CURS DE COSMETICA

2015

CUPRINS:

Aplicarea normelor de protectie a muncii si PSI

Igienizarea locului de munca
Pregatirea profesionala
Pregatirea materialelor cosmetice
Intocmirea bonurilor de materiale
Intocmirea bonurilor de plata
Programarea clientelei
Promovarea serviciilor unitatii
Realizarea cadrului ambiental
Acordarea consultantei clientele
Executarea epilatului
Executarea estetizarii si vopsitului genelor si sprancenelor
Executarea retusurilor si machiajelor

COSMETICA NOTIUNI INTRODUCTIVE

1 | Page

Cosmetica este o disciplina completa de medicina curativa, anatomie

si igiena, care are ca scop infrumusetarea corpului, pentru a pastra
prospetimea pielii si aspectul de tinerete.
Este totdata o arta care corecteaza imperfectiunile, le
infrumuseteaza, iar tehnicile folosite pe langa aportul lor de mentinerea a
organismului in bune conditii de igiena si sanatate, ajuta la a da stralucire si
a scoate in evidenta unele trasaturi si caracteristici proprii.

Aplicarea normelor de sanatate si securitate in munca, PSI

Cosmeticiana este obligata sa cunoasca in totalitate normele de

protectie a muncii si PSI, asigurandu-se de respectarea lor la locul de
munca pentru a oferi conditiile de siguranta necesare desfasurarii activitatii.
Normele de SSM sunt insusite si aplicate conform specificului locului
de munca si a situatiilor periculoase ce pot surveni.
Toate substantele si produsele toxice sunt identificate, utilizate
conform instructiunilor producatorului si depozitate conform reglementarilor
locului de munca, limitand accesul la ele a persoanelor neautorizate.
Situatiile periculoase vor fi identificate imediat, rezolvate cu maxima
precizie si raportate superior, conform reglementarilor locului de munca.
Prevederile legislative in domeniul protectiei muncii si reglementarile
specifice locului de munca sunt insusite prin participarea la instructajele
periodice sau prin literatura de consultanta.
Normele PSI sunt insusite si aplicate conform specificului fiecarui loc
de munca.
2 | Page

Instrumentele si echipamentele electrice sunt utilizate in conformitate

cu instructiunile producatorului si cu indicatiile specialistilor care au
experienta in exploatarea acestora. In nici un caz nu se ignora
reglementarile legale in vigoare.
Se va face regulat controlul substantelor si a preparatelor chimice
periculoase.
Anumite substante si preparate chimice periculoase folosite in
practica trebuie sa fie insotite de fisa de siguranta a produsului, eliberata
de catre producator.
Substantele/ produsele inflamabile, potential periculoase sunt
identificate , utilizate si depozitate in concordanta cu instructiunile
producatorului si reglementarile locului de munca.
Pericolul de incendiu este identificat si raportat cu promptitudine
persoanelor cu raspundere in domeniu.
Sistemele de avertizare in caz de incendiu sunt activate si utilizate in
corelatie cu normele PSI, de asemenea se verifica periodic normalitatea
functionarii acestora.
Prevederile legislative in domeniul PSI sunt insusite prin participarea
la instructajele periodice.
Specialistul trebuie sa ia cunostinta de conditiile de munca, riscurile
la care se expune la locul de munca si masurile de prevenire a accidentelor
de munca.
El trebuie sa ia la cunostinta ca, la prezentarea la serviciu trebuie sa
fie odihnit, in stare normala de sanatate, sa nu fie sub influenta bauturilor
alcoolice si nici sa paraseasca locul de munca nemotivat.
Procedurile de urgenta sunt insusite si aplicate in corelatie cu tipurile
de situatii critice posibile si cauzele producerii acestora.

3 | Page

Situatiile critice sunt anuntate cu promptitudine persoanelor cu

atributii in domeniu.
Fiecare lucrator este obligat sa anunte orice defectiune tehnica sau
alte situatii care constituie un pericol si sa aduca la cunostinta
conducatorului locului de munca orice accident suferit de el sau de ceilalti
membri ai echipei.
Detaliile privind situatiile de urgenta sunt inregistrate corect, in
concordanta cu reglementarile specifice locului de munca si reglementarile
legale generale.
Evacuarea in caz de urgenta se efectueaza in conformitate cu
planurile afisate la loc vizibil. Orice specialist este capabil sa acorde primul
ajutor imediat, independent de tipul accidentului, folosind materialele
sanitare necesare. Trebuie sa se asigure de existenta tuturor materialelor
sanitare si de valabilitatea acestora. Angajatul trebuie sa ia la cunostinta ca
nerespectarea sau neluarea masurilor de protectie a muncii constituie
infractiune sau contraventie de la normele de protectie a muncii.

Igienizarea locului de munca

Cosmeticiana este obligata sa respecte normele igienico-sanitare la

locul de munca.
Igienizarea la locul de munca se face cu produse adecvate, in functie
de natura spatiului si obiectul de igienizat.
Mobilierul, echipamentele, aparatele de lucru, instrumentele sunt
tinute in ordine si curatenie, sunt igienizate corect si periodic, in functie de
tipul si caracteristicile acestora.
Instrumentele sunt sterilizate cu responsabilitate conform prevederilor
legale in vigoare, utilizand metodele si aparatele adecvate necesare.
4 | Page

Obtinerea starii de sterilitate, precum si mentinerea ei pana la

momentul utilizarii reprezinta o obligatie permanenta in cadrul cabinetului
de cosmetica.
Toate dispozitivele si materialele care urmeaza a fi sterilizate trebuie
curatate si dezinfectate, inainte de a fi supuse unui proces de sterilizare
standardizat. Serviciul de sterilizare din cabinet trebuie sa fie amenajat intrun spatiu special destinat.
Organizarea activitatii serviciilor de sterilizare cuprinde:
Circuitul de colectare a recipientelor si a instrumentelor murdare,
nesterile
Verificarea starii de functionare a aparaturii
Spatiul curat pentru inventarierea si impachetarea instrumentelor
Sterilizarea propriu-zisa si sistemul de control al procesului
Procedurile de control si marcare a produselor finite
Instruirea personalului
Echipamentul de protectie a personalului
Instrumentarul care necesita sterilizare trebuie sa fie impachetat
individual in ambalaje aprobate pentru sterilizare sau in seturi care sunt
folosite pentru o singura procedura.
Ambalajele trebuie inscriptionate cu data sterilizarii si numele
persoanei care a efectuat sterilizarea.
Ambalajele cu instrumentele sterilizate trebuie mentinute fara accesul
persoanelor straine in locul de pastrare a obiectelor si echipamentelor
curate, sterile sau dezinfectate.
Persoana responsabila cu sterilizarea instrumentarului trebuie sa
demonstreze in cadrul inspectiei ca procedurile de sterilizare au fost
executate corect si optim.
Se inregistreaza data, metoda sterilizarii, numele sau initiala
persoanei care a sterilizat instrumentarul.

5 | Page

Instrumentarul sterilizat si depozitat conform prevederilor legale in

vigoare, care nu a fost folosit in decurs de 24 de ore de la data sterilizarii
trebuie resterilizat inainte de folosire, exceptie facandu-se pentru
instrumentarul nou presterilizat.
Sterilizarea se realizeaza numai cu aparate de sterilizare autorizate si
avizate conform prevederilor legale in vigoare.
Curatenia la locul de munca este obligatorie si se asigura zilnic, la
sfarsitul programului de munca prin aplicarea unor metode specifice in
functie de natura si accesibilitatea spatiului de curatat.
Curatenia este asigurata utilizand unele instrumente, substante si
materiale specifice, in functie de natura murdariei de inlaturat si tipul
suprafetei de curatat.
Se asigura:
Pastrarea echipamentului, instrumentarului si a articolelor curate,
dezinfectate si sterile, in dulapuri separate si inchise, in spatii lipsite
de praf si umiditate, la care au acces numai persoanele autorizate,
depozitarea echipamentelor si materialelor utilizate pentru curatenie
Norme tehnice privind intretinerea, curatarea si dezinfectarea incintei,
a suprafetelor si echipamentelor de lucru:
Curatenia reprezinta rezultatul aplicarii corecte a unui program de
curatare
Curatarea se realizeaza cu detergenti, produse de intretinere si
produse de curatat
In utilizarea produselor folosite in activitatea de curatare trebuie
respectate anumite reguli:
o Respectarea tuturor recomandarilor producatorului
o Respectarea normelor generale de Securitate si sanatate in
munca

6 | Page

o Produsele se distribuie la locul de utilizare in ambalajul originar

primar sau in recipiente destinate, etichetate cu identificarea
produsului
Urmarirea si controlul implementarii programului de curatare, parte
integranta a planului propriu al cabinetului revine operatorului care,
conform legislatiei in vigoare este responsabil cu supravegherea si
controlul indeplinirii normelor de igiena
Depozitarea produselor si a ustensilelor folosite la efectuarea
curateniei se face respectandu-se urmatoarele:
In cabinet trebuie sa existe spatii special destinate depozitarii
produselor si ustensilelor aflate in stoc, precum si aflate in rulaj,
pentru pregatirea activitatii propriu-zise
Spatiile trebuie sa asigure mentinerea calitatii initiale a produselor
pana la utilizare
Intretinerea ustensilelor folosite pentru efectuarea lucrarilor se face
zilnic, dupa fiecare operatiune de curatare si la finalul zilei de lucru,
ustensilele utilizate se spala, se curata, se dezinfecteaza si se usuca.
Curatarea si dezinfectia ustensilelor complexe se efectueaza in functie de
recomandarile producatorului
Curatenia trebuie efectuata la finalul sau la inceputul programului de lucru,
precum si ori de cate ori este necesar.
Dezinfectia este procedura care se aplica numai dupa curatare si se
realizeaza cu produse si substante chimice autorizate/inregistrate, conform
prevederilor legale in vigoare.
Criteriile de utilizare si pastrare corecta a produselor antiseptice sunt
urmatoarele:
Un produs antiseptic se utilizeaza numai in scopul pentru care a fost
autorizat
Se respecta intocmai indicatiile, concentratia si timpul de contact
precizate in autorizatia/inregistrarea produsului

7 | Page

 Pe flacon se noteaza data deschiderii si data limita pana la care

produsul poate fi utilizat
La fiecare utilizare, flaconul trebuie deschis si inschis correct
Dupa aplicare, antisepticul nu se indeparteaza prin clatire, deoarece
se pierde efectul remanent
Flacoanele trebuie pastrate la adapost de lumina si departe de surse
de caldura
Suprafetele si echipamentele trebuie curatate, dezinfectate conform
prevederilor
legale
in
vigoare,
respectandu-se
recomandarile
producatorului
Pentru curatare si dezinfectare se utilizeaza doar produse biocide,
autorizate
Echipamentul electric care nu poate fi imersat in lichid, trebuie curatat
prin stergere si pulverizat cu un produs biocid.
Deseurile rezultate in timpul executarii procedurilor de ingrijire sunt
indepartate imediat, pentru mentinerea conditiilor adecvate de desfasurare
a activitatii.
Colectarea, depozitarea, transportul si neutralizarea deseurilor se fac
conform prevederilor legale in vigoare.
Cabinetul trebuie sa fie dotat cu mijloace pentru precolectarea si
colectarea deseurilor periculoase, precum si a celor menajere: recipient cu
capac, pubela, containere si saci colectori de unica folosinta; colectarea,
depozitarea, transportul si neutralizarea deseurilor se fac conform
prevederilor legale in vigoare.
Spatiul de depozitare trebuie sa existe in fiecare unitate.
Spatiul de depozitare temporara trebuie sa aiba doua compartimente
si anume:
Un compartiment pentru deseurile periculoase (daca este cazul)
prevazut cu dispozitiv de inchidere care sa permita numai accesul
persoanelor autorizate
8 | Page

 Un compartiment pentru deseurile asimilabile celor menajere

Durata depozitarii temporare va fi cat mai scurta posibil, iar conditiile
de depozitare vor respecta normele de igiena in vigoare.
Pentru deseurile periculoase (daca este cazul) durata depozitarii
temporare nu trebuie sa depasesca 72 de ore, din care 48 de ore in incinta
cabinetului si 24 de ore pentru transport si eliminarea finala.
Deseurile produse in cabinet trebuie eliminate prin procedee
autorizate specifice fiecarei categorii de deseuri.
Se accepta amenajarea a cel putin unui spatiu sau a unei incaperi
pentru curatarea, dezinfectia, sterilizarea instrumentarului si a materialelor
refolosibile, in camera de desfasurare a procedurilor.

Igiena si starea de sanatate a personalului

Sunt obligatorii pentru afisarea zilnica la locul de munca.

Controalele medicale periodice sunt efectuate conform graficului stabilit.
In caz de simptome de boala se anunta persoanele abilitate in
vederea asigurarii continuitatii activitatii.
Cosmeticiana trebuie sa poarte un echipament de lucru curat,
confectionat special pentru a fi purtat in timpul executarii procedurilor.
Norme de igiena privind persoana care efectueaza serviciile:
9 | Page

 Specialistul trebuie sa poarte halate sau echipamente de lucru

lavabile, curate, de culoare deschisa, confectionate special pentru a fi
purtate in timpul executarii procedurilor
Asigurarea igienei mainilor cosmeticienei se face respectandu-se
urmatoarele regului:
o Spalarea mainilor se face cu sapun antibacterian si apa curenta
potabila
o Uscarea se face cu prosoape sau servetele de unica folosinta
sau prin folosirea unui aparat de uscare a mainilor, este
interzisa folosirea prosoapelor textile de multifolosinta
o Dezinfectia mainilor se face prin spalare sau frecare, utilizanduse un produs biocid, destinat dezinfectiei mainilor
Procedeele de spalare a mainilor se efectueaza conform informatiilor
furnizate de producator pe eticheta produsului.
Dezinfectia igienica a mainilor se face utilizand un produs antiseptic
Igiena mainilor este obligatorie in urmatoarele situatii:
Inainte si dupa efectuarea procedurii
Cand se contamineaza accidental cu sange, fluide corporale
sau secretii
Dupa indepartarea manusilor de protectie
Dupa folosirea toaletei
Inainte si dupa servirea mesei
Dupa efectuarea unor operatiuni care duc la contaminarea
mainilor
Unghiile cosmeticienei vor fi tinute curate.
In situatia in care operatorul prezinta la nivelul mainilor leziuni, iritatii
sau orice alta afectiune dermatologica se interzice practicarea procedurii
pana la vindecarea acestora.
Specialistul trebuie sa frecventeze cursuri periodice de instruire,
conform reglementarilor Ministerului Sanatatii Publice si Ministerului
Educatiei, Cercetarii si Tineretului, astfel incat prin activitatile desfasurate
de el sa nu fie afectata sanatatea lui si a clientilor.
10 | P a g e

Cosmeticiana trebuie sa efectueze controale medicale la angajare si

controale periodice, conform prevederilor legislatiei in vigoare;
documentele care dovedesc efectuarea acestor controale medicale se pun
la dispozitia inspectorilor sanitari, in timpul actiunilor de inspectie.
Cosmeticiana trebuie sa cunoasca toate reglementarile domeniului
sau de activitate si sa demonstreze competenta in folosirea materialelor si
a procedurilor, in conformitate cu responsabilitatile atribuite, astfel incat sa
previna orice pericol pentru sanatate.
Pentru acordarea primului ajutor in caz de accidente cosmeticiana
trebuie sa aiba la indemana trusa de prim ajutor, si sa fie instruita pentru
acordarea primului ajutor.

Pregatirea materialelor cosmetice. Intocmirea bonurilor de

material. Intocmirea bonurilor de plata. Programarea
clientele.Promovarea serviciilor unitatii.Realizarea cadrului
ambiental.Acordarea consultantei clientele

Un specialist bun este gata permanent sa depuna efort pentru a-si

dezvolta calitatile profesionale si pentru a-si insusi altele noi.
Necesitatile proprii de perfectionare sunt identificate in mod realist si
obiectiv, prin autoanaliza si autoevaluare.
Necesitatile proprii de perfectionare sunt identificate in corelatie cu
cerintele de la locul de munca si cu obiectivele personale.
Autoinstruirea este un proces continuu si de initiativa, utilizand toate
resursele de informatie accesibile.

11 | P a g e

Autoinstruirea se desfasoara conform insuficientelor si lipsurilor

identificate prin autoevaluare, cosmeticiana este interesata sa studieze si
sa evalueze optiunile initiale in cariera si oportunitatile de cariera, sa-si
dezvolte totodata calitati personale cum ar fi: respectul de sine, initiativa,
increderea, simtul responsabilitatii.
Pregatirea profesionala in meseria de cosmetician se realizeaza prin
participarea la cursuri de specializare acreditate, organizate de institutii
abilitate in domeniu.
Specializarea in aceasta meserie se face continuu, participarea la
expuneri teoretice si seminarii demonstrative, targuri de produse cosmetice
si/sau aparatura cosmetica fiind necesara in conditiile in care, apar mereu
noutati privind tratamentele faciale si corporale.
Obligatiile pe care le are cosmeticiana fata de agentul economic pentru
care lucreaza sunt urmatoarele:
- Sa desfasoare activitati conform programului de lucru, respectand
durata si perioada impusa de unitate
- Sa fie prezenta la toate orele de instruire practica organizate de
superiori si imbunatatirea calitatii muncii si a eficientei
- Sa participe activ la activitatile desfasurate de unitate
- Sa respecte regulamentul de ordine interioara, precum si normele de
protectie a muncii si de aparare impotriva incendiilor, specifice activitatii
desfasurate.
Frecventa cursurilor, seminariilor de perfectionare se realizeaza in
functie de necesitatile stabilite individual sau la indicatia standardelor
locului de munca si a asteptarilor superiorilor.
Prezenta si implicarea la diferite evenimente de specialitate
urmareste descoperirea noilor servicii, produse, tehnici de lucru care ar
putea fi implementate cu success mai tarziu.

12 | P a g e

Cosmeticiana trebuie sa detina toate cunostintele necesare pentru

identificarea, insusirea si promovarea gamelor noi de produse si
servicii.
Produsele si si serviciile de promovat sunt identificate in corelatie cu
politica de marketing a locului de munca.
Produsele si serviciile noi sunt identificate prin analiza atenta a
ofertelor pentru satisfacerea nevoilor clientilor si fidelizarea acestora.
Produsele si serviciile noi sunt lansate prin aplicarea unor tehnici de
promovare specifice, utilizarea unor instrumente de promovare
specifice, utilizarea unor instrumente de promovare adecvate.
Promovarea de noi servicii si produse se face utilizand reviste si
pliante de specialitate, cu politete si profesionalism.
Cosmeticiana mentine relatiile cu furnizorii.
In mod constant actualizeaza gama de produse pentru a fi la curent
cu
noutatile de pe piata.
Aceste relatii sunt mentinute in functie de performantele acestora si in
corelatie cu politica de firma si reglementarile locului de munca.
In ceea ce priveste pregatirea materialelor cosmetice acest lucru se
realizeaza in functie de volumul, de activitate zilnica, iar amplasarea
materialelor si ustensilelor se face cat mai comod cosmeticienei.
De fiecare data cand este necesar se intocmesc bonurile de consum .
Bonul de consum serveste ca document de eliberare din magazie, la
consumul de materiale, fiind totodata document justificativ de scadere din
gestiune, document justificativ de inregistrare in evidenta magaziei si in
contabilitate.
De regula se intocmeste intre responsabilul de unitate si lucrator.

In ceea ce priveste intocmirea bonurilor de plata trebuie mentionat

faptul ca diferitele tipuri de lucrari se identifica corect cu prestatia efectuata.

13 | P a g e

Costul unei operatii prestate se calculeaza in functie de tipul de lucrare

si pretul corespunzator acelei activitati prestate.
Este foarte important ca bonurile sa fie scrise corect si citet, pe bon
trebuie sa apara numarul bonului, data, valoarea si ora.
Bonurile de plata se predau la sfarsitul perioadei de lucru si in baza lor
se preda si remuneratia incasata.

DOTAREA CABINETULUI SI REALIZAREA CADRULUI AMBIENTAL

Cabinetul trebuie sa fie amenajat intr-o camera spatioasa de min. 12m2

cu geamuri mari ce se deschid oblic inauntru(daca este posibil), asigurand
o buna aerisire a camerei.
Este de preferat sa fie orientat spre nord, asigurandu-se o luminozitate
suficienta si sa se evite soarele care ar deranja la lucru si ar supraincalzi
atmosfera.
Peretii se vor vopsi in culori pastelate, deschise, renuntandu-se
culoarea alba care da o impresie de spitalizare prea austera.

la

Trebuie sa existe un loc special amenajat pentru vestiar, unde clienta isi
lasa imbracamintea si va imbraca halatul cu care va sta pe durata
tratamentului.
Instalatiile sanitare prevad o chiuveta cu apa calda si rece iar in
apropierea cabinetului trebuie sa existe o incapere mica prevazuta cu cu
dus, WC, chiuveta, sapun, prosop.
Mobilierul principal il reprezinta patul cosmetic, iar daca spatiul permite,
este ideal sa existe doua paturi, in aceeasi incapere sau in incaperi diferite.

14 | P a g e

Mai sunt necesare: 2-3 taburete, un dulap vitrina pentru pastrarea

ustensilelor si produselor cosmetice, o masuta pe rotile, o lampa proiector,
un ventilator, un minicasetofon- cd player, un fotoliu pentru machiaj, o
oglinda din trei parti in fata acestuia.

USTENSILE SI PRODUSE COSMETICE NECESARE INTR-UN CABINET

COSMETIC
- o cutie din plastic pentru pastrarea dischetelor demachiante - o cutie
pentru pastrarea feselor de tifon, a compreselor sterile - o cutie cu
servetele moi de hartie
- sticlute in care se pastreaza alcool, lotiuni dezinfectante, tonice, diferite
infuzii, emulsii demachiante, uleiuri vegetale, etc
- diferite borcanase cu argila alba, verde, pudra cu antibiotic, creme de zi,
creme de ochi, antirid, creme de masaj, gomaj, etc - un bol mic pentru
prepararea vopselei de gene si sprancene
- 2-3 boluri pentru prepararea mastilor
- o cutie in care se tin pensulele pentru masti, spatule pentru creme,
foarfece, lingurite de plastic, extractor de comedoane, etc - o cutie in care
se tin acele de seringa
- o cutie cu produsele necesare pentru machiaj.

APARATE ELECTRICE NECESARE INTR-UN CABINET COSMETIC

- un vapozon
- un aparat de inalta frecventa tip electroderm
15 | P a g e

- un pulverizator (spray)
- un galvanoderm
- un vacuum(sebaspir)
- o lampa cu UV
- o lupa cu lumina rece
- un decantor/ incalzitor de ceara
- un sterilizator cu UV, etc.

16 | P a g e

17 | P a g e

18 | P a g e

PIELEA. ANATOMIA SI STRUCTURA PIELII

Pielea este un organ conjunctivo- epitelial ce imbraca in intregime

corpul cu exceptia orificiilor naturale (gura, nas, uretra, vagin, anus) unde
exista mucoase.
19 | P a g e

Morfologia pielii:
- suprafata : 1,5-3 m2 (adult, talie medie)
- cel mai mare organ al corpului
- greutate : 6% din greutatea corpului
- grosime : 0,5- 4 mm
- culoarea rezulta din amestecul mai multor culori :
a. galbena datorata stratului cornos
b. alba datorata keratohialinei
c. bruna-inchis, datorata melaninei
d. rosie data de vasele de sange
- relieful pielii : proeminente si cute
- orificiile pielii
- elasticitatea : 2 cm de piele suporta o greutate de 2 kg fara a se rupe
- pH-ul pielii : 5,5

Histologia pielii
Pielea prezinta 3 straturi :
1. epiderm
2. derm
3. hipoderm

20 | P a g e

EPIDERMUL
Este stratul periferic al pielii, epiteliu pluristratificat.
Este alcatuit din 6 zone suprapuse :
a. stratul bazal(germinativ)
b. stratul filamentos
21 | P a g e

c. stratul granulos
d. stratul lucid
e. stratul cornos
f. stratul exfoliativ

DERMUL
Este alcatuit din tesut conjunctiv , format din celule, o substanta
fundamentala si fibrile (de colagen, elastina si reticulina).
Prezinta 2 straturi :
a. stratul papilar
b. corionul (dermul propriu- zis).

HIPODERMUL
Este stratul profund al pielii, format din tesut conjuctiv lax.

Formatiunile anexe pielii (fanerele)

UNGHIA

22 | P a g e

Este o lama cornoasa dura, ce acopera fata dorsala a extremitatii unui

deget, iar din punct de vedere structural este alcatuita dintr- un epiteliu
pluristratificat ale carui celule sunt complet keratinizate, strans unite intre
ele.
PARUL
Reprezinta o formatiune epiteliala, cornoasa, filiforma, cilindrica, flexibila,
care se implanteaza intr-o cavitate denumita folicul pilo- sebaceu. In folicul
se mai afla o glanda sebacee si muschiul erector al firului de par.

Glandele pielii
GLANDELE SEBACEE
Secreta sebum bogat in fosfolipide, colesterol, trigliceride, acizi grasi
nesaturati.
Secretia acestuia este influentata de o serie de factori:
- activitatea sistemului nervos central
- hormonii androgeni si estrogeni
- temperatura mediului ambient
- razele ultraviolete.
Dispunerea glandelor sebacee pe suprafata corpului este diferita de la o
zona la alta.
GLANDELE SUDORIPARE

23 | P a g e

Se gasesc pe toata suprafata pielii, au forma de tuburi cu o zona secretorie

si o zona excretoare.
Glandele sudoripare sunt de doua tipuri :
- glande apocrine
- glande ecrine.
Produsul de secretie al acestor glande este sudoarea, lichid limpede,
cu miros caracteristic, care variaza in functie de regiunea corpului, rasa,
individ, varsta ; ea contine 99% apa si 1% substante(uree, acid uric,
creatinina, amoniac, glucoza, acid lactic, vitamine : C, B1, B2, PP, saruri
minerale de sodiu, potasiu, magneziu, etc, acizi volatili).
Secretia sudorii depinde de numerosi factori :
- temperatura mediului ambiant
- sistemul nervos
- efortul muscular
- adrenalina
- atropina.

FUNCTIILE PIELII
1. KERATINOGENEZA- procesul de sinteza a keratinei, care incepe la
nivelul keratinocitelor si se termina prin formarea celulelor stratului cornos.
Keratina este o proteina bogata in sulf, care confera pielii o mare
rezistenta.

24 | P a g e

2. MELANOGENEZA- procesul de sintetizare a melaninei, realizat de catre

melanocitele din stratul germinativ al epidermului, de unde este transferata
celulelor inconjuratoare. Melanina este o proteina ce contine cupru si are
rol de protectie impotriva radiatiilor UV si luminii.
3. FUNCTIA DE BARIERA- indeplinita de stratul lucid, care are pH acid.
4. PILOGENEZA- procesul de formare a firelor de par la nivelul foliculilor
pilosi.
5. PROTECTIA MECANICA SI CHIMICA
6. TERMOREGLAREA- pielea este intermediar al schimburilor de caldura
intre organism si mediul ambiant ; procesul este controlat de hipotalamus.
7. PERMEABILITATEA CUTANATA- absorbtia diferitelor substante se
realizeaza prin porii pielii.
8. RESPIRATIA PIELII- capteaza oxigen atmosferic si elimina dioxid de
carbon rezultat din metabolismul celular.
9. PIELEA- ORGAN DE SIMT- pielea deserveste urmatoarele sensibilitati :
- tactile
- termica
- presionala
- vibratorie
- dureroasa

EXAMENUL COSMETIC
Examenul cosmetic reprezint o etap premergtoare n tratamentul
cosmetic.
25 | P a g e

Prin examenul cosmetic cutm s obinem o serie de date, informaii i

observaii n vederea stabilirii diagnosticului de ten. Toate acestea, le
culegem nc de la intrarea clientei n cabinetul cosmetic, att prin
observaii, ct i printr- o discuie liber, degajat i plin de tact, care s
nu se transforme ntr-un interogatoriu, dar s ne conduc la scopul final
stabilirea diagnosticului de ten.
Este foarte important ct de corect se stabilete diagnosticul de ten,
deoarece numai astfel vom obine rezultate optime n efectuarea
tratamentului cosmetic.
Un diagnostic greit determin aplicarea unor produse i procedee
neadecvate, ce pot nruti mai mult aspectul tenului.
Trebuie s difereniem examenul cosmetic de examenul dermatologic.

Examenul cosmetic:
- observ imperfeciuni care nu exprim o stare de boal, ncercnd ca,
prin diferite procedee cosmetice aplicate, s redm tenului un aspect ct
mai estetic.
Examenul dermatologic:
- depisteaz anumite boli de piele, anumite leziuni elementare sau
erupii cutanate, face investigaii clinice i de laborator, n scopul stabilirii
diagnosticului i precizrii tratamentului n vederea vindecrii.
Examenul cosmetic se desfoar n dou etape:
- examenul cosmetic preliminar;
examenul cosmetic propriu-zis.
1.1. Examenul cosmetic preliminar

26 | P a g e

Se efectueaz de la intrarea clientei n cabinetul cosmetic, la lumin

obinuit, pe faa nedemachiat, cu ochiul liber.
In cadrul acestui examen preliminar vom cuta s observm i s aflm o
serie de aspect generale ce privesc nu numai tenul, ci i organismul n
totalitate.
Faa este considerat oglinda" ntregului organism i cea mai nensemnat
dereglare sau dezechilibru intern va determina apariia unor imperfeciuni,
pe care va trebui s tim precis s le interpretm. n vederea exactitii
diagnosticului i a recomandrilor ce le vom da clientei pentru acas, la
sfritul tratamentului.

Se vor observa urmtoarele:

*inuta clientei receptivitatea fa de mod. Ne intereseaz felul cum
este mbrcat, coafat, dac respect linia modei i o adapteaz corect
persoanei sale.
*Machiajul - In privina machiajului vom observa:
dac urmrete linia modei i dac este adecvat personalitii sale;
modul n care i aplic fardurile;
cantitatea fardurilor;
armonia culorilor;
dac este adecvat ocaziei n care poart acest machiaj;
dac este adecvat vrstei.
In caz c nu se machiaz, la sfritul tratamentului o vom sftui, cum s se
machieze,eventual fcnd chiar o demonstraie.

27 | P a g e

*Vrsta - o apreciem fr s ntrebm direct. Este importanta pentru

tratament, deoarece vom ti ce aparate s folosim, ce produse sunt
necesare i durata masajului facial.
*Starea de sntate - important pentru diferitele imperfeciuni de form i
culoare ce pot aprea pe fa n diverse afeciuni interne. Astfel, vom ti n
ce fel s facem tratamentul cosmetic, mai ales ce produse cosmetice
putem folosi sau nu (exemplu: n alergii, eczeme etc.) i vom recomanda
neaprat control medical de specialitate.
*Starea psihic - este bine reflectat pe fa. Este necesar s o cunoatem
pentru a adapta ct mai corect micrile de masaj i etapele de tratament,
obinind o relaxare, o stare de optimism i ncredere.

*Mediul de lucru i cel de acas - are o mare influen n aspectul exterior,

n starea de sntate, psihic i nervoas. Ne vom interesa dac lucreaz
n mediu toxic, n umiditate, cldur sau frig, n zgomot. Toate acestea au
mare importan n alegerea procedeelor i a produselor cosmetice
necesare.
*Regimul de via - are o mare importan n aspectul tenului. Regimul de
via trebuie s fie echilibrat, cu ore suficiente de somn, cu plimbri n aer
liber, cu activiti recreative i distractive, pe lng activitatea zilnic
obligatorie. Este de preferat s se fac recomandri, dect s se pun
ntrebri pentru a nu fi indiscrete.
*Alimentaia - este important pentru sntatea ntregului organism, deci se
recomand o alimentaie raional i variat; la anumite tipuri de ten (de
exemplu la tenul gras asfixiat i acneic) va trebui s se respecte un anumit
regim alimentar.

28 | P a g e

*Sensibilitatea sau starea alergic fa de anumite produse cosmetice,

alimente, medicamente este important pentru evitarea folosirii acestora n
cadrul tratamentului cosmetic sau n ngrijirile de acas.

*ngrijirile de acas - trebuie cunoscut modul cum se ngrijete clienta

acas, ce produse folosete. Se va ine seama de acest lucru cnd se vor
da recomandrile pentru acas, i anume ngrijirile de acas trebuie fcute
zilnic, corect, cu produse adecvate tipului de ten.

Intervalul de tratament.
Trebuie s se explice importana periodicitii tratamentului cosmetic, legat
de vrst i de tipul de ten, pentru obinerea unor rezultate favorabile i
pentru a ntrzia apariia semnelor de mbtrnire.
Retuurile sunt necesare n cadrul tratamentului, i anume: pensat, vopsit
gene i sprncene, epilat n general i aplicarea unui machiaj
corespunztor.
1.2. Examenul cosmetic propriu-zis
Se efectueaz pe faa demachiat (curat superficial), la lampa proiector,
prin urmtoarele metode:
a) vizual;
b) prin palpare, ce poate fi: superficial i profund;
c) cu ajutorul aparatelor.
1.2.1. Examenul vizual
n cadrul acestui examen observm:
Tipul morfologic al feei care poate fi: oval, ptrat, rotund, diamant, lung,
triunghi cu vrful n sus, sau triunghi cu vrful n jos. Aceasta este necesar
29 | P a g e

pentru alegerea machiajului corespunztor i pentru eventualele corecturi

(mai ales la sprncene).
Relieful ridurilor.
Ridurile pot fi:
- fine, superficiale, de expresie, cum sunt ntlnite mai ales la tenul
normal:
superficiale, liniare caracteristice uscciunii, ntlnite la tenul uscat;
superficiale, n reea cauzate de deshidratarea superficial,
caracteristic tenului deshidratat superficial;
profunde, adnci, sub form de cute sau pliuri, datorit deshidratrii
profunde, ntlnite la tenul deshidratat, profund;
definitive, multiple, ce brzdeaz faa, datorit vrstei.

Aspectul pielii, care poate fi: uor lucioas, neted, caracteristic tenului
normal;
mat sau cu descuamri caracteristic tenului uscat i deshidratat
superficial;
lucioas ntlnit la tenul gras uleios;
mat, mbcsit cu deeuri cutanate i cu numeroase comedoane,
specific tenului gras asfixic.

Tot legat de aspectul pielii ne intereseaz aspectul porilor, care pot fi:
invizibili ca la tenul normal;
mici cu comedoane subiri, ca la tenul uscat;
30 | P a g e

 deschii cu sebum lichid sau pstos, ca la tenul gras uleios;

dilatai cu comedoane, ca la tenul gras asfixie;
prezena pustulelor acneice ca la tenul acneic.
Coloraia pielii. Pielea normal are o coloraie uor roz. Aceast culoare
poate fi modificat datorit mai multor cauze:
grosimii stratului cornos;
unor afeciuni interne;
oboselii, surmenajului;
tulburrilor n irigaia sanguin;
tulburrilor de ordin pigmentar.

Din cauza acestor tulburri care modific culoarea normal a pielii,

deosebim patru tipuri de piele cu modificri din punctul de vedere al culorii:
splcit, pmntie, palid i ntunecat.
Imperfeciunile inestetice, care pot fi:
de natur pigmentar (efelidele, cloasma gravidic, melanoza lui Riekle,
etc)
de natur vascular (eritroz, cuperoz);
de alte origini (cicatrice, arsuri, elemente de hipertricoz, cearcne).

Gradul de senescen.
Se observ elementele de mbtrnire pe care le sufer pielea feei.
31 | P a g e

Din acest punct de vedere putem clasifica tenul, legat de etapele principale
ale vieii, i amintim:
tenul copilriei;
tenul la pubertate;
tenul ntre 25 i 35 de ani tenul tnr;
tenul ntre 35 i 50 de ani tenul matur;
tenul dup 50 de ani tenul senil.
1.2.2. Examenul cosmetic prin palpare
Palparea poate fi: superficial i profund.
Palparea superficial.
Se constat:
granulaia pielii sau gradul de finete. Se cerceteaz printr-o alunecare
uoar cu pulpa degetelor pe toat suprafaa feei, i anume: granulaia
poate fi normal adic cu piele fin, neted, catifelat (n cazul tenului
normal), sau granulaie modificat; spre exemplu: aspr datorit
uscciunii sau descuamrilor (ca n cazul tenului uscat sau deshidratat);
gras din cauza excesului de sebum (ca n cazul tenului gras uleios);
dur datorit sclerozrii; neregulat determinata de prezena
comedoanelor, a chisturilor sebacee, a pustulelor acneice, a porilor
deschii sau dilatai i a tuturor imperfeciunilor inestetice;

elasticitatea pielii se constat printr-o apsare uoar cu pulpa degetului

mediu n regiunea frunii sau n regiunea genian. In acest caz se formeaz
un uor godeu (adncitur). Dup ridicarea degetului, dac acest godeu
revine uor la normal, nseamn c elasticitatea este bine pstrat, iar
dac revine' mai greu la normal, nseamn c elasticitatea este diminuat.
Gradul de elasticitate este determinat de calitatea fibrelor elastice din
32 | P a g e

derm i de suportul plastic al pielii, acesta la rndul lui fiind format din
cantitatea de ap i de grsime din piele.
Palparea profund.
Printr-o palpare mai profund putem constata urmtoarele:
grosimea pielii se cerceteaz prin prinderea pielii i uoara - rularea ei
ntre police i index la nivelul maxilarului inferior, n dreptul gonionului
(poriunea de maxilar din dreptul anului nazogenian).
Din punctul de vedere al grosimii deosebim: piele .normal de groas,
subiat sau ngroat. Pentru a ne da seama mai bine de grosimea pielii
feei o vom compara cu grosimea pielii de la nivelul poriunii anterioare a
antebraului persoanei respective;
aderena pielii de straturile profunde. Cu pulpa degetului mediu se
execut o uoar apsare i deplasare circular a pielii din regiunea frunii.
Dac pielea este ferm, nseamn c aderena este bine pstrat, iar dac
se deplaseaz cu uurin pe straturile profunde, nseamn c aderena
este diminuat. Aderena pielii o mai putem observa i cnd cercetm
grosimea pielii, i anume ct de uor putem desprinde pielea de straturile
profunde pentru rularea ei.
Aderena este determinat de calitatea fibrelor elastice din derm, de
suportul plastic i de tonusul muscular;
turgorul (cantitatea normal de ap din celule i spaiile inter-celulare).
Se prinde ntre police i index pielea de la nivelul pleoapei inferioare
formnd o cut transversal i apoi se elibereaz rapid. Dac cuta format
revine imediat la normal nseamn c turgorul este normal, adic pielea are
o cantitate suficient de ap, dac cuta persist i revine ncet ctre
normal, nseamn c turgorul este diminuat i c pielea are un deficit de
ap, deci o deshidratare profund.
irigaia sanguin se constat ndeprtnd pleoapa inferioar i privind
coloraia conjunctivei.
33 | P a g e

n funcie de intensitatea coloraiei putem vorbi de o irigaie bun sau

deficitar. In anumite afeciuni interne, cum iar fi anemia, conjunctiva are o
coloraie palid. Irigaia sanguin are o importan deosebit, avnd rol n
hrnirea i oxigenarea pielii;
tonusul muscular se determin prinznd pielea i esutul subcutanat
ntre police i index, sau printr-o uoar lovire de jos n sus cu dosul
falangelor. Se constat un tonus normal pstrat, cu o piele ferm, sau un
tonus diminuat, cu o piele flasc. Se mai poate constata chiar o atonie.
muscular, mai ales n anumite afeciuni (parezele);
funcia glandelor sebosudorale. Aceasta se poate observa i vizual: un
uor luciu, un luciu mai accentuat al pielii, aspecte pe care le putem
cerceta i prin palpare. Se aplic o foi de igar sau o lamel de sticl ce
se va deplasa uor pe suprafaa pielii. Dac se constat o uoar urm de
grsime, nseamn c funcia glandelor sebosudorale este normal, dac
urma este accentuat, funcia glandelor este n exces, iar dac aceasta
lipsete, funcia glandelor este diminuata.

demografismul (reacia pielii la o excitaie mecanic).

Se va trasa cu o baghet de sticl sau plastic o linie pe gt, decolteu sau
frunte. Dup cteva secunde va aprea la locul respectiv o linie roie sau
alb (dup cum au reacionat vasele sanguine prin vasoconstricie sau
dilatare), care ne determin gradul de sensibilitate a pielii la aciunile
mecanice n felul acesta vom ti cu ce intensitate trebuie s lucrm n
cadrul tratamentului (mai ales la demachiere, la extragerea comedoanelor
i la masajul facial).
Este bine s se ia n consideraie sensibilitatea pielii, n general, precum i
fa de agenii fizici i microbieni.
Tenurile uscate care au cantitate sczut de secreie sebacee, iar mantaua
acid-este diminuat, deci nu au o protecie natural, sunt sensibile la
34 | P a g e

agenii fizici (vnt, soare, frig), ceea ce duce la o accentuare a uscciunii

pielii i la deshidratare.
Tenurile grase, n general, care au o secreie crescut de sebum, deci un
pH alcalin, au o sensibilitate la agenii microbieni (streptococi, stafilococi),
mergnd pn la apariia infeciei, cum este n cazul tenului acneic;
culoarea pielii. Cu ajutorul unei lamele de sticl se face o uoar
presiune pe piele n regiunea genian. Se va observa coloraia pielii prin
transparena lamelei. Prin presiunea exercitat de lamela de sticl se
determin o uoar vasoconstricie a capilarelor i se observ culoarea
pielii, deci neinfluenat de desenul sanguin.

1.2.3. Examenul cosmetic cu ajutorul aparatelor

Dintre aparatele folosite la examinarea feei se cunosc:
lupele;
lampa Wood;
pH-metrul.
Examenul cosmetic cu ajutorul lupelor ne ajut la observarea
imperfeciunilor de form i culoare. Se folosesc lupe simple, luminoase
sau fluorescente.
Lupele simple.
Cu ajutorul lor examinm faa la lumina zilei n bune condiii, dezavantajul
c studiem o poriune limitat, n funcie de diametrul lupei.
Lupele luminoase sunt superioare celor simple, datorit becului cu care
sunt prevzute, ajutnd astfel i la luminarea poriunii examinate, avnd
deci o vizibilitate mai bun.

35 | P a g e

Lupele fluorescente sunt mari, prevzute cu un tub fluorescent pe margine;

ajut la examinarea n totalitate a feei, luminnd-o n acelai timp. Sunt
cele mai indicate pentru examenul cosmetic.
Examenul cosmetic cu lampa Wood ajut la observarea imperfeciunilor de
grosime i de structur ale pielii, precum i a gradului de hidratare.
Lampa Wood, cunoscut i sub numele de lumin neagr", este o band
de ultraviolete obinut de un generator obinuit de ultraviolete, filtrat apoi
printr-un ecran. Aceast lumin are proprietatea de a provoca fluorescenta
substanelor sau corpurilor care nu sunt luminoase sau fluorescente n mod
natural. Examenul la lampa Wood se face ntr-o camer obscur.
Se lasa lampa s se nclzeasc 23 min i se plaseaz la o distan de
1520 cm de faa clientei. Pe fa apar diferite fluorescente n funcie de
grosimea stratului cornos i de gradul de hidratare:
fluorescent albicioas la un ten gras cu hiper-cheratinizarea stratului
cornos;
fluorescent ntunecat la un ten uscat cu o uoar cheratinizare a
stratului cornos;
fluorescent violacee la un ten normal;
fluorescent intense la un ten hidratat; .
fluorescent slab

la un ten deshidratat.

Examenul cosmetic cu pH-metrul. pH-ul este gradul de aciditate sau de

alcalinitate al unei soluii.
Valorile pH-ului se nscriu pe o scar de la 014;
0 7 reprezint zona de aciditate;
714 reprezint zon de alcalinitate;
7 este punctul neutru.
36 | P a g e

pH-ul normal al pielii are valoarea ntre 4,5 i 6,5, adic uor acid.
Valoarea pH-ului nu este fix, fiind influenat de agenii externi,
alimentaie, digestie, diferite afeciuni ale pielii i, bineneles, de tipul de
ten..
Determinarea pH-ului se face dimineaa, pe nemncate, pe faa splat de
seara i nedemachiat dimineaa. Se msoar pH-ul n diferite regiuni ale
feei, se noteaz valorile i apoi se face media, care reprezint valoarea de
pH.
In tratamentele cosmetice, valoarea pH-ului este important, deoarece
constituie un indiciu n alegerea produselor ce trebuie folosite pentru a
aduce pH-ul ctre valorile normale.
La suprafaa pielii exist mantaua acid o pelicul format din: acizii
grai din sebum, transpiraie, celule moarte descuamate, praf. Acesta
reprezint puterea-tampon care apr pielea de infectarea cu microbii
banali de pe piele.
Puterea-tampon reprezint proprietatea pielii - de a restabili valoarea
iniial a pH-ului.
Pielea poate reaciona singur la variaiile pH-ului provocate de produsele
alcaline, i de a restabili pH-ul iniial. Dup rapiditatea cu care pielea i
restabilete valoarea iniial a pH-ului puterea-tampon poale fi normal sau
diminuat.
Pentru determinarea puterii-tampon se procedeaz astfel: se determin
valoarea pH-ului i apoi se spal faa cu ap i spun, se cltete bine, se
usuc i se determin din nou valoarea pHului.
Dac aceasta este sub 7, nseamn c pielea va suporta uor produsele
alcaline, iar dar este peste 7, puterea de aprare a pielii este sczut,
deci se vor folosi produse acide.
Toate procedeele folosite n cadrul examenului cosmetic au o importan
deosebit.
37 | P a g e

Deci examenul cosmetic se va face cu mult atenie, folosind toate

metodele de cercetare pentru a stabili un diagnostic corect de ten i n felul
acesta se va aplica un tratament adecvat, obinnd rezultate optime.

Toate datele obinute prin examinarea feei n cadrul examenului cosmetic,

vor fi sistematizate i trecute n fia cosmetic (aa cum este prezentat
mai jos). Fiecare client va avea astfel de fi iniial, la edinele
urmtoare de tratament se vor face anexe, ce vor cuprinde procedeele de
tratament gsite n edina respectiv, aparatele i produsele respective. n
felul acesta se va aplica un tratament variat, cu produse diferite, care n
fiecare edin va ndeplini un alt scop, cutnd s-i dea tenului tot ce are
nevoie, prin diferite procedee.

38 | P a g e

Fisa individuala de ingrijire cosmetica

Nr. fisei...
Examinat de..
Data.

FISA CLIENTEI
Numele.Prenumele
Profesiunea.
Adresa:
str..nrlocalitatea
tel
Data nasterii: anul..luna..ziua..
DIAGNOSTIC
Aspect morfologic
Forma fetei..
Culoare:
- par
- ochi
- ten
Granulatia pielii:
- normala
- granuloasa, aspra, cu scuame, hiperkeratoza
- neregulata
Temperatura:.
Pilozitatea (buza superioara, barbia, etc.)..

39 | P a g e

Secretiile (hiersecretie/hiposecretie sebacee, secretie normala)

CONCLUZIE: Tipul de ten..
Palpare superficiala (catifelat, aspru, rugos etc.) .....
Palpare profunda (suplu, elastic, flasc etc.).......
Imperfectiuni inestetice (pori dilatati, comedoane, acnee, etc.) .
Tonicitatea...
Tulburari ale pielii:
- vasculare
- pigmentare Diverse
Cute:
Frunte

Ochi

Gura

Obraji

Gat

Expresie
Riduri
Tratamente recomandate:
- mijloace fizice..
- mijloace chimice..
- mijloace mecanice..
- tratament indicat acasa.
- durata tratamentului.

CARACTERISTICILE TENURILOR
40 | P a g e

Studiind pielea prin diferitele metode de examinare, se pot observa o

serie intreaga de caracteristici care fac posibila incadrarea tenului
respectiv intr-o categorie anumita.
I. Clasificarea tenurilor in functie de tulburarile metabolismului
lipidelor
Tenurile se pot clasifica astfel :
1. ten normal
2. ten uscat
3. ten gras
TENUL NORMAL
Reflecta o stare de sanatate a organismului, glandele sebacee
secreta atat cat este nevoie, existand un echilibru intre asimilatie si
dezasimilatie. Acest tip de ten se intalneste la copii inainte de
pubertate si uneori si dupa 20 de ani la persoanele cu un organism
perfect sanatos.
TENUL USCAT
Este caracterizat prin hipofunctia glandelor sebacee. Insuficienta de
apa determina si pierderea de apa din straturile superioare ale pielii,
ceea ce face sa apara si o deshidratare superficiala. Acest tip de ten
se datoreaza fie unei predispozitii congenitale sau este dobandit( un
ten normal se poate transforma cu timpul intr-un ten uscat fie prin
ingrijiri necorespunzatoare, fie inaintarii in varsta, fie unor cauze
interne etc.).
Pielea este mata cu pori mici, uneori cu riduri fine superficiale,
datorita deshidratarii. Culoarea este stearsa, uneori se vede o
descuamare furfuracee.
TENUL GRAS

41 | P a g e

Activitatea glandelor sebacee este strans legata de cea a glandelor

sexuale. Pielea grasa este caracterizata printr-o hipersecretie de
sebum si o cantitate marita de grasimi in tesutul adipos subcutanat.
Hiperactivitatea glandelor sebacee este influentata de : tulburari
nervoase, surmenaj, tulburari hepatice, endocrine, alimentatie bogata
in proteine si grasimi, etc.
Tenul gras se prezinta sub doua aspecte : ten gras uleios si ten gras
asfixic.
a. Tenul gras uleios se caracterizeaza printr-o scurgere libera a
sebumului la nivelul pielii, pori deschisi, aspect lucios al pielii, de
culoare galbuie. Pielea este ingrosata cu granulatie neregulata.
b. Tenul gras asfixic se datoreaza neingrijirii sau ingrijirii
necorespunzatoare a tenului gras uleios. Se observa comedoane,
culoarea pielii este cenusie, pielea find aspra si groasa.

II. Clasificarea tenurilor in functie de tulburarile metabolismului apei

Din punct de vedre cosmetic este foarte importanta starea de
hidratare a pielii, tulburarile ducand la modificarea aspectului tenului.
Astfel, in functie de cantitatea de apa din piele se contureaza
aspectele a doua tipuri de ten : hiperhidratat si deshidratat, starea
normala oglindind un echilibru intre apa ce se evapora la suprafata
pielii si cea care provine din straturile profunde.

TENUL NORMAL HIDRATAT

42 | P a g e

Se caracterizeaza prin finete, elasticitate, este ferma, fara riduri.

Pielea copiilor este cea mai hidratata in comparatie cu cea a adultilor.
TENUL HIPERHIDRATAT
Are aspect edematiat, datorita retentiei de apa in tesuturi ca o
consecinta a unor boli, in special la persoanele cu afectiuni
cardiovasculare si cardiorenale.
TENUL DESHIDRATAT
La un ten deshidratat superficial se observa o exfoliere a pielii, ea
fiind usor aspra la pipait. Un ten cu deshidratare profunda prezinta
piele flasca, fanata, vestejita, cu tendinta vizibila de riduri profunde.
III. Clasificarea tenurilor in functie de tulburarile metabolismului
proteinelor si glucidelor
O dereglare in metabolismul glucidelor duce la cresterea glucozei in
transpiratie si astfel straturile superficiale ale pielii se impregneaza cu
glucide si devine un mediu bun de dezvoltare a unor microbi. In
functie de tulburarile metabolice ale proteinelor si glucidelor se pot
deosebi doua tipuri de ten : pletoric si casectic.

TENUL PLETORIC
Acest tip de ten este caracterizat prin depuneri anormale de
substante si apa.
Pielea este groasa, carnoasa, congestionata permanent sau se
congestioneaza usor, este grasa, uneori cu pilozitate crescuta

43 | P a g e

TENUL CASECTIC
Ca aspect, pielea este subtire, flasca, uscata, palida, aspect de
pergament.

IV. Diferentieri de ten in punctul de vedere al tulburarilor de ordin

vascular
Se pot observa la nivelul pielii, uneori, imperfectiuni de ordin vascular,
care fac parte din leziunile incipiente ale unei dermatoze de tipul
rozaceei.
Apare la inceput ca o roseata difuza, trecatoare dar recidivanta,
(ERITROZA), apoi permanenta (ROZACEE), care cu timpul se
complica cu CUPEROZA.
Pe acest fond pot aparea papule, pustule, seboree, scuame dar
niciodata comedoane. Atinge in special femeile catre menopauza (4050 de ani) dar exista si cazuri mai timpurii.
Afectiunea este localizata pe pometi, frunte, regiunea
intersprancenoasa, nas, barbie.

TRATAMENTELE COSMETICE

In cursul unei ingrijiri cosmetice se urmareste remedierea prin

diferite mijloace,a imperfectiunilor existente, prin mijloace manuale,
fizice si chimice.

44 | P a g e

Aceste procese de baza sunt:

- procesul de curatire
- procesul de hranire
- procesul de rehidratare
- procesul de tonifiere.
In functie de calitatea tenului si de deficientele sale se va
insista asupra unuia sau mai multor procese.
Procesul de curatire
Orice tratament cosmetic trebuie sa inceapa prin acest proces.
Niciodata un tratament cosmetic nu va da rezultat daca masajul,
mastile etc, nu vor fi efectuate pe o piele fara praf, impuritati, surplus
de grasimi, sau celule moarte ; impuritatile vor patrunde , in caz
contrar, si mai mult in piele sau impiedica absorbtia produselor care
se aplica.
Procesul de hranire
Pe acest proces se insista indeosebi, la tenurile uscate,
casectice, deshidratate.
Prin hranire se intarzie imbatranirea pielii si ea isi pastreaza un timp
mai lung aspectul frumos de la inceput. Hranirea pielii se obtine
printr-un aflux marit de sange care aduce la nivelul pielii elemente
nutritive, dar si prin aplicarea unor substante hranitoare, grase,
vitaminizate, produse biologic active.
Procesul de rehidratare
Hranirea si hidratarea pielii- grasimile si apa- formeaza suportul
care mentine catifelarea si supletea pielii. Ea este mai importanta
pentru tenurile uscate, deshidratate, casectice dar si la unele tenuri
grase.
Procesul de tonifiere
45 | P a g e

Pe procesul de tonifiere si revitalizare se insista , in special la

tenurile uscate, casectice, senile cu pielea lipsita de vitalitate si
elasticitate.

PROCESUL DE CURATARE
Curatirea pielii presupune atat curatirea pe care si-o realizeaza
fiecare persoana seara si dimineata acasa, dar si cea profunda pe
care o executa cosmeticiana in timpul tratamentului cosmetic.
Procesul de curatire este alcatuit din urmatoarele procedee
cosmetice:
- demachierea
- vaporizarea calda
- extragerea comedoanelor
- gomajul
- dezincrustarea electrica.
Aceste procedee se executa la inceputul tratamentului cosmetic
si trebuie executate cu foarte mare constinciozitate si atentie, in
special pentru tenurile grase si pletorice.
DEMACHIEREA
Prin demachiere se inlatura de pe epiderm praful, impuritatile
si produsele de machiaj incrustate in stratul cornos, surplusul de
grasimi etc. Dupa demachiere se pot constata perfect imperfectiunile
pielii si calitatea tenului.
Pentru demachiere se folosesc produse specifice tipului de ten
sub forma de creme, emulsii, geluri etc. Emulsia sau laptele
46 | P a g e

demachiant este mai indicat deoarece este gras, dar putin consistent
avand multa apa. El este indicat pentru toate tipurile de ten.
Tehnica demachierii
In vederea demachierii, parul clientei se prinde cu o bentita
sau cu o boneta speciala, lasand libera fruntea, iar decolteul va fi
protejat cu un coltar sau se foloseste un halat. Clienta va sta culcata
pe patul cosmetic, iar cosmeticiana se va pozitiona in spatele ei putin
intr-o parte.
Cosmeticiana se va spala pe maini cu apa si sapun si se va
dezinfecta cu alcool.
Orice demachiere a fetei este precedata de demachierea ochilor si
buzelor.

DEMACHIEREA OCHILOR
Se aplica doua tampoane umezite cu apa sub cilii pleoapei
inferioare.Clienta este rugata sa inchida ochii iar apoi cosmeticiana
stand in spatele clientei si putin intr-o parte, cu degetul index si
mijlociul mainii stangi, va sustine tamponul, in timp ce cu mana
dreapta, cu ajutorul unui tampon inmuiat in demachiant special pentru
ochi sau ulei de ricin, sterge usor genele prin miscari de sus in jos
pana se curata perfect. Apoi cu degetele mainii stangi se strange
tamponul de sub ochi, stergand cu el printr-o miscare circulara
pleoapa superioara si spranceana.Se trece apoi la celalalt ochi.
DEMACHIEREA BUZELOR
Se sterg buzele cu un tampon demachiant prin miscari circulare
repetate, in timp ce cu o mana se sustin muschii din regiunea
invecinata gurii.
47 | P a g e

DEMACHIEREA FETEI, GATULUI SI DECOLTEULUI

Se aplica laptele demachiant - acest lucru se poate face in trei
moduri :
- se varsa o cantitate mica de emulsie intr-un bol de portelan sau
plastic, pe care cosmeticiana il va tine in mana stanga, iar cu
degetele mainii drepte va executa intinderea lui pe fata si decolteul
clientei ;
- laptele demachiant se poate varsa in mana stanga in loc sa se
foloseasca bolul ;
- un alt procedeu ar fi aplicarea produsului direct pe fata daca
flaconul prezinta un astfel de dispozitiv.
Laptele demachiant se aplica prin miscari de mangaiere, pe fata, gat
si decolteu, in anumite directii :
- de la motul barbiei spre ureche
- comisura gurii-ureche
- comisura gurii-unghiul intern al ochiului
- de-a lungul arcadei zigomatice pana la tampla.
Aceste miscari se realizeaza pe un obraz si apoi se repeta pentru
celalalt, se coboara spre decolteu unde intinderea laptelui se face
prin miscari de du-te-vino. Se executa apoi un usor effleurage cu
pulpa degetelor ambelor maini pe toata fata, gat si decolteu pentru a
ajuta amestecareaemulsiei cu impuritatile de pe fata.
Indepartarea laptelui demachiant se va face cu ajutorul a doua
tampoane demachiante cu care se protejeaza degetele mijlocii ale
ambelor maini. Stergerea se face simultan cu ambele maini urmand
aceleasi directii ca si la intinderea emulsiei. Daca nu s-a indepartat
complet laptele la sfarsitul miscarilor, se reia din nou cu alte
tampoane, pana cand pielea ramane curata. Pentru tenurile grase
demachierea se completeaza cu stergerea fetei cu o lotiune
detergenta.
VAPORIZAREA
48 | P a g e

Al doilea procedeu in procesul de curatire al pielii, care completeaza

si perfectioneaza
demachierea este vaporizarea calda sau
pulverizarea calda.
Aparatele de pulverizare proiecteaza vapori sub forma unui nor fin, se
poate proiecta apa simpla distilata, ozonizata sau infuzii de diferite
plante.
Efectele pulverizarii calde :
- lichidele calde inmoaie celulele stratului cornos, antrenand in
picaturile ce se formeazape fata,
deseurile prezente inca pe suprafata pielii ;
- usureaza extragerea comedoanelor prin dilatarea temporara a
porilor cat si absorbtia produselor ce vor fi aplicate ulterior pe piele
- activeaza circulatia sangvina si metabolismul celular .
Tehnica vaporizarii
Dupa demachiere se aplica o crema grasa in jurul ochilor si clienta
este expusa la vapofor (vapozon). Durata expunerii este cuprinsa
intre 5-15 min. in functie de calitatea tenului respectiv, ca si
intensitatea vaporilor.
Dupa expunere se tamponeaza usor fata clientei cu un tampon,
pentru a indeparta picaturile de apa ce s-au format.
EXTRAGEREA COMEDOANELOR
Acest procedeu definitiveaza curatirea fetei si pregateste tenul
pentru masajul facial.
Extragerea comedoanelor este foarte importanta pentru tenurile
grase si asfixice, la tenurile uscate care prezinta comedoane in zona
axului facial, extragerea trebuie facuta cu multa delicatete, prin
manevresuple, usoare pentru a nu irita pielea.
Tehnica extragerii comedoanelor
49 | P a g e

Clienta este culcata, se sterge fata usor cu servetele moi fara a o

freca, se aprinde lampa proiector din apropiere pentru a asigura o cat
mai buna vizibilitate a comedoanelor. Se folosesc fie bucati de
tifon (lungi de 50 cm si late de 8-10 cm), comprese sterile sau
sevetele speciale pentru extragerea de comedoane - cu acestea se
protejeaza degetul index pentru a nu veni in contact cu pielea clientei,
evitand zdrobirea tesuturilor si posibilitatea unei infectii.
Extragerea se face incepand cu zonele unde pielea este mai
sensibila - regiunea ochilor, nas, frunte,obraji, barbie.
Se preseaza usor pielea cu indexul ambelor maini, cu partea lor
laterala si nu cu varful, pentru a nu determina echimoze sau infectii.
Extragerea pustulelor acneice se face cu ajutorul a doua comprese
sterile care se vor schimba la fiecare pustula in parte, pentru a evita
infectarea zonelor din jur.
Extragerea comedoanelor se poate realiza manual sau cu ajutorul
aparatului Sebaspir (vacuum), cu ventuza mica a acestuia - se evita
astfel zdrobirea tesuturilor printr-o presiune prea puternica.
Dupa terminarea acestui procedeu este obligatorie dezinfectia
perfecta a regiunii pe care s-a lucrat cu o lotiune dezinfectanta si
astringenta ulterior, in acelasi scop, urmeaza o sedinta cu
electrodermul de 2-3 min. peste o pudra cu antibiotic.
GOMAJUL
Gomajul este un procedeu cosmetic care completeaza curatirea
superficiala a pielii. Se aplica pentru tenurile care prezinta o
descuamare a pielii, cu pori oxidati de culoare neagra, cu piele
cenusie datorita celulelor moarte de la suprafata care nu se elimina
normal.

50 | P a g e

Tehnica gomajului
Produsul de gomaj se aplica cu varful degetelor, evitand pleopele si
regiunea din jurul ochilor. Se lasa sa se usuce apoi se indeparteaza
astfel : cu degetele usor umezite se executa miscari circulare in
anumite zone ca aripile nasului, barbie. In celelalte regiuni se sustine
pielea cu mana stanga, cu degetul index si mijlociu in forma de
foarfece, in timp ce cu indexul si mediul mainii drepte se fac miscari
de du-te-vino in foarfecele mainii stangi.Traseul de gomare este oblic
pe fiecare parte a fetei, de la barbie spre tampla si orizontal pe
frunte.
Se poate folosi si periuta de gomaj sau peria rotativa existenta in
cadrul combinelor cosmetice.
Dupa realizarea gomajului se pulverizeaza pe fata apa minerala,
infuzii, etc., pentru a indeparta produsul de gomaj.
Se sterge apoi cu comprese de tifon si se trece la operatia
urmatoare.
Gomajul se aplica de doua ori pe luna la tenurila grase si o data pe
luna la tenurile uscate.
Gomajul puternic care se executa de catre medicii specialisti, de
obicei, se numeste peeling.
Se indeparteaza mai multe straturi de celule de la suprafata pielii, si
este indicat pentru eliminarea unor pete pigmentare sau cicatrice mai
superficiale ale pielii.
DEZINCRUSTAREA ELECTRICA
Acest procedeu se aplica numai tenurilor grase.Se realizeaza cu
ajutorul galvanodermului si reprezinta degresarea puternica a pielii in
profunzime.Se foloseste o solutie de carbonat de sodiu care
sub actiunea curentului galvanic disociaza si formeaza hidroxid de
sodiu ce saponifica sebumul de la nivelul zonei seboreice.Se
indeparteaza astfel, mult mai usor aceasta forma solubila in apa.
Se recomanda sa se realizeze o data pe luna ; daca s-ar efectua mai
des ar avea efect invers, accentuand secretia de sebum.
51 | P a g e

In locul in care se aplica electrozii se produce o hiperemie, capilarele

sunt stimulate, intensificandu-se procesul de nutritie al pielii, se
mareste si forta de regenerare a tegumentului.
Tehnica dezincrustarii electrice
Buretele aparatului (daca exista, daca nu se umezeste electrodul
metalic, dupa ce in prealabil a fost invelit intr-un material absorbant)
se umecteaza in solutia de carbonat de sodiu in concentratie de
10g.
Se lucreaza realizand miscari circulare cu buretele pe regiunea de
piele grasa.
Celalalt electrod este tinut in mana de catre clienta.Durata de lucru
este de aproximativ 10 min, in functie de gradul de seboree al fetei.
Dupa terminarea dezincrustarii pH-ul pielii este modificat spre alcalin,
deci este necesara reacidifierea pielii.
Aceasta se face aplicand solutii acide sau masti acide.
Sunt necesare anumite masuri de precautie in timpul lucrului :
- se incepe cu intensitate mica si se tine cont de sensibilitatea
persoanei respective ;
- buretele trebuie sa fie tot timpul umezit(daca este necesar se mai
imbiba si in timpul lucrului) ;
- mana persoanei care tine electrodul nu trebuie sa prezinte obiecte
de metal, pentru ca se produc
senzatii neplacute , intepaturi.

52 | P a g e

MASAJUL COSMETIC
Masajul cosmetic este o combinatie de miscari si presiuni executate
manual, in scop igienic si estetic, pentru a pastra cat mai mult timp
stralucirea pielii, elasticitatea si vitalitatea dermului si muschilor
pielosi.
CLASIFICAREA MASAJULUI COSMETIC
In functie de scopul urmarit prin masaj:
1. masaj de intretinere a fetei si decolteului
2. masajul corector al ochilor, gurii si barbiei duble
3. masajul de relaxare ce se efectueaza in regiunea spatelui,
actionand prin terminatiile nervoase din piele asupra SNC, producand
o relaxare a intregului organism.
Tipuri de masaje speciale :
1. masajul pentru intretinerea mainilor
2. masajul pentru intretinerea picioarelor
3. masajul sec al lui Jacquet
4. masajul decongestiv si anticuperozic
5. masajul pielii capului.
MASAJUL DE INTRETINERE A FETEI SI A DECOLTEULUI
Masajul se executa manual si numai in anumite conditii poate fi
completat cu ajutorul unor aparate
electrice.

EFECTELE MASAJULUI FACIAL SI AL DECOLTEULUI

53 | P a g e

- efect mecanic de curatire a pielii de deseurile epidermice, celulele

moarte, surplusul de sebum si
eventualele impuritati existente inca pe piele
- mentine catifelarea si supletea pielii
- stimuleaza si activeaza secretia glandelor sebosudoripare,
permitand o gresare normala a pielii si o mai buna eliminare a
toxinelor prin transpiratie
- activeaza circulatia sanguina si limfatica locala, crescand afluxul de
sange favorizand astfel schimburile nutritive de la nivel cellular, astfel
se obtine o reinnoire celulara
- efect asupra respiratiei pielii printr-un aport marit de oxigen si
eliminarea dioxidului de carbon in conditii optime
- mareste si intretine elasticitatea dermului si a muschilor pielosi
- efect de golire a foliculilor pilosebacei de surplusul de sebum
- efect asupra SNC, relaxand organismal, masajul are actiune
sedativa, linistitoare, antinevralgica chiar.
DESCRIEREA MISCARILOR DE BAZA CE ALCATUIESC MASAJUL
FACIAL
Miscarile de netezire- se executa lent cu toata fata palmara a mainii
sau degetelorsau doar cu pulpa degetelor, executand miscari
circulare, in zig-zag, spirala, foarfece.
Miscari energice- sunt mai de profunzime, adresandu-se dermului si
hipodermului, terminatiilor nervoase, circulatiei sangvine si limfatice si
muschilor pielosi.
Din aceasta categorie fac parte urmatoarele miscari : pianotatul,
frictionatul, tapotatul, ciupitul, palmuitul, framantatul, arpegiul.
Miscari vibratorii- se executa fie cu toata fata palmara a degetelor
unite fie cu pulpa degetelor, vibratii comandate de la distanta din
antebrat.
EPILATIILE

54 | P a g e

Cresterea exagerata a firelor de par poarta denumirea de

hirsutism si se datoreaza dereglarii glandelor suprarenale, tiroide,
ovarelor, hipofizei.
El poate fi :
- hirsutism propriu-zis, atunci cand sistemul pilos se dezvolta
exagerat pe tot corpul ;
- hipertricoza, atunci cand sistemul pilos se dezvolta mai mult la
nivelul fetei.
Indepartarea parului de prisos prin epilatii se poate realiza prin
metode :
1. electrice ;
2. chimice ;
3. mecanice.
EPILATIILE MECANICE
Sunt cel mai des utilizate in cabinetele cosmetice si presupun
indepartarea firului de par prin smulgere din radacina, bulbul, insa, nu
este distrus. Aici se incadreaza epilatia cu penseta si cu ajutorul cerii
de epilat.
EPILATIA CU PENSETA
Se efectueaza in regiunea sprancenelor, unde epilarea cu ceara nu
este indicata, deoarece smulgerea firelor de par cu ajutorul cerii
fierbinti ar slabi tonusul muschiului respectiv.
Pensarea sprancenelor se realizeaza dupa vaporizarea calda si
inainte de masajul manual.
Se evita pensarea lor inainte de vopsire deoarece, pot aparea alergii
sau infectii.
Se procedeaza astfel : se dezinfecteaza cu alcool pielea in regiunea
sprancenelor, penseta si mana, se sustine bine pielea cu mana

55 | P a g e

stanga, in timp ce dreapta penseaza apucand firul de par de la baza

si tragandu-l in directia sa de crestere.
Dupa pensare se dezinfecteaza regiunea respectiva cu lotiune
dezinfectanta, iar daca pielea s-a inflamat , se aplica apoi, comprese
rece cu infuzie calmanta.
Sprancenele au trei puncte principale :
- baza, care se afla la radacina nasului ;
- mijlocul, care este punctul cel mai arcuit ;
- extremitatea, varful sprancenei.
Sprancenele perfecte au forma de virgula, cu baza mai groasa,
mijlocul arcuit si extremitatea mai subtire.
Pensarea se face, in primul rand, dupa forma fetei :
- fata rotunda, sprancenele nu trebuie arcuite, pensarea trebuie
facuta spre o linie ascendenta ;
- fata patrata, sprancenele trebuie subtiate si arcuite putin, urmarind
arcada ;
- fata triunghiulara cu varful in jos, sprancenele trebuie sa aiba o linie
oblic-ascendenta ;
- fata triunghiulara cu varful in sus, sprancenele trebuie distantate
putin, iar punctul cel mai arcuit sa
fie in dreptul centrului pometilor ;
- fata diamant, sprancenele trebuie distantate, arcuite si sa nu fie
foarte subtiri.
EPILATIA CU CEARA
Se efectueaza pe diferite regiuni ale corpului : fata, ceafa, intre sani,
axile, gambe, coapse, brate, inghinal.
Ceara utilizata poate fi refolosibila sau de unica folosinta.
Amestecul de ceara se poate prepara, utilizand trei parti colofoniu si
o parte ceara.
Se incearca caldura cerii pe dosul mainii.
Este interzis a se lucra cu aceeasi ceara pe corp si in regiunea fetei.
56 | P a g e

Tehnica epilatiei cu ceara

- se dezinfecteaza pielea cu alcool alb, se pudreaza cu talc (daca
transpira), se aplica benzile de ceara in sensul cresterii firelor de par.
Se sustine pielea din partea de jos, cu mana stanga, iar cu mana
dreapta se smulge fasia, in sens invers cresterii firelor de par.
Daca nu s-a indepartat complet parul, se aplica o noua banda, dupa
1-2 min. Se dezinfecteaza din nou, iar pentru zonele mai predispuse
infectiilor(fata , axile, inghinal), se poate realiza o sedinta cu
electrodermul, peste o pudra cu antibiotic.

VOPSITUL GENELOR SI SPRANCENELOR

VOPSIREA SPRANCENELOR
Vopseaua se prepara atunci cand se foloseste, deoarece se
poate altera in timp si nu mai lucreaza asupra firului de par.
Se demachiaza sprancenele, daca au fost creionate, si apoi se
aplica o crema grasa in jurul lor.
Cu aplicatorul se intinde pe sprancene, in directia firelor de par, fara a
depasi forma sprancenei.
57 | P a g e

Se lasa vopseaua sa actioneze 7-10 min, dupa care se sterg cu o

discheta uscata si apoi cu una umeda.
Daca pielea este patata se poate folosi o discheta umezita in apa si
sapun.
VOPSIREA GENELOR
Se demachiaza ochii.
Se umezesc doua jumatati de dischete care se storc bine, si se
aplica sub genele inferioare, pielea fiind, in prealabil, gresata.
Se aplica o crema grasa si pe pleoapa superioara.
Clienta inchide ochii si se aplica vopseaua cu un betisor sau un
aplicator, pe gene, de la radacina pana la varf.
Se lasa sa actioneze cateva minute in functie de timpul specificat pe
ambalajul vopselei respective si apoi se sterge cu dischete uscate si
umede.

MACHIAJUL SIMPLU
Machiajul simplu cuprinde toate operatiunile fardarii fara
corectari, destinat fetelor ovale, cu trasaturi regulate, armonioase.
Ordinea aplicarii produselor :
- demachiere
- aplicarea lotiunii tonice
- stergerea fetei cu servetele fine
- aplicarea unei crme de baza, protectoare
- fond de ten
- pudra
- fard de obraz pudra
- perierea si desenarea sprancenelor
- fard de pleoape
- eye-liner sau creion dermatograf
58 | P a g e

- rimel
- creion contur pentru buze
- ruj
- gloss sau luciu de buze
Daca se utilizeaza fard de obraz crema se aplica inainte de pudra, iar
daca se foloseste fond de ten
compact, fardul crema de obraz se aplica inainte.

MACHIAJUL CORECTOR
Machiajul corector se refera la estomparea imperfectiunilor si
evidentierea trasaturilor frumoase, incercand sa ne apropiem cat mai
mult de forma de fata ovala.
Forma fetei se poate corecta utilizand doua nuante de fond de ten si
doua nuante de pudra :
- cele mai inchise decat nuanta pielii estompeaza zonele dilatate ;
- cele mai deschise decat nuanta pielii, evidentiaza portiunile
retractate.
Pentru a corecta forma fetei se poate folosi fardul de obraz care se
aplica diferentiat
(vezi anexele).
CORECTAREA FORMEI FETEI CU AJUTORUL FONDULUI DE TEN
SI AL PUDREI
Pentru tipurile patrat, triunghi cu varful in sus si rotund care sunt
latite si dilatate in zona inferioara, corectarea cu ajutorul fondului de
ten urmareste micsorarea volumului obrajilor si a maxilarului inferior.
Se va aplica intai un fond de ten de nuanta mai inchisa decat pielea,
pe o suprafata lunga, fusiform incepand de la marginea urechii si
pana la varful barbiei. Pe partea mijlocie a fetei, pe frunte si varful
barbiei se aplica fond de ten in nuanta pielii estompandu-se discret la
limita dintre cele doua nuante ale fondului de ten. Se aplica ulterior
doua nuante de pudra similar aplicarii fondului de ten.
59 | P a g e

Pentru tipurile de fata lung, triunghi cu varful in jos si diamant care

au forma retractata in zona laterala sau a maxilarului inferior, se
utilizeaza un fond de tem de nuanta pielii si unul de o nuanta mai
deschisa. La tipul de fata lung se aplica fondul de ten mai deschis pe
obraji si maxilarul inferior incepand de la lobul urechii, trecand la o
distanta de cca 2 cm de ochi, se coboara pe langa aripa nasului,
pana la marginea varfului barbiei acoperind in intregime maxilarul
inferior. Cu aceeasi nuanta de fond de ten se vor acoperi si tamplele.
Pe restul fetei se aplica fond de ten in nuanta pielii. In ceea ce
priveste pudrarea se vor respecta nuantele fondului de ten.
La tipul de fata triunghi cu varful in jos se va utiliza un fond de ten
mai deschis pe obraji si maxilarul inferior aplicat in mod similar celui
anterior iar pe restul fetei un fond de ten de nuanta pielii.
Corectarea prin machiaj a tipului de fata diamant urmareste largirea
fruntii si a maxilarului inferior pe care se va aplica un fond de ten mai
deschis.
CORECTAREA FORMEI FRUNTII, BARBIEI, NASULUI SI A
GATULUI CU AJUTORUL FONDULUI DE TEN
Corectarea formei fruntii
- pe o frunte prea inalta si prea lata se va aplica un fond de ten mai
inchis fata de restul fetei iar pudrarea se va face intai cu o pudra de
nuanta pielii si apoi cu una cu un ton mai inchis ;
- daca fruntea este mica si ingusta fie se poate epila fie se aplica un
fond de ten mai deschis decat culoarea pielii si apoi o pudra tot de
nuanta deschisa.
Corectarea formei barbiei
- barbia proeminenta se va corecta aplicand un fond de ten de o
nuanta mai inchisa decat pielea, pe zona proeminenta pudra va fi si
ea mai inchisa ;

60 | P a g e

- barbia tesita care de la distanta se confunda cu gatul, se corecteaza

prin aplicarea unei cantitati mici de fond de ten pe varful barbiei, intro nuanta mai deschisa decat pielea, estompand cu atentie de o parte
si de alta a maxilarului inferior, pe varful barbiei, pentru efectul de
stralucire si relief se va aplica foarte putin fard de obraz ;
- daca barbia este prea lunga, se corecteaza aplicand pe toata partea
ei inferioara un fond de ten mai inchis fata de culoarea pielii ;
- pentru barbia dulbla se va utiliza un fond de ten mai inchis, numai
sub maxilarul inferior, pe gat se va folosi fondul de ten care a fost
aplicat pe restul fetei.
Corectarea formei nasului
- nasul latit si ingrosat poate capata un aspect mai subtiat daca pe
banda mediana a nasului se aplica un fond de ten de nuanta pielii,
iar pe partile laterale un fond de ten de o nuanta mai inchisa,
estompandu-se cu grija fardul de obraz, in acest caz, nu trebuie sa
fie intins prea aproape de nas ;
- pentru nasul lung, pe varful nasului , pe aripile lui si pe partile
laterale, se va aplica un fond de ten intr-un ton mai inchis decat
culoarea pielii, iar pe partea mediana a nasului un fon de ten in
nuanta pielii ;
- nasul trompeta se poate corecta prin aplicarea unui fond de ten
intr-o nuanta inchisa pe partea inferioara a varfului nasului.
Corectarea formei gatului
- un gat scurt si gros se corecteaza utilizand un fond de ten inchis la
culoare, aplicandu-l incepand de sub maxilarul inferior si mergand
spre baza gatului ;
- daca gatul este prea lung si subtire, se poate obtine efectul de
ingrosare prin machiaj corector, aplicand un fond de ten de o nuanta
mai deschisa decat culoarea pielii.

61 | P a g e

CORECTAREA FORMEI FETEI CU AJUTORUL FARDULUI DE

OBRAZ
Corectarea fetelor rotunde se va face aplicand fardul sub pleoapa
inferioara, incepand de la mijlocul pleoapei, se coboara cu o fasie
verticala de fard lata de cca 1cm si lunga de 2cm. Fardul se
aplica in strat foarte subtire, estompandu-l apoi cu degetul mediu,
fara a se apropia prea mult de nas.
Corectarea fetei patrate se incepe din cea mai proeminenta parte a
pometilor, sub forma unui triunghi oblic cu varful spre tampla,
estomparea se realizeaza cu grija spre tampla.
Corectarea formelor de fata avand forma de triunghi cu varful in sus,
se face aplicand fardul incepand de la coltul exterior al ochiului, in
forma de mic triunghi, estompandu-se spre tampla.
Corectarea fetelor in forma de diamant se realizeaza cu ajutorul unui
fard de obraz pastelat si discret incepand din mijlocul pometilor
estompandu-se in sus spre tampla fara a se cobara in partea
inferioara a pometilor.
Aplicarea fardului de obraz pentru corectarea tipului lung se face
incepand din mijlocul pometilor, sub pleoapa inferioara, in dreptul
pupilei, sub forma unui mic cerculet de cca 2cm diametru.
Pentru largirea fetei si micsorarea lungimii ei, estomparea se face
orizontal, pierzandu-se discret.
Pentru fata in forma de triunghi cu varful in jos, se aplica fardul de
obraz pe partea superioara a pometilor, in dreptul pupilei, sub forma
unui mic romb, unul din varfurile acestuia va fi situat la tampla,
iar celalalt, pe mijlocul pometilor.
Se estompeaza spre tampla.

62 | P a g e

63 | P a g e