liber
sAsesc cu conditii diferite de cele ale Comitatului FAgaraului. Rominii

rdmin liberi, cu toate incercdrile feudalilor sai de' a-i stdpini. Istoria a
demonstrat recent cA alturi de satele romineti existau i sate saseti cu
iolagi sai, fapt care explicd apropierea In cadrul acelorai clase sociale.
Din grupul pe care astAzi ii formeazd zona Avrigului, satele Sdrata,
Porumbacul de Sus 0 Porumbacul de Jos rdmin pind tirziu, la 1848,
8

www.digibuc.ro

in districtul Fagarasului. Apropierea lor de teritoriul ssesc, pe care


traiau satele rominesti libere, exercita asupra Mr atractie si influenta.
Influenta puternica exercita in acea vreme asupra zonei Avrigului, ca
si asupra Tarii Oltului, centrul Sacadatelor, ce apartinea de Comitatul
Alba, cea mai mare localitate romineasca de atunci, invecinat direct
cu Avrigul.

Faptul ca la Porumbacul de Jos, in cadrul districtului Fagarasului, functiona unul din cele cinci scaune de judecata din district si
ca aci isi are resedinta una din cele trei circumscriptii din tinut in
secolul al XVIII-lea Wa acestuia o greutate specifica proprie, care
intr-un anumit fel ii oferd posibilitatea sa priveasca mai des spre
Sibiu.

Revolutia de la 1848 aduce desfiintarea iobgiei si privilegiilor boieresti de la Porumbace si Sarata, dupa care urmeaza la 1872 desfiintarea
breslelor pe intreg Ardealul. Capitalismul grabeste in chipul acesta apropierea celor trei sate din Avrig si imprejurimi, colt care se dezvolta Ina-

intea satelor din zona Fagarasului. Pentru a face fata noilor conditii,
ingeniozitatea taranilor se manifestd in chip intreprinzator. Pe lingd
agricultura tot mai intensivd, satele se specializeazd in indeletniciri si
mestesuguri proprii: cardusie (Porumbacul de Sus), vostindrit (Sebesul
de Jos), negot cu vite (Racovita) etc., iar Avrigul devine incontestabil
centrul lor. Dupd primul razboi mondial, toate aceste sate apartin administrativ de Sibiu.
Putem conchide din toate acestea ca, de-a lungul feudalismului si
capitalismului, in jurul Avrigului se structureazd o zong etnografica,
o zond relativ mica, dar cu caracteristici proprii, atit in ceea ce priveste
elementele de culturd materiald, cit si creatiile spirituale.
Astzi, cind iei contact cu zona aceasta, totul aduce chiar de la prima

impresie a Sibiu. Cu cit te apropii si adincesti observatia spre trecut,


legaturile se impletesc intr-o baz comuna, mai larga, ce clesigur cuprindea atit zona Fagarasului, cit si zona Sibiului si bund parte din Tirnave.
Procesul de formare a zonelor a fost acelasi ca pretutindeni si aci, pre-

zentind in timpul feudalismului si al capitalismului incipient tendinta


de diferentiere, iar mai tirziu aceea de integrare.

www.digibuc.ro

CELELALTE GENURI DE CREATIE; CARACTERISTICILE, STRUCTURA


g EVOLUTIA PORTULUI POPULAR

Aezarea, dezvoltarea istoricd, conditiile social-economice i relatiile cu


regiunile invecinate au determinat o evolutie proprie pentru toate genurile
de creatie populard, in strinsd interdependenta una cu alta (oldritul,
gldjritul, pictura populard iconograficd, pieldritul, arta textilelor,
portul etc.).
Socotitd
ceramica a

ca fiind cea mai veche dintre genurile artei populare,


ajuns

aici

la

inflorire

deosebitd.

In secolul

2. Avrigeand cu pdioard pe cap f i cu recd1 hoizdresc purtat pe umeri


peste pieptarul de piele

7, 7,11131r1 3- "" 7t,"


r's

it/ I
.41.-

Ai.."

-ra

,L

p.

.e-f

,/

.011rei

"::"

:.k.121

..,?;

*"

www.digibuc.ro

rFfj

r_41

al

se aminteste
cd olarii din Porumba-

XVII-lea,
cul de

44-,

Sus au produ

pentru curtea principesei

Isabela de la Alba Iulia

citeva mii de piese de ceramicA, iar in conscriptia

oficiald de la 1721 sint


pomeniti nominal opt olari, dovada existentei indelungate a unui centru
ceramic important, ale

cdrui urme se mai lidstreazd azi doar in toponimia satului 0 ale cAror

produse nu mai pot fi

identificate cu precizie.
Glajarii de la Porumbac, cu mestesugul lor

/-

"Or

artistic, apar in scripte

tot la 1721, numarati


ca si cei de la Arpasul
de Sus intre iobagii 0
zilerii domnului de pamint. Dacd sticlAriile vechi

au dispdrut (acele officina vitrearia >>), in schimb

la Avrig arta aceasta con-

tinud pind azi, ajungind


in secolul al XIX-lea,

datorit mesterilor adusi


din Boemia si Moravia,
la

mare

dezvoltare,

infiintindu-se chiar si o
cooperativd de productie
Gh. Lazar .
In iconografie domind
piesele lucrate la Arpa

si Girtisoara; avem inst

3. Gluga avrigeneascei, lungd si bogat ornamentatd,


dei un aer deosebit ttniirului ce o poartei
11

www.digibuc.ro

ca cel de la SAcklate i Bola a cAror prezenta s-a fAcut .1


ea simtit.
Prelucrarea pieior devine o arta', in acea breasld a Cordovanilor
centre

de la Porceti, ce prepara i exporta meinA colorat spre Craiova i Viena.


Se explicA astfel de ce opinca dispare atit de timpuriu i de ce pe lingd
caltunul de pnurd se face i cAltunul de piele, redat in lucrAri de graficA

Inca' in secolul al XVIII-lea. CojocAritul a fost rAspindit, dar a intrat


in declin in ultima perioadd a capitalismului, incit astAzi nu mai existd
in toatd zona decit un singur cojocar, bAtrin i el, din Sebeul de Jos,
care mai lucreazd pieptare roii inflorate.
Arta tesaturilor merge insd crescind i imbogAtete interioarele, aldturi de mobila pictatd ce ia locul celei albe. Peretii sint impodobiti prin
culmile alese cu mAiestrie in rAzboi i in care, pe fondul alb al tesaturii

de bumbac, alterneazd vArgile cu motive geometrice in negru i rou


para focului sau singeriu. Chindeiele de la ferestre i icoane, patul cu
cdpatiie de perne alese etc. formeazd un ansamblu ce ne face sA bAnuim,

chiar dacd n-am cunote, existenta unui port bogat i rafinat. Arta
textilelor e legata de port i, datoritd manifestArilor obteti, obiceiurilor
de la nuntd i celor din timpul sArbAtorilor, in special al celor de iarnA,
ea capAtA o inaltA semnificatie socialA, deseori de naturA ceremoniald.
Costumul popular are aici, din punct de vedere social, o situatie spe-

cialA. El este port de toate zilele, dar e cultivat in mod intentionat ca


i la Poiana Sibiului, de pildA, drept costum de sArbAtoare. Observatiile
fAcute ne indicd in prezent o perioadd de trecere de la portul vechi spre
cel sAlitean, cu care e din ce in ce mai asemAnAtor.
Cu privire la portul vechi de aci, datele culese de noi pe teren pentru

reconstituire, cit i cele semnalate de S. Moldovan la finele secolului


al XIX-lea, coincid in bunds parte cu imaginile ce le-am descoperit la
Sibiu in unele lucrAri de graficd inedite din secolul al XVIII-lea (in
colectia Dr. I. Bieltz), cit i in alte documente iconografice ulterioare
(vezi bibliografia de la sfirit).
Cea mai importantd din lucrArile consultate este colectia Siebenbfirgische Nationaltrachten , cu treizeci i noud de guase ce reprezintd
tipuri de port din Transilvania i Muntenia, din a doua jumAtate a secolului al XVIII-lea. Doudsprezece plane infAtiFaza figuri de romini,
din care cele de femei sint tratate cu multd exactitate, pind la detalii.
In plana 11 (o mireasd romincA) se redd nu numai croiul fidel al iei
cu altita i cu obinzAli simple, dar se indicd, cu o precizie impresionantA,
cimpii ornamentali i culoarea ornamentelor, ca i briul rou purtat de
12

www.digibuc.ro

1"
9

LI

.-

1. ,

.4

4. le cu pumngi intorqi, din zona Aurigul

5. le cu fodori

.111'

www.digibuc.ro

mireasa in ziva nuntii. In alte plane (23, 29 0 38) velitura capului,


iile cu obinzdli i altit, cu motive brodate cu rou i albastru (Ore,
picaturi cu rop etc.), respectind i croiul specific femeilor casatorite cu
gura iei in stinga, ca i culoarea albastr a briului, apoi cratintele
invargate orizontal etc. dovedesc autenticitatea clesenelor. In portul
barbatilor (planele 25, 26), gluga, cioarecii, opincile, cojocul, i in portul

tinerilor (plana 27), camaa cu minec larga, punga de piele la curea


gi caltunii de piele ne due direct la identificarea principalelor piese de
port pe care le afMm i azi dupa cloud sute de ani.
Alta colectie ( Siebenburgische Landestrachten ), compus din noud-

zeci de acuarele, de un pictor necunoscut din secolul al XVIII-lea,


cuprinde multe plane asemanatoare.
Cele doudzeci i patru de figuri rominesti, publicate de Eugen Barbul
la Cluj in 1935, pe care acesta le considerd din secolul al XV II-lea 0 care

se afla in original intr-un codice la biblioteca Universitatii din Graz,


prezintd asemndri mari, unele pind la identitate cu cele din codexurile
sibiene.

Taranii romini, pictati dup naturd, cum rnarturise0e singur Franz


Neuhauser, in primii ani ai secolului al XIX-lea, poart costume similare. Litografiile colorate (Tirgul Sibiului, Dansul rominilor etc.) constituie alte documente autentice ale timpului despre portul popular, ap

cum nu avem in alt parte a tdrii.


Limitindu-ne in cadrul lucrdrii de fata la aceste mentiuni cu privire la
istoricul mai indeprtat al portului, vom incerca o caracterizare generala.
Impresia pe care portul din zona Avrigului o stirngte de la inceput,
atit cel vechi cit i cel nou, este de zveltete i miFare retinuta, de simpli-

tate eleganta, de ceva sarbatoresc. Numeroasele relatii ale zonei cu


influentele fatale nascute de aci au facut ca i firea oamenilor sd fie mai
deschisd. Croiul pieselor de port, f olosind cu vremea materiale mai fine,
a tinut sa arate bogatie i varietate. E un port ce se cere expus. Chiar

atunci cind imbracd haine groase de iarna, avrigenele mad s fie


cochete. Ornamentele joacd la rindul lor un rol principal, dau viata costu-

mului, uneori tree chiar pe planul intii. Culorile de bald in ornamente


sint negrul, albastrul i roul, cel putin in trecut, realizind acorduri sobre,
dar inviorind i inclzind suprafata alba. Regsim aceea0 gama. 0. in
tesaturile de cash'. Preferinta pentru negru poate sd fie mai veche decit

la Sa1i0ea Sibiului, dacd tinem seama de buboul negru.


In structura generala a portului, la cel bdtrinesc se observ i astazi
unele deosebiri intre grupul de sate de la est de Avrig (Porumbace i
14

www.digibuc.ro

6. Ceima.76 beirbeiteascd cu pumna#

:31r pit:
/.

'

6. Cama0 bdrbcileasca cu pumnafi

7. Briu lut batrtnesc

!?

ill

ti,
,

,1

'I

PI

i
Ft

.14

14
; 4I

Is

Fl

.'"..17M"

i
,,,,1-,m ,.,,,,..

www.digibuc.ro

,
, ...

'4

-1-,`"...c.,.....--:

Sarata) i cel. de la Avrig spre vest. Bdtrinele din Porumbace i Sarata


poarta i acum pomeselnecul fagarasean.
Pe linga asemandrile generale, observam in zona diferente numeroase
de la sat la sat, si apoi, la toate, schimbari importante in decursul timpului. Trebuie s amintim cel putin procesele esentiale MTh* de care nu

putem obtine o prezentare fidela a portului din aceasta zond.


Portul femeilor e i aici mai bogat decit al barbatilor. Tipica pentru
trecut este pieptandtura pdrului cu carare la mijloc p cu serpulete
(cloud.' fire subtiri, Impletite din fata de la cdrare si care se despart f ormind cloud semicercuri spre urechi). Peste par, pe cap, velitura alba,
deasupra careia sarbdtoarea se asazd pastura de velitoare, din material
fin, cumparat. Sub velitoare, sau pomeselnec, s-a purtat uneori i Oita.
Femeile casatorite mai poarta pasturi negre cu flori roii, cusute sau
imprimate. Dup primul razboi mondial se introduce broboada de lina
neagra sau de janilie. Femeile casktorite au purtat sub influenta
sasiIor
pind prin 1940 palarii negre cu borul lat (la Avrig). Paisturile
negre de par sau de matase, cu ciucuri, intra in port o data cu elementele
portului sdlistean i prin intermediul costumelor confectionate la Sibiu.
Fetele purtau in trecut pasturi albe, iar la sarbdtori mari mergeau cu
capul descoperit i puneau in par un fel de cununi de flori artificiale
numite peschine , iar la urechi patine (pene de pa.un). Vara, acum,
peste pastura se poart de cdtre toate femeile palarii de paie, caracteris-

tice, cu borul lat i rotunjit in jos.


Pina si file cele mai vechi se caracterizeazd prin bogatia croiului (Fargimea minecilor), avind mineca din beata (guIer) i cu obinzala (pumnasul
la mimed), iar gura in partea stinga. Cele zise cu altita aveau mineca din
cloud parti, incheiate pe lunar cu broderie. Cele cu pumnasi intorsi se
faceau mai demult pentru mirese. De prin 1900 s-a rdspindit ia.. cu

fodori jos la mineci. lile fetitelor pin la saisprezece ani au gura in fata
ei pui peste cot.
Dinainte, peste poale, se poarta surt sau cratinta neagra, tesuta in
casa, din doua foi i cu doug-trei vrgi rosii sau colorate, alese. Femeile
mai tinere poarta cratinte vinete cu varga cu ochi , iar in spate in
trecut era generala cratinta intr-o foaie, tesuta in doua ite, cu vrgi
roeii. Aceasta se poarta azi din ce in ce mai putin i numai la ceremonii,
la nunti, de cdtre surorile miresei . Peste poalele albe, la spate, fetele
nu purtau nimic.
Femeile se incingeau cu briie late de 20 cm, de culoare rosie sau albastra, pe care nu le mai poarta azi decit batrinele, dar ingustate pink'
16

www.digibuc.ro

Mgr

1.,1110

4.1411

araTalia7

Inflref,

;Mal/
i.d44

4.111Nblow

Wi'djitl
I
, /Ps

111104.

'

ti

bord,":
.

VP
/..1.10.111111111.
1/ P.

a,

t"

11

ra!

,I,Cr17

.811111:11N

071,

Ala=

at,

nin,nium

talkAIMOMMOW

iall=1111111.11rn

n.,,....

-a*

ZAIFIr

'.. .

i
1 I,xx1

'.' I.,1,

44

,,

1,

1r

t,

,4
IfLta

II as 'Am II aa a a
ti

Amain. vt,.

A kr

ta

--7Lp

ra
.. - .....
.......
..... 14 ...RS a mamas-MT s rrlia-Lr. SST.
'

a ""77.1"Prami.,semtiortrefilltriiremirr.rmuf
.aaam,

ea,
or.

-x

..

Naar,

'

ma.

igacrel,

4.4001NOOM

tits v.. . E ...


St, "'ITT* rig
.

sa alms s

,o rev

.7'17 IMF 717.

rat ...... tat, tavalsatrata. .. .. atssa ......

at tem et t 1 ti 0 VW I' al t t WPM tt ekt. -

vv....

.1111111111MINIPPR;

alf.

TwIt

41110110er

g yak-.

rTIM
4411 .4.--.
--Irf-.41.....
r.Z...
- .......1,,,
&OS* -'...1;41/aff.d..4111.... .... ''..

Its ...mum cusses aaszas an, etas.

"Mtn,* "Teat .

-.

...........

f -1. f't

".4.. 71,

1 - 47f..,.... L-,

f.

11161,,,Liy-.0.,1,...0 ,..0747..4 4.,:-:v,54,1i;

A50

la
,.,

I
,

ass aaLJP,g-Lias *swell

elonny n nit ninyvvrn

'

.....

Ira VVIITT1111., T1 I'T

rr..r. wt. rrirwyysleit

000/SeNalleigati~00~000.0011181.11111.10walsomz

ft:g

i
4"

--'111.7=4"MCV4a44
9

i
..'

'''

asss3SUISPr_.,.
f.

71,1ThnrIty;7411,,g1 :r,,,.,

4141entli"****MIW

-'

-:-3-nr.:r

.,envergixrmror rime.

440..4,...

M...=.114t0114,

,,,

:,

8. Creitinfd rosie cu vrgi


alese

C.

<

..

..

"6

toga

7.

Ci

^r- wen vr.lric-,Aft,

=- r2S.

....%, Ylr4.11.1M".1.

arra. ::

..

Vttfatitia006.41'1' ''''. :'

4'7grAz,d2,,==cs=

.
-

I 0-

...... .r- ......


_

.1r-

30

www.digibuc.ro

<

---

>

".,Th

."

writerrir 1
_

14

et.. fp;

u;;;:,:ttal"La

gr.

:011f;

mk.-4

"arE9**41JibL.
_
. Pt

"tit

9. Pieptar femeiesc cu flori rosii din zona Aorigului

la 10 cm. Fete le purtau 4 berte in curcubeu n, lungi i cu ciucuri mari


albatri la capetele ce se Mau sd atirne la spate, peste poale (piese asemndtoare nu se mai poarta acum, in intreg sudul Transilvaniei, decit la
Rucdr, in apropierea Fdgdraplui). La cele cloud Sebee apare i un briu
*Janice. s (de la Boita), din Unita* i cu alesdturi. (Alt fapt izolat este purtatul unui briu rou de cdtre feciori, la Boita, poate de influentd vilceand.)
Virita in briu, se purta mai cu seamd in Sebeul de Jos o pungd

de piele, cu curele, pe care srbdtoarea se inirau inele.


18

www.digibuc.ro

71,INN

:.nr

k-

10. Cojoc cu flori raft; i ciucuri

Pieptarele din piele de miel, Infundate, simple acum o sutd-o sutd


i cincizeci de ani, se poarta azi bogat inflorate cu motive roii, atit de
cAtre bdtrini, cit i de cdtre tineri. Laibdrele de postav i catifea, ca i
jachetele, intrd, dupd 1944, drept componente ale costumului de fan',
deodatd cu costumul sglitean, impreund cu fustele plisate i cratintele
cu broderie spartd.
Iarna, peste ii i pieptare, bdtrinele imbrdcau real de panurd croit
drept i Vara guler, iar fetele i femeile tinere bunde, jachete ci frijuri
19

www.digibuc.ro

(Racovita), din panurd sau postav. 0 piesd tipic a fost (cad e pe cale
de disparitie) buboul negru de Ru cu parul scos.
Peste obiele se puneau, inainte de 1900, cioareci boresasti de panura
apoi opinci. Ca incaltminte mai mentionam caltunii de piele, cizmele
cu talpa galbend i papucii cu tureac. Ultimii se poarta i astazi. Celelalte forme de incaltaminte au disparut, luindu-le locul pantofii i bocancii, impreund cu sosetele i ciorapii de matase.
Felul in care s-au produs schimbarile in structura portului femeiesc,
ca i etapele respective slut interesante, i datorita datelor culese putem
ilustra concret problema. In jurul anului 1900, se purta la Avrig paioara,
paldrie de postav cu harson i cait; dupd aceastd data femeile poarta
pasturd cu flori imprimate sau cusute i psturi negre cu ciucuri, ultimele
si

pastrindu-se in portul de sarbatoare. Broboada apare dupd 1920. La


ii procesul e diferit. Aici continua sa ramind in uz toate felurile de ii,
formele mai vechi sint purtate de femeile batrine, chiar dacd la vremea
lor aceste piese erau pentru tinere. Ptrunderea portului salistean in
zona s-a facut treptat, de la sat la sat, astfel: la 1890 la Sebesul de Sus
(unde, incepind din 1921, afldm c nu se mai fac ii cu pui rosii); intre
1900-1910 la Porumbacul de Jos si pe la 1922 la Sarata. Ca lea este de
obicei aceeasi, prin mijlocirea unor Invatatoare sau a unor fete care lucreazd la Sibiu in atelierele de confectionat costume slistenesti.
Procesul de transformare a portului traditional se gaseste astazi in
stadii diferlte, mergind de la disparitia sa aproape totald (Porcesti) pind
la purtatul paralel al vechiului port cu cel nou, ori la combinatii de piese.
Transformarea portului se mai face si In sensul scurtarii pieselor (poale,
cratinte), sau al Inglis-CO.1.H lor (briiele), paralel cu introducerea unor materiale fine de fabrica (giolgiu i postavior) i cu accentuarea ornamentelor.

Trecind la structura portului barbatesc, constatdm cd e mult mai


unitar, prezentind asemandri mari intre diferitele sate si modificari mai
putine in timp. Portul vechi la finele secolului al XIX-lea se compunea
din palarie neagra, mica, de fetru cu barson, iarna caciula ascutita sau

rotunda, camasa din pinza de fuior sau amestecatd, cu mineca larga


(cu exceptia Racovitei, unde e cu pumnasi), izmene de cinepd, cioareci
de 'Altura alba, serpar lat de piele, sau pieptar cu flori mai putine decit
la femei, reedl hoizaresc i bubou negru ca al femeilor, apoi cojocul i
gluga avrigeneasca. Incaltamintea evolueazd la fel ca la femei.
La barbati, acest port se pastreazd in linii man i astazi. Plriile
feciorilor slut foarte impodobite (cu ciucuri, barsoane colorate, margele
etc.). Cei ce au recrutat poarta, pind la incorporare, la palarie pene de
20

www.digibuc.ro

palm. Copiii, spre deosebire de zona Fagaraului, au portul aproape iden-

tic cu cel al feciorior, mai simplu insd in ornamentatie.


Putem, in concluzie la aceastd prezentare, sa precizam cd in portul
popular din zona Avrigului s-au pastrat vreme indelungata elementele
sale specifice, peste care se suprapune si se asimileazd portul salistenesc,
in care ins avrigenii si cei din jur introduc elemente de cromatic tra-

ditionald, pentru a incalzi si a inviora acordurile sobre ale Salistei. Influente sud-carpatice ca si unele din portul sasilor si-au spus cuvintul
neindoios. Toate acestea pot fi cunoscute printr-o mai apropiata analiza a pieselor caracteristice si printr-o mai adinca cunoastere a rolului
social i a calitatilor artistice ale portului din aceasta zona.
PIESELE TIPICE g DESCRIEREA LOR

Aceiasi factori de conditionare a portului ii intilnim si aici, ca in


toatd Tara Oltului: mediul geografic si clima, materia prima, ocupatiile
si modul de trai. Asezarea speciald a satelor, apropierea de orasul Sibiu,
relatiile si influentele numeroase, ca si contactul cu sash au facut ca pastrindu-si functia primara de protectie contra intemperiilor piesele de
bazd sa fie aceleasi ca denumire, Insa diferite dupa imprejurarile specifice si in functie de contributia creatoare a omului. Buboul, recalul, cioa-

recii, pieptarul s.a.m.d., avind acelasi nume, au uneori forme total


diferite. Lor li se adauga apoi altele ce nici prin numire sau forma nu se
aseamana cn ale zonelor invecinate, gluga lunga, velitorile, surtele, punga
de piele etc. Ati't la unele, cit si la altele, trebuie sa aratam ce le caracte-

rizeazd, prin ce dau ele not distinctiv portului local.


Dintre piesele de lina, buboul are intlietate, nu numai prin vechimea
lui, ci si datorit greutatii specifice ce o avea in portul de iarnd la barbati
s'i la femei, cit si formei speciale si culorii negre stralucitoare.
Disparitia piesei in zilele noastre nu se datoreste lipsei de lind, cad,
MI% ca pstoritul sa fie acum ocupatia principala, fiecare sat numdra

citeva sute de oi la stinele ce le au pe muntii din apropiere. Ultimele


viltori functionau pind de curind la Porumbacul de Jos, lucrind Insa
numai straie groase cu mitele scoase. Buboaua nu se mai fac de mai
multi ani , ne spun pivarii, caci nu le mai poarta. decit citeva batrine.
Buboul se confectiona din acelasi fel de tesatura de Una' groasd data
la viltoare ca in toata Tara Oltului. Deosebirea constd in culoare si croi.
Dacd in zona Fagarasului am intilnit exclusiv buboul si sarica alba,-iar
21

www.digibuc.ro

in citeva sate seind, aici de cind se tie buboul a fost negru. In


trecut se zice cd ar fi fost facut din tesatura ingropta in viltoare, dar
fara parul scos (se prea poate ca vechile instalatii de piue i viltori s
fi fost cele de tip arhaic, fara ciocane cu coada la piva i Vara' co de
inguvat i co de tras parul la viltori). Buboul aflat la noi, purtat pina
recent la Avrig, a fost ins cu prul scos. La Porumbacul de Sus i la
Sebee am intilnit citeva piese vechi Vara' par, de culoare cafenie i
avind in tesatura un fel de noduri ce dau relief piesei.
Din punct de vedere al croiului, deosebiri aflam nu numai fata de
zona Fagaraplui, ci i intre satele din zona Avrigului. Distingem doua
tipuri. La Avrig i Racovita, de pilda, buboul se croiete cu stanul (fata
i spatele hainei) dintr-o singura foaie din lung, de 2,24 m, la care se aplica

minecile din doua bucati drepte, din tesatura cit e latul acesteia, i
lungi de 0,52 m, iar sub brat pina jos se adauga cite un din oblic ce face
ca piesa sa fie evazata inspre poale. La Porceti, Sebeul de Sus i la
Porumbacul de Jos am gasit un croi cu totul diferit. Pieptul i spatele
se fac tot dintr-o foaie dar atit in fata cit i dinapoi numai pina
in talie, spintecindu-se, ca i in cazul precedent, foaia in fata i taindu-se
gura rotund. Minecile se taie oblic, incit ele nu mai sint drepte i nici

la fel de largi pe toata


11. Structura bubouluiSebeful de sus ( a bratele;
b lora a dedesubt; c minecile)

lungimea bor. Din talie in

jos se pune and foaie, de


asta data orizontal.
La Porumbacul de Jos,
pentru ca buboul sa fie .1
mai larg, sub mineci, pina

la foaia din jos, aezata


orizontal, se pun doi clini.

Cusaturile facute cu
Una groasa, tivitura foilor
in fata ca i cheutorile
impletite cu care se leaga

sus la git sint singurele


ornamente

ale

acestor

piese sobre, lungi pina

aproape de pamint i in
care intra 14 coti de tesatura, aproximativ vase linii

intregi de oaie.
22

www.digibuc.ro

Deosebit de impresionante apdreau cortegiile de femei batrine mergind la Avrig, la Boboteaz, deci in miezul iernii, profilate pe albul de
zpadd in buboul negru, lung pind la glezne, cu pdsturi negre inflorate,
legate peste cap cu coarne . An de an numdrul pieselor a scdzut, o data
cu disparitia. bdtrinelor.
Asemdndtor buboului i lucrat de asemenea in gospoddrie este
recdlul, tot piesd de port pentru vreme de iarnd, la fel purtat de barbati
pi femei. Cel numit hoizarasc a (Avrig), de pnurd seind sau neagr,
necdptuit, are croiul drept, cu stan din fatd pind jos in spate, mineci
pi clini drepti i cu broascd sub brat. Nu are guler, buzunare sau
cheutori i nasturi. Se poarth de obicei pe umeri, frd a se imbrdca
minecile. Existh i un alt recdl, special pentru femei, zis <rominesc ,
tot din panurd neagra, vopsith ca i buboul cu 4 coajd de arine , croit

i incheiat cu nasturi
in fatd. La femeile mai tinere, marginile i buzunarele se tivesc cu
drept, lung pind la glezne, captuit, cu buzunare

baron (catifea).
Recalele pentru feciori sint mai scurte, cu buzunare, nasturi i cu guler
simplu sau cu bland de miel (cele de sdrbdtoare). Pe cdpturala, in fata, de
ambele parti ale reverului, se aplicd o bucath de stord roie lath de 10 cm.
Recdlele pentru femei
pi feciori au vargd cu pui
12. Croiul recalului hoizetresc
Avrig (a stanul;
lati alei in rdzboi, pe
b minecile; c clinii; d broasca)
partea de jos, iar jur-imprejur i la mineci, in
c0.)
0
culori maron i rou, cu
70
A.
putin gathen sau verde.
Pentru iarn, mai nou,
femeile i fetele poart
Im

de prin 1920 bunda din


panurd sau din postav de
cumparat, croith drept,

lung pind
genunchi,

din jos de
captuita, cu

buzunare, guler, nasturi,


aplicatii de catifea, lucrath

25

La

de croitori in sat.
Croiul drept, putinele
ornamente i materialul
gros dau tuturor pieselor
23

www.digibuc.ro

Fir

50

---s5'

lucrate in casd un aer de


sobrietate, diferit insd de

cel al pieselor de la Fgd-

ras si cu mai multe accente calde.


Cojoace s-au purtat si
se poart de catre ciobani.
Ele sint de tip mrginean,
din zona Sibiului. Nu au

t,.

13. Croiul izmenelor (a turul; b peticele; c cracii;


d clinii)

pdtruns decit rareori in


trecut cojoace inflorate,
intilnite atit de frecvent
peste Olt, la Boita, Talmace! i mai departe
la Rdsinari. Aici ins

le purtau numai cei bogati i in special femeile. Dei e o piesd nelipsit

din port si in trecut au existat numerosi cojocari in toate satele,


nu putem vorbi de o varietate i bogAtie de modele cum am vazut
la Fagara.

Pieptarele general raspindite sint cu croiul infundat, ornamentate


cu flori rosii. Ultimul meter cojocar care stie sa le lucreze este acum
Mochie Ritivoi, btrin de 82 ani (1956), din Sebesul de Jos. De numele
acestui cojocar se leap' creatia tipului de pieptare i cojoace roii rspindite pe o zonA destul de mare de-o parte i de alta a Oltului, de la
Rksinari la cele cloud Porumbace. Invdtind meseria la Porcesti pind la
1892 si lucrind ani de-a rindul la Orleti, Drdgdsani i alte localitti din
Rimnicul-Vilcea, a fost un factor viu de legatura intre zona Avrigului
pe structura veche
i Oltenia de nord-est. Ingenios, a elaborat
flori mai ample la pieptare i a inlocuit, in mod reusit, ibriinul i mdtasea

de fabricd cu borangic pieptanat i tors special pentru el de femei din


Rimnicul-Vilcea. Vopsindu-1 apoi in culorile de care are nevoie, el a
reuit sA satisfacd gustul fiecdrui sat, dozind culoarea de rou i bordo
ca predorninante. In afar de cAciuli i cojoace cu aripi si clini, el a lucrat

mai ales pieptare infundate. Acestea au flori mari, colorate puternic,


acoperind aproape complet pieptul, un singur buzunar, foarte mare fata
de restul piesei, i trei ciucuri pe capac. Lucrind fArd tipar sau sablon
de floare, chiar la virsta de optzeci i doi de ani, el deseneazd i brodeazd
acele minunate flori din piept, flori de buzunar, de la trdsura din stinga,

de la mijloc, de sub buzunar, din corn i brine, in care motivele se


24

www.digibuc.ro

cheamd : trandafiri mari i mici, muguri, rujd, brad, strugurei, mid cu


stea etc.
Sutele de piese create de Mochie Ritivoi s-au rdspindit i au dat
caracteristici proprii costumului de aci.
In intreaga zond a Avrigului pieptarele constituie una din piesele
principale de podoabd a costumului, purtindu-se in zilele de sdrbdtoare,
chiar i vara de cdtre feciori i fete. Pieptare simple, crepate in fatd i
cu aplicatii de meind coloratd, de reguld cafenie sau cu motive geometrice realizate cu foarfecele sau preduceaua, se gdsesc i aici, ca piese de
zi de lucru sau pentru barbati mai in virstd.
Gluga avrigeneascd, tesutd din lind in patru ite, bdtutd puternic
la piud ca sd se indese cit mai mult, lungd cit inltimea omului, este croitd
din cloud foi. Are aproape
jumdtate din cimpul pos14. Croiul lipic al cioarecilor din zona Avrigului
tavului impodobit cu ale(a turul; b dirgul; c cracii; d dinii; e viiceilia)
sdturi in modele mari,

geometrice, mai ales in


maron sau negru, dar i
in alte culori (rou, galben, albastru etc.). La
poale are ciucuri din ur-

41

zeald infdurati cu lind in


aceleai culori cu motivele
alese. Este una din piesele
de o deosebitd valoare artistica i care purtatd

pe cap

21

17

dd omului o

infAtiare maiestuoasd i
exotica.% 0 poartd i femeile, fie pe cap, fie, mai
adesea, peste umeri. Con-

tas B

le

statarea cd cel putin la


Avrig nu existd o casd Med

glugd ne face sd presupu-

nem ca.' pstoritul a fost


D

i in aceste sate, in trecutul mai indepArtat, o


ocupatie de seamd a rominilor.

1,

28

25

www.digibuc.ro

0.

I
15 a. Opinca veche de Avrig (I-IV fazele confeciionarii)

Dintre piesele de lind, cioarecii croiti din pnura." alb5., cu clini la spate

pind jos i cu doug crapturi triunghiulare in fatd, zise fereti , sint

tipici pentru aceast zond. Se compun din patru Orti (turul, dirgul,
cracii i clinii). Cei de yard se fac din pinzd de bumbac tesuta in treicinci ite in ochiori . Stanul, turul, peticul se indoaie sus i formeazd

o vdcalie prin care se trece cureaua.


Exist mici deosebiri de la sat la sat, in ceea ce privete ldrgimea lor. Cei de la Avrig sint croiti strimt pe picior, deosebire ce
se remarcA uor Lap' de Sebee i Porumbac.

Izmenele de yard din pinza de cask 111


care se urzete bumbac i se bate cinepA, au
un croi complet diferit de cioareci, aa cum
se vede i din desen.
Cioarecii boresgti, intilniti i in zona
Fgdraului, s-au purtat i aici; dar in zona
Avrigului piesa s-a transformat dind cltunul,

care s-a lucrat i .din piele, in forma unei


cizme cu tureacul jos i crpat sus de o parte
i de alta, aa .cum se observd in lucrdrile
de graficd amintite la inceput.
Forma opincilor de aci, fcute inainte de
1900 din piele neargsith, se obtinea dintr-un
dreptunghi, din care se tdia o curea, cu care se
ingurzea ciocul intr-o parte, apoi a doua, care,

prelungita, este de fapt nojita de begat, aa


cum se vede in desen.
26

www.digibuc.ro

15 b.

Fetal cum se pune


nojita

o piesa neintilnitd in toath Tara

Oltului decit in partile Avrigului,

rJr

indeosebi la cele cloud Sebese, este


punga de bostinaritd, confectionata

din piele de caprd, avind o forma


aproape rotunda, cu diametru de
10 cm si legatd la gura printr-un
sistem de curele ce se trec prin gauri
ca sa se poata inchide i deschide

usor. Este o piesa introdusd mai


tirziu in portul bdstinasilor, care, de
aci din Sebese, cutreiera toatd Tara
si string fagurii de albine, din care
prepard ceard in uriasele lor teascuri
de lemn. Se purta la briu si de catre
barbati, asa cum ne apare intr-unul

din chipurile aflate in lucrarile de


grafica din secolul al XVIII-lea.
Cdmasa cu mineca dreaptd si

16. Punga de boqtindrifitSebewl de Sus


i Sebe.yul de Jos

larg este incontestabil i aici cea mai

veche, fiind totodatd si mai rdspinditd. E de altfel mentionata in toate


datele pina la 1900. Are stanul dintr-o singurd bucatd dublata in partea
de sus cu cuptuh , o rascroitura pentru guler, gura cdmdsii in fata,
minecile drepte dintr-o foaie i jumdtate, numitd fundoaie, care se aplicd
din dreptul umdrului in fata, apoi cite doi rlini de o parte si de alta de
sub brat, iar intre clini i minecd cite o broasca mica patratd. Ca variante
ale acestui tip de cdmasa, mentionam pe cea de la Sebesul de Sus, cu cite
trei clini de fiecare parte si cu fundoaia in partea de jos a minecii. 0 varimita speciald este camasa cu rochita de la Porumbacul de Sus, unde stanul
merge in spate numai pind la jumatate si care are cite doi clini de fiecare
parte la inaltimea stanului de la spate ; in plus are vase foi pentru rochita,
din care patru la spate, incretite i prinse cite una de fiecare din si cloud
la mijloc, prinse de stanul scurt, iar cele (lon rochite din fata prinse de
clinii din fata lateral. Este o forma' mai noua, purtatd de tineri si de miri.

La toate, gulerul e lucrat separat cu broderie bogata, apoi aplicat.


Cdmdsile cu mineci largi ornamentate sint de cloud feluri. Unele, realizate in razboi rind se tese pinzd, fie cu vargatura cu rosu si cu negru
din 25 in 25 cm pe cimpul alb al pinzei, fie cu pui tesuti in pinzd >, un

fel de linii intrerupte, astfel asezate, incit la croiala camasii ajung pe


27

www.digibuc.ro

40

7c
40

17. Cdmasa bdtrineascd cu intneca large,Avrig (a stanul; b clinii; c rnlnecile;


d fundoaia la mfnecd; e broasca)

poalele stanului in partea de jos i


pe clini in partea de sus sub brat,
constituind un fel de ornament-surpriza in timpul jocului, cind feciorii
2B

ridica miinile. Alte ornamente sint cele cusute cu arnici colorat, in


primal rind pe guler, i sub guler in fata, precum i imprejurul gurii
camdii, apoi jos pe mineci. Atit la gura camdii eft i la mineci ornamental se termina cu o cheita.
In dezvoltarea ornamentelor de pe camaile cu mineca larg, de la
gulerul alb tipuit cu ata alba' al batrinilor sau vechiul zig-zag negru

simplu al tinerilor, la mai multe rinduri de pui ce formeazd de pildd


motivul de pe mineci, intervin cloud elemente: unul de culoare (pe linga

negru i putin rou se adaugd tot mai malt galben sau portocaliu) i
unul de tehnica, realizarea unor ornamente cu spartura * sau mai
rar adaugarea unor coltiori mici la poalele camali, facuti cu iglita.
Al doilea tip de camaa e cel cu pumnai, intilnit la Racovita i Porceti, unde &amp de mire este totui cu mineca larga. Caracteristica
principala a camailor cu pumnai consta in mineca prinsd la cap intr-un
fel de maneta manil pumnasi la Racovita i benzi la Porceti, lata
de 6-10 cm i aplicata pe incretiturile foii i pe fundoaiele minecii. Ornamentele brodate, dispuse in forma de bratard pe mind, acoperd intreaga
suprafata a acestor manete ce se incheie cu nasturi. De influenta strdind,

acest element este venit aici din zona Fagaraului, unde boierii i
x granicerii * 1-au introdus se pare pe vremea Mariei Tereza, o data cu
camafle cu trafuri specifice acelei zone.
Atit la camaile cu mineca largd, cit i la cele cu pumnai se obinuiete

uneori sal se faca fusta separata, din giolgiu lat.


28

www.digibuc.ro

34

o
,
4D

101

c
57

15

E
19

34

40

Porumbacul
18. Cetmaqa bedrtneascd cu rochifei sau fustild
de Sus (a stanul; b cele ase foi pentru rochi(ii; c mtnecile;
d fundatura la mineci; e clinii din p&p la subsuoard; f broasca)

Cam4ile se poart peste pantaloni, incinse cu erpare de piele. Ele


sint in general mai scurte azi decit in trecut, cind ajungeau pina deasupra
genunchilor.

In lucrdrile vechi de grafted amintite la inceput, cdmap fldcdului din


codexul Siebenbargische Nationaltrachten (plan.sa 27), ca 0 a taranului
romin (planp 28) e cu mineci largi, a celui dintii avind ca ornament jos la

mineci un rind de pui, fiind cdma0 de sdrbtoare pentru zi de joc.


Ia cea mai veche, numit aici bdtrineascd , este .ia cu obinzali,
incretita la mineci jos i avind aplicat o bucatd de pinza ingustd brodatd,
ce in trecut nu se lega cu bdieri. Din pinza de cas, de fuior de bumbac,
sau de bumbac curat, iar mai tirziu din giolgiu, aceastd ie este compusd
din bratare (foaia care formeazd pieptul pind la briu), ciupag (spatele mai ingust i de obicei din altd pinza, mai groasd, de fuior), beata
29

www.digibuc.ro

19. Cdrnasa cu pumnai sau benzi


tipica pentru Racovila fi Porcefti
(a stanul ; b clinii; c minecile; d
jurntate pate pentru mineca; e benzile; f broasca )

(gulerul aplicat) ce unete prin incretiturd atit bratara, ciupagul, cit


i cele cloud mineci ce pornesc direct din guler. Sub fiecare brat, avem
o broascd mica i o broascd mare formate din cite un petic patrat de pinza,

prinse intr-un chip special. Gura iei la femeile mdritate este in partea
stinga. Din briu in jos, poalele sint din cloud foi drepte i din patru clini
scoi dintr-o a treia foaie. Ornamentele brodate ale acestor ii sint dispuse
in lungul minecii in cloud sire negre din umdr pind la mineca jos, la obinzala,

numite <4 cioanele , apoi puii cu negru, rou i albastru peste umdr,

din care se fac in jos alte trei rinduri de picaturi negre, paralele cu
ciocdnelele. Beata i obinzala se cos de obicei pe dos in umpluturd, pe pinzd

urzit anume cu fire colorate. Pe incretitura minecii, inainte de obinzald


se face o broderie simpld numita luncet . La aceste ii mai intilnim,
ca i la unele cdmi barbateti, pui alei din pinza , in special jos la
poale i sus pe clini, ba chiar i pe minecd in partea de jos, inainte de incre-

titurile ce se fac la obinzald.


Ia cu obinzli cunoate o variantd zisd ia cu altita (purtatd se pare
mai mult in partea de vest a zonei, la Porcesti). Deosebita prin croiul
minecilor, care se compun din cloud parti, una pind la umdr in jos, petecul

mare , prins de a doua printr-o incretitura brodata numit curpen .


Pe lingd acestea, la marginea inferioara a peticului mic se face o broderie
lata numita altita. In partea stinga linga gurd, cusut de broascd
de-a lungul minecii, se aplicd de obicei o f4ie de pinza de 10 cm numita baba' , necesard la acest croi special al minecii. Aceste ii au

rar ciocdnel i atunci mai adesea din altita in jos, pe ling el coborind i picdturile. Toata incheietura iilor se fdcea cu cheit * neagrd.
0 cusaturd special, numit mreje , era la spate, cu care se incheia
30

www.digibuc.ro

ciupagul din spate de altita 0 de broascA. Partea din fata a gulerului


se chema de reguld 4 bean*, iar partea din spate 4 bratara *. Tile femeilor
cAsAtorite aveau 0 sub bean la git in fatA o bratara brodata pe increti-

turd. La fete bratara lipsea din cauzd cd gura iei era tocmai aci,
in fata.
Ia cu obinzAli intoarse e o alt variantA a celor dinainte, avind mineca
foarte bogat (de un lat 0 jumdtate de giolgiu), obinzAlile fund aplicate
cu fata induntru, pentru ca, purtindu-se rdsfrint, sa apard pe fata. Ciupagul dinainte se face adesea din douA foi incheiate pe mijlocul pieptului,
de-a lungul, cu cheita sau en eiocAnel cu pui pe lingA el. AceastA variant

de ie, cu obinzAli intoarse, se intilne0e la iile cu altita 0 la cele cu pui


peste umAr. Atit prin croi cit 0 prin ornamente, aceste ii ajung uneori
la forme ample, bogate. Astfel este ia de mireasA cu obinzAli sau pumna0
intor0, de la Racovita, la care pe desen se observd bine nu numai
croiul ci 0 dispozitia ornamentelor. Pe broasca de sub brat apare brodat

initiala M a miresei. Aceast ie are minecile (a) largi, din cite trei foi
de giolgiu lat de 62 cm fiecare, ciupagul din fata (b), ciupagul din
spate (c), pavele (d) i broasca (e) tot din giolgiu ; foaia din fat a
poalelor (f), din pinzd mestecat de bumbac i fuior, iar cea din spate
cu cite trei clini pe fiecare parte (g), din pinzd de bumbac tesut in
cloud ite.
Tile cele mai frecvente astAzi sint cele de tipul cu flodori sau fodori ,

care au totdeauna minecile pornite direct din beatd (guler). Nu se


intilnesc ii cu flodori care sd fie 0 cu altita. Croiul lor este in general
ace1a0 in toate satele, felul ornamentatiei diferA insd atit intre sate,
cit 0 in functie de virstA. Flodorii care-i deosebesc de celelalte ii sint
terminati jos la minecd in formA de manet evazatd, realizatA prin
incretirea minecii la o distanta de 10-12 cm de la capat. Pe aceast
incretitura se face la iile de sArbdtoare 0 ale femeilor tinere o broderie
zisd trAsurd , sau se aplicd la iile femeilor in virstA 0 in general la iile
de zi de lucru o bucatd de pinzd zisa betita . Tile acestea din urm

nu au ornamente pe piept, ci numai la guler, pe umar 0 de-a lungul


minecii, iar jos, la terminarea flodorilor, o cheit cu negru. Bogat ornamen-

tate, iile fetelor (cu gura la mijloc cele de zi de lucru 0 cu gura in partea
sting, ca la neveste, cele de sArbAtoare) au de-a lungul minecilor, din

guler pind la flodori, cite 2-3 Ore lungi brodate cu negru, numite la
Avrig ciocAnele , iar pe piept alte 3-4 ciocAnele, cu flori pe lingd
ele ; peste umr un rind de pui, din care ca 0 la iile vechi pornesc
pind la cot cloud rinduri de picAturi . La Racovita, ciocAnelele se cheamd
31

www.digibuc.ro

puricele , picaturile sire ,

iar ornamentele brodate pe piept linga

puricele se cheama aici craci (crengi).


Iile cu flodori se incetdtenesc definitiv dupd primul razboi mondial.

Ele se purtau la inceput numai de fete, care dupd ce se casdtoreau


le inlocuiau prin ii cu obinzali. La iile cu flodori a inceput a se purta,

in loc de poale cusute intr-una cu camp iei, fustd separatd, peste care
se pune fustd alba' plisata.
Ia de fetita are totdeauna gura in fata, mineca dintr-o foaie sau
o foaie i o fundoaie prelungita sub brat, care tine loc de broasca,
iar poalele numai din cloud foi. Din guler pina la flodori are sau un ciocane! sau o frunzd (broderie sparta) de cumpairat (aplicata), pe linga
uneori

care se cos crci .


It
Dupd camasi i ii, in categoria pieselor specifice de port, trebuie amintita velitura de cap pentru femei, care este complet diferitd de pomeselnecul
fagarasean, si care in zona Avrigului are forme si numiri variate, purtindu-se

in chip felurit dupd sat, virstd i ocazie. Spre deosebire de zona Fagarasului unde pomeselnecul este Inca piesa de uz curent pentru femeile
bdtrine din multe sate, velitoarea in zona Avrigului a iesit complet din
port, astfel incit descrierea ei se face pe bald de reconstituire cu ajutorul
ultimelor piese aflate la cite o bdtrind.
Denumirea generald a fost in trecut cea de velitoare. Asa s-a pastrat
pind azi la Porcesti, Racovita i cele cloud Sebese. La Porcesti, velitoarea
s-a purtat pind in 1925 de catre femeile batrine. Confectionate din pinza

rard, asemdnatoare cu tifonul, cumpdrata in pravdlie, lunga de 1,5 m,


se lega in jurul capului, iar capetele se virau sus pe crestet. La Racovita
se spune vdlitoare i s-a purtat vreme mai indelungata, iar in ultimul
timp numai la marile praznice (Pasti, Craciun). Inainte, bdtrinele umblau
si in zi de lucru cu valitoarea alba. Babele o puneau pe sub barba ,
nevestele pe sub corn ijar miresele peste plete , asemdndtor cu cirpa
neagrd legata la spate. La Sebesul de Sus s-a purtat la fel velitoare, din
pinza find de cumpdrat, ce se cosea apoi cu model la capete, la unul din
ele facindu-se ciucuri mici din urzeala pinzei. La Avrig, paioara (denumire

data acolo velitoarei) era tot din pinzd de cumpdrat, brodindu-se apoi
pe margini cu strimbulet rosu i albastru, la care se adduga o dantela
find. La Sebesul de Sus se punea peste vlitoare o pastura de velitoare
lungd de 2,50 m. In celelalte sate se purta sub velitoare fie o pastura
alba*, din material tesut in casd, fie o &dip (ex. la Avrig). Caita s-a purtat

de regula in cele trei sate din granita cu zona Fagdrasului (Porumbacul


de Jos, Porumbacul de Sus si Sdrata), unde paralel cu pomeselnecul
32

www.digibuc.ro

42

a0

20. la cu obinzald qi altifd Porcgti (a minecile; b ciupagul din fald; c ciupagul din spate; d broasca; e altifa; f baba; g nada; Ii curpenul)

s-a introdus mai ales in cele de pe sosea si un fel de velitoare, numit


silintd la Porumbacul de Jos si rard la Sdrata.
In citeva sate, velitoarea se poartd 0 azi in ziva nuntii de cdtre mireasd
(de pildd la Avrig dupd datul de mind , peste florile de hirtie si dupd
cununie cind pleacd de la pdrinti la mire ).

Velitoarea este unul din semnele distinctive ale femeii de curind


cdsdtorite si in general al nevestelor mai tinere. Cu ocazia cercetdrilor
pe teren, prin invdtdtorul Pantelimon Contora din Porcesti, am aflat
si inregistrat un cintec al velitorii , in care e vorba de o tindrd
cdstoritd care 10 blesteamd ziva cind 0-a pus pe cap conciul de

mireasd si velitoarea de femeie cdstorit. Reddm textul intreg al


acestui cintec, ce demonstreazd Inca o data, si in legaturd cu portul,
faptul cd folclorul, pe lingd frumusetea lui intrinsecd, este si un

document in care

se reflectd

cele mai variate probleme 0 situatii

din viata poporului.


,33

www.digibuc.ro

CINTECUL VELITORH *

Tinerea m-am mdritat,

ia ddinu, ia ddina. (Refren I)


Ra soacril mi-am cdpolat,

ia &Urn', ddinu, ddina. (Refren II)


Ra soacrd i ran bdrbat. (Refren I)
Cind da-n eine, da .,si-n mine. (Refren II)

In cine da nurn-o datd, (Refren I)


Pe mine rupea o lupatd. (Refren)I)
In eine de cloud' ori, (Refren I)

In mine de noud ori. (Refren II)


Dacd ozui treaba-sa, (Refren I)
Pusei secera la briu (Refren I)
trecui peste-un riu (Refren II)
La o holdifd cu griu, (Refren I)
Holdifd cu griu curat (Refren II)

De Mc* semanat. (Refren

I)

Secerai pind la prinz (Refren II)


Tot cu lacrimi i cu plins, (Refren I)
Secerai pin' la amiazi (Refren H)
Tot cu lacrimi pe obraz, (Refren I)
Secerai pind pe sard. (Refren II)
Vine soacra ca o bald (Refren I)
C-o pitufd susuoard (Refren II)
C-o pitufd de sdcard. (Refren I)
la tu nord ci mdnincd. (Refren II)
Nu mdninc, mincare-as foc (Refren II)
Dacd n-am avut noroc, (Refren II)
Sd fi aruncat conciu-n loc (Refren I)
Conciu si-nvdlitoarea (Refren II)
C-asa mi-a lost ursitoarea. (Refren II)
Despre urte i cratinte se pot spune multe lucruri. Ceea ce trebuie
retinut este faptul c atit a crAtinta de dinainte* sau a qurtul cum i
Ir cratinta roie * de la spate sint piese de mare valoare
artisticd, in sine, ca i ansamblul costumului.

se mai zice, cit .1

* Culeasa de la Girlea Eleonora, 52 ani.


34

www.digibuc.ro

21. le de mireasil cu pumnasi tritorsi


Racovila (a minecite; b ciupagul din fagi; c ciupagul din spate; d pavele; e broasca;
I joaia din laid de la poale; g clinii de la poale)

*Cratinta oache* dinainte e formata din cloud foi, tesute in ochiuri in

patru ite, din Una sau par de culoare neagra sau vinata (dupa care se i
numea era tinta neagra sau vinata) i incheiate cu cheita sau mreaja cu negru
.1 culori * cu tiucu *, adica din loc in Mc alternind culorile. Jur-imprejur
se face cheita i coltiori, iar jos ciucuri trai din urzeala. Deasupra ciucu-

rilor, la vreo 5-8 cm se face o vargd aleasa cu sirma i material colorat


viu. Cind e gata se 4g1atuiete o la Sibiu. Se incinge cu nur sau bentita.
* Cratinta roie * sau * cratinta oachefi * din spate, purtata numai
de femeile maritate, se compune dintr-o singurd foaie tesuta in razboi
in cloud ite, din link K diamant o i par *, pe urzitura din ata. Cele 0 roii
au vargi tesute dese i alesaturi in toate culorile, avind roul predominant ;
la cele oachee predoming negrul i. galbenul. Jur imprejur se face cheita,

iar jos se impletesc un rind de ciucuri pe chelteu * din toate culorile


folosite in cimpul tesaturii.
35

www.digibuc.ro

Cratinta din fata e de obicei mai lungd, uneori se face din trei foi.
Deosebirile intre virste, la cratinte, se observd in finetea mai mare a
materialelor si in bogdtia ornamentului la cele tinere, i intr-un motiv
mai simplu la cele bdtrine, de pildd la ochiul de jos in MO. Femeile
bdtrine poarld atit in fatd, cit si la spate, cratinte negre.
Cratinte rosii mai poart astdzi surorile miresei (un fel de domnisoare

de onoare). La Sebese, cratinta rosie este si obiect ritual la nuntd, cdci


pe fata de culme pe care o duce mireasa la casa nou se pune o pereche
sau mai multe de cratinte tosii i un briu rosu. La Porcesti, ultimele
crtinte rosii erau tesute numai pind la jumdtate, de unde erau ldsate
s atirne in jos firele urzelii ca niste franjuri. De altfel, aici aceste piese
au dispdrut, ultima care s-a mai pdstrat pind acum citiva ani era impru-

mutatd in sat, pe rind, la mirese.


incheind aceastd prezentare sumard a unora din cele mai caracteristice piese din portul satelor grupate in jurul Avrigului, putem conchide
c ele definesc din plin un port local specific cu reale calitati practice
Si

artistice.
VALOAREA SOCIALA g ARTISTICA A PORTULUI DIN ZONA ATRIGULUI

Compozitia portului din zona Avrigului, supusd unor reguli precise,


atit in ceea ce priveste numdrul, ordinea i mdrimea pieselor la barbati
i bdtrini, cit si in ceea ce priveste prescrierile protocolare
g.1 femei, tineri
conditionate de diferitele ocazii, obiceiuri sau situatii, precum si de anotimp, dau acestuia in ansamblu un stil propriu i posibiliti mari de
dezvoltare. 0 nesfirsitd varietate se constatd mai ales in ornamentica
portului, realizatd in parte prin motive tesute, dar Mai cu seamd prin
motivele cusute ce se numdfd cu sutele in fiecare sat si care joacd un rol
principal in procesul viu de innoire a portului popular.
Avind in vedere aceste aspecte, cit i functia de bath a portului, ca
imbrdcdminte, citeva concluzii asupra valorii sale sociale si mai ales
artistice se impun de la sine.
De la prima vedere se constat c piesele groase de lind sau cinepd
gi bumbac,

lucrate in casd, erau i aci in trecut comune, unele chiar identice

la barbati i femei, rostul lor originar fiind acela de apdrare impotriva


intemperiilor. Buboul, recdlul, gluga, pieptarul, cioarecii, opincile gi
caltunii etc. aveau tocmai acest rost. Unele din ele au dispdrut ori s-au
transformat mai repede decit in zona Fagdrasului, datorit influentelor
36

www.digibuc.ro

numeroase venite de la

oras inca in

secolul al

XIX-lea. Asa se face cd


zecile de instalatii industriale textile de tip arhaic
(piue, viltori etc.) dispar
mai devreme decit la Fagaras, iar cojocari

cum

am constatat mai sint


doar doi-trei, dintre care
unul singur lucreazd pieptare inflorate. In locul

pieselor vechi disprute


apar altele noi, cum e

bunda in costumul femeilor tinere in loc de

54

bubou, sau jacheta in locul

recalului, ori androcul ca


fust. Din piese ale costumului de sarbatoare, aces-

10

tea tree in costumul zilnic.

Costumul apare aci,


multd vreme, ca port sdr-

datorita in parte atitu-

cu flodori si pui peste cot


Sebesul de Sus (a mtnecile; b ciupagul din Mei;

dinii ostile a populatiei

foi; f flodorii

batoresc national specific,

22. Ie de fetila

c ciupagul din spate; d broasca; e poalele din cloud

rominesti fata de influentele ordsenesti si in general fata de mice influente din alta. parte. Intr-adevr avrigenii i satele

din jur au cultivat portul lor popular cu mindrie, ca un port national.


In numeroase cazuri de inlocuire a materialelor de casd cu cele de
fabrica s-a pstrat culoarea i aspectul pieselor vechi (de pilda la surtele
negre fdcute din postdvior fin de fabrica, lucrat la Cisnddie). Prelucrarea
materialelor de fabric la cdma'si i ii s-a facut in mod critic, in sensul

creator, materialele fiind folosite pentru a imbogati piesele, pastrind


lush' linia veche a croiului i dispozitia ornamentelor, amplificindu-le
totodata pe amindoud.
Portul rdsfringe, cum am vzut de atitea ori, ocupatiile populatiei.
Daca gluga avrigeneascd aminteste vechea ocupatie a. pdstoritului,
37

www.digibuc.ro

punga botinaritelor este un element local legat direct de me0qugu1


practicat numai de cloud sate (cele cloud Sebge) aici in sudul Transilvaniei.

Stdrile sociale vechi sint mai putin transparente in portul de aci


decit in zona Fagaraplui, datorit conditiilor social-economice, cu totul
diferite, &AA in satele acestea nu au existat iobagi (cu exceptia celor trei

de la est). Stratificarea sociald apare in mod clar in intreg costumul,


prin deosebirile ce se constat intre cel de om sdrac sau de chiabur, in
primul rind in materiale 0 in al doilea rind in ornamente. Cu cit ne apropiem de prezent, constatm o unitate mai mare.
Pe generatii i sexe, diferentieri exist in mod curent 0 normal. Fra
a le repeta, trebuie s subliniem citeva mai importante. Tineretul folose0e cu prisoshrt6 orice prilej pentru a imbogti costumul de srbAtoare.
Astfel feciorii Ii impodobesc plriile lor negre cu borul mic, acoperindu-le

aproape in intregime cu 0ruri de berte, mrgele, ciucuri etc., schimbind


ins indat ce se cAsatoresc aceast paldrie cu una neagrd simpl. Cei
ce au fost recrutati pentru armat, pin la incorporare poarth o vistrA
mare din pene de pdun, ca semn distinctiv. Fete le, inainte de a se adopta
cratintele sli0eneti obipuite, nu purtau la spate nimic peste poalele
albe. Ele puneau crdtinta ro0e numai ca neveste tinere. Am vAzut ca
aceasta s-a pstrat pind azi ca piesd de ceremonie i ca pies6 ritual.
La femeile cdstorite se adduga in trecut velitoarea ca semn al schim-

bdrii situatiei civile. De asemenea, mentionam ia cu gura in stinga.


Purtatul obligatoriu al buboului de cdtre miri la biseric in ziva nuntii
s-a practicat pind nu demult. Tot un costum special de ceremonie este
cel al clra0lor la nunti, cind piesele de podoab abundd pe oameni
pe cai.
Costumul de sdrbdtoare, asemndtor ca structurd cu cel de lucrtoare,
se deosebe0e mult de acesta prin elementele lui decorative, prin podoabe.
Costumul de lucru e mult mai simplu, o simplitate care nu e lipsit insd
de eleganta, aa cum se poate vedea pe intreg esul de la poalele muntilor,
la lucru (la sapa, la fin sau la coas), la grupurile de tarani i tarance.
A te imbrdca 0 a merge prin sat in zile de lucru t chitit de srbdtoare
cum se zice la Porce0i este un fapt ru0nos, pentru c oamenii de aici
au invatat s folosescd din plin toate zilele de lucru.
Frumusetea portului in zona Avrigului este o calitate de baza a lui.
Ea e urmrit in chip contient, cu inteligenta i indeminare in costumul
celor bdtrini, i cu atit mai mult in cel al tinerilor, atit in vechiul port
i

cit 0 in cel nou, ce trece tot mai mult sub influenta Slitei. Tendinta
de a imbogati piesele prin croi se face in directia reliefdrii calintilor
38

www.digibuc.ro

fizice ale oamenilor. Imprumuturile de la un sat la altul al unor piese


ce poart apoi denumirea celui de bastind (de pildd surt sacadaresc,
briu boicean, ie avrigeneasca etc.) denota bogatia portului si specificul
variat al fiecarui sat, specific de care sint mindri oamenii de aci.
Portul de yard, stralucitor de alb, aduce pe prim-plan ornamentele
tesute si brodate, In care se vddeste maiestria deosebita mai ales a femeilor

din Avrig, dar si a celor din satele din jur. In ansamblul costumului,
pe cimpul alb al pinzei, pieptarele rosii ca si suprafetele inchise (negre
sau vinete) ale vestelor si surtelor nu pun in umbra arta alesturilor
ce intervin ca niste accente pe surte si cratinte, pe cdmasi si ii, sau chiar
pe poale, inviorind si facind sa vibreze discret costumul. Broderiile pieselor
au un rol mai precis, ele dau linie costumului, impart si subliniazd holdrit
cimpii. Prin varietatea mare de motive si prin cromatica lor, prin tematica
chiar dacd putem zice asa broderiile de aci contribuie ca piesele

de port sa fie cu adevarat, in majoritatea cazurilor, mici opere de arta.


Studiind cele aproximativ patru sute de modele de broderii colectionate la Muzeul Brukenthal, din satele Avrig, Sebese, Racovita si Porumbacul de Jos, se pot afla lucruri interesante, in ceea ce priveste originea
si tema motivelor, tipul de stilizare, ca si arta de a folosi culorile, caracterizind gustul local si reflectind in bund masurd modul de viata.
Originea motivelor in broderiile de aci este indeobste, daca nu
aproape exclusiv realist& inspirata din naturd. Denumirea motivelor
nu este, tocmai de aceea, Intimplatoare. Categoria motivelor fitomorfe,
care redau vegetale (plante, flori etc.), este cea mai mare. Din cele mai
frecvente mentionam: florile (ochiul-boului, bujorii, macul, trandafirii,
crinii, florile de fragi, mugurul, boboceii etc.), frunza viei in numeroase
variante (simpla cu strugure, cu circei, cu vita etc.), virful bradului sau
braduletul, curpenul, ferigile, iedera, volbura, ghinda, trifoiul. 0 alt
categorie, bine reprezentatd, este a motivelor zoomorfe cum ar fi: caprele,
puiculitele, cornitele, radasca, gindacul, ganga, melcul, pdianjenul, racul,
fluturele, vrabia, musca etc. Foarte rare sint motivele cu caracter antropomorf (ex. ochiul-doamnei). Categoria celor ce reprezinta obiecte materiale (unelte uzuale, obiecte cu sens in viata sociala) este mare si variata

(buzduganul, lacatul, banutii, zaluta, virtelnita, bumbii, cirligele, foarfeca, ciocanelul, grebla, gardul, podul, paharul, cupa, pieptenele, caruta,
sania, diplele, vioara etc.). Simboluri reprezentate gasim relativ putine
(steaua, crucea, calea muntelui, cardruse etc.) Insd destul de frecvente.
0 grupd mare o constituie aceea a 4 sirelor * si puilor #, in acceptia
generala de motiv sau ornament, si care de multe ori se Intregeste cu
39

www.digibuc.ro

indicarea tehnicii in care se lucreazd sau a locului ce-1 ocup pe piesd


(ir, ebac, pui de patru, pui in strimb, pui in ochiulete, pui pe mute,
pui pe lingd carare, puiul din cheita etc.). Mentionam in treaat cA dintre
tehnici cea numit in cruci , frd a fi singura, este totui aa de rdspindit, incit celelalte par inexistente. Tehnica custurii in cruci are i ea
unele variante (in cruci i linii, in cruci i zoiege, in cruci i pe fir, in cruci
.1 mute, in cruci i dusori etc.). Dintre celelalte tehnici am intilnit: lucrat

pe dos, brinelul, peste muchie, cu urziturd i ajur.


In ceea ce privete locul ornamentelor pe piesele de port, in afard de
cele ardtate pind acum, este necesar s precizdm cd, de obicei, motivele
se folosesc diferit, unele la piesele de port brbdteti, altele la cele femeiesti,

unele la tineri, altele la bdtrini, apoi cd ele sint destinate precis unui
anume loc pe piesd (pe umeri, de-a lungul minecii, pe piept, la guler etc.).
0 lucrare speciald a ornamenticii portului ar trebui s adinceascd aceast

problemd in viitor.
Oprindu-ne pufm i asupra calitatilor de culoare ale broderiilor din
portul zonei Avrigului, cea dintii constatare ce se impune este frecventa
unui acord sobru, in care negrul este intrebuintat ca dominant sau cimp,
folosind roul (mai ales in trecut) sau albastrul pentru a incalzi sau lumina
motivul. Culorile dozate subliniazd ritmul i alternanta figurilor, folosindu-se de obicei in aceeai compozitie cloud motive. Acest lucru e
necesar pentru majoritatea motivelor ce sint concepute ca sire sau ca bloc
(de pilda in ciocdnelele iilor femeigti). In motivele ce se rezumd la cloud

tonuri, rosu i negru (de pildd intr-unul din cele aisprezece modele ce
le red'am in planele lucrrii, selectionate din cele peste patru sute cercetate), aflam deplin realizat principiul legii decorative de alternanta i
repetitie. In modelul respectiv, creatorul popular a mers cu pat de rou
si pata de negru i cu tusd de rou i tud de negru, realizind cele cloud

dileme bogat, fgr a se rezuma la simpla alternanta a petei de negru


cu tua de rosu, sau pata de rou i tua de negru. Motivul este echilibrat,

armonizarea fcindu-se in mod egal. Motivul ffind dintat, subliniazd


elementele i le leagd in acelai timp de fond. In alt model, realizat numai

intr-o culoare (negru), avem un ritm infinit, cu virfurile moderate ale


aceleiai forme ce se repet mereu.
*irele negre cautd in mod obinuit un echilibru intre motivul central
.1 cele anexe subordonate.

Uneori insd exagerarea motivelor de pe marginea < ciocdnelelor


duce la o lipsa de echilibru, intregul aprind destrmat. Intre culori,
galbenul, folosit din ce in ce mai mult de vreo cloud decenii incoace, mai
40

www.digibuc.ro

cu seam la cding0le bgrbdteti din Racovita, dd adesea nmtere la raporturi indecise. Este aici urma vddit a unei influente dirijate, in perioad a
dintre cele doug rdzboaie mondiale, cind o serie de cu .oane in nu mele
diferitelor asociatii culturale ca 0 unele din caietele cu 1113 dele
alterau gustul cu modele hibride.

Revenirea permanent a acordurilor pe negru, cu motive suple 0


variate, in care rdzbate mereu nevoia de lumina.' 0 cdldurd (prin rw,
albastru, galben sau oranj), trAdeazd un fond Eric. Tehnica variatg,
echilibrul intre gol 0 plin, frumos aerisit, tratarea delicatg a motivelor,
cu impresii uneori de filigran (ap cum se vede in alt motiv reprodus
in planple lucrdrii de fata), toate la un loc ne apropie 0 mai mult de cali-

tdtile portului popular 0 ne dezvAluie inch' unul din aspectele lui de


incontestabild valoare artisticd.
Desigur c o lucrare de arta" popularg nu poate epuiza toate fetele
problemei portului dintr-o zond intreagg. Punind insg in lumina' caracteristicile sale de bazg. 0 calitatile artistice, cristalizate in timp, ca urmare

a relatiilor social-economice, a cadrului natural 0 a celorlalte conditii


in care s-a dezvoltat, el poate satisface totu0 atit curiozitatea turistului
cit i pe cea a cercettorului de specialitate.
Portul popular din zona Avrigului, reflectind modul de viatd al poporu-

lui din aceastd parte a tarii 0 Mid o mrturie vie a calitglilor sale
artistice, indeamnd pe toat lumea la cunoa0erea si valorificarea acestor

creatii ca o datorie patrioticg in intelesul superior al cuvintului.

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

r*

it
.

.L1

AM*

7e

n?

t-

"1

4'4' 1/4_.-1

"

24. Copii (bede(andri) din Racovila in port de yard

www.digibuc.ro

25. Fettle de 5-7 ani tn port national

Racovila

'11

'.4.
,t

www.digibuc.ro

FA'Jr,

.4 T..
ejt

26. Flticdu tn port de sdrbtoare

www.digibuc.ro

Sebesul de Sus

`"."-B..Loini

7C,

AA: 1$?,
,'
wet %;.
014' /Fp
'

?ft

."1

=sr ,\.71.1..

Z-11*IPilbg
g
1?

'

:'- II

ger
"'"

1,,,*

-fA's

4.

d
27. Femeie

ttn Orel

tn port de scirbatoare

www.digibuc.ro

11,6,
AM

Sebesul de Sus

www.digibuc.ro

VAV*c

rtl a

"dc

ac),

193

,,AUF

_0 0_

inn O'

111

tt

OZSO
16*

5i63159visie53Fsc
r...s2t......,_*Dri.jo.r_._IL..s.,#:*:15,XXXitsD.-it

AlSe A-50

5IW A

5i3t4
*...*** 47*

DOT's

AS:SaL

If/X/JvArIAEFF,ovovof/Xp:tn.FF,ovovot,

3003301000
4A414,7A47,4k-

I. a) Cusatura pentru obinzeli ce se aplicd la partea de jos a miner ii pe Increfitura,


numita s maghiranul mare *, lucrat in stipuiala, iar brinelul Impletil. h) Picaturi

numite e cele crefe *, de-a lungul trimmed cite doud-trei rtnduri din umar tn jos, lucrate
stipuit pe cloud fire. e) Sebac pe mijlocul mtnecii Mire ciocdnele, lucrat tn rupt
Impuns i tipuiala. d) Cusatura la mimed de ceimasa barbaleascd, pe tivul de jos,
lucratd in cruci pe cloud fire. e) Luncef de unsprezece numit o albind a, pe mimed' lama
mreje, lucrat urzit. f) Beata pe dos, la ie la git, lucratd pe trei fire.

www.digibuc.ro

>>>->>>>>>>>>
TIC

vrfl

ktritilt

*****

inusestinur

II. a)

cuseiturd folosild In lungul infnecii la ie, lucrald pe dos. b) Gusde Unginufe


turd numit e pieplen si pui ocolifi , pe minced la ie, lucrald In muste ci tipuiald.
c) Beale/ urzild i umplulds, cu brtnel folosit la guler de ie, lucrald pe dos, ducind
fiecare fir pind tn cap. d) Ciocdnel coital, pe mtnecd In lung, la ie, lucrat pe doudzeci
de fire. e) Custurd numitd a rddascd sun gindac o, folosild ca rtu pe mtnecd la ie, lucrald
In crud pe cloud fire. f) Puii cei trufasi de la o ie de mireasd, peste umcir, lucrafi
tn cruci pe cloud lire.
lc

www.digibuc.ro

4111

C -1

'

29. Mirk, de pate se pond() peste cfrpa, oriclnd tram alit sarbtoarea clt gt In zitele
lucratoare

Racovtia

www.digibuc.ro

'

30. Intl

de rdmas bun pe ulifa satulut.Fide., recrut


pound o panne* din pene de paun

www.digibuc.ro

x?'
4511,,,

11:

64.

11,1,

14G14-

1.

,:. " ovir.

4,5
.451

',-

.:.

'JP

....

-7

31. Pereche in porl de srbaloare, vara

www.digibuc.ro

'4

1,

-t

32. Femel (Mere cu velitoare, pieplare din pick f i ii


sdlifteneqti

Racovita

www.digibuc.ro

\
a
Egila

'Z40,

7-

33. Femeie cu

paldrie de postern i glug6


avrigeneaseCt

peste umeri

www.digibuc.ro

34. Fele si neneste tinere din Sebe.gul de Sus la marginea


satulut, sub muntele Surul. Dozes din ele poarld
anti* Muth-gale, iar alte cloud, denims f i &dare negre

- - -1

'

'I.

www.digibuc.ro

Th-

vti
RLi7-'44.

:..
11

as

-41*

35. Feciori din Avrig cu piese de port specif ice (pdliirii

bogat ornamentate, pieptare de piele, ctrpe de serpar,

cioareci de yard strtnsi pe picior etc.)

www.digibuc.ro

-44

?A

"

IC"

t",:ti:
S"./:

13.

-T.

'1

A.

.,
-

,
.

n.

36. La pc, sdrbdtoarea, In Porumbacul de Sus

www.digibuc.ro

.
r

-;

ft,

37. Feciori 1 fete din Aurig, tn port de yard

www.digibuc.ro

38. Venind de la lirgul din Avrig, lemei linere f i Milne

.710;44'

; ,
*2.

p.

www.digibuc.ro

INI

...

WM,

rao-

L. =
V

;0777.ef

...,
;.-:

*Ye

14,

-0

11

39. Cdtdra,i de nuntd la Aurig, in port special de

ceremonie. (Alit feciorii dt # caii stnt bogat tmpodobiji.)

www.digibuc.ro

40. Bdtrtni din Racovita tn port traditional vechi

je

22...41C '

'

,10121

.`

611

11...

.4

'4'

mtn

af

% IV ..7
-1,
...

..
4.

A. .11

et or

t I- I.;4
..;.r.

-'

I,

.... .i;

- "N
.* .

''''''".'.

...t

r'I

rf

.111--

..

! -

lc 11. *, '

:
;

\,.

.r

*0

4.- kJ

q,

-4

P.

-,, :

11,
I

.34

..,
i
Oil
J.

4,"C

I
=,

n' g4-

.,
u

r
AA

4.1,2r .1.3.
.

0\

i3 r.
.

LI,

'

--

'
F.

!1,

..i ,

-. a

."

Al

'/P4 .'

`1.

1.

",

al

'

-.3.-www.digibuc.ro
2a
:a
9
.
t ,
.
<
,
(I

'a

11

..

11

.1

10.0.100KOIKelgiVgrO
id ME/
1111
tiPcn
1)0

walre.-croire..-Rvoi

0040140040014titaritt4L0110511

OX0iESKitiOX4MXX

-413**003i013+
*+X+*+K+4V**
"..

sqU.
s-lig

a 1.

111

111

1111.:

(alb-negru) a) Puii cu frunza de vie cea mica, peste umar la ie, lucrali in
toiege gi muqte pe doud fire. b) Cusdlurd zisd reidaod gi stea dubld folosild pe
mtnecd cu rtu, lucrald tn cruci pe trei fire. c) Picdturi # steaua ei paharul , pe mtnecd
la ie, paralel cu cioednelul, lucrate In cruci pe cloud fire. d) Luncel talent *, pe
mtneca la fodori, la ie, lucrat urzit pe dos. e) Ciocanel coltat, apnea! pentru incheiat
mtneca sub brat, lucrat pe I afa tn forma de benti(d cu ata multd. f) Cioceinel cu virtu(
bradului, de-a lungul mtnecii la ie, lucrat tn cruci pe doud fire, iar cioceinelul in linii.
III.

www.digibuc.ro

ri.O.'..:. "

IV. Pieptar lemeiesc

4,...

V. Pieptar barMlese

www.digibuc.ro

'a?

iuta.

It

in

1.1

('

14.

77'

'.?
70e7R.,41.,

n V: Gt.

c'T ,

Ire 111
i"
'4ELV1

---

e,

,f..,....::

1 #1

:21

41.

Pereche din Aorig In port de sarbatoare

www.digibuc.ro

.)
_

ii112".; 7:

'
a.*

.011.
-

r141

7.011

Zmno

..:
NL,

..

de.

'

LI
A

J
_

42. Doud surori, femei Milne din Porumbacul de Jos; cea din slinga tmbrobodit asa
cum se gdiesc azi numai bdtrinele chid mor

www.digibuc.ro

Racovila

43. Femei &Urine tn port obinuit asidzi seirbdtoarea

.r+

4.

*Ta-

ijk

I V

b*'

it;
-

.4o

.
:ft,

to

4 ez

,t,,.

'iPt";iie

161

._

.7

At

TY

A
F.

-.2Qto

r-144op-Pre_.

www.digibuc.ro

ffdurrinWrirPefre.rAn, Ect

.11,FF
v

PAM:

wMPTha

"s"-

44. Eta (rind din Aorig cu bubou negru f i pdsturd cu liori rogii pe cap

www.digibuc.ro

lIl

e. 'E.),

7,

I"
:t
f,-"

45. Bdirind din Racouila cu ie eu obinzdli intoarse ;i pieplar btrinesc

www.digibuc.ro

s'.
'

"cnKf

r
r..

AT

ear,

'

46. Batrina din


Porumbucul de

Jos cu pleura

Malta cu corn

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

'

a'n

Z.1_

cr

7..

4.4.!

-4-4.1-

" It

" F41 W.*. 46.1r.

4P
41.

v.e4I
1

PNA.

._,r,-

:40.

WW1.

1-114;iVritri/rs

4-1

.1
e.

111-

48, Interior de casa frilneascd din Porumbacul de Jos

www.digibuc.ro

BIBLIOGRAFIE
1. Aron Nicolae, Monografia bisericilor, ;coalelor i reuniunilor
romlne din Fdgeiraf, 1913.
2. BArbat Aiexandru, Dezvoltarea ;i structura economicd a Tdrii
Oltului, Cluj, 1938.

3. Barbul Eugen, Costume romlne;ti din veacul al XV II-lea,


Cluj, 1935.

4. Bieitz E. A. Neue Widerkleider - und Mahlzeiten

Excess

gerichtele Synodalverordnung (1750), in Transilvania s, anul


II, Sibiu, 1862.
5. Bogza Geo, Cartea Ottului, Bucuresti, 1945.
6. Borzea Nicolae, Organizarea romlnilor olteni In orasul Fdgdraq

din Tara Voievozilor Romini, Fagfiras, 1925.


7. Boureanu Rada, Prin Tara Feigdrclului (In s Indrumdtorul
cultural a, anul VII I, sept. 1955, Nr. 9, pag. 42-94).
8. Bunea Augustin, Stdpinii Tarii Oltului, Academia Romina,

Discursuri de receptiune, Bucuresti, 1910.


9. Caramelea Vasile, Composesoratele de fofti iobagi din Tara
Oltului (in Sociologie romineascd *, an V, 1943, Nr. 1-6,
pag. 160-171), Bucuresti, 1943.
10. Comp Dimitrie, Din ornamentica romind. Album artistic
reprezentind 284 broderii l tesaturi, Sibiu, 1904.
11. Cosma Minerva, Album de broderii i feseituri rominesti, Sibiu,

J. Drotleff (fara data).

12. Densusianu Nicolae, Monumente pentru Istoria Tierei Fagdrasului, Bucuresci, Tipografia Academiei Romtne, 1885.
13. Focsa Gheorghe, Ceata feciorilor din Dragus. Contribufii la
definirea unitdfilor sociale (In manuscris).
14. Fruma loan, Problema universildfit ssefti si a institufiei celor
sapte fuzi, Sibiu, 1935.
15. Frunzetti Ion, Motive originar naturaliste in geometrismul
artei decorative. Bucuresti, e Revista Fundatiilor s, Nr. 8,
august 1943, pag. 355-365.
16. Hanes Vasile, Din Tara Oltului, Bucuresti, 1921.
17. Ionich Ion I. Dealul Mohului, Ceremonia agrard a cununiei In
Tara Oltului, Bucuresti, 1943.
18. lorga Nicolae, Amintiri din Tara Oltului (conferinta tinuta la
Fagaras), Valenii de Munte, 1936.
19. Irimie Cornel, Relafiile sociale din Tara Oltului. Teza de doctorat, 474 pag. (manuscris, Bucuresti, 1948).
69

www.digibuc.ro

20. Irimie Come!, Portul popular din zona ledgeirasului, Tara

Oltului, ESPLA, 1957.


21. Leonhard Joseph, Die Bewohner Siebenbrgens, Sibiu 1816
(manuscris, 102 file, din care 43 desene in culori la Muzeul
Brukenthal).
22. Literat Valer, Din Tara Oltului, Brasov, 1938.

23. Maior Dr. George, Politica agrard la Romini (cap. 0 ancheld


In plasa ,$ercdii), Bucuresti, 1906.
24. Merutiu V., Judefele din Ardeal si din Maramures pind tn
Banat. Evolufia teritoriald, Cluj, 1929.
25. Metes Stefan, Mosiile Domnilor i boierilor din Tarile Romirie
in Ardeal f i Ungaria, Arad, 1925.
26. Metes Stefan, Viafa bisericeascd a Romlnilor din Tara Oltului,
Sibiu, 1930.
27. Metes Stefan, Contribufil noud la Istoria Rominilor din Tara
Feigdrasului In veacul al XV II-lea, in i Analele Academiei
Romine , Bucuresti, 1942.
28. Metes Stefan, I. Trecutul Tarii Oltului, II. Trecutul satului
Drdgus (In colectia Dreigus, un sat din Tara Oltului. Edit.
Institutului Social Romin), Bucuresti, 1945.
29. Moldovan Silvestru, Tara noastrd, Sibiu, 1894.
30. Ordinele senatului din Sibiu de la 1701 si 1741, in legAtura
cu vesmintele, in i Arhivele Statului Sibiu i, in a Magistratsakt
60/1701 , resp.

Magistratsprotokoll 1/1771 6.

31. Popa Pr. Octavian, Fagdrasul sub domnii munteni, Flgras,


1935.

32. Puseariu loan, Doud documente privitoare la revolta boierilor


din Tara Fagarasului (1508-1510), Bucuresti, 1910.
33. Sehiopul Iosif, Tarile rominesti tnainte de secolul al XV-leaXVI-lea, Bucuresti, 1945.
34. Siebenburgische Landestrachten, acvarele din sec. XVIII, de
un pictor necunoscut, cuprinzind 90 planse. (Col. Dr. J. Bielz.)
35. Siebenbilrgische Nationaltrachten. Sarnmlung von 39 Kostilmbildern in Guaschmalerei, z. T. mit Gold gehoht, darstellend
Landsleute aus Siebenburgen und der Walachei in ihren verschiedenen Nationaltrachten (Codex original, cuprinzind planse

din a doua jumatate a sec. XVIII, Col. Dr. J. Bielz).


36. Stan Const., Scoala poporand din Fdgdras i de pe Ttrnave
(vol. I), Sibiu, 1928.
37. Tureu Joan, Excursiuni pe munlii ferei Birsei .yi ai Fagdrasului... Descried intregite cu schite istorice despre castelele din Tara Fiigdrasului, Brasov, 1898.
38. Szaderzky Dr. B. I., Apafi Mitedly fefedelem udvartavtdsa,

Budapesta, 1911, pag. 138-140.

70

www.digibuc.ro

GLOSAR
1. Androc, androcel. (Germ. Unterrock, sas. Onderrock
si Ander r oc k, in ruteand an dar a k): Fusta de postav

cu desen in patratele, negru, rosu, verde, vinAt ; cea de sal.bdtoare cu panglici inguste de catifea aplicate la poale.
Androcul de zi de lucru e din postav sau pdnurd. tesutd In
cash'.

2. Baba. (Paleoslav b a b a): Fisie de minecA de broascd, din


pinzd latd de 10 cm, care se aplicd pe partea stingd lingd
gura iei vechi cu altitd, cusutd de-a lungul pieptului.

3. Barson. (Ardelenism, ung. b arson y): BucAti de catifea


coloratd cu care se impodobesc paldriile feciorilor (zona

Avrigului), sau se folosesc prin aplicatie pe piesele de port


de iarnd, ca de ex. la recAle si bunde (zona FAgAras).

4. Beata, literar bald. (Lat. vitt a): Bucatd de pinza urzitd si


brodatA pe dos, prin umpluturA ; se apnea pe gulerul incretit
la cArndsi.

5. Bete (biete sau berte ). La singular b at A (lat. vitt a:


panglicd, derivat b et eli e): Tesute in rdzboi sau cu scindurica,
din lInd sau Buick de dimensiuni si culori diferite (cele vechi

late de 10-20 cm, cu rosu mai mult, cele noi mai inguste
si cu albastru, verde, Anal, rosu etc.). Modelul si culorile
diferd dupd sat si virstd. Modelul se ob%ine din urzeald in dife-

rite culori si din tehnica tesutului, bdteala Hind de obicei


Intr-o culoare.

Berte In curcubeu se cheamd un fel de briu lung, cu ciucuri

marl albastri la capete, cu care se incingeau mai ales In trecut


fetele, in asa fel incit ciucurii atirnau la spate pe poalele albe.
6. Belga. (Diminutiv de la b a t 5): Bucatd de pinzd aplicatd pe

increptura minecii, acolo unde incep fodorii, la iile pentru

zile de lucru in special, sau ale femeilor bdtrine.


7. Bostindrit. (Sau vostindrit,
rutean

vostina):

Ocupatia celor ce string faguri de albine pentru a fi preparatd ceara In teascuri speciale. In Transilvania slut renumite
ca sate de bostinari CAianul Mic pe Somes si Sebesul de Jos
aproape de Avrig.
8. Broascd (mare sau mica). (Lat. vulg. brosc a): Petic de
pinzd pdtratd sau in cinci laturi, ce se coase sub bratul ihor,
intre minecA si foaia din fatd si cea din spate. 6 Broscutd to
se mai chearnd un mic triunghi de pinzd ce se pune pe umdr,
lingd guler, la ii, cusut intre foaia din spate si. cea din fatd.
9. Broboadd. (Sinonime: b a s m a,

tulpan, n AI ram A,

m a r a m 5): Cirpd de cap, din lind alba tesutd In casii in


trecut si cu ciucuri impletiti ; mai nou se poartd broboade de
cumparat, din care cele zise de janilie constituie o adevdratd
modd.
71

www.digibuc.ro

10. Bubou negru cu pdrul scos (mai comun bob o u, ardelenism


manta groasa, sarica; compara ung. guba):
Mesa straveche, lucrata din tesatura groas de litn si data
la viltoare la Ingrosat, apoi In cosul cu grapa de maracini
de i se scoate 0 parul 0. De culoare alba sau seina, cu croiul
drept. /n zona Avrigului se poarta buboul cu parul scos
negru ca pana corbului.

11. Bundd. (Ung. s I r b, rut. bund a): Haina lunga 'Ana sub

genunchi (din panura sau postav), croi drept, cu guler si


captusea1a, cu patru buzunare; se incheie cu nasturi.

12. Cdifd. (In limba literara: scuf it A de co p i 1, slrb. kaic a,

bulg. kajc a). Ca ardelenism: vechi acoperamint de cap,

ce se purta de femeile maritate mai ales pina la primul razboi


mondial. Facuta pe forma capului, din pinza neagra de cumparat, cu flori rosii. Lateral, peste urechi are doua ourechi facute
din panglica de moar negru incretit, tncretiturile numindu-se
rete *. Pe urechi femeile tinere apnea fluturasi * sau Oralute 0. Azi se poarta de nase si de catre citeva femei batrine
In unele sate. In zona Avrigului se poarta pe par sub paioara;
este din pinza tesuta In cask cu broderie pe frunte i la mijloc,

perpendicular, In directia cararii parului. Diferita total ca


forma, material si ornamente de cea din zona Fagarasului.

13. Cdifuni. (Lat. calceamentu m, caltun, moldoveneste


colt u n, provine din contaminarea neogrecescului
kaltsuni si kartsuni, de la it. calzoni: pantaloni): Incaltaminte In forma de cizme, cu tureac scurt,

facuta din panurd sau piele neagra, purtata pina la inceputul


secolului al XX-lea mai ales sarbatoarea. Talpa celor de

piele era tivita cu galben, iar sus la tureac avea o banda


rosie. Turecii, sus, lateral, crapati i legati cu snur. Pentru
zile de lucru In special oamenii saraci purtau caltuni de
panurd, Incaltati peste cioareci.

14. Cdpdtti. (Lat. capit aneu m): Perna sau .orice 41 pune

cineva sub cap: fata de perna cu capAtul ales In razbol, In


motive geometrice, mai ales In trecut, cind se folosea aproape
numai culoarea rosie.

15. Cheifd. (Diminutiv din c hei e, lat. c la v e m): Cusatura


In zig-zag, cu care se incheie partile iilor. Facuta cu mina, cu
ata alba, neagra sau rosie. Se face cheita si la surtele din doua
sau trei foi, In jurul Avrigului.
16. Chindeu. (Ardelenism pentru st erga r, proso p, ung.
k end 6): Stergar tesut In razboi, cu alesaturi, folosit ea piesa

ornamentala In jurul ferestrelor, icoanelor sau la oglinda.

17. Cicur, sau ciucur. (Lit. ciucur e, ung. csuko r): ImpletiturA ornamentala facuta din Huh colorata cu mutt rosu

Ann de mdrimea unui pumn. Se purta In unele sate (ex.


Dragus, zona Fagarasului) de catre fete, pe borul Ingust al

palariutelor negre, In fata. Se spune ciucuri pe chelteu unei


Impletituri in gen de tesatura facuta pe un cos (chelteu) din
lind de culori diferite si care se aplica jos la wile j eatrinte,
In zona Avrigului.

72

www.digibuc.ro

18. Cioareci. Pantaloni strlinti, din panura, croiti diferit, dup


zona, vIrstA etc. si purtind ca atare denumiri felurite (bdtrlnesti, cu feresti *, unguresti *). Se numesc cioareci boresasti e un fel de cizme de pAnurA, 'Ana la genunchi, Incheiate

cu lind neagra. Ii purtau mai ales femeile bAtrIne, In opinci


(boreasA, In Moldova, Transilvania, Maramures, Inseamna
femeie mAritata sau vaduvA).

19. Crdci. (Plural de la cr a c A, paleoslav): La Racovita se


numesc astfel ornamentele brodate pe pieptul iei linga irele

negre de-a lungul mlnecii, care la rIndul lor se numesc puricele.


20. Cratinfe. (In Moldova si Bucovina c at r in t e, ung.

k at r ink a, k a trinc A: sort de link fotA): Diferite ca

material, dimensiuni, culoare i ornamente. Cele batrInesti,


tesute In casa din MA: cea din fatA din douA foi i cu alesAturi,
iar cea din spate dintr-o foaie monocromA. Cratintele I ardelenesti n In gen sAlistenesc din postav negru. Cea din fata cu

frimbi. Cele Doi cu broderie de mAtase. CrAtintele oachese


din zona Avrigului, purtate dinainte, din doua foi de culoare
vInAtA sau neagrA, tesute In patru ite, glatuite i Incheiate
cu mreajA sau cheita, iar jur imprejur cu cheita i coltisori
jos o vargA zisA ochiul, din slrmA rdsucita si material colorat,
se termind cu ciucuri trasi, facuti din material fin numit par.

21. Culme. (Lat. culme n): Tesatura In rAzboi taranesc, In


cloud sau patru ite, cu vargi realizate din betealA. Se asazA
pe tot lungul peretelui unde e patul i pe frontul, uneori si
pe dosul casei marl, sub grinzi.

22. Cuptuh (Sau cuptu g, ardelenism pentru c Ap tuseal A):

BucatA de pinzA care dubleazA In interior partea din fata,


din spate si de pe umeri a stanului cAmasii barbAtesti.
23. Curpen. (Termen de origine albanezd): Incretitura brodatd,
care prinde peticul mic de cel mare al mlnecii iei cu
24. Darac. (Turcesc dar a k): Unealta de pieptanat lina, clnepa
pi

inul.

25. Dirg. Partea din fata a cioarecilor Intre r feresti n, In forma de

triunghi cu virful In jos.


26. Fereqti. (Ferestre, lat. f en e str a): CrApAturi ce tin loc de

buzunare, In fata, la cioarecii rumInesti.


27. Fodori ( flodori ). (F o dor e i, pl. Incretituri de pinza, dantele

sau cusaturi de amid, ung. f o do r): Un fel de mansete

lungi, evazate, aplicate la minecA jos la anumite ii i camasi barbAtesti. Se aplica mai nou i la gulerul iilor la fete sau femei
tinere, formlnd un fel de guleras Intors, lat, de dantela.

28. Frifuri. Piesa veche de port. De culoare Inchisa, din panura,


croitA drept, lAnA guler, buzunare i nasturi. Acelasi croi la
barbati si la femei. Purtata acum de bAtrIni. Tipul nou,
modern, diferit, lucrat de croitori, cu guler, buzunare, nasturi,
ornamente aplicate.
29. Franz& (Lat. fronde a): La Fagaras se cheamA astfel o panglica de catifea sau stofA aplicata pe palariile barbAtesti
cu borul mic. In zona Avrigului, broderie sparta, aplicatd
din guler 'Ana la flodorii mlnecii let
73

www.digibuc.ro

30. Fundoaie. (Sensuri diferite in sud-vestul Orli; augmentatii


de la fund, lat. f un du s): Mineci drepte croite dintr-o foaie
jumAtate, care se aplicA din dreptul umrului In fatA. Se
mai numeste asa i jumAtatea de lat de pinzA ce completeaza
mineca, dindu-i largime.
31. Glugd. (Termen din fondul principal de cuvinte: bulgar g u g 1 a,

germ. gugel e). Pies de port legat de ocupatia pAstori-

tului. Din panura albA, cu ornamente alese In testurA. CroitA


simplu, din imbinarea a doi 141 de pinza i incheiatA la capA-

tul ce se poarta pe cap. De lungimi diferite (ex. la Avrig,


cit inaltimea omului).

32. le. (Lat. line a): CAinasA femeiascA de tipuri felurite, In


functie de croi i ornamente. (Ia cu obinzeli, ia cu altit
0 ia cu f odori.) Din material tesut in cask cele mai vechi si de

purtare ; din material fin (giolgiu) cele mai noi. Din ilustr4ii
(desene) se observA bine deosebirile.
33. Laibdr. (Termen cunoscut mai mult In sud-vestul tarn ; germ.
dial. 1 eib e 1): Mesa' In gen de vestA, purtat de femei si
fete. Din stofA, catifea, sau postav, de obicei de culoare neagrA.
Croit pe talie, cu revere. Brodat cu mAtase neagrA i ornamen-

tat cu snur aplicat. (Sensul de mintean, de hainA lunga II

largA, a pierdut terenul In favoarea celui de vestd, dupa primul


rAzbol mondial).

34. Luncef. (Sensul generic: totalitatea luncilor unui riu): lucretitura de jos la mineca lei, peste care se apnea obinzala.

35. Mreje. (Sing. mreaj A: plasa, cursd, paleoslav mrez A):

CusAturA specialA, cu care se Incheie ciupagul din spate de


alb-0 i de broascA. la ie. Se foloseste si la Incheiatul foilor
la surte.

36. Obinzald.

(ObienzalA,

de la

benzi, bentecf.

pol. bent. germ. B a n d): 0 bucatA de pinza brodatA, aplicatA


mai ales la iile bAtrinesti, pe guler sau la terminatia minecilor.
37. Pavel (pdvuld). (Rutean p a h a, polonez pach a, ung.

p a h a, p a 1 h a): Petic patrat ce se pune sub minecA (sub


broascA), intre foaia din fatA i cea din spate a iei.

38. Pdioard. (Moldovenism, lat. palliolu m): De forma unui

stergar, din pinzA albA, lung de doi metri, purtat pe cap de


cdtre bAtrine si de unele mirese numai astAzi.
39. Pdnurd. (Lat. p ennui a): Postav alb sau colorat, din tesatura de linA, lucrat In piuA. Folosit mai ales pentru cioareci
gi frijuri. (Se aude In Moldova, Transilvania, Banat ).
40. Pdpuci cu tureac. (Forma lit. p a p u ci, turc. papu c):
Ghete din piele pentru femei tinere si fete, cu tureac inalt
de 15-20 cm, incheiat cu siret. Specific pentru sud-estul
Transilvaniei.
41. Pisturd. (13 Inz At ur A,

In Carp4ii moldo-transilvAneni ;
derivat din pinzA): PiesA In gen de Iota purtatA de femei.
Cele bdtrIne au pasturd din panura neagrA s glfituitA *, iar
cele tinere din material mai fin (Unica, bumbac, cu alesAturi
In culori). Tot pAsturA se cheamA in zona Avrigului cirpa de

cap. In trecut din tesaturd de bumbac, forma patratA, cu


ciucuri pe margine, se purta in zile de sArbAtoare. De la 1900
se poartA i pAsturA de mAtase cu imprimeuri sau cusutii cu
arnici.

74

www.digibuc.ro

42. Papa. (Uneori p a h a, sinonim din, ung. p a 1 h a): Petic


de pInza ce se pune sub broasca de sub brat la ie, Intre foaia
din spate, piept i poale.
43. Pitune. (Feminin de la p a u n, lat. p a v one m): Pene de
Vann purtate de fete la urechi in srbatorile mari, sau de feciori

dupd recrutare, pind la incorporare.


44. Peschine. Cunund de flori artificiale purtate de fete In par.
45. Picaturi. Trei siruri brodate, ce merg din puii de peste umar,
de-a lungul mlnecii iilor, paralel cu ciocanelele.
diminutiv p ii a): Termenul
mai vechi e cel de steaza. S-a folosit i cel de dirsta, iesit azi
din uz in sud-estul Transilvaniei. Instalatii arhaice, stravechi,
pe rlurile mid de munte, pentru prelucrat tesaturile de Una'.

46. Piud. (Lat. vulg. pill a,

Elementele principale shit toate din lemn: roata mlnata de


apa (cu S cupe # sau s arepi s) fusul, ciocanele i troaca. Tesa-

tura de Una se bate, la umezeala, cu ciocanele in troacd


24-28 ore, de se ingroas si se e Infrateste urzeala cu
*

bateala, dind un postav dens numit panurd. (Coexista forma


piva sau forma palatalizata china )
47. Pomeselnic, polmesenic, pomenesenec etc. (Vechi slay: vezi

polonezul polmiesiecznile-semiluna): Piesi de port


In forma de stergar alb de 2 metri lungime si 30-35 cm lat.,

din pinza tesuta in casa. La capete are alesaturi In ciurele * ai

vargute simple cu matase alba sau neagrd. Il mai poarta azi


unele batrIne. Se poarta obligatoriu de care femeile maritate,
peste caita, In diferite feluri, In functie de virsta i ocazie
(vezi textul). Se poarta numai In Porumbace i Sarata, deci
in partea de est a zonei Avrigului, spre Fagaras.
48. Pumnasi. (Ardelenism, diminutiv de la p u m n, lat. p u mn u s): Mansete Inguste, strInse la mineca iilor vechi si a unor
camasi barbatesti. Marginea Incretita i ornata cu podoabe

de amid.

49. Puricele. (Diminutiv de la p uric e, lat. pulice m):

*iruri brodate de-a lungul minecii iilor, numite asa la Racovita. Echivalentul s ciocanelelor * de pe iile de la Sliste.
50. Rard. Din trei cop de pinza cumparata, cu flori albe In tesaturd, purtata pe cap de nevestele tinere in trecut. Termenul
se mentine In satul Sarata.

sas. R6 ckl 1, germ. R 8 cklei n,


ung. r ekl i): Piesa de pdnura neagra, maron sau seind.

51. Recdl. (Ardelenism,

Sinonim cu frijurile. Se poarta In loc de cojoc. Recal hoizaresc

se cheamd la Avrig recalul cu crd drept, zis e rominesc s In


alte parti.
52. erpulefe. (Diminutiv din sarp e, lat. vulg. serpe m):
impletitura a parului. Dona fire subtiri, Impletite in fatal
de la carare si care se despart formind doua semicercuri spre
urechi.

53. Siliufa. (Ardelenism, probabil derivat din a sill, vechi slay

silit i): Din bumbac cu vargute de matase In bateala la

cele doua capete. Se poarta pe cap de care femeile batrIne la


Porumbacul de Jos, ca piesa de sarbatoare, In loc de pomeselnec.

75

www.digibuc.ro

54. Stan. (Sirb. s t a n, bulg. stan u): Pieptul 0 spatele cama0i,


croit la vechile piese dintr-o singura foaie (In opozitie cu
poalele).
55. Strimbulef. (Ardelenism, diminutiv de la st rim b; lat.
vulg. str ambu s, lat. clas. s trabu s): Zig-zag alb

de obicei, de cumparat, aplicat la ii sau cama0, pe pumna0


0 la guler, ori perten 0 pasturi la fete 0 femei tinere.

56. Surf. (Sing 0 qurt. a, ardelenism germ. Schurz e): Piese


nelipsite din portul femeilor. Tesute in razboi de cask din MIA

ori Ilnick cu motive diferite. Se incing cu baiera 0 se spun

totdeauna cu un adjectiv, de exemplu pule negre, surte vinete,


urte cu ochi etc. (In Moldova se zice s pestelcS u, iar in
limba literal* sort (pol. szorc ). In zona Avrigului, se poarta

57.

pule in doua-trei foi tesute, fond Inchis cu alesaturi In


vargi la partea din jos. Sub influenta salilor, barbatii
poarta urt alb lucrdtoarea.
Uleinife. (Ardelenism, de la ulei; forma slava, derivat din
paleoslavul o 1 e j): Instalatii numite si piu de ulei *,
in care se produce uleiul din simburi de dovleac sau floareasoarelui.

58. Velitoare. (Invalitoare, invelitoare, din verbul

a Inveli: vechi slay valiti, naframk tergar):

Piesa de port femeiesc, In gen de tergar alb, purtatd Invaluit


peste cap In zona Avrigului.
59. Vtltori. (Arhaic vult or i: lat. volutori a): Instalatii
in care se prelucreaza Iesatura groasa de lind din care se face
straiul sau buboul. Apa cade pe un jilip intr-un fel de ciubar
conic din doage fixate In fundul rtului. Prin Invirtirea apei se
ingroaa' tesatura. In unele locuri se scoate parul cu o grapa de
maracini sau cu o instalalie numit co.

www.digibuc.ro

LISTA ILU STRATI ILOR


In text

1. Fl Seal si fete din Ra ovita la sapA, pe sesul Oltului.


2. Avrigeand cu paioarS pe cap si cu recAl hoizresc purtat pe
umeri peste pieptarul de piele.
3. Gluga avrigeneascd, lungg i bogat ornamentatd, d un aer
deosebit tindrului ce o poartd.

4. Ie cu pumnasi tutor* din zona Avrigului cu fodori.


5. Ii
6. CAmasA bArbAteascA cu pumnasi.
7.

Brit' lat, batrinesc.

8. Cr AtintA rosie cu vargi alese.


9. Pieptar femeiesc cu flori rosii din zona Avrigului.
10. Cojoc cu flori rosii i ciucuri.
Sebesul de Sus (a bratele ; b foaia
11. Structura buboului
dedesubt ; c minecile).
12. Croiul recAlului hoizAresc Avrig (a stanul; b minecile;
c clinii ; d broasca).
13. Croiul izmenelor (a turul ; b peticele ; c cracii ; d clinii).

14. Croiul tipic al cioarecilor din zona Avrigului (a turul ;

b dirgul ; c cracii; d clinii ; e vAcAlia).

15 a. Opinca veche de Avrig (IIV fazele confectionarii).


15 b. Felul cum se pune nojit.a.

16. Punga de bostinaritaSebesul de Sus si Sebesul de Jos.


17. CAmasa bdrbAteascA cu mineca largAAvrig (a stanul;

b clinii ; c minecile ; d fundoaia la minecA ; e broasca).

18. Cmasa bArbdteascA cu rochita sau fustita Porumbacul

de Sus (a stanul; 1, cele sase foi pentru rochita ; c minecile;

d fundatura la mlneci; e clinii din parti la subsuoard; f broasca).


19. CAmasa cu pumnasi sau benzi, tipicA pentru Racovita
Porcesti (a stanul; b clinii; c minecile ; d jumatate foaie pentru
minecA ; e benzile; f broasca).

20. Ia cu obinzalA i altit Porcesti (a minecile ; b ciupagul din fata ; c ciupagul din spate ; d broasca ; e altita; f baba ;
g nada ; h curpenul).

21. le de mireasA cu pumnasi Intorsi

Racovita (a mi-

necile; b ciupagul din fata ; c ciupagul din spate ; d pavele ;


e broasca ; f foaia din fata de la poa!e ; g clinii de la poale).

Sebelul de Sus
22. Ie de fetitA cu flodori i pui peste cot
(a minecile; b ciupagul din fatA ; c ciupagul din spate; d broasca ;
e poalele din cloud foi; f flodorii).
In afara textului
23. Grup de femei, Intorcindu-se de la amp.

24. Copii (bMetandri) In port de varA.

Racovita.
Racovitd.
Sebesul de Sus.

25. Fetite de 5-7 ani in port national


26. FlAcAu In port de sArbAtoare

77

www.digibuc.ro

27. Femeie Mara In port de sari) atoare

Sebesul de Sus.

28. Barbat in port de yard.

29. Palaria de paie se poarta peste cirpa, oricind vara, atit

sarbato area cit i In zilele lucratoare

Racovita.

Intilnire de ramas bun pe ulita satului. Flacaul recrut


poarta paune din pene de pdun.
31. Pereche in port de sarbtoare, vara.
32. Femei tinere cu velitoare, pieptare din piele i ii sali30.

stenesti

Racovita.

33. Femeie cu palarie de postav i gluga avrigeneasca peste

umeri.

34. Feciori din Avrig cu piese de port specifice (pdlarii


bogat ornamentate, pieptare de piele, cirpe de serpar, cioareci
de \Tara strinsi pe picior etc.).

35. Fete si neveste tinere din Sebesul de Sus la marginea

satului, sub muntele Surul. Doua din ele poarta crdtinte invargate,
iar alte doua cratinte i laibare negre.

36. La joc, sarbatoarea, in Porumbacul de Sus.


37. Feciori si fete din Avrig, in port de yard.

38. Venind de la tirgul din Avrig, femei tinere i bdtrine.

39. Calarasi de nunta la Avrig, In port special de ceremonie.

(Atit feciorii cit i caii sint bogat impodobiti.)

40. Batrini din Racovita, in port traditional vechi.

41. Pereche din Avrig, In port de sarbatoare.

42. Doua surori, fernei batrine din Porumbacul de Jos: cea


din stinga imbrobodita, asa cum se gatesc azi numai btrinele
cind mor.

43. Femei batrine in port obisnuit astazi sarbatoarea

Racovita.

44. BatrIna din Avrig cu bubou negru i pasturd cu flori

rosii pe cap.
45. Batrina din Racovita cu ie cu obinzali intoarse i pieptar
b atrinesc.

46. Batrina din Porumbacul de Jos cu pastura facutd cu corn.


47. Batrin cu recal hoizaresc i pieptar crepat.

48. Interior de casa tarsneasca din Porumbacul de Jos.


Plarqe In culori

I. a) Cusatura pentru obinzeli ce se apnea' la partea de jos


a minecii pe incretitura, numita maghiranul mare a, lucrata

in stipuiald, iar brinelul impletit. b) Picaturi numite 6 cele Crete s,


de-a lungul mlnecii cite doud-trei rinduri din umar in jos, lucrate
stipuit pe cloud fire. c) Sebac pe mijlocul minecii intre ciodinele,
lucrat in rupt impuns i stipuiala. d) Cusaturd la minecd de cdmasa
barbteascd, pe tivul de jos, lucrata. In crud pe cloud fire. e) Luncet
de unsprezece numit albina s, pe mimed linga mreje, lucrat
urzit. j) Beata pe dos, la ie la git, lucrata pe trei fire.

II. a) Unghiute s, cusdtura folosita in lungul minecii la


ie, lucrata pe dos. b) Cusatura numita t Piepten i pui ocoliti s,
pe minec la ie, lucrata in muste i tipuial. c) s Beata urzita si
umpluta), cu brine! folosit la guler de ie, lucratd pe dos, ducind
fiecare fir pind in cap. d) Ciocanel coltat, pe mimed In
lung, la ie, lucrat pe douazeci de fire. e) Cusatura numita 6 radasca
sau gindac s, folosita ca rlu pe minecd la ie, lucrata In cruci pe

doua fire. f) Puii cei trufasi de la o ie de mireasa, peste umar,


lucrati In cruci pe cloud fire.
78

www.digibuc.ro

III. (alb-negru) a) Puii cu frunza de vie cea mica, peste


umar la ie, lucrati in toiege i muste pe doua fire. b) Cusatura zisa
s radasca i stea dubla folosita pe mineca cu riu, lucrata in cruci
pe trei fire. c) Picaturi steaua i paharul *, pe mineca la ie paralel
cu ciocanelul, lucrate in cruci pe dou fire. d) Luncet e zaluta *,
pe mineca la fodori, la ie, lucrat urzit pe dom. e) Ciocanel coltat,
aplicat pentru incheiat mineca sub brat., lucrat pe fata in forma
de bentita, cu ata multd. f) Ciocanel cu virful bradului, de-a lungul
minecii la ie, lucrat in cruci pe cloud fire, iar ciocanelul in linii.
IV. Pieptar femeiesc.
V. Pieptar barbatesc.
*

www.digibuc.ro

Responsabil de carte: Angela Vrancea


Tehnoredactor: Sanda Negru
Corector: Cornelia Moldoveanu
D at la rules 21.XII.956. Bun de tipar 1.VII.957. Tiraj 4.600 ex.
Hirtie Kunstdruck 120 gr. m2. FL 700 x1000116. Coli ed.
5.40. Colt de tipar 5. Editta 1. Comanda 2.909. Planse 5

A. nr. 5.629. Pentru bibliotecile mici indicete de clasificare 74176.

Tiparul

executat

sub

cont.

nr.

Poligrafia nr. 4, Cates Serban Vodil

30 la tntreprinderea
133. Bucuresti R.P.R.

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro