Sunteți pe pagina 1din 21

INTELIGENŢELE MULTIPLE

INTELIGENŢELE MULTIPLE Dacă ne raportăm la TIM (teoria inteligenţelor multiple), putem spune că omul se

Dacă ne raportăm la TIM (teoria inteligenţelor multiple), putem spune omul se naşte cu un anumit profil” de „start” al inteligenţelor multiple care îl defineşte – cu alte cuvinte, se naşte cu un anumit nivel de dezvoltare a acestor inteligenţe, iar experienţele diverse de-alungul vieţii, pot determina care dintre aceste inteligenţe se dezvoltă şi în ce măsură.

INTELIGENŢELE MULTIPLE ŞI INSTRUIREA DIFERENŢIATĂ

INTELIGEN Ţ ELE MULTIPLE ŞI INSTRUIREA DIFERENŢIATĂ  Cadrele didactice, profesorii, educatorii pot juca, deci, un

Cadrele didactice, profesorii, educatorii pot juca, deci,

un rol semnificativ în identificarea, dezvoltarea şi exploatarea acestor inteligenţe în contexte educaţionale formale, nonformale sau informale cu scopul de a eficientiza procesul de predare-învăţare- evaluare.

Teoria inteligenţelor multiple constituie o altenativă a

muncii diferenţiate, o strategie modernă de instruire

interactivă care poate contribui la îmbunătăţirea performanţelor şcolare.

INDIVIDUALIZAREA ÎNVĂŢĂRII

INDIVIDUALIZAREA ÎNVĂŢĂRII “Individualizarea” defineşte acţiunea de adaptare a procesului didactic la

“Individualizarea” defineşte acţiunea de adaptare a procesului

didactic la particularităţile individuale ale elevilor. Învăţământul modern are în vedere faptul că:

fiecare elev este unic şi are o individualitate proprie;

fiecare elev doreşte să se simtă respectat;

nu pretinde atitudini şi comportamente similare din partea

tuturor elevilor;

respectă diferenţele individuale;

INDIVIDUALIZAREA ÎNVĂŢĂRII

INDIVIDUALIZAREA ÎNVĂŢĂRII  incurajează diversitatea;  exprimă deschis încrederea în capacitatea de

incurajează diversitatea;

exprimă deschis încrederea în capacitatea de schimbare pozitivă;

nu face economie în aprecieri pozitive la comportamentelor elevilor;

subliniază rolul stimei de sine ca premisă în dezvoltarea personală;

INTELIGENŢELE MULTIPLE

INTELIGENŢ ELE MULTIPLE  În accepţiunea lui H.Gardner, inteligenţele reprezintă capacitatea cognitivă a

În accepţiunea lui H.Gardner, inteligenţele reprezintă

capacitatea cognitivă a individului, descrisă printr-un set de abilităţi, talente, deprinderi mentale pe care le deţine orice persoană dezvoltată normal, ele fiind grupate în opt categorii. Inteligenţa lingvistică – capacitatea de a rezolva şi dezvolta probleme cu ajutorul codului lingvistic, sensibilitate la sensul şi ordinea cuvintelor.

INTELIGENTELE MULTIPLE

INTELIGENTELE MULTIPLE  Inteligenţa logico - matematică – capacitatea de a opera cu modele, categorii şi

Inteligenţa logico-matematică capacitatea de a opera cu modele, categorii şi relaţii, de a grupa, ordona şi a interpreta date, capacitatea de a problematiza. Inteligenţa spaţial-vizuală - capacitatea de a forma un model mental spaţial, de a rezolva probleme prin intermediul reprezentărilor spaţiale şi ale imaginii, simţul orientării în spaţiu, capacitatea de a citi hărţi, diagrame, grafice Inteligenţa muzicală – capacitatea de a rezolva probleme şi de a genera produse prin ritm şi melodie, sensibilitate la ritm, capacitatea de a recunoşte

diverse forme de expresie muzicală;

Inteligenţa corporal-kinestezică – capacitatea de a rezolva probleme şi de a genera produse cu ajutorul mişcării coprului, îndemânarea în manipularea obiectelor;

Inteligenţa interpersonală capacitatea de a rezolva probleme prin interacţinea cu ceilalţi, abilitatea de a discrimina şi răspunde adecvat la manifestările şi dorinţele celorlalţi;

Inteligenţa intrapersonală - capacitatea de a rezolva probleme şi de a genera produse prin cunoaşterea de sine, capacitatea de acces la

propriile trăiri şi abilitatea de a le discrimina şi exprima, conştientizarea

propriilor cunoştinţe, abilităţi, dorinţe.

Inteligenţa naturalistă – capacitatea de a rezolva probleme şi de a dezvolta produse cu ajutorul taxonomiilor şi a reprezentărilor mediului înconjurător.

Inteligenţa existenţială – este identificată de H. Gardner ca fiind responsabilă de cunoaşterea lumii, (specifică filozofilor), însă nu s-a reuşit localizarea zonei cerebrale care o activează

Aplicarea teoriei inteligenţelor multiple presupune următoarele principii educaţionale:

Subiecţii care învaţă trebuie încurajaţi să îşi cunoască şi să utilizeze în învăţare inteligenţele cele mai potrivite structurii lor.

Activităţile de învăţare să fie proiectate în aşa fel încât să implice diferite tipuri de inteligenţă.

Evaluare învăţării trebuie să măsoare multiple forme ale inteligenţei (M., Bocoş, pag.164)

Inteligenţa interpersonal ǎ

Inteligenţa interpersonal ǎ se manifest ǎ prin abilitatea de a forma şi de a menţine diverse

relaţii. Copiii care au abilitatea de a se juca împreun ǎ, de a empatiza, de a privi lucrurile

din perspectiva celuilalt, c ǎrora le place sa fie în echip ǎ şi vor s ǎ îi ajute pe cei din echip ǎ

au inteligenţ ǎ interpersonal ǎ.

Un copil cu inteligenţ ǎ interpersonal ǎ  îşi d ǎ seama cum se simt

Un copil cu inteligenţ ǎ interpersonal ǎ

îşi d ǎ seama cum se simt alţii;

înţelege

punctele

de

vedere

ale

celorlalţi;

iniţiazǎ ,

dezvoltǎ

şi

menţine

relaţii

sociale cu ceilalţi;

se joac ǎ cu ceilalţi;

se simte confortabil şi în ipostaza de

colaborare şi în cea de competiţie.

Pentru

a

dezvolta

interpersonal ǎ

la

şcoal ǎ

inteligenţa

organizaţi cercuri sau alte modalitǎ ţi de

încurajare a cooper ǎ rii;

variaţi grupele;

prezentaţi

criteriile

de constituire ale

grupelor, explicaţi modul de grupare;

învǎ ţaţi- i jocuri pe copii;

împreunǎ

stabiliţi

cu

ei

reguli

ale

grupului;

stabiliţi obiectivul grupei şi modul de a -

l atinge.

cu ei reguli ale grupului;  stabiliţi obiectivul grupei şi modul de a - l atinge.

Inteligenţa intrapersonal ǎ

Copiii cu inteligent ǎ intrapersonal ǎ îşi înţeleg propriile sentimente şi emoţii. Pot s ǎ se

izoleze pentru a - şi explora sentimentele şi emoţiile. Pot fi încap ǎ ţâţ i cand li se cere s ǎ

acţioneze în contradicţie cu propriile lor sentimente. Pot fi mai deschiş i decât colegii lor

atunci când li se cere s ǎ îşi exprime sentimentele. Uneori conveseaz ǎ cu un prieten

imaginar c ǎ ruia îi povestesc cum se simt. Pot pune întrebari de natur ǎ filozofic ǎ .

Un copil cu inteligenţ ǎ intrapersonal ǎ

 

Pentru

a

dezvolta

la

şcoal ǎ

inteligenţa

 

intrapersonal ǎ

 

este constient de propriile sale ganduri,

acordaţi timp de gândire şi de reflecţie;

sentimente si emotii;

 

aveti

r ǎ bdare

şi

r ǎ spundeţi

la

gaseste

modalitati

de

exprimare

a

 

întreb ǎ rile

cu

r ǎ spuns

deschis

şi

de

gandurilor,

sentimentelor

si emotiilor

natura filozofic ǎ ;

 

sale;

g ǎ siţi c ǎ rţi pe teme filozofice pentru

copii si folosiţi- le la clas ǎ ;

poartǎ conversaţii interioare;

 

încearc ǎ

sǎ

înţeleag ǎ

motivatiile

si

folosiţi- v ǎ de sentimentele şi dorinţele

comportamentele ce lorlalti;

 

copiilor la activitatiile tip cerc;

este independent si motivat;

 

creaţi panoul dorinţelor;

 

este preocupat de intrebari de natur ǎ

folosiţi harta amintirilor;

filozofic ǎ .

 

folosiţi cartonaşe de apreciere.

Inteligenţa lingvistic ǎ

Copii c ǎ rora le place s ǎ scrie şi s ǎ vorbeasc ǎ au inteligenţ ǎ lingvistic ǎ . Prind nuanţele din

sensurile cuvintelor, ordoneaz ǎ corect cuvintele, identific ǎ sunetele, ritmul şi inflexiunile

limbii şi îţeleg capacitatea limbajului de a informa, de a convinge, de a reda st ǎ ri de spirit.

Un co pil cu inteligenta lingvistic ǎ

 

Pentru

a

dezvolta

la

şcoal ǎ

inteligenta

 

lingvistic ǎ a copiilor

învaţǎ

prin

ascultare,

scriere, citire şi

vorbiţi mai puţin şi acordaţi timp mai

discuţii;

 

mult copiilor sǎ vorbeasc ǎ ;

 

imitǎ

sau

maimuţǎ reşte

vocile

formulaţi

sarcini

care

presupun

prietenilor şi familiei;

 

schimb verbal focalizat, structurat;

 

se

joac ǎ /experimenteaz ǎ cu cuvintele;

organizaţi jocuri „spun - c e - fac” „fac - şi-

se descurc ǎ mai bine decât cei de vârsta

 

spun”;

lui cu citit- scrisul şi exprimarea oralǎ ;

folosiţi

cuvinte

cheie

şi

tehnici

de

vorbeşte de la vârsta mic ǎ .

   

grupare tematic ǎ a vocabularului;

 

folosiţi

scrierea

ghidat ǎ

(scriere

cu

 

structura datǎ );

exploraţi variatele utiliz ǎ ri ale limbii în

 

scopuri

diverse

folosind

multiple

mijloace

(c ǎ rţi,

filme,

specta cole,

emisiuni radio).

Inteligenţa logico - matematic ǎ

Copiii cu inteligenţ ǎ matematic ǎ şi logic ǎ sunt cei care pot rezolva probleme şi pot da

soluţii non - verbale. Le place ordonarea logic ǎ , claritatea şi v ǎ d cu uşurinţ ǎ tiparele şi

conexiunile din jurul l or. Sorteaz ǎ juc ǎ riile în sertar. Caut ǎ s ǎ explice cauza şi efectul.

Caut ǎ s ǎ g ǎ seasc ǎ elemente comune, clasific ǎ , speculeaz ǎ şi fac predicţii şi încep s ǎ

descopere regulile matematice şi logice ale lumii în care tr ǎ im.

Un copil cu inteligenţ ǎ logico - mate matic ǎ

Pentru

a

dezvolta

la

şcoal ǎ

inteligenta

logico - matematic ǎ

 

cunoaşte de mic concepte cum

ar

fi

atrageţi

atenţia

asupra

regulilor

şi

timp, spaţiu, cantitate, num ǎ r, cauz ǎ şi

 

obiceiurilor

pe

care

le

folosiţi

şi

efect;

explicaţi în ce scop le folosiţi;

înţelege

semnificaţia

simbolurilor

şi

faceţi activit ǎ ţi cu numere la

diverse

poate s ǎ creeze simboluri;

   

discipline

astfel

încât

numerele

s ǎ

este fascinat de tiparele din jur;

 

incite;

face

cu

p lǎ cere

activitǎ ţi

de

g ǎ siţi conexiunile dintre matematic ǎ şi

ordonare/aranjare;

   

viaţa de zi- c u - zi;

 

îi place s ǎ colecţioneze şi s ǎ clasifice;

 

înv ǎ ţaţi

copiii

cum

se

alc ǎ tuiesc

îşi aranjeaz ǎ obiectele din jur.

   

categoriile,

clasific ǎ rile,

listele

de

prioritǎ ţi şi cum se fac predicţii;

 

folosiţi

tipare

de

rezolvare

de

 

prob leme la diverse discipline;

stimulaţi

interesul

pentru

logic ǎ ,

de

 

exemplu creînd un „club de puzzle”,

de „scrabble” sau de „rebus”.

 

Inteligenţa vizual ǎ şi spaţial ǎ

Copiii cu inteligenţ ǎ vizual ǎ şi spaţial ǎ bine dezvoltat ǎ vor fi capabili s ǎ creeze sau s ǎ

recreeze cu uşurinţ ǎ imagini sau obiecte. Işi amintesc cum ar ǎ tau obiectele şi unde le - au

v ǎ zut. Pot s ǎ se imagineze sau s ǎ imagineze un obiect într - un context total diferit. Ştiu s ǎ

ghideze (s ǎ dea îndrum ǎ ri) şi înţeleg indicaţiile de orientare ş i se pot imagina urmând un

anumit traseu. Îşi amintesc unde şi - au pus lucrurile. Pot vizualiza obiectele în mişcare în

spaţiu tridimensional şi prin spaţiu şi timp.

Un copil cu inteligenţ ǎ vizual ǎ şi spaţial ǎ

 

Pentru a dezvolta la şcoal ǎ inteligen ţa vizual ǎ şi

 

spa ţial ǎ

învaţ ǎ v ǎ zând şi observând

 

utilizaţi

postere de înv ǎ ţare şi memorare

îşi aminteşte cum

arat ǎ

obiectele şi cum

expuse în sala de clas ǎ şi faceţi trimiteri la

sunt aşezate

 

ele;

poate vizualiza cu uşurinţ ǎ scene imaginare

schimbaţi cu regularitate imaginile expuse;

îşi aminteşte cum

erau scrise cuvintele pe

a d ǎ ugaţi materialelor scrise şi orale tehnici

pagin ǎ

de

înţelege re

vizual ǎ

cum

sunt

h ǎ rţi,

poate s ǎ vad ǎ cum arat ǎ formele dacǎ sunt

diagrame,

reprezent ǎ ri

schematice,

grafice

desf ǎ cute sau rotite

 

cu adnot ǎ ri, postere;

 

pentru

a

re da

literele

unui

cuvânt

îşi

aduceţi

planşe

şi

mulaje

şi

utilizaţi - le în

aminteşte cum era scris cuvântul

 

lecţie

 

deveniţi prin mişcǎ rile pe care le faceţi un

suport

vizual

care

stimuleaz ǎ

înv ǎ ţarea

captând

atenţia

prin

gesturi ,

mişcǎ ri

expresive.

Inteligenţa kinestetic ǎ

Copiii având inteligenţ ǎ kinestetic ǎ vor da dovad ǎ de dexteritate de la o vârst ǎ fraged ǎ. Îşi

mişc ǎ cu u şurinţ ǎ propriul corp sau alte obiecte cu ajutorul unor manevre complicate.

Umbl ǎ de mici şi au dexterita te în mânuirea juc ǎriilor. Îşi coordoneaz ǎ simultan mişc ǎrile

în partea dreapt ǎ şi stâng ǎ a corpului. Pot fi agitaţi în clas ǎ. Aspectul fizic poate fi robust

aleargǎ, se caţ ǎrǎ, lovesc mingea, se leag ǎnǎ. Memoria le va fi ajutat ǎ de activit ǎţi care

impli c ǎ mişcare.

Un copil cu inteligenţ ǎ vizual ǎ şi spaţial ǎ

 

Pentru a dezvolta la şcoal ǎ inteligen ţa vizual ǎ şi

 

spaţial ǎ

învaţ ǎ fǎ când

 

Includeţi activit ǎ ţi practice zilnic;

are

dexteritate

în

activit ǎ ţi

motorii

care

Fixaţi

înv ǎ ţarea prin

mişcare,

joc de rol,

presupun mişcǎ ri ample şi de fineţe

simul ǎ ri şi activit ǎ ţi practice;

îşi aminteşte mai bine ce s - a f ǎ cut decât ce

Exersaţi

abilit ǎ ţi

care

implicǎ

dexteritate

s -a spus sau v ǎ zut

 

fizicǎ şi relaxeaz ǎ creierul;

este

interesat

în

a-şi

îmbun ǎ t ǎ ţi

Includeţi scurte activit ǎ ţi fizice ca pauze de

performanţele fizice

 

efort intelectual;

 

d ǎ

dovad ǎ

de creativitate în

construire,

Învǎ ţaţi copiii jocuri de exterior şi jucaţi-le.

mişcare şi expresie fizicǎ

 

are

coordonare

bun ǎ ,

simţ

al

mişcǎ rii,

ritmic, echilibru şi dexteritate.

Inteligenţa muzical ǎ

Copiii cu inteligenţ ǎ muzical ǎ observ ǎ modele de sunete şi sesizeaz ǎ diferenţele de la

vârst ǎ mic ǎ . Tonalit ǎ ţi, ritmuri şi melodii le r ǎ mân în minte. Vor fi atraşi de orice

activitate legat ǎ de muzicalitate, vor avea talent l a instrumente muzicale de mici. Vor dori

s ǎ asculte muzic ǎ în orice împrejurare.

Un copil cu inteligenţ ǎ muzical ǎ

 

Pentru a dezvolta la şcoal ǎ inteligen ţa muzical ǎ

improvizeaz ǎ şi experimenteaz ǎ cu pl ǎ cere

utilizaţi muzicǎ pentru a delimita timpul de

cu sunete şi

sonorit ǎ ţi;

 

îndeplinire

al

unei

sarcini,

marcând

sesizeaz ǎ şi reacţioneaz ǎ la st ǎ rile de spirit

începutul

şi

sfârşitul,

alegeţi

o

tem ǎ

redate în muzicǎ ;

muzical ǎ

pentru

schimbarea

st ǎ rii

-

au

simţ

ritmic şi

reacţioneaz ǎ

artistic la

dinamicǎ , reflexiv ǎ , relaxant ǎ , energizant ǎ ;

muzicǎ ;

folositi

muzicǎ

pentru

a

ajuta

sunt

interesaţi

s ǎ

afle

informaţii

despre

rememorarea con ţinutului;

 

muzicǎ şi îşi creeaz ǎ preferinţe şi categorii;

folosiţi

ritmuri

pentru

a -i

înv ǎ ţa

s ǎ

ţin minte melodii şi cântece.

 

iden tifice schimb ǎ rile de în ǎ lţime, variaţie

şi modulare a sunetelor;

 
 

stimulaţi interesul în diferite modalit ǎ ţi de

a produce muzicǎ şi de a gusta muzica;

creaţi ocazii de a trǎ i experienţe muzicale

ca activit ǎ ţi participative la nivelul clasei.

Inteligenţa naturalist ǎ

Copiii c ǎ rora le place s ǎ fie afarǎ şi sunt curioşi s ǎ g ǎ seasc ǎ modele şi leg ǎ turi în natur ǎ au

inteligenţ ǎ

naturalist ǎ . Aceşti copii manifest ǎ uimire

faţ ǎ de

şi afinitate

cu

mediul

înconjurǎ tor. Aceast ǎ manifestare poate fi legat ǎ de mediul im ediat parcul, malul râului,

curtea şcolii sau legat ǎ de spaţii deschise mai vaste. Acest tip de inteligenţ ǎ se manifest ǎ

prin observarea detaliilor, curiozitatea faţ ǎ de speciile observate, speculaţii legate de

existenţa diferitelor specii.

Un copil cu inteligenţ ǎ naturalist ǎ

 

Pentru

a

dezvolta

la

şcoal ǎ

inteligen ţa

 

naturalist ǎ

 

este sensibil la armonia şi disarmonia din

vizitaţi

cu

copiii

locuri

din

mediul

mediul înconjur ǎ tor;

 

înconjur ǎ tor;

 

vede

tiparele relaţiilor dintre şi

în

cadrul

responsabilizaţi

copiii

faţ ǎ

de mediu

prin

speciilor;

 

crearea unui loc în clas ǎ sau şcoal ǎ pe care

s ǎ îl întreţin ǎ (îngrijeascǎ ) ;

leg ǎ tura dintre mediu, schimbare

observ ǎ

   

şi timp (anotimp) ;

studiaţi impactul omului asupra mediului în

se simte bine în orice mediu natural;

   

termeni de cauz ǎ şi efect;

 

îi plac şi îl intereseaz ǎ tot soiul de creaturi;

desf ǎ şuraţi

activit ǎ ţi

de

num ǎ rare

şi

 

observare a speciilor;

 

îl

preocup ǎ

efectele

asupra mediului.

acţiunilor

omului

fiţi un model de comportament responsabil

   

în

mediul

social şi nat ural în şcoal ǎ

şi

în

afara şcolii.

 

TIP DE INTELIGENŢĂ

ACŢIUNI / SARCINI

DOMINANT

 

citi, a scrie, a vorbi, a cere, a explica, a informa, a transmite, a raporta, a articula, a adresa, a conferi, a cere, a povesti, a lectura, a prezenta, a anunța, a dezbate, a discuta, a conversa, a recita, a cita, a descrie, a

a

Verbală /

lingvistică

clarifica.

 

rezolva, a întreba, a formula ipoteze, a teoretiza, a examina, a investiga, a experimenta, a analiza, a deduce, a dovedi, a verifica, a descifra, a determina, a prezice, a estima, a măsura, a calcula, a cuantifica, a

a

Logico-

matematică

simplifica

 

a

observa, a simboliza, a trage, a schița, a proiecta, a ilustra, a vopsi, a

Vizuală

colora, a contura, a rearanja, a aranja, a rearanja, a inventa, a crea, a concepe, a inova, a imagina, a vizualiza, a desena, a prezenta vizual (ex. prezentare powerpoint)

 

TIP DE INTELIGENŢĂ DOMINANT

 

a construi, construi, a ridica, a asambla, a face, a fabrica, a structura, a

Kinestezic

imita, a juca un rol, a efectua, a merge, a alerga, a sări, a dansa, a colecta,

ă

aduna, a compila, a modela, a formata, a duplica, a diseca, a exersa, a muta, a transporta.

a

Muzicală

asculta, a auzi, a deduce, a nota, a recepta un model, a cânta, a bate, a repeta, a replica, a reproduce, a copia, a imita, a mima, a compune, a armoniza, a orchestra, a rezona.

a

 

a exprima, a implica, a sprijini, a promova, a consilia, a încuraja, a justifica,

Intraperso

nală

a raţionaliza, a caracteriza, a apăra, a valida, a reabilita, a evalua,

a judeca, a provoca, a studia, a realiza un sondaj.

TIP DE INTELIGENŢĂ

 

ACŢIUNI / SARCINI

DOMINANT

 
 

a

partaja/împărtăşi, a coordona, a ghida, a direcţiona, a ajuta, a media, a

Interpersonală

gestiona, a conduce, a colabora, a coopera, a intervieva, a influenţa, a convinge, a realiza un compromis, a realiza un joc de rol, a improviza, a arbitra, a concilia.

Naturalistă

a

sorta, a organiza, a clasifica, a compara, a contrasta, a diferenţia, a

separa, a detalia, a alinia, a ordona, a aranja, a secvenţializa, a inventaria, a cataloga, a grupa, a îndosaria, a indexa, a consemna, a crea grafice.

Existenţială

a

reflecta, a contempla, a delibera, a cugeta, a rezuma, a sintetiza, a

asocia, a relaţiona aspecte, întreba.a recapitula, a încapsula, a elabora, a aprecia, a evalua, a critica, a specula, a explora, a visa,

Prin urmare, Gardner (1983) accentuează faptul , şi evaluarea trebuie fie adaptată cerinţelor

modelului TIM, în sensul , evaluarea tradiţională

vizează doar inteligenţa lingvistică şi cea logico- matematică, iar preocupările noastre ar trebui vizeze modalităţile alternative de evaluare