România

Date generale
România este o ţară situată în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de
peninsula Balcanică şi la ţărmul nord-vestic al Mării Negre. Pe teritoriul ei este situată aproape toată
suprafaţa Deltei Dunării şi partea sudică şi centrală a Munţilor Carpaţi. Se învecinează cu Bulgaria
la sud, Serbia la sud-vest, Ungaria la nord-vest, Ucraina la nord şi est şi Republica Moldova la est,
iar ţărmul Mării Negre se găseşte la sud-est.

România este împărţită in 7 mari regiuni de dezvoltare, acestea fiind regiunea Nord-Vest ce cuprinde
judeţele Maramureş, Satu Mare, Bihor, Sălaj, Cluj şi Bistriţa, regiunea Vest ce cuprinde judeţele Arad,
Timiş, Caraş-Severin şi Hunedoara, regiunea Centru ce cuprinde judeţele Mureş, Harghita, Alba,
Sibiu, Braşov şi Covasna, regiunea Nord-Est ce cuprinde judeţele Botoşani, Suveava, Iaşi, Neamţ,
Vaslui şi Bacău, regiunea Sud-Est ce cuprinde judeţele Vrancea, Galaţi, Buzău, Brăila, Tulcea si

1
Constanţa, regiunea Sud ce cuprinde judeţele Argeş, Dâmboviţa, Prahova, Teleorman, Giurgiu, Ilfov,
Ialomiţa, Călăraşi si Municipiul Bucureşti si regiunea Sud-Vest ce cuprinde judeţele Vâlcea, Gorj,
Mehedinţi, Dolj si Olt.

Teritoriul actual al României mai este numit şi spaţiul carpato-danubiano-pontic, deoarece România
se suprapune unui sistem teritorial european, conturat după forma cercului Carpaţilor Româneşti şi a
regiunilor limitrofe impuse şi subordonate complementar Carpaţilor, fiind mărginită în partea de sud
de fluviul Dunărea, iar în partea de est de Marea Neagră.

Pe Glob, România este situată în emisfera nordică, la intersecţia paralelei 45° latitudine nordică şi
meridianului de 25° longitudine estică, iar în Europa în partea central sud-estică la distanţe
aproximativ egale faţă de extremităţile continentului european. România se învecinează la nord cu
Ucraina, graniţa de sud este formată cu Bulgaria (o mare parte fiind frontieră acvatică, cu Dunărea),
în vest cu Ungaria, în sud-vest cu Serbia, iar în est cu Republica Moldova (formată în totalitate de
Prut). Frontierele României se întind pe 3150 km, din care 1876 km au devenit, în 2007, graniţe ale
Uniunii Europene (spre Serbia, Moldova şi Ucraina), în timp ce cu Marea Neagră, graniţa formată
are o lungime de 194 km pe platforma continentală (245 km de ţărm). Suprafaţa României este de
238 391 km², la care se adaugă 23 700 km² din platforma Mării Negre.

2
 Clima

Clima României este determinată în primul rând de poziţia sa pe glob, precum şi de poziţia sa
geografică pe continentul european. Aceste particularităţi conferă climei un caracter temperat
continental cu nuanţe de tranziţie.

Extinderea teritoriului ţării pe aproape 5° de latitudine impune diferenţieri mai mari între sudul şi
nordul ţării în ceea ce priveşte temperatura decât extinderea pe circa 10° de longitudine, astfel dacă
temperatura medie anuală în sudul ţării se ridică la circa 11°, în nordul ţării, la altitudini
comparabile, valorile acestui parametru sunt mai coborâte cu circa 3 °C. Între extremitatea vestică şi
cea estică a teritoriului naţional, diferenţa termică se reduce la 1° (10 °C în vest, 9 °C în est).

Relieful ţării are un rol esenţial în delimitarea zonelor şi etajelor climatice. Munţii Carpaţi formează
o barieră care separă climatele continentale aspre din est de cele din vest de tip oceanic şi adriatic. În
concluzie, clima României este una de tip temperat-continentală, cu patru anotimpuri şi este marcată
de influenţe ale climatelor stepice din est, adriatice din sud-vest, oceanice din vest şi nord-vest,
păstrându-şi totuşi identitatea climatului carpato-ponto-danubian.

Precipitaţiile sunt moderate, variind de la insuficienta cantitate de 400 mm din Dobrogea la 500 mm
în Câmpia Română şi până la 600 mm în cea de Vest. Odată cu altitudinea, precipitaţiile cresc,
depăşind pe alocuri 1000 mm pe an.

3
Primele înregistrări climatice în România s-au făcut odată cu înfiinţarea Institutului Meteorologic
Central (în 1884) şi cu apariţia lucrărilor elaborate de Ştefan Hepites. După 1960 are loc o
dezvoltare a reţelei de staţii meteorologice, apărând şi importante lucrări referitoare la
caracteristicile climatice ale spaţiului montan, litoral, urban, etc.

Delta Dunarii

Relieful
Rlieful României este caracterizat prin patru elemente: varietate, proporţionalitate,
complementaritate şi dispunere simetrică, dat fiind numărul mare de forme de relief, repartiţia
aproximativ egală a principalelor unităţi de relief (35% munţi, 35% dealuri şi podişuri şi 30%
câmpii) şi gruparea reliefului. Carpaţii Româneşti se extind ca un inel, ce închide o mare depresiune
în centrul ţării, cea a Transilvaniei. Sunt munţi cu altitudine mijlocie, fragmentaţi, cu un etaj alpin,
păşuni alpine şi întinse suprafeţe de eroziune, a căror altitudine maximă se atinge în vârful
Moldoveanu (din Munţii Făgăraş), la 2 544 de metri. Pe teritoriul României, Munţii Carpaţi au o
lungime de 910 km.

La exterior Munţilor Carpaţi se află un inel de dealuri — Subcarpaţii şi Dealurile de Vest — locurile
cele mai populate, datorită bogatelor resurse de subsol (petrol, cărbuni, sare) şi condiţiilor favorabile
culturii viţei-de-vie şi pomilor fructiferi. În est şi sud se extind trei mari podişuri (Moldovei,
Dobrogei şi Getic), dar şi Podişul Mehedinţi, în timp ce în sud şi vest se întind două mari câmpii,
Câmpia Română (îngustată spre est) şi Câmpia de Vest.

4
 Delta Dunării este cea mai joasă regiune a ţării, sub 10 m
altitudine, cu întinderi de mlaştini, lacuri şi stuf. Ceva mai înălţate
sunt grindurile fluviale şi maritime (Letea, Caraorman, Sărăturile)
pe care se grupează satele de pescari. Este un teritoriu descris din
Antichitate de numeroşi oameni de ştiinţă ai vremurilor, printre
care Herodot, Strabon, Ptolemeu sau Plinius cel Bătrân. Delta
Dunării a fost introdusă în lista patrimoniului mondial al
UNESCO în 1991 ca rezervaţie naturală a biosferei.

România beneficiază de toate tipurile de unităţi acvatice: fluvii şi

râuri, lacuri, ape subterane, ape marine. Particularităţile
hidrografice şi hidrologice ale României sunt determinate, în
principal, de poziţia geografică a ţării în zona climatului temperat-
continental şi de prezenţa arcului carpatic. Factorul antropic a
contribuit la unele modificări ale acestor particularităţie

Sfinxul din Bucegi

Demografia

Conform recensământului din 2002, România are o populaţie de 21 680 974 de locuitori şi este de
aşteptat ca în următorii ani să se înregistreze o scădere lentă a populaţiei ca urmare a sporului natural
negativ. Principalul grup etnic în România îl formează românii. Ei reprezintă, conform
recensământului din 2002, 89,5 % din numărul total al populaţiei. După români, următoarea
comunitate etnică importantă este cea a maghiarilor, care reprezintă 6,6 % din populaţie, respectiv un
număr de aproximativ 1 400 000 de cetăţeni. După datele oficiale, în România trăiesc 535 250 de
romi. Alte comunităţi importante sunt cele ale germanilor, ucrainenilor, lipovenilor, turcilor, tătarilor,
sârbilor, slovacilor, bulgarilor, croaţilor, grecilor, rutenilor, evreilor, cehilor, polonezilor, italienilor şi
armenilor. Din cei 745 421 de germani câţi erau în România în 1930, în prezent au mai rămas
aproximativ 60 000. De asemenea, în 1924, în Regatul României erau 796 056 de evrei, însă la
recensământul din 2002 au fost număraţi 6 179.
Numărul românilor ori al persoanelor cu strămoşi născuţi în România care trăiesc în afara graniţelor
ţării este de aproximativ 12 milioane. Puţin timp după revoluţia din decembrie 1989, populaţia
României a fost de peste 23 000 000 de locuitori. Însă începând cu 1991, aceasta a intrat într-o
tendinţă de scădere treptată, ajungând actualmente la circa 21 000 000 de locuitori. Acest fapt se
datorează liberei circulaţii în statele din afara graniţelor României, dar şi ratei natalităţii destul de
scăzute. Limba oficială a României este limba română ce aparţine grupei limbilor romanice de est şi
este înrudită cu italiana, franceza, spaniola, portugheza, catalana şi, mai departe, cu majoritatea
limbilor europene. Româna este limba cu cel mai mare număr de vorbitori nativi ce reprezintă 91%
din totalul populaţiei României, fiind urmată de limbile vorbite de cele două minorităţi etnice
principale, maghiarii şi romii. Astfel, maghiara este vorbită de un procent de 6,7% iar romani de
respectiv 1,1% din numărul total al populaţiei ţării. Până în anii '90, în România a existat o numeroasă

5
comunitate de vorbitori de limbă germană, reprezentată în cea mai mare parte de saşi. Deşi cei mai
mulţi dintre membrii acestei comunităţi au emigrat în Germania, au rămas totuşi în prezent într-un
număr semnificativ de 45 000 de vorbitori nativi de limbă germană în România. În localităţile unde o
anumită minoritate etnică reprezintă mai mult de 20% din populaţie, limba respectivei minorităţi poate
fi utilizată în administraţia publică şi în sistemul judiciar. Engleza şi franceza sunt principalele limbi
străine predate în şcolile din România. Limba engleză este vorbită de un număr de 5 milioane de
români în timp ce franceza de circa 4-5 milioane, iar germana, italiana şi spaniola de câte 1-2 milioane
fiecare. În trecut, limba franceză era cea mai cunoscută limbă străină în România, însă de curând,
engleza tinde să câştige teren. De obicei, cunoscătorii de limbă engleză sunt în special tinerii. În orice
caz, România este membru cu drepturi depline a Francofoniei, iar în 2006 a găzduit la Bucureşti un
important summit al acestei organizaţii.Limba germană a fost predată în special în Transilvania,
datorită tradiţiilor ce s-au păstrat în această regiune din timpul dominaţiei Austro-Ungare.

Răspândirea celor 4 dialecte ale limbii române

Transporturile

Prin aşezarea sa geografică, România reprezintă o zonă de intersecţie a mai multor magistrale de
transport, care leagă nordul de sudul Europei şi vestul de estul acesteia. Pe de altă parte, reţeaua de
transport din România asigură legătura între reţeaua de transport comunitară şi reţeaua de transport a
statelor necomunitare vecine din Europa de Est şi Asia. Totuşi, datorită investiţiilor, reparaţiilor şi
întreţinerii insuficiente, infrastructura de transport nu satisface nevoile economiei actuale, fiind mult
în urma Europei de Vest.

În ultima perioadă se fac eforturi pentru a aduce principalele şosele din România la nivelul reţelei de
coridoare europene. Au fost începute mai multe proiecte de modernizare a reţelei de coridoare

6
europene, finanţate din fonduri ISPA şi din împrumuturi garantate de stat de la instituţiile financiare
internaţionale. Guvernul urmăreşte finanţarea externă sau parteneriate public-private pentru alte
modernizări ale reţelei rutiere, şi în special ale autostrăzilor. În martie 2009, România are finalizaţi
280 km de autostradă. Singurele autostrăzi din România sunt: A1, de la Piteşti la Bucureşti şi A2, de
la Bucureşti la Cernavodă. Se ia in discuţie construirea unei autostrăzi prin Transilvania. Alte
tronsoane care se află în diferite stadii sunt: autostrada Transilvania, care leagă Braşovul de Oradea
(PCTF Borş), Bucureşti - Braşov, Cernavodă - Constanţa, Turda - Dej, Nădlac - Arad - Timişoara,
Bucureşti - Roşiori de Vede - Craiova.

Compania naţională de transport feroviar este Căile Ferate Române. În 2004 infrastructura feroviară
cuprindea 22.247 km de căi ferate, din care aproximativ 8.585 km electrificate şi 2.617 km linii
duble, majoritatea la ecartament standard de 1.435 mm, reţeaua CFR fiind a patra ca mărime de
Europa. În perioada 1990 - 2002, numărul de pasageri transportaţi pe calea ferată pe rute interne şi
internaţionale a inregistrat o scădere continuă, mai accentuată între 1990 şi 1994 şi mai lentă după
1994. Cauzele care au condus la reducerea continuă a călătorilor expediaţi şi a parcursului
călătoriilor sunt legate de situaţia generală economică şi sociala din ţară, de reducerea veniturilor
populaţiei, de creşterea somajului (în cazul navetiştilor), precum şi de creşterea numărului de
autoturisme personale. Transportul feroviar de călători se asigură cu un numar de 817 locomotive,
din care mai mult de jumătate au vechimi mai mari de 20 de ani. Începând cu anul 2005, a fost
liberalizat transportul feroviar de călători, mai multe linii secundare fiind concesionate operatorilor
privaţi.

Reţeaua de aeroporturi destinate traficului aerian public este formata din 17 aeroporturi civile, toate
fiind deschise traficului internaţional. 12 dintre ele sunt deschise permanent, iar restul la cerere. Din
cele 17 aeroporturi , 4 funcţionează sub autoritatea MTCT, 12 sub autoritatea consiliilor judeţene şi
un aeroport a fost privatizat. Ca o observaţie generală, flota aeriană din România se află într-un
amplu proces de modernizare. Flota de aeronave destinate traficului comercial s-a redus de la 55 de
aeronave în anul 1991 la 34 de aeronave în anul 2004, prin scoaterea din exploatare a aeronavelor
vechi. După ce Traian Vuia, Aurel Vlaicu şi Henri Coandă au contribuit prin rezultate de pionierat la
dezvoltarea aviaţiei, în 1920 a luat fiinţă Compania de Navigaţie Aeriană Franco-Română, care
oferea servicii de transport aerian de pasageri, mărfuri şi poştă, fiind prima companie aeriană din
lume care a efectuat zboruri transcontinentale. În anii următori au fost infiinţate companiile LARES
(Liniile Aeriene Române), SARTA (Societatea Română de Transporturi Aeriene), TARS
(Transporturile Aeriene Româno-Sovietice).

La 18 septembrie 1954 s-a înfiinţat compania TAROM (Transporturile Aeriene Române), care mai
funcţionează şi astăzi. La câţiva ani după lansare, TAROM opera deja zboruri către aproape toate
ţările europene, iar din 1966 efectuează zboruri peste Atlantic. Începând cu anul 1974 a realizat
zboruri către Sydney via Calcutta şi a introdus curse regulate spre New York şi Beijing. Pe piaţa
autohtonă sunt prezente cele mai mari companii aeriene europene clasice (Lufthansa şi Air France)
şi low-cost (Easyjet şi Ryanair). În 2004 s-a înfiinţat Blue Air, prima companie românească de
transporturi aeriene cu tarif redus.

Transportul fluvial românesc se află încă la un nivel foarte redus (sub un procent) dar având
potenţial de creştere mare datorită râurilor navigabile dar şi a fluviului Dunărea. În 2006, în
România existau 1.731 km de ape navigabile. România are 2.251 de nave fluviale de categoria I,
care pot efectua misiuni economice pe apele fluviale internaţionale şi circa 587, care pot naviga doar
pe partea românească a Dunării şi pe râurile interioare. Cele mai multe nave inmatriculate sunt cele
de agrement, circa 13.246, turismul de agrement pe Dunăre şi cel în apele maritime ale României
7
dezvoltându-se în ultimii ani. Important pentru România este Canalul Dunăre-Marea Neagră ce
leagă portul Cernavodă cu portul maritim Constanţa, scurtând cu aproximativ 400 ruta mărfurilor de
la Marea Neagră până la porturile dunărene din Europa Centrală.

Principalele mijloace de transport în comun sunt autobuzele, troleibuzele, tramvaiele şi microbuzele,

în general operate de regii autonome administrate de autorităţile locale (de exemplu, Regia
Autonomă de Transport Bucureşti). Singurul oraş care dispune de un sistem de metrou este
Bucureşti. Metroul din Bucureşti a fost deschis în 1979, fiind astăzi cel mai folosit mijloc de
transport din Bucureşti, cu peste 650.000 de pasageri zilnic

Statia de metrou Titan Căile Ferate Române

Turismul
Traversată de apele Dunării, România are un relief variat, incluzând frumoşii şi împăduriţii Munţi
Carpaţi, coasta Mării Negre şi Delta Dunării, cea mai bine păstrată deltă europeană. Satele româneşti
păstrează în general un mod de viaţă tradiţional. România se bucură de o abundenţă a arhitecturii
religioase şi păstrează câteva oraşe medievale şi castele. Turismul în România se concentrează
asupra peisajelor naturale şi a istoriei sale bogate, având de asemenea o contribuţie importantă la
economia ţării. În 2006, turismul intern şi internaţional a asigurat 4,8% din PIB şi aproximativ o
jumătate de milion de locuri de muncă (5,8% din totalul locurilor de muncă). După comerţ, turismul
este cea de-a doua ramură importantă din sectorul de servicii. Dintre sectoarele economice ale
României, turismul este unul dinamic şi în curs rapid de dezvoltare, fiind de asemenea caracterizat
de un mare potenţial de extindere. După estimările en:World Travel and Tourism Council, România
ocupă locul 4 în topul ţărilor care cunosc o dezvoltare rapidă a turismului, cu o creştere anuală a
potenţialului turistic de 8% din 2007 până în 2016. Numărul turiştilor a crescut de la 4,8 milioane în
2002, la 6,6 milioane în 2004. De asemenea, în 2005, turismul românesc a atras investiţii de 400
milioane de euro.

8
În ultimii ani, România a devenit o destinaţie preferată pentru mulţi europeni (mai mult de 60%
dintre turiştii străini provin din ţările membre UE), rivalizând şi fiind la concurenţă cu ţări precum
Bulgaria, Grecia, Italia sau Spania. Staţiuni precum Mangalia, Saturn, Venus, Neptun, Olimp şi
Mamaia (numite uneori şi Riviera Română) sunt printre principale atracţii turistice pe timp de vară.
În timpul iernii, staţiunile de schi de pe Valea Prahovei şi din Poiana Braşov sunt destinaţiile
preferate ale turiştilor străini. Pentru atmosfera lor medievală sau pentru castelele aflate în apropiere,
numeroase oraşe transilvănene precum Sibiu, Braşov, Sighişoara, Cluj-Napoca sau Târgu Mureş au
devenit importante puncte de atracţie pentru turişti. De curând s-a dezvoltat şi turismul rural ce se
concentrează asupra promovării folclorului şi tradiţiilor. Principalele puncte de atracţie le reprezintă
Castelul Bran, mânăstirile pictate din nordul Moldovei, bisericile de lemn din Transilvania ori
Cimitirul Vesel din Săpânţa. România oferă şi atracţii turistice naturale, precum Delta Dunării,
Porţile de Fier, Peştera Scărişoara şi alte peşteri din Munţii Apuseni. Prin funcţiile sale complexe,
prin poziţia în cadrul ţării şi prin numeroasele obiective cu valoare istorică, arhitectonică şi de altă
natură, Bucureştiul reprezintă unul dintre principalele centre turistice ale României. Bucureştiul se
remarcă prin de amestecul eclectic de stiluri arhitecturale, începând de la Curtea Veche, rămăşiţele
palatului din secolul al XV-lea al lui Vlad Ţepeş - cel care a fost fondatorul oraşului şi, totodată,
sursa de inspiraţie pentru personajul Dracula -, la biserici ortodoxe, la vile în stil Second Empire, la
arhitectura greoaie stalinistă din perioada comunistă şi terminând cu Palatul Parlamentului, o clădire
colosală cu şase mii de încăperi, a doua ca mărime în lume după Pentagon.

Printre cele mai importante obiectivele turistice ale municipiului Bucureşti se numără: Ateneul
Român, Arcul de Triumf, Palatul Băncii Naţionale, Teatrul Naţional, Universitatea Bucureşti, Parcul
Cişmigiu, Grădina Botanică, Parcul Herăstrău, Muzeul Satului, Muzeul Naţional de Artă al
României, Muzeul Naţional de Istorie al României, Muzeul Naţional de Istorie Naturală Grigore
Antipa, Biserica Stavropoleos, Hanul lui Manuc. De asemenea, aici se organizează, în fiecare an,
Târgul de Turism al României.

Bucovina este situată în partea de nord a României, în nord-vestul Moldovei. Regiune montană
pitorească, cu tradiţii etnografice ce dăinuie nealterate, Bucovina se remarcă printr-o activitate
turistică dinamică, datorată în primul rând mânăstirilor. Cele cinci mânăstiri cu pictură exterioară,
intrate în patrimoniul turistic mondial, îşi păstreaza frumuseţea după mai bine de 450 de ani.

Sibiu

9
 Satul Brădet cu biserica de lemn

Ştiinţă si cinematografie
În domeniul tehnic se pot nota realizări spectaculoase în domeniul aviaţiei, făcute de Traian Vuia,
Aurel Vlaicu, Aurel Persu şi Henri Coandă. Unul dintre întemeietorii ingineriei româneşti este
Anghel Saligny - remarcabil inginer constructor, realizatorul multor invenţii şi premergător mondial
al ştiinţei construcţiilor metalice şi de beton armat. În arhitectură, printre realizările semnificative,
putem cita: Biserica Neagră, Castelul Bran, Castelul Huniazilor şi Castelul Peleş. În epoca modernă,
Ion Mincu este fondatorul şcolii române de arhitectură. În medicină, o mare contribuţie adusă
societăţii umane a fost rolul jucat în descoperirea insulinei de către omul de ştiinţă român Nicolae
Paulescu. De asemenea, Gheorghe Marinescu a fost un important neurolog, iar Victor Babeş a fost
unul dintre primii bacteriologi. Gheorghe Ţiţeica a fost unul dintre cei mai remarcabili
matematicieni români.

Cinematograful a apărut în România la 27 mai 1896 iar primele proiecţii au avut loc în Bucureşti la
sediul ziarului de limba franceză L’Indépendance Roumaine. Printre cei mai importanţi regizori
români, se numără: Jean Georgescu, Victor Iliu, Liviu Ciulei, Ion Popescu-Gopo, Lucian Pintilie,
Dan Piţa, Alexandru Tatos, Mircea Daneliuc şi Sergiu Nicolaescu. Dintre filmele româneşti cu
distincţii internaţionale pot fi amintite: Pădurea spânzuraţilor, Răscoala, A fost sau n-a fost? şi
California Dreamin' (Nesfârşit). Alte filme din ultimii ani care s-au bucurat de succes internaţional
sunt: Moartea domnului Lăzărescu, regizat de Cristi Puiu şi 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile realizat de
Cristian Mungiu şi premiat cu Palme d’Or la Cannes. Printre cei mai talentaţi actori români, se
numără: Radu Beligan, C-tin Tănase, Florin Piersic, Toma Caragiu, Florian Pittiş, Mircea Diaconu,
Marcel Iureş, Maia Morgenstern şi Dan Puric.

10
 Organizarea turismului în România
Patrimoniul turistic

Art. 1
Patrimoniul turistic este constituit din bunuri proprietate publica si bunuri proprietate privata si este
valorificat si protejat in conditiile legii.
Art. 2
Atestarea, evidentierea si monitorizarea valorificarii si protejarii patrimoniului turistic se realizeaza
de catre Ministerul Turismului.
Art. 3
1) Evidentierea elementelor de patrimoniu se realizeaza prin inscrierea in Registrul general al
patrimoniului turistic, care se infiinteaza in cadrul Ministerului Turismului.
2) Detinatorii de patrimoniu turistic au obligatia de a solicita inscrierea acestuia, prezentand in acest
scop documentele necesare.
Art. 4
Atestarea se realizeaza prin certificatul de patrimoniu turistic, care da dreptul proprietarului sau
administratorului legal la organizarea exploatarii turistice si il obliga la protejarea patrimoniului
inscris.
Art. 5
Metodologia de inscriere, atestare si criteriile de evidentiere a patrimoniului turistic se elaboreaza de
catre Ministerul Turismului.
Art. 6
Patrimoniul turistic se valorifica si se dezvolta numai pe baza si in cadrul Programului anual de
dezvoltare a turismului.
Art. 7
In scopul stabilirii calitatii de statiune turistica, Ministerul Turismului elaboreaza norme si criterii
specifice de atestare.
Art. 8
Atestarea statiunilor turistice se face de catre Ministerul Turismului, impreuna cu autoritatile
administratiei publice locale, si se aproba prin hotarare a Guvernului.
Art. 9
In scopul protejarii si valorificarii resurselor turistice cuprinse in unele zone si statiuni turistice,
acestea vor fi declarate zone protejate, conform legii.
Art. 10
Ministerul Turismului avizeaza documentatiile de urbanism privind zonele si statiunile turistice,
precum si documentatiile tehnice privind constructiile din domeniul turismului.
Art. 11
Omologarea partiilor de schi si a traseelor turistice se face de catre Ministerul Turismului impreuna
cu consiliile judetene si, dupa caz, Ministerul Tineretului si Sportului, Consiliul General al
Municipiului Bucuresti, pe raza carora se afla acestea, conform metodologiei elaborate de Ministerul
Turismului
Art. 12
Utilizarea plajei litoralului Marii Negre in scop turistic se face pe baza normelor de specialitate,
elaborate de catre Ministerul Turismului si aprobate prin hotarare a Guvernului.

11
 Cadrul instituţional

Art. 13
Coordonarea dezvoltarii turismului si controlul activitatii de turism se realizeaza de catre Ministerul
Turismului, ca organ central de specialitate al administratiei publice.
Art. 14
Organizarea si atributiile Ministerului Turismului se stabilesc prin hotarare a Guvernului.
Art. 15
In subordinea Ministerului Turismului functioneaza institutii publice cu atributii in domeniile:
autorizare si control, promovare, formare si management, cercetare pentru turism, organizate prin
hotarari ale Guvernului.
Art. 16
Pe langa ministrul turismului functioneaza Consiliul Consultativ al Turismului, organism de
consultanta care coreleaza la nivel national Programul anual de dezvoltare a turismului cu strategiile
ramurilor economice implicate in activitatea turistica.
Art. 17
Componenta, organizarea, functionarea si atributiile Consiliului Consultativ al Turismului sunt
stabilite prin statut, aprobat de ministrul turismului.
Art. 18
Consiliile locale, consiliile judetene si, respectiv, Consiliul General al Municipiului Bucuresti au
urmatoarele atributii in domeniul turismului:
a) inventarierea principalelor resurse turistice;
b) administrarea registrelor locale ale patrimoniului turistic;
c) elaborarea de propuneri de dezvoltare a turismului, care stau la baza Programului anual de
dezvoltare a produselor turistice;
d) participarea la omologarea traseelor turistice si a partiilor de schi;
e) contribuirea la cresterea calitatii produselor turistice;
f) urmarirea activitatii turistice, in asa fel incat operatorii economici cu activitate in domeniul
turismului sa aiba acces la resursele turistice, cu respectarea normelor de punere in valoare si
protectie a acestora;
g) organizarea de centre de informare turistica in localitatile cu activitate turistica
Art. 19
Pentru indeplinirea atributiilor prevazute la art. 20, consiliile locale, consiliile judetene si, respectiv,
Consiliul General al Municipiului Bucuresti pot crea servicii de specialitate, potrivit legii

Organizarea activitatii de turism

Ministerul Turismului elaboreaza Strategia de dezvoltare a turismului pe termen mediu si lung,

precum si Programul anual de dezvoltare a turismului, care vor fi aprobate de Guvern.

Art. 20
Actiunile cu caracter turistic, initiate la nivel teritorial de catre autoritatile administratiei publice
locale, trebuie sa se inscrie in Strategia de dezvoltare a turismului pe termen mediu si lung si sa

12
respecte reglementarile specifice pentru toate formele de turism practicate in Romania.

Art. 21
Agentii economici din turism sunt obligati sa foloseasca pentru servicii care presupun raspunderi
privind protectia turistului numai personal specializat, potrivit normelor elaborate de Ministerului
Turismului.
Art. 22
Profesiunile specifice activitatilor de turism sunt cele cuprinse in clasificarea ocupatiilor din
Romania si, respectiv, in nomenclatorul de calificare pentru meseriile si functiile din activitatile
hoteliere si de turism din Romania.
Art. 23
Pregatirea profesionala din domeniul activitatilor de turism se realizeaza in unitatile de invatamant
de stat sau private autorizate de Ministerul Educatiei si Cercetarii si cu avizul Ministerului
Turismului
Art. 24
1) Persoana fizica insarcinata sa asigure conducerea operativa a unei agentii de turism sau a unei
structuri de primire turistice trebuie sa detina brevet de turism prin care i se atesta capacitatea
profesionala
2) Capacitatea unei agentii de turism de a efectua servicii de calitate si in conditii de siguranta
pentru turisti se atesta prin licenta de turism.
3) Conditiile de acordare a licentei si brevetului de turism se aproba prin hotarare a Guvernului, la
propunerea Ministerului Turismului.
Art. 25
In scopul protectiei turistilor, oferirea, comercializarea, vanzarea serviciilor si a pachetelor de
servicii turistice, precum si crearea de produse turistice pe teritoriul Romaniei pot fi realizate numai
de catre agentii economici din turism autorizati de Ministerul Turismului, posesori de licente in
turism sau de certificat de clasificare, dupa caz.
Art. 26
Agentii economici cu activitate de turism au urmatoarele drepturi:
a) sa presteze si sa comercializeze servicii turistice, in conditiile legii;
b) sa primeasca asistenta de specialitate si informatii generale privind strategia si programele de
dezvoltare a turismului din partea Ministerului Turismului si a institutiilor din subordinea sa;
c) sa fie inclusi, la cerere, in programele de pregatire profesionala initiate de Ministerul Turismului;
d) sa participe la actiunile de promovare, nationale si internationale, si sa fie inclusi in cataloage,
ghiduri si alte mijloace de lansare a ofertei nationale de servicii turistice;
e) sa beneficieze de facilitati acordate de stat si de alte organisme si organizatii, conform
prevederilor legale, in scopul stimularii activitatii de turism;
f) sa obtina certificatul de clasificare pentru fiecare unitate proprie in care presteaza servicii turistice,
corespunzator criteriilor indeplinite de unitatea respectiva;
g) sa obtina reclasificarea unitatilor proprii, ca urmare a imbunatatirilor aduse nivelului de dotare si
calitatii serviciilor.
Art. 27
Agentii economici din turism au urmatoarele obligatii:
a) sa realizeze servicii turistice la nivelul si in limitele prevederilor licentei de turism, prin care au
fost stabiliti ca prestatori sau comercializatori de servicii turistice, si sa constituie integral garantia
financiara prevazuta de dispozitiile legale in vigoare;
b) sa presteze serviciile turistice la nivelul categoriei unitatii respective, potrivit certificatului de
clasificare;
13
c) sa functioneze numai cu structuri de primire turistica clasificate;
d) sa functioneze cu personal brevetat, in conformitate cu reglementarile si normele de specialitate
ale Ministerului Turismului;
e) sa afiseze, intr-o forma vizibila si clara, lista serviciilor si tarifelor practicate;
f) sa informeze turistii corect si adecvat cu privire la serviciile turistice pe care le presteaza;
g) sa asigure protectia turistilor care utilizeaza structurile sale de primire turistice;
h) sa protejeze turistul care beneficiaza de servicii tip excursii, pe perioda programului turistic,
conform normelor pentru ghizii de turism;
i) sa protejeze bunurile turistilor impotriva deteriorarii sau furtului si sa asigure despagubirea
acestora in cazul aparitiei unor prejudicii, conform legii;
j) sa realizeze, potrivit prezentei ordonante, exploatarea patrimoniului turistic, asigurand totodata
protectia si conservarea acestuia si a mediului inconjurator;
k) sa transmita datele statistice, conform Sistemului informational pentru turism si reglementarilor
Comisiei Nationale pentru Statistica;
l) sa realizeze publicitatea proprie cu obiectivitate si respect fata de resursele turistice, in scopul
protejarii calitatii produsului turistic romanesc.
Art. 28
1) Structurile de primire turistica sunt clasificate pe baza normelor elaborate de Ministerul
Turismului si aprobate prin hotarare a Guvernului.
2) Structurile de primire clasificate pentru activitatea de turism nu pot fi folosite pentru alte
destinatii. Modificarea destinatiei, partial sau integral, se poate face numai dupa confirmarea
operarii acesteia de catre organul care a eliberat certificatul de clasificare.
Art. 29
In vederea corelarii, stocarii si difuzarii informatiilor privind piata turistica si a evaluarii activitatii
turistice, va functiona la nivel national Sistemul informational pentru turism, care va cuprinde datele
si indicatorii stabiliti de Ministerul Turismului si Comisia Nationala pentru Statistica.
Art. 30
1) Consiliile judetene pe a caror raza administrativ-teritoriala se afla trasee turistice montane si/sau
partii de schi organizeaza, pana la data de 30 septembrie 2003, servicii publice judetene
"Salvamont" care coordoneaza activitatea de prevenire a accidentelor montane si de salvare in munti
a persoanelor accidentate si supravegheaza activitatea de amenajare, intretinere si reabilitare a
traseelor montane din judet.
2) Consiliile locale pe a caror raza administrativ-teritoriala exista partii de schi organizeaza, pana la
data de 30 septembrie 2003, servicii publice locale "Salvamont".
3) abrogat OUG 19/2006
4) Consiliile locale si agentii economici care au in administrare stranduri sau plaje, altele decat cele
de litoral, au obligatia sa infiinteze, pana la data de 30 iunie 2003, servicii publice locale de salvare
sau posturi de salvare, dupa caz, precum si posturi de prim ajutor medical.
5) Finantarea serviciilor publice judetene si locale "Salvamont" se asigura din bugetele locale ale
judetelor, respectiv ale municipiilor, ale oraselor sau comunelor, dupa caz.
6) Finantarea serviciilor publice "Salvamar", a posturilor de salvare si a posturilor de prim ajutor
medical, precum si a serviciilor publice locale de salvare se asigura din bugetul propriu de catre
administrator, respectiv Compania Nationala "Apele Romane" - S.A., consiliile locale sau agentii
economici, dupa caz.
7) Prin hotarari ale Guvernului, la propunerea Ministerului Turismului, se aproba normele privind
prevenirea accidentelor montane si organizarea activitatii de salvare in munti, precum si cele privind
organizarea posturilor de salvare si a posturilor de prim ajutor pe plaje si in stranduri."
Art. 31
In zone, statiuni si pe trasee turistice camparea turistilor este permisa numai in structuri de campare,
14
dotate conform normelor aprobate de Ministerul Turismului, sau, in zona montana, in perimetre
amenajate in acest scop.
Art. 32
1) In domeniul turismului pot fi create asociatii si organizatii fara scop lucrativ sau patrimonial, cu
caracter profesional, stiintific, cultural, religios sau social, care au rol activ in activitatile desfasurate
de catre Ministerul Turismului.
2) Asociatiile si organizatiile prevazute la alin. 1) pot fi autorizate de Ministerul Turismului sa
presteze servicii turistice pentru membrii lor, exclusiv prin mijloace proprii.
3) Asociatiile si organizatiile prevazute la alin. 1) dobandesc personalitate juridica, in conditiile
legii, cu avizul Ministerului Turismului.

Conţinutul politicii turistice a României

Pentru susţinerea promovării ofertei turistice româneşti şi pentru creşterea circulaţiei turistice pe
teritoriul României, a fost lansat oficial proiectul de Strategie de dezvoltare a turismului 2007 –
2013, cu participarea asociaţiilor profesionale şi patronale din turism, a autorităţilor locale şi
regionale din România, a ONG-urilor din turism şi a consultanţilor internaţionali şi s-a demarat
procesul de branding naţional printr-un proiect susţinut de Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare
Internaţională (USAID). Proiectul include şi reprezentanţi ai asociaţiilor profesionale şi patronale
din turism şi se corelează cu proiectul de creare a brandului naţional iniţiat de Agenţia Naţională
pentru Strategii Guvernamentale.Strategia turismului a fost finalizată şi se află pe circuitul de
avizare şi aprobare. Prin aderarea României, în septembrie 2005, la "Carta pentru Geoturism" a
societăţii National Geographic, România a fost declarată a treia destinaţie geoturistică din lume.
S-a elaborat un pachet de proiecte de acte normative armonizate cu legislaţia din ţările Uniunii
Europene (UE), prin care se va asigura atât creşterea calităţii serviciilor, cât şi diversificarea ofertei.
Totodată, s-a acţionat pentru simplificarea legislaţiei de specialitate în domeniu, iar în colaborare cu
specialişti ai Sectorului Turism, Hoteluri, Restaurante şi cu sprijinul experţilor din cadrul
Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei şi ai Institutului Naţional de Statistică (INS), s-
a realizat o etapă importantă de actualizare a nomenclatorului de Clasificare a Ocupaţiilor din
România pentru Sectorul Turism, Hoteluri, Restaurante. A fost elaborat, mediatizat, aprobat şi
derulat Programul de dezvoltare a învăţământului turistic – 2006. Prin aceste program, s-au susţinut
logistic şi financiar proiecte de învăţământ turistic, cu tematica de specialitate. Centrul
Naţional de Învăţământ Turistic a derulat 44 de programe de formare profesională cu persoane
juridice. Au fost continuate: „Programul Steagul Albastru” şi Programul de creştere a calităţii
serviciilor turistice hoteliere „Sigla Q” (sau „Marca Q”), în vederea îndeplinirii criteriilor şi a
atingerii standardelor europene pentru plaje, porturi de agrement, unităţi hoteliere. Pentru sezonul
2006, 8 plaje şi portul de agrement, angajate în program, au primit distincţia “Blue Flag”.
Guvernul României a stabilit printr-un Memorandum 5 subprograme de investiţii în turism, care
urmează să se deruleze în perioada 2006 – 2008 (pentru anul 2006 s-a aprobat suma de 325 milioane
EUR):
- superschi în Carpaţi;
- dezvoltarea staţiunilor turistice balneoclimaterice;
- dezvoltarea infrastructurii turistice în zona montană înaltă;
- dezvoltarea echilibrată şi integrată a zonei turistice din Delta Dunării şi a
staţiunilor de pe litoralul Mării Negre;
- Sibiu – Capitala Culturală Europeană 2007;

15
- Dezvoltarea turismului cultural.

Proiectele pentru care se solicită finanţare au printre obiective şi amenajarea unei reţele de centre de
informare turistică. Totodată, MTCT-ANT cooperează cu Primăria Municipiului Bucureşti pentru
realizarea unei reţele de centre de informare turistică în capitală. S-a diversificat şi extins activitatea
Consiliului Consultativ pentru Dezvoltarea şi Promovarea Turismului, din care fac parte peste 20 de
asociaţii profesionale şi patronale din turismul românesc, în cadrul căruia se dezbat principalele
politici din domeniul turismului şi s-au iniţiat acorduri de cooperare cu Asociaţia Naţională de
Turism Rural, Ecologic şi Cultural (ANTREC) şi Patronatul Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de
Turism (PANAT), pentru activităţile de autorizare, control şi promovare la nivel regional. Este un
pas însemnat în domeniul cooperării cu actorii implicaţi în turism, întrucât, pentru a se crea
încredere între parteneri (fie în sectorul public, fie în sectorul privat, fie intersectorial), este nevoie
de comunicare, iar comunicarea a evoluat de la informare, la consultare, interacţiune, feed-back.
Pentru promovarea turismului românesc s-au realizat o serie de materiale de promovare: Ghidul
Hotelurilor – 2006, broşura “Traveller Magazin”, pliantul „Infolitoral”, a fost continuată difuzarea
de broşuri şi reviste pe teme precum: Bucureşti, Castele şi palate, Maramureş, Bucovina, Staţiuni
balneoclimaterice, Drumurile vinului, Delta Dunării, Sibiu – capitală europeană a culturii, etc., în
principalele limbi de circulaţie internaţională. Au fost realizate campanii de promovare, atât pe piaţa
internă, cât şi pe plan extern, care au inclus spoturi TV, reclame outdoor (panotaj, inclusiv în
principalele mijloace de transport în comun din Anglia, Spania, Israel, Suedia, Italia, Franţa, precum
şi în staţii), Internet (banner, link), reclame în presa scrisă. Au fost organizate acţiuni de road-show.
Spoturile de promovare turistică a României s-au difuzat pe principalele canale pan-europene de
televiziune – CNN, Discovery, BBC, EuroNews, etc. S-a participat la cele mai importante târguri şi
burse de turism internaţionale (Germania, Anglia, Ţările Benelux, Austria, Elveţia, Spania, Franţa,
Italia, Federaţia Rusă, China, Ungaria, Ţările Scandinave, SUA, Israel, etc.) – peste 50 de
manifestări expoziţionale de turism. În ceea ce priveşte promovarea pe pieţele externe, s-au
organizat evenimente speciale în stăinătate, precum: seri româneşti, zile ale României, mini-
festivaluri de tradiţii şi artizanat. Pe plan intern, au fost organizate la Bucureşti Târgul Naţional de
Turism (aprilie 2006) şi Târgul Internaţional de Turism (octombrie 2006), ediţia a XVI-a. ANT a
sprijinit organizarea primei ediţii a Târgului de Turism Rural din România – Rustica România
(septembrie 2006). Au fost introduse tehnici moderne de promovare (pool system, gesture
tech, dyna scan), care vor fi utilizate pe larg în cadrul manifestărilor viitoare. În vederea atragerii
partenerilor strategici, cu precadere a celor din sectorul privat, s-a iniţiat târgul internaţional de
proiecte pentru dezvoltarea turismului la nivel local si regional, cu propunere de derulare pentru anul
2006 şi au fost invitaţi în vizite de documentare în România jurnalişti, tour operatori şi alţi creatori
de opinie din Austria, Belgia, China, Germania, Italia, Anglia, SUA, etc.
În ceea ce priveşte promovarea imaginii României ca destinaţie turistică prin intermediul
Internetului, au fost realizate următoarele acţiuni:
- A fost reproiectat şi relansat site-ul instituţiei, www.mturism.ro, acest site beneficiind şi de
optimizare în cadrul motoarelor de căutare (SEO), fapt ce a determinat vizitarea acestuia de un
număr sporit de utilizatori.
- S-a lucrat în vederea restructurării, atât din punct de vedere al conţinutului, cât şi al imaginii, a
site-ului oficial de promovare a României ca destinaţie turistică, www.romaniatravel.com, site care
urmează să fie relansat până la sfârşitul anului. Noul site va fi dedicat exclusiv promovării României
turistice pe pieţele internaţionale, urmând a avea variante lingvistice în limbile engleză, franceză,
germană şi spaniolă;
- În plus faţă de acest site, ANT a mai dezvoltat, sub directa coordonare a birourilor sale de
promovare şi informare turistică din străinătate1, site-uri de promovare adaptate la specificul
pieţelor turistice pe care aceste birouri activează. În cursul anului 2006, au fost refăcute şi relansate
16
www.guideroumanie.com – site-ul pentru piaţa Franţa, www.romania.it – siteul pentru piaţa Italia,
www.rumaniatour.com – site-ul pentru piaţa Spania, www.roumanie-tourisme.be – site-ul pentru
piaţa Benelux, cu variante lingvistice în franceză si flamandă;
- Sunt in construcţie site-uri de promovare pentru urmatoarele pieţe: Austria (www.rumaenien-
info.at), China şi Ungaria şi în proces de restructurare, www.romaniatourism.com – site-ul comun
pentru pieţele SUA şi Marea Britanie;
- ANT a contribuit la realizarea site-ului dedicat celei de-a XI-a ediţii a Summit-ului Francofoniei,
eveniment desfăşurat în această toamnă la Bucureşti: www.sommet-francophonie.org. Contribuţia a
constat în furnizarea conţinutului dedicat prezentării României turistice, atât ca text cât şi ca
imagini;
- În prezent, se lucrează la site-ul www.danube-info.org, se încearcă o grupare a tuturor traseelor
cicliste şi a site-urilor despre cicloturism într-o manieră unitară şi se analizează posibilitatea
dezvoltării infrastructurii pentru biciclişti.
În domeniul statisticii, ANT a continuat cooperarea tradiţională atât cu instituţiile interne – Institutul
Naţional de Statistică (INS) – căruia îi transmite situaţia unităţilor nou clasificate, cât şi cu cele
internaţionale: Organizaţia Mondială a Turismului şi Comisia Europeană pentru Turism – cărora le
furnizează rapoartele anuale privind situaţia turismului în România, pe baza indicatorilor statistici
comunicaţi de INS. Din decembrie 2006, ANT va transmite periodic Comitetului pentru Turism din
cadrul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) date statistice complete din
domeniul industriei călătoriilor şi turismului, pentru elaborarea periodică a lucrării „Perspective ale
turismului OCDE”. În domeniul autorizării şi controlului, au derulate acţiuni de verificare şi
control la unităţile comerciale din domeniul turismului. În câteva cazuri, s-a recurs la sancţiuni
contravenţionale, avertismente, amenzi, declasificări ale unităţilor, retrageri ale certificatelor de
clasificare sau ale licenţelor de turism, suspendări ale licenţelor de turism. În domeniul relaţiilor
internaţionale, ANT ia parte la activităţile: Organizaţiei Mondiale a Turismului (OMT), Comisiei
Europene pentru Turism (CET), Asociaţiei Internaţionale de Promovare a Turismului Dunărean (die
Donau), Iniţiativei Central-Europene (ICE), Organizaţiei de Cooperare Economică la
Marea Neagră (OCEMN), Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE)2, etc.
România a devenit observator în cadrul Comitetului pentru Turism al OCDE în cursul lunii
septembrie 2006, după prezentarea la Roma, în iunie 2006, a Politicii Naţionale în domeniul
turismului. Trebuie subliniat faptul că aderarea la OCDE este unul dintre obiectivele de politică
externă importante – obiectiv inclus în Programul de Guvernare 2005 – 2008, în prezent aflându-se
în plină desfăşurare procesul de evaluare a statelor candidate eligibile pentru aderarea la Organizaţie
(26 de state). Se apreciază că grupul actual de 26 de ţări va fi restrâns la câteva state eligibile pentru
aderarea pe termen scurt, decizia politică finală urmând a fi luată în cadrul Consiliului Ministerial al
OCDE din 2007, unul din criterii fiind şi participarea activă a statelor în calitate de observator sau
membru al diferitelor comitete şi comisii ale OCDE, un motiv în plus pentru continuarea participării
intense a ANT în cadrul Comitetului pentru Turism.

Perspective de dezvoltare

În viitor se preconizează dezvoltarea reţelelor de comunicaţii terestre, cu accent pe extinderea reţelei

de autostrăzi, pe modernizări de drumuri existente, poduri, cu toate facilităţile limitrofe moderne.
România îşi va spori considerabil reţeaua de autostrăzi, care în acest moment este deficitară, pentru
intensificarea traficului de persoane şi marfă şi creşterea siguranţei acestuia. De asemenea, se vor
reabilita secţiuni feroviare importante, principalele aeroporturi şi porturi vor fi modernizate, pentru
creşterea traficului feroviar, aerian şi naval de persoane şi marfă.

17
Transporturile, ca activitate cu valoare adăugată din sfera serviciilor, vor trebui să facă faţă
provocării rezultate din viitoarea dezvoltare economică şi implicit creşterii traficului fără degradarea
calităţii serviciilor de transport şi ţinând seama de protejarea mediului înconjurător. Efectul direct al
transporturilor în economie porneşte de la premisa creşterii ponderii activităţii de transport în PIB de
la 7% în prezent la minimum 10% în anul 2015. De asemenea, ritmul mediu anual de creştere al
volumului total de transport (tone transportate) va fi cu 2-3 puncte procentuale mai mare decât
ritmul mediu de creştere al PIB-ului, ceea ce înseamnă că la un ritm mediu anual al PIB-ului de 5%
activitatea de transport va creşte cu 7-8% pe an. Aceasta se va reflecta şi în efectul propagat al
eficienţei transporturilor asupra celorlalte ramuri economice.

18
Bibliografie

1) A. Gheorghilaş, “Geografia turismului internaţional”, Editura Universitară,

Bucureşti, 2005
2) www.wikipedia.org
3) www.monitoruloficial.ro
4) http://www.mt.ro/strategie/program_sectorial/turism%20raport.pdf
5) Arborele Lumii, Atlasul Lumii, pag. 1

19
Cuprins
Date generale……………………………………………………………………………………….1
Clima………………………………………………………………………………………………..3
Relieful……………………………………………………………………………………………...4
Demografia…………………………………………………………………………………………5
Transporturile……………………………………………………………………………………...6
Turismul…………………………………………………………………………………………….8
Ştiinţă şi cinematografie…………………………………………………………………………..10
Organizarea turismului in România. Patrimoniu turistic………………………………………11
Cadrul instituţional………………………………………………………………………………..12
Organizarea activităţii de turism…………………………………………………………………12
Conţinutul politicii turistice a României…………………………………………………………15
Perspective de dezvoltare………………………………………………………………………….17
Bibliografie…………………………………………………………………………………………19

20