Sunteți pe pagina 1din 10

I.

Instalatii de incalzire

,

Capitolul 1

Probleme generale

Capitolul1: Probleme genera Ie

I. lnstalatii de incalzire

1.1. Import~n!~ irysfala!iilor de incalzire

Principalul rol al instalatiftor de Incalzire este de a asigura in perioada rece temperatura optima in incapen, acolo unde ornul locuieste sau lsi destasoara activitatea productiva, lnstalatiilor de incalzlre Ie revin rolul ca procesul destul de complex al schimbului de caldura si rnasa intre om $1 me diu I inconjurator Sa se destasoare fara urmari negative asupra orqanismului,

Acestea participa activ la realizarea. bilantului energetic al unei Incaperi, aceperind pierderile prin caldura cedata de sistem, asiqurand astfel, psntru om, conditiile de termoneutralitate senzoriala (Iipsa senzatiei de cald sau de rece),

Aproximativ 40 % din energia primara este tolosita sub forma de enerqie terrnica pentru nevoile qospodarestt din constructide de locuit si sectorul tertiar (cladiri administrative, social culturale etc.), din care, 2/3 pentru Incalzire. Este evident ca aceste corrsumuri sunt destul de ridicate, ceea ce face ca rolul instalatiilor de lncalzire sa fie la acelasi nivel avand In vedere ca, de modul In care aceste lnstalatii sunt proiectate si exploatate, depinde consumul de energie $i eficienta lor economica,

Odata cu cresterea gradului de confort in cladin, specialtstii care se ocupa cu asiqurarea lui sunt obliqatl a lua 0 serie de rnasuri ape land la: gasirea de aparate moderne performante, 0 noua conceptie privind proiectarea In instalatiile de incalzire, solutii moderne de Incalzire, 0 exploatare $i 0 gestionare efieienta prin cornanda automata etc,

lnstalatiilor de Incalzire, fiind marl consumatoare de energie, Ie revin si rolul de a utiliza rational si eficient aceasta enerqie, Se impun 0 serie de mas uri lncepand eU eonsumatorii $i terrninand cu sursa terrnica.

La eonsumatori este neeesar sa se asigure solutli de inCalzire adecvate, In concordanta eu poterrtlalul actual al tehnicii (aparate de incalzire moderne, solutii de incalzlre efieiente etc.).

Sursa termica trebuie sa fie echipata, de asernenea, eu aparatura perforrnanta, produeerea de energie termica sa se taca cu consum redus de combustibil, iar Intregul proces sa fie autornatizat.

Rolul instalatiilor de incalzire nu se rezuma numai la proiectarea $i reallzarea de solutii moderne $i eficiente, ci si la modul In care acestea sunt exploatate, respectiv, modul In care se face gestiunea energiei consumate, De aceea, pe langa solutiile adoptate, se cere ca ele sa fie urmarite continuu atat In ceea Ce prive$te conditiile pe care Ie realizeaza la consumatori cat $i

modul In care se realizeaza aceste corrditil, adtca cu ce consumuri de enerqie, In felul acesta se va realize dezideratul ca irrstalatia de lncalzire adoptata unei constructf date sa-si Indeplineasca rolul in totalitate, adica realrzarea conditiilor de confort cu consumuri cat mai reduse de enerqie.

Fata de cele rnentlonate se poate concluziona ca rolul unei instalat'i de Incalzire este de a realiza:

- mentinerea In incaperi a unei ternperaturi cat mal uniforme, situata In jurul valorii cerute, atat In plan orizontal cat si in plan vertical;

- in Irrcaperl, 0 temperatura a supratetelor elementelor de constructii astfel Incat Sa evite pe cat posibil tenomenul de radiatie rece (schimb activ de caldura intre om si aceste supratete) precum si fenomenul de condensate a vaporilor de apa pe supratata acestor elemente;

- 0 reglare.a temperaturii interioare in functle de necesitati, tinand totodata seama de inertia terrnica a elementelor de constructu;

- 0 Incalzire fara poluarea aerului din Incaperi (degajari de praf, noxe, zgomote etc.), precurn rsi far a poluarea mediului Inconjurator:

- 0 inealzire tara curenti perturbatori ai aerului din Incapere;

- solutli eficiente si economice atat din punct de vedere al instalatiilor cat $i al exploatarli,

1.2. ExigenJ$ de calitate

1.2.1. Calitatea unel constructil

Definirea notiunilor de:

• pertorrnanta - cornportarea unui produs in raport cu utitizarea lui; produsul poate fi constructia In an., samblul ei sau 0 parte a acesteia ca, de exemplu, instalatia de Incalzire;

• exiqenta a utilizatorului - cerirtta, necesitate a uilizatorului tata de constructia (instalatia) ce trebuie realizata,

• criteriu de pertorrnanta c enuntarea unui prlncipiu de apreciere, eventual cu indicarea valorilor numerice, In raport cu care se evalueaza Indeplinirea unei exiqente.

Calitatea unei constnrctii este rezultanta totautatll performantelor de comportare a acesteia In exploatare, In scopul satisfacerii, pe Intreaga durata de exlstenta, a exiqentetor utilizatorilor si colectivitatilor.

Rolul proiectantului este, in primul rand, de a identifica exigeHtele utilizatorilor, apoi, de a gas; solutiile care satisfac cat mai deplin aceste exigente, tinand cont de diver$i agenti care actioneaza asupra cladirii; agenti clima-

tici, aqenti proveniti din ocuparea cladirii etc., totul In corrditii normale de economicitate.

1.2.2. Exigehfe de calitate ale Instalajlltor de Incalzire centrals

Calitatea poate fi deftnita cu ajutorul

urrnatorului set de exiqente:

a) confortul termic;

b) adaptarea la uttlizare;

c) izolarea terrnica si econornia de energie;

d) igiena, sanatatea oamenilor, reta-

cerea si protectia mediului;

e) siquranta In exploatare;

f) siquranta la foc;

g) rezistenta $1 stabilitatea;

h) durabilitatea;

i) atanseltatea;

j) protectia lmpotrica zqorrrotulut

(confortul acustic); k) puritatea aerului; I) confortul vizual; rn) confortul tactll;

n) confortul antropodinamic; 0) economicitatea.

In aprecierea unei lnstalatli de Incalzire, unele dirttre aceste categorii de exiqente au 0 irnportanta mai mare, iar altele mai mica, Astfel, confortul termic, adaptarea la utilizarea $i economia de energie sunt exigentele care trebuie indeplinite CLl prioritate de catre tnstalatie; de asemenea, au 0 irnportanta majora siquranta in exploatare, siguranta la toc, reztstenta $i stabilitatea, etanseitatea, sanatatea oarnenllor si protectia rnediului.

Legea privind calitatea constructiilor prevsde obligativitatea realizarii $i mentinerii, pe Intreaga durata de existenta a unei constructii $i a instalatiiior aferente, aunor niveluri de pertorrnanta corespunzatoare pentru categoriile de exiqente: c, d, e, f, g, j, Este clar ca specificul instatatiitor de Incalzire lmpune includerea in aceasta clasa de obllgativitate cel putin si a categoriilor de exiqente a $1 b, Evaluarea Indeplinirii unei exigente se face cu ajutorul unuia sau mal multor criterii de pertorrnanta,

Exemplificativ, pentru exigentele a, b $i c vor fi indicate criteriile de pertermanta corespunzatoare, urrnand CEt ghidurile de pertorrnanta sa trateze aeeste probleme si In detaliu.

•. ExigentaconfortLJlt~ic Criterifde pertormant~:

- temperatura interioara a aerulul [0C):

- stabilitatea si uniformitatea tempe-

raturii interioare a aerului [0C);

- temperatura interioara rezultanta roC];

- ecartul de temper2tura, pe verticala,

rntre nivelul capului si nivelul gleznelor [K];

- indicele global de confort termic; viteza eurentilor de aer [m/s]:

I. lnstatatii de Incalzire

Capitolul1: Probleme generale

- umiditatea relativa a aerului [%]. • Exigenta adaptarea la utilizare Criterii de pertorrnanta:

- rnasuri care sa permita reglarea sarcinii termice de incalzire in functie de parametrii climatici exteriori;

- aparaturavde rnasura $i Control pentru cunoasterea parametrilor instalatiei de lncalzire:

- stabilitatea hicraulicaa retelei:

- conditii si masuri care permit ca in-

stalatia sa taca tata unor situatii speciale: extinderi, tunctionare partiala, avarii;

- masur: care sa perrnita 0 buna integrare a instalatiei in cladirea deservita. • Exiqenta izolarea termic~ .. ~i .. ~c()ro-

rnia -deenergie . . _. _.. ..

Crfterli de perforrnanta:

- rezistenta terrnica a elernehtetor de constructii care constituie anvelopa cladirii [m2.K/W];

- necesarul specific global de caldura pentru incalzire al cladini [W/m3·K]

- randamentul energetic al utilajelor (cazane, pompe etc.) [%];

- randamentul terrnoizolatlei conductelor [%];

- eficienta termica a supratetelor de schimb de caldura ale corpurilor de incalzire si schirnbatoarelor de cal dura [W/m2·K];

- energia inqlobata irrinstalatie [J].

Observatie: prime/a ciou« criterii de pertomumtii sunt proprii constructiel, dar au implicetli majore In dimensionarea instetetiei de lnca/zire.

1.3. Clasificarea lnstalatlllor de incalzire

lnstalatiile de incalzire se pot clasifica dupa mai multe criterii $i anume:

- modul in care se face transmisia caldurii: lncalzire prin convectie, radiatie;

- natura agentului termic: irrcalzlre cu apa calda, apa fierbinte, abur cu presiune joasa, abur cu presiune medie, aer cald;

- modul de amplasare a sursei termice: lncalzire locala, centrala$i la distanta:

- natura. energiei utilizate: Ihcalzlre cu energie conventionala (comb ustibili fosili: qazosi, lichizi, solizi), incalzire cu energii neconventionale (energie solara, energie geotermala, biornasa etc.), incalzire electrica, incalzire cu pompe de cal dura, instalatii de recuperate a caldurii reziduale;

- modul in care se asiqura parametrii din interiorul Incaperilor: Incalzire normals $i Incalzire de qarda.

1.4 .. Regleme~tari prlvlnd prolecfarea ~I realizarea lnstalatlllor de lncalzire

1.4.1. Incadrarea constructiilot ~i instalatlilor aferente in mediul construit al localltatll

1.4.1.1 Autorizajia de consttuire Constructiiie si instalatiile se pot realiza numai pe baza unei autorizatli de construire.

Autorizatla de construire este actul de autoritate al adrninlstratiei locale pe baza caruia se asiqura aplicarea rnasurilor legale referitoare la amplasarea, executarea si functionarea constructnlor,

Se pot executa fara autorizatie de construire doar unele lucrari de reparatii la constructii si reparatiile la instalatii si la echiparea tehnico-sanitara a cladirilor, fara irnplicatli asupra structurii de rezistenta sau a aspectului arhitectural al acestora.

Autorizatia de construire se elibereaza de catre prefecturi sau primarille de municipiu, oras sau cornuna, in functie de importanta constructiei si de amp lasament.

In ceea ce prlvesc instalatille, intra sub incidenta autorizatiei de construire urrnatoarele: instalatiile interioare de incalzire centrala a cladirilor (autorizarea referindu-se in acest caz la ansamblul cladirii incalzite), centralele termice si punctele term ice realizate in construetil independente, qospodarlile de combustibil care deservesc centralele termice, retelele term ice exterioare.

Oesfuntarea constructlilor si instalatiilor aferente, precum si a dotarilor tehnico-edilitare (centrale si puncte term ice, retele term ice aeriene sau subterane) se face pe baza unei autorizatli de desfiintare, obtinuta in prealabil, eliberata de prlmarii sau prefecturi, dupa caz.

Cererea de eliberare a autorizatiel de construire trebuie insotita de un certificat de urbanism, em is de catre organele competente, cu respectarea urmatoarelor reqlerrrentart de urbanism si amenajare a teritoriului:

- reguiamentul general de urbanism;

- planul urbanistic general (PUG) sl

planul urbanistic zonal (PUZ);

- planul urbanistic de detaliu (PUD):

- regulamentul local de urbanism.

Aceste documente se elaboreaza.jn principal, de catre arhitecti $i specialisti 'in plan general, dar la ele contribuie $1 inginerii de instalatii de lncalzire, prin probleme specifice ale profesiei lor.

1.4.1.2 Plan uri urbanisticE)

PUG $i PUZ stabilesc strategia si prioritatile privind dezvoltarea localitatii in ansamblul ei, respectiv a unei zone

distincte din aceasta. PUG, PUZ cuprind, in mod obligatoriu, solutii privind imbunatatirea aslqurarf incalzirii locuintelor, edificiilor publice si unitatilor productive ale localitatii (dotarea corespunzatoare a surselor termice, asigurarea rezervelor de combustibil, reabilitarea $i modernizarea retelelor term ice existente, extinderea sistemului de alimentare cu caldura a locafitafii, dispecerizarea si telegestiunea sistemului etc.)

PUD stabileste conditiile de arnplasare si de executie pe un anurnit teren a uneia sau mai multor constructii cu destinatie precizata, tinand seama de particularitatile generale de teren, de vecinatatile acestuia si de cerintele functionale. PUD prezinta interventiile asupra sistemului de alimentare cu caldura din zona studiata si evalueaza irnplicatiile acestora in ansamblul sistemului. Se dau solutii pentru alirnentarea cu caldura a consumatorilor care pot fi dupa caz, de la 0 sursa proprie (centrala terrnica de imobil), de la centrala terrnica de cartier sau de zona, de la un punct terrnic racordat la terrnoficare etc. Se precizeaza sarcinile term ice, parametrii aqentilor termici, echiparea surselor termice, tipul de cornbustibil utilizat, conditiile de exploatare sl de lntretinere etc.

T oate plan uri Ie urbanistice evidentiaza rnasurile de protectie si conservare a mediului avand in vedere pericolele de poluare a mediului de catre cornponentele sistemului de alimentare cu caldura (centrale termice, qospodarf de combustibil, retele termice exterioare).

1.4.1.3 Avize $; ecorduri

Realizarea unei constructii In ansamblul ei este conditionata de obtinerea unor avize sl acorduri de la organele competente ale adrninistratiei locale $i centrale. In plus, instalatiile de incalzire centrals $i de alimentare cu caldura necesita obtinerea unor avize specifice de la forurile in drept.

Unele dintre principale avize $i acorduri sunt:

.. certificatul de urbanism, care cuprinde elemente privind regimul juridic, economic $i termic al terenurilor si constructnlor: el este emis de catre prirnarii sau prefecturi, dupa caz;

• acordul energetic care constltuie baza pentru montarea de noi instalatii consumatoare de combustibil $i enerc gie pentru obiective de investltii si rnodernizarea, extindereasau retehnologizarea celor existente.

Acordul energetic este emis, dupa caz, de cafre:

a) Agentia Hornana pentru Conservarea Energiei (ARCE), pentru utilizarea combustibililor lichizi, solizi $i qazosi, pentru utilizarea energiei term ice din

1. lnstalatii de incalzire

centralele electrice de termoficare sau centrale termice cu debite orare de cal dura mai mari de 5,8 MW si pentru utilizarea resurselor energetice retolosibile si a surselor noi de energie;

b) S.C. Electrica S.A, pentru utilizarea energiei termice din centrale electrice de termoficare sau centrale termice aflate In administrarea sa, cu debite orare de cal dura mai mici de 5,8 MW;

c) S.C. Distrigaz Sud (Nord) SA pentru utilizarea gazelor naturale pentru instalatiile de incalzlre a locuintelor individuale (centrala terrnica sau soba) $i pentru producerea apei calde de consum;

• avizul de racordare la furnizorul de energie terrnica care stabileste solutia de alimentare cu energie terrnica a consumatorilor precum si conditiile tehnice, organizatorice si de tarife aferente.

Avizul este em is de catre agentul economic care furnizeaza energia termica la consumator; el poate fi producator de energie terrnica sau numai distribuitor;

• acordul de mediu care este actul tehnico-juridic prin care sunt stabilite conditiilede realizare a unui proiect sau a unei activitati din punct de vedere al impactului asupra mediului. Acordul de mediu se emite, dupa caz, de catre MAPPM sau Aqentia de Protectia Mediului si este obligatoriu pentru urrnatoarele obiective din domeniul ali mentarii cu caldura: instalatii terrnoenerqetice, instalatii geotermice $i rezervoare destinate stocarf de combustibili;

• autorizatia de mediu care este actul prin care sunt stabilite conditiile $i parametrii de functionare pentru activitatile existente si pentru cele noi pe baza acordului de mediu; ea se emite de catre Aqentia de Protectia Mediului. Pentru a se putea emite acordul de mediu sau autorizatia de mediu este necesar sa se realizeze, In prealabil, un studiu de impact asupra mediului pen" tru urrnatoarele obiective din domeniul alimentarii cu cal dura:

a) centrale term ice destinate productiei de energie cu putere rnai mare de 10 MW;

b) instalatii geotermice;

c) rezervoare de stocare a cornbustibilului lichid pentru centrale termice;

d) depozite de carbune pentru centrale termice;

• avize pentru asigurarea utilitatilor pentru centrale $i puncte term ice: energia electnca, gaze, apa, racordare la canalizare, telecornunicatii etc.; avizele se emit de catre agentii econornici care asiqura utilitatile;

• alte avize si acorduri (pompieri, protectia muncii, sanatate etc.).

1.4.2. Reglementari tehnice pentru proiectarea, executa rea ~i exploatarea instalatlllor de incalzlre centrala

Realizarea unei instalatii de Incalzire este quvernata de 0 serie de reglementari tehnice si prescriptli, pe tot ciclul ei de. viata, de la proiectare pana la demolare $i postutilizare. Categoriile de reqlementari care actioneaza In acest domeniu sunt:

- acte legislative (Iegi, decrete, nota-

rari $i ordonante): - normative;

- ghiduri, regulamente, instructlurti;

- standarde.

Principalele acte legislative sunt: legea privind calitatea In constructii (nr. 10/1995), legea privind autorizarea executarii constructlilor (nr. 50/1991), legea privind protectia mediului (nr. 137/1995), legea energiei etc.

Activitatea de proiectare, executie sl exploatare a instalatiilor de incalzire este reqlementata, In primul rand, de urrnatoarele normative:

• I 13-1994 Normativul psntru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala:

• I 13/1-1996 Normativ pentru exploatarea instalatiilor de incalzire centra'a.

o serie de alte normative si norme au aplicabilitate $i In domeniul instalatiilor de incalzire, cum sunt: Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor (1994), Norms tehnice de proiectare In realizarea constructiilor privind protectia la actiunea focului (P 118-83), Normativ privind proiectarea cladirilor civile din punct de vedere al cerintei de siguranta In exploatare (CE 1-1995), Normele generale de protectie a muncii (1996), Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social-culturale, aqrozootehnice si industriale (P 100-1992) etc.

Conceperea ~i reallzarea instalatiilor de incalzire centrala trebuie sa se bazeze pe standardele in vigoare, dintre care, cele mai importante sunt:

• STAS 1907/1 lnstalatii de incalzlre; Calculul necesarului de caldura. Prescriptli de calcul;

• STAS 1907/2 lnstafatii de lncalzire.

Calculul necesarului de caldura, Ternperaturi interioare convention ale de calcul;

• STAS 4839 lnstalatii de lncalzlre.

Nurnarul anual de grade-zile;

• STAS 7132 lnstalatii de Incalzire centrale. Masuri de siquranta la instalatia de Incalzfre centrale cu apa avand temperatura maxima de 115°C;

• STAS 1797/1 Dimensionarea corpurilor de incalzire. Prescriptii qenerale, • STAS 6472/3 Termotehnica. Cal-

culul termotehnic al elementelor de constructie ale ciadirilor.

1.4.3. Tema de proiectare

Proiectul instalatiel de Incalzire centrala se elaboreaza pe baza unei teme de proiectare, terna care face parte din faze Ie initiale de proiectare, SPF si SF. Inainte de a se trece la elaborarea fazei PT, tema de proiectare se definitiveaza de catre setul de proiect complex pe baza cerintelor beneficiarului si prin conlucrare Intre proisctantii de specialitate: arhitectul sau tehnologul - inqinerul de structuri - inginerii de instalatii de alte specialitati,

Tema de proiectare pentru mstalatia de incalzlre precizeaza:

- amplasarea cladirii (Iocalitatea, pia" nul de amplasare in zona);

- tipul si destinatia cladirii $i a Inca" perilor componente (planurile de arhitectura, la scara 1 :50, cu specificarea dimensiunilor si destinatiilor Incapertlor conditii speciale de confort termic;

- caracteristicile constructive ale cladirii(materialele de constructii folosite sl caracteristicile lor termotehnice; detalii constructive, sectiuni prin cladire):

- date privind caracteristicile prooesului tehnologic si amplasarea utilajelor, In cazul ctadlrilor de productie sau al unor cladiri civile ca: spitale, magazine alimentare, spalatorii etc.;

- regimul de functionare $i de ex" ploatare a cladirii, gradul de ocupare; necesitatea unei gestiuni tehnice;

- date de terna de la celelalte instalatii: ventilare, clirnatizare, sanitare, gaze, electrice;

- date privitoare la sursa termica: poslbilitatiie de racordare la 0 sursa termica existenta In zona (debit de caldura disponibil, parametrii aqentului termic) sau necesitatea proiectarii unei surse proprii;

- cotele de teren (ridicarea topornetrical si date privind natura solului (studiul geo) pentru traseul retelelor exterioare.

Proiectantul instalatiei de Incalzire centrala trebuie, la randul sau, sa dea celorlalti proiectanti date de tema cone cretizate In plan uri cu qolurile de trecere a conductelor, planuri cu amplasamentul utilajelor - pentru postamente, necesarul de energie electrica si come bustibil pentru alimentarea utilajelor, racordul de apa pentru umplerea instalatiilor sau statia de tratare a apei de alimentare a cazanelor etc.

1.4.4. Faze de proiectare ~i continutul proiectelor

Documentatiile tehnico-economice pentru obiective de investitii se elaboreaza in urrnatoarele faze:

1. lnstslatii de lncalzire

Capitolul1: Probleme generale

- studiul de prefezabilitate - SPF;

- studiul de fezabilitate - SF;

- proiect tehnic - PT;

- detalii de executie - DE.

1.4.4.1 Studiul de prefezabilitate

Studiul de prefezabilitate reprezinta docurnentatia tennico-economica prin care investitorul fundamenteaza necesitatea si oportunitatea realizarii obiectivului de investitie. SPF se intocmeste de catre investitor, se aproba de catre conducerea acestuia si cuprinde:

• date genera Ie ale obiectivului de investitie;

• date tehnice: caracteristicile constructiilor, principalele utilaje de dotare a constructiilor (cazane de incalzire etc.), lungimile si diametrele retelelor, modul de asigurare al utilitatilor;

• evaluarea costurilor: valoarea total a a. investitiei, cheltuieli pentru elaborarea SPF si SF, cheltuielile pentru obtinerea avizelor:

• surse de finantare a investitiei;

• planul de amplasare in zona si planul general; in planul general realizat, de regula, la scara 1: 1000 se evidentiaza sursele term ice (centrale si puncta term ice) si traseele retelelor term ice exterioare.

1.4.4.2 Studiul de fezabilitate

Studiul de fezabilitate reprezirrta docurnentatia care cuprinde principalele caracteristici si indicatorii tehnico-economiciai investitiei prin care trebuie sa se asigure utilizarea rationala si eficlenta a cheltuielilor materiale si de capital in scopul propus. SF se intocrneste de catre 0 firma de proiectare specializata, desemnata, de regula, prin licitatie:

SF detaliaza continutul SPF si cuprinde:

• date generale;

• date tehnice; se descriu solutiile adoptate pentru instalatiile de incalzirs centrala, echiparea surselor term ice, componenta retelelor termice (Iungimi, diametre, materiale, conditii de pozare), solutiile tehnice de asigurare a unitatilor;

• date privind forta de munca ocupata dupa realizarea investitiei;

• devizul general;

• indicatori tehnico-economici ai in-

vestitiei;

• surse de finantare:

• avize si acorduri;

• planul de amplasare in tona si pla.nul general;

• plan uri de arhitectura pentru principalele obiecte de constructii; pe planuri se evidentiaza functiunile de instalatii: incaperea centralei term ice, punctul termic sau racordul termic, traseul retelelor termice, spatii tehnice etc.

Aprobarea SF se face conform prevederilor legale si are in vedere asigurarea

surselor de finantare ale investitiei.

1.4.4.3 Proiectul tehnic

Proiectul tehnic reprezinta documentatia scrisa si desenata pentru care se elibereaza autorizatia de construire sl care face parte din documentele de licitatie pentru realizarea investitiei.

PT se intocrneste de catre elaboratorul SF si cuprinde, in principal, urrnatoarele:

• descrierea lucrarilor: principalele piese ale acestei parti sunt memoriile tehnice pe specialitati in care se include si memoriul tehnic pentru lnstalatiile de incalzire centrale (instalatii interioare, retele termice si surse de cal dura);

• caietele de sarcini: acestea expllciteaza nlveluldeperformanta a lucrarilor, descriind solutiile tehnice si tehnolog ice folosite care sa asigure exigentele de calitate impuse. Caietele de sarcini fac parte Jnteqrata din documentele de licitatie pentru adjudecarea executiei iucrarilor de investitie, iar continutul lor este:

- breviar de calcul pentru dimensionarea elementelor componente;

- nominalizarea planselor care quverneaza iucrarea:

- specificarea dimensiunilor, proprietatilor fizice, chimice, de aspect, de calitate, tolerante, teste etc., pentru materialele componente ale lucrarii:

- descrierea executiei lucraril: • conditii de receptie;

- standarde, normative si alte prescriptii care trebuie respectate;

• listele cu cantitati de lucrari si utilaje;

• grafic;ul general de realizare a investitiei:

• piese desenate, care pentru instalatiile de Inoalzjre cuprind urrnatoarele planse:

- planul tuturor nivelurilor cladirii, la scara de. 1: 50 cuprinzand amplasarea receptoarelor de caldura (corp uri de incalzire, aeroterme) si a retelelor de conducte aferente;

- schema coloanelor st, in cazuri deosebite, schema izometrica a instalatiei:

- detalii principale de montare;

- planuri de situatie, la scara 1:500

sau 1: 1000, cuprinzand traseele retelelor termice exterioare;

- profilul longitudinal al retelelor termice exterioare;

- planul de amplasare a utilajelor (postamente) in centrala terrnlca (punct termic), realizat la scara 1 :50 sau 1:100;

- planul centralei term ice, cu conducte realizate monofilar, la scara 1:50; - schema functiorrala a centralei termice;

- schema desfasurata (de montare) a

centralei termice, la scara 1 :50 (pe verticala).

1.4.4.4 Detaliile de execuJie

Detaliile de executie (DE) sunt documentatiile care fac posibila executia lucrarilor pe santier, explicand toate solutiile tehnice de realizare, pe baza inforrnatiilor din PT.

DE se elaboreaza, de regula, de catre executantul lucrarilor de investitie.

1.4.4.5 Verificarea proiectelot

Proiectele de instalatii de Incalzire se verifica pentru toate cerintele de calitate si pentru toate categoriile de constructii, de verificatori atestati MLPTL pentru specialitatea .Jnstalatii terrnice - It".

1.5. Functionalitatea ~i alcatuirea cladintor

1.5.1. Clasificarea constructillor

Constructiile sunt 0 cornponenta esentlala in procesul extrem de complex al adaptarf omului la mediul Inconjurator, fie natural, fie artificial, instituit. Constructiile pot fi clasificate dupa mai multe criterii, cele mai irnportante fiind: destinatia 5i importanta lor.

Dupa destinatie constructiile se fmc part in:

- cladiri: civile, industriale, aorozootehnice;

- constructii inqineresti: caile de cornunicatii, tuneluri, retele si linii de transport ale energiei electrice, baraje hie drotehnice etc.

Cladirile se clasifica in clase de irnportanta.

Clasa I - Cladiri de irnportanta vitala pentru societate, a carer functionalitate, in timpul cutremurului si imediat dupa cutremur, trebuie sa se asigure integral (spltale, statii de pompieri, rnuzee de irnportanta nationala etc.);

Clasa II - Cladiri de irnportanta deosebita la care se impune limitarea avariilor avandu-se in vedere consecintele acestora (scoli, crese, gradinite, sali de spectacole, biserici etc.);

Clasa III - Cladiri de importanta normala (care nu fac parte din clasele I si II).

Clasa IV - Cladiri de irnportanta re· dusa (cladiri de locuit cu parter sau parter si etaj etc.).

1.5.2. Subsistemele cladirii

In cadrul unei cladir], subsistemele, la un prim stadiu de descompunere, sunt: spatiile inchise, structura de rezistenta, inchiderea - anvelopa; compartirnentarile interioare, instalatii si echipamente. Spatiile inchise rezulta prin compartirnentarile interioare, atat in plan vertical pe inaltime, cat si in

Capitolul1: Probleme generale

1. tnstalatii de incalzire

plan orizontal. Ele asiqura functional itatea cladirn conform destinatiei sale.

Structura de rezistenta este un ansamblu spatial foarte complex care aslqura rezistenta si stabilitatea ciadirii permitand functionalitatea acesteia.

Inchiderea sau anvelopa este subsistemul care separa spatiul interior de mediul exterior, fiind alcatuita din elemente ale structurii de rezistenta, Anvelopei i se irnpun exigente dlferite: izolarea tonica si terrnica, etanseitate sl izolare la patrunderea apei si aerului; estetice, de rezistenta si stabilitate etc.

Comparfirnentarile interioare se fac In plan vertical cu plansee, iar In plan orizontal, cu pereti care pot fi structurali sau nestructurali, respectiv, despartitori.

lnstalatii si echipamente. Functionalitatea sistemului clad Ire se asiqura, pe de 0 parte, prin crearea de spatii corespunzatoare destinatiei alese si, pe de alta parte, prin cresterea conditiilor de locuire $; anume: term ice, fonice, acustice, de incalzire etc.

1.5.3. Ac!iuni In cladiri

Sistemul cladire se atla, pe Intreaqa sa durata de existenta si exploatare, supus unei mari diversitati de actiuni provenite din mediul exterior $i sau interior. Prin actiuni se Intelege orice cauza capabila sa genereze stari de solicitare mecanica, eforturi sau defermatii, lntr-o cladire,

Precizarea principalelor tipuri de actiuni este foarte importanta pentru calculul si verificarea siqurantei cladirtlor, deoarece pe baza acestora se stabileste alcatuirea si celelalte components ale sistemului cladire. Un rol important In procesul de precizare a actiunilor II au sistemele de instalatii si echipamente care, din punct de vedere al structurii de rezistenta, constituie actiuni pentru aceasta.

In acest sens actiunile exercitate de instatatii si echipamente constituie date importante de terna in vederea calculului si verificarii sigurantei cladirilor, precum si alcatuirii acestora, Stabilirea actiunilor lnsearnna precizarea originii acestora, a modului de manitestare, a evolutiei in timp, a distributiei spatiale, a caracteristicilor conditiilor reale si locale de aplicare.

1.5.4. Functionalitatea cladirilor

Functionalitatea unei cladiri, In raport cu unul sau mai multe scopuri pe care trebuie sa Ie lndeplineasca, este un criteriu esentia! in alcaterea unei destmatii date. De asemenea, organizarea tunctionala a spatiului contine $i raspunsul la exiqente ca: eficienta tehnico-econornica; de confort si de grad de

ocupare a spatiului,

Analiza functionala a spatiilor interioare conduce la criterii de amplasare optima a instalatiilor si echipamentelor in raport cu elementsle structurale portante si neportante, de pe 0 parte, si cu contiquratia qeornetrica a acestor spatii.de pe alta parte. Astfel, instalatiile (incalzire, sanitate etc.) trebuie sa raspunda $i acestor criterii functionale In stransa corelare cu exigentele de conforrnare, dimensionare si alcatuire specifice domeniului respectiv,

In conceptul de functionalitate interioara a cladirilor, pe langa exigentele de mai sus, se includ si exlqente referitoare la instalatii si echipamente. Stabilirea trasee lor conductelor sistemelor de instalatii trebuie sa se faca, respectand In stransa corelare reciproca, atat exiqentete tunctionale ce se impun structurii de rezistenta, elementelor nestructurale, spatiilor interioare, cat $i exigentele ce se impun instalatiilor si echipamentelor.

1.5.5. Ahaliza ~i atcatutrea antiseismica a lnstelatiilor ~i a echipamentelor

lnstalatille si echipamentele trebule sa alba siguranta necesara in exploatare impreuna cu celelalte componente care alcatulesc sistemul cladlre, fapt pentru care In faza de proiectare, conformare, alcatuire, se urrnareste obtinerea unui raspuns seismic considerat favorabil atat pentru cladire, care constituie suportul instalatiilor, cat $1 pentru instalatiile propriu-zise.

Analiza functionala a instalatiilor si echipamentelor constituie 0 etapa prelirninara In procesul de proiectare In care se urrnareste identificarea tuturor elementelor si componentelor de instalatii si echipamente ce intra In alcatuirea cladirii si anume:

- se iderrtifica toate punctele sau zonele de conexiune: ancorare, prindere, strapunqere, travers are intre mstalatii si echipamentele respective;

- se stabileste irnportanta tuturor elementelor si componentelor instalatihor, In raport cu sisternul cfadire, precum sl importanta lor reciproca:

- se stabileste nivelul de implicare al fiecarui sistem, pe categorii de instalatii sl echipamente, in cadrul producerii unui eveniment seismic.

La toate aceste aspecte ale analizei functionale participa toti factorii de raspundere: proiectant, investitor, executant.

Asigurarea nivelului de siguranta In functionare - exploatare, in cazul producerii unui eveniment seismic, se retera simultan la trei serii de obiecte:

- ansamblul sistemului, elementelor si componentelor tuturor instalatiilor sl

echipamentelor:

- elementele si componentele structurale si/sau nestructurale purtatoare de instalati: sl echipamente;

- conexiunile dintre aceste doua serii de obiecte mal sus mentionate, reprezen tate de prinderi, ancorari, traversari, strapunqsri, sustineri etc.

Referitor la toate instalatiile si echipamentele care se proiecteaza, legislatia actual a prevede conform Normativului P 100/92 cinci categorii seismice ale instalatiilor si echipamentelor.

1.6. Date generale privind calculul instalaflilor de incalzire

Stabilirea caracteristicilor tehnice si constructive ale elementelor componente si ale echipamentelor instalatiilor de Incalzire se bazeaza pe calcule termotehnice si hidraulice, pe fenomene de transmisia calduril si umiditatii si pe fenomene de curgere a fluidelor in conducte.

Pentru solutionarea acestor prebleme, sunt prezentate succint principaleIe legi de baza si formulele cele mai importante folosite in calculele de dimensionare ale instalatiilor de lncalzire.

1.6.1. Transmisia caldurf

Teate schimburile de caldura din natura si tehnica cuprind procesele elementare de conductie, convectie si radiatie. Cunoasterea si aplicarea tenomenelor de transrrusie a caldurii este esentiala in problematica economiei de energie, a utilizarf surselor de energie precum si pentru valorificarea resurselor energetice secundare.

In toate cazurile, efectul termic purre una din problemele intenstficarli sau reducerii schimbului de cal dura, Aceste doua probleme sunt legate, in cea mai mare parte, de economia de energie si de buna functionare a instatatiei. Astfel:

- In cazul incalziril unei cladiri, se urrnareste, pe de 0 parte reducerea schimbului de caldura cu exteriorul, a· dica realizarea unor elemente de con" structii cu rezistenta mare la trecerea caldurii;

- in cazul suprafetelor incalzitoare, se urrnareste ca schimbul de caldura sa fie cat mai activ, adica realizarea unor echipamente de instalatii cu re· zistente termice cat mai mici Intre fluidul lncatzitor si mediu.

Transmisia caldurii de la un corp cu temperatura ridicata la un corp cu temperatura mal scazuta este un fenomen complex, in care se disting trei forme elementare de schimb de caldura, conductie, convectie si radiatie.

I. lastalatti de incalzire

Capitolul1: Probleme generale

1.6.1.1 Conduc/ia termica

Este modul de transmlsie a calduri! printr-un mediu material, cum este cazul solidelor si al straturilor foarte subtlri,

Pentru un punct dintr-un corp sau ale unui sistem de corpuri de coordonate x, y, z la momentul T, valoarea temperaturii poate fi comprimata prin relatia:

T = 7{x, y, Z, r) (1.6.1)

ce poate capata forme diferite in functie de regimul de variatie a temperaturii:

- daca temperatura variaza in tirnp $i spatiu, regimul este considerat nestationar;

- daca temperatura se rnentine constanta in timp, variind numai in functie de coordonatele spatlului, regimul este considerat stationer.

Legea fundamentals a conductiel este Legea lui Fourier sl este data de relatia: q = -A grad T [W/m2] (1.6.2)

adica fluxul de caldura este proportional cu gradientul de temperatura T $i coeficientul de conductivitate terrnica A.

Coeficientul de conductivitate terrnica este 0 marirne caracterlstica fiecarei suostante $i depinde de starea de agregare, temperatura, presiune, umiditate etc.

• La solide, conductivitatea termlca varlaza cu temperatura $i se exprirna printr-o relatie de dependsnta lineara

A = A.o.(1+.8~ [W/m·K] (1.6.3)

in care:

- A.o este conductivitatea terrnloa la temperatura de 0 °C;

- f3 - un coeficient, care deplnde de materialul, a carul valoare se determina experimental.

La materialele de constructli, care prezmta 0 structura poroasa, fibroasa sau granulara, in care spatiile libere din structura sunt pline cu aer, coeficientul de conductivitate termica este cu atat mal redus cu cat aceste spatil sunt mat dese si de dimensiuni mai rnicl, Prezenta umiditatii in materiale determina 0 erestere substantlala a conductivitatfj termice a acestora.

• La lichide, conductivitatea termlca este dependenta de viteza de propagare a undei elastice in lichid, temperatura, densltate, cal dura maslca $i masa moleculara. Conductivitatea termica a lichidelor scade cu temperatura, cu exceptia apei $i glicerinei, dar crests cu presiunea.

•• La gaze, conductivitatea termica ate valori rnici, ceea ce Ie contera cantatea de bune izolatoare term ice.

1.tU.1.1 Conduc!ia terrnica mregirn stationar

In majoritatea aplicatiuor tehnice din

domeniul instalatiilor se tntalnesc probleme de transmisie a caldurii prin conductie in regim stationar. In aceste cazuri este necesar sa se determine carnpul de temperatura in corp sl fluxul termic. Astfel:

• pentru un perete plan simplu de grosime 8, cu un coeficient de conductivitate A, cu supratetele delimitatoare paralele, cu temperaturi constante Tl $i T2 (unde T1> T2),

- fluxul de cal dura

Q= ~ .(T1- T2)S [W] (1.6.4)

S reprezentand suprafata peretelui, - carnpul de temperatura in perete

T=T,_T,-T2X [0C] (1.6.5)

8

x reprezentand distanta in masa pe-

retelui.

• pentru un perete plan compus din mai multe straturi,

- fluxul de cal dura

Q= T,- Tn+l [W]

i 8j

/=, Aj

uscarea materialelor umede etc.

Metodele utilizate pentru rezolvarea problemelor de conductie in regim nestationer sunt: metoda anailtica, metoda analizei dimensiunilor, metodele numerice aproximative sl metoda analogiei electrotermice.

1.6.1.2 ConvecJia termica

Este schimbul de energii sub forma de caldura intre un fluid si suprafata unui corp solid, aflate la temperaturi diferite.

Oonvectia termlca este totdeauna tnsottta de conductie datorata contactului direct intre particulele cornponente ale fluidului aflate la temperaturi diferite.

Transmisia de caldura prin convectie apare la majoritatea proceselor de schimb de cal dura din tehnica instalatiilor sub forma schimbului Intre un Iichid sau un gaz: si suoratata unui corp solid. Exemplele sunt foarte multe, din care se pot rnentiona: la supratetele elementelor de constructli interioare $1 exterioare, in interiorul tevilor prin care curge un lichid; la schirnbatoarele de caldura prin care circula doua fluide (apa-apa, apa-abur, apa-aer etc.).

In practica curenta se lntameso doua feluri de transrnlsll prin convectie, in functle de modul in care se face rniscarea fluidului:

- conveetie tortata unde rnlscarea fluidului este realizata sub actiunea unor forte exterioare (pompe, ventilatoare etc.);

- convectie libera unde miscarea flUidului se datoreste diferentei de densitate Intre zone Ie cal de $i reci ale fluidului.

Legea fundamentala a convectiei caldurii, cunoscuta ca legea lui Newton, permite calculul fluxului termiC unitar, cu relatia:

q = aJ..Tp - Tf) [W/m2] (1.6.10)

unde a este coeficientul de convectie a caldurii [W/m2'K].

1.6.1.2.1 Convectia fO'1ata

Este cel mai important mod de transfer de caldura prin convectie, fiind in~ talnita la majoritatea sltuatiilor practice din domeniul instalatiilor,

Forma qenerala a scuatlei criteriale a convectlet ~orta~e este

Nu = ORe. Pr (1.6.11)

sau

a = C-Rem.p,n.J.// [W/m2'K] in care:

- Nu este criteriul Nusselt;

- Re - criteriul Reynolds;

- Pr - criteriul Prandt;

- A - coeficientul de cbnductivitate;

- I • lungimea caracteristlca.

In practica ourenta se intalnesc urrnatoarele cazuri:

(1.6.12)

(1.6.6)

unde ~ 8j reprezinta surna rezisteni:1 AI telor term ice corespunzatoare flecarui din cele n straturi;

• pentru un perete cilindric simplu limitat de 0 suprafata interioara de diametru d1 = 2ft si de una exterloara de diametru de = 2 r2, ale carer temperaturi T1 respectiv T2 sunt constante (T1>T2),

- fluxul de caldura

Q= 2Jr/(T1- T2) Inr2

r,

I reprezentand lungimea peretelui cilindric;

- carnpul de temperatura

T=T1_(T,_T2)lnrlr1 [0C]

Inr,l r,

r reprezentand distants in peretele cilindric;

• pentru un perete cilindric cornpus din mai multe straturi

- fluxul de caldura

Q= Jr/(T,-Tn+1) i~lnri+1 i=12AJ r,

[W]

(1.6.7)

(1.6.8)

[W1

(1.6.9)

unde i __ i_In r)+1 repreiinta rezistenta 1=1 2M r, terrnica a tuturor straturilor componente.

1.6.1.1.2 Conductia termica in regim nestatlonar

In procese tehnologice complexe, caracteriiate de fluxuri de caldura variabite (Tncalzirea sau racirea corpurilor), ca, de exemplu: trecerea caldurii sau a radiatlel sol are prin elementelede constructil, tratarea termica a metalelor, inghetarea solului, congelarea lichidelor,

1. Instala~ii de incalzire

Capitolul1: Probleme generale

1.6.2. Elemente de transfer de masa

Materialele de constructii opun 0 anumtta rezistsnta la trecerea vaporilor, In functie de structura lor $i de continutul lor de umiditate.

ln termotehnica constructiilor, procesele de difuzie a lichidelor, gaze lor $i vaporilor prin porii materialelor (cararnida, baton, lemn, izolatli etc.) reprezinta exemple de transfer de rnasa insotit de transmisia caldurii, absorbtia sau modificarea fazelor.

Relatiile generale ale carnpului de umiditate si ale fluidului de vapori dintrun element de constructii se obtin pe baza ecuatiei difuziei vaporilor a lui Fick. 9 = f3,1C = fJ"C1 - C2) [kg/m2] (1.6.29)

In care f3 este coeficlentul de schimb prin difuzie a vaporilor de apa [rn/s], iar C1 $1 C2 sunt concentratiile vaporilor intre planurile unde se produce difuzia [kg/m2l.

Expresia fluxului de vapori difuzat se poate calcula $i In functie de dlferenta presiunilor partiale ale vaporilor de apa,

9 = b(pv1 - pv2) [kg/m2] (1.6.30)

In care b este Coeficientul de schimb prin difuzie a vaporilor.

Oarnpul de. concentratle pv al vaporilor dintr-un element de constructii se determma, in mod analog, ca $i earnpul de temperatura T cu relatia:

IRvx ( )

Pv=pv, Rv Pvrpv2

[Pal (1.6.31)

In care:

- Pv1 sl pv2 sunt presiunile partiale ale vaporilor din aer din cele doua medii separate de elementul de construetii;

- Rvx - rezlstenta la vapori a elementului de constructii pan a In stratul Xi;

- Rv - rezistenta la vapori a elementului de constructii [m/s] care se calculeaza cu relatia:

Rv= IAML [m/s] (1.6.32)

j=l koj

In care:

- Mj este coeficientul de difuzie al vaporilor de apa In functie de temperatura medie a stratului [S·1];

- 8j - grosimea fiecarul strat [m];

- kDj - factor de rezistenta la perme-

abilitate la vapori a stratului j.

1.6.3. CUrgerea fluidelor in conducte

Ansamblul de conducte impreuna cu utilajele (cazan, pompe, schimbatoare de caldura etc.) $i accesoriile respective (robinete, vane, clapete de reglare sl de sens etc.), care asiqura produce-

rea, transportul sl dlstrlbutla fluidelor, tormeaza sistemul hidraulic sau mstalatia hidraulica.

In inatalatiile de incalzire, se intalnesc in general doua situatli distincte:

- data fiind instalatia cu toate elementele componente, se cere sa se determine diametrele conductelor prin care circula asttel lncat la consumatori sa fie asigurate debitele de cal dura solicitate, indiferent de pozltla acestora In raport cu punctul de producere sau de racord. Operatlunea se rezurna la calculul de dimensionare a retelei de conducte a instalatiel.

- data fiind lnstatatia cu toate elementele componente, inclusiv diametrele conductelor care alcatuiesc reteaua de alimentare cu agent termic, se cere sa se verifice din punct de vedere hidraulic sl anume daca sunt asigurate debitele de caldura solicitate la consumatori. Operatiunea se rezurna la verificarea corectitudinii calculului hidraulic de dimensionare al conductelor.

In instalatlile de lncalzire, miscarea fluidelor este, de obicei, turbulenta $1 numai In cazuri exceptionale este lam inara,

La calculele hidraulice ale unei retele de conducte este necesar sa se tina seama de caracteristicile:

- geometrice: nurnsrut de noduri, numarul de tronsoane $i lungimea acestora precurn si de nurnarul de inele;

- hidraulice: debite (fluid, cal dura), viteze ale fluidului, sarcini hidraulice disponibile.

Hetelele de conducte din instalatlile de 'incalzire sunt inelare (inchise), iar curgerea fluidelor este considerata ca o rnlscare perrnanenta si unldimensionata, fiind caraoterizata prin doua rnarimi principale:

- viteza fluidului V [m/s]

- cota ptezornetrtca Hp == Z + _f!_

pg

care reprezinta caracteristica de presiune a curentulul unidimensional, variabil in lungul curentului de la 0 sectiune la alta, datorita disiparf continue a energiei hidraulice in caldura prin lucrul mecanic al fortelor interne de viscozitate.

(aV2)

2g 15;2

- energiile cinetice In punctele 1 $i 2 de pe tronsonul de conducta.

hr1.2 este energia disipata Intre punctele 1 sl 2

- relafii/e pentru csicuta! pierderildr de sarcina

• pierderile de sarcina lineare, reprezentand consumul de energie mecanica a unitatii de greutate a fluidului, cand acesta parcurge distanta I, adica este energia consurnata pentru tnvlngerea rezlstentelor de frecare a fluidului pe Reretii conductelor

,1Pd = RI [Pal (1.6.35)

Pierderea de sarcina liniara unitara este data de relatia:

R= ,1~ [Palm] (1.6.36)

Este dependents de raza hidraulica r, de viteza fluidului v, de natura fluidului (caracterizat prin densitatea p $i coeficientul de viscozitate dinamic 1]) precum sl de rugozitatea e a peretilor conductei, exprirnata prin coeficientul de frecare A, sl se poate scrie sub forma

A v2

R= d '2'P [Palm] (1.6.37)

Coeficlentul de frecare sau de rezlstenta hidraulica lineara A a fost studiat prin oercetari experimentale $i a rezultat ca:

- pentru curgere larninara in conducte R < 2320 se catculeaza cu relatia lui Darcy:

A = 64 (1.6.38)

Re

- pentru curgere. turbulenta se utili ... zeaza formula lui Colebrook - White:

1 _2/09[~+_k __

ReJi 3,7ld (1.6.39)

in care:

- d este diametrul conductei [mm];

- k - rugozitatea absolute [mm].

• pierderile de sarcina locale apar de-a lungul conductelor In zonele de neunitorrnitaf (curbe, coturi, robinete, vane etc.) $i se calculeaza cu relatia:

v2

,1p,=Z= L~2P [Pal (1.6.40)

in care I~ sunt coeftcientt de rezlstenta locala, dependent' de forma obstacolului care produce rezistenta 10- cala.

1.6.3.2 EctJajia fundamentala a pierderilor de sarcina

Pentru retelele din instalatille de irical'" zire, tinand seama de relatiile 1.6.37 sl 1.6.40 se prezinta astfel:

,1p= ~. ~ P+ L~ ~P [Pal

sau

1.6.3.1 Modelulmatematic a/ unei rejele inelare este dat de:

- ecueie de continuitate:

G = V1S1 ~ V2S2 = const. (1.6.33)

- ecuetie energiilor (Bernoulli):

(Z+_P_) +(av2) =(z+_P_) +(av2)+ht12

pg 1 2g . 1 pg 2 2g

(1.6.34)

In care: (z+_e_) pg 1$;2

- sunt energiile potenttate in punctele 1 si 2 de pe tronsonul de conducts:

AP=~P(~+L~) [Pal (1.6.41)

unde ~inand seama de eouatia de continuitate 1.6.33, in care, exprimand sectiunea conductei In functte de dia.;. metrul d [mm] sl debutul de fluid G [kg/hI se obtine forma finala a pierderilor de sarcina totale.

Ap=6,25·104• ;~( ~ + L~ ) [Pal

(1.6.42) relatii pe baza caruia se fac calculele hidraulice de dimensionare ~i de verificare a retelelor de conducte din instalatiile de Incalzire.

1.6.3.3 Calculul hidraulic a/ reJelelor de conducte

in calculele practice pot interveni cazurile:

- cunoscuta fUnd reteaua de conducte a instalatiei, cu caracteristicile fiecarui tronson (Iungimea /, diametrul d, debitul de fluid G) ~i traseul cu rezistentele locale, prin Inlocuirea valorilor· date de relatia 1.6.40 ~i efectuarea operatiilor respective se obtine pierderea de sarcina Lip.

- cunoscut fiind traseul retelei de conducts ~i caracteristicile fiecarui tronson (Iungimea I ~i debitul de fluid G) ~i, in unele cazuri, presiunea disponibila H, se cere sa se determine diarnetrele conductelor care alcatuiesc tronsoanele reteleL in acest caz problema se reduce la dimensionarea retelei de conducte, care

este mal dificila, deoarece coeficientul lui Darcy - 1- depinde de diametrul conductei sl de viteza v a fluidului.

Calculul de dimensionare a unei retele se face printr-un calcul iterativ, impartinduse in etapele:

a - calculul preliminar, In care se stab 1- lesc diametrele preliminare ale conductelor, presupunand cunoscute, fie presiunea disponibila H (ex.: instalatiile de incalzire prin gravitate, instalatiile cu abur de presiune joasa etc.) fie viteza va fluidului (ex.: instalatiile de lncalzire cu apa calda cu circulaUe prin pompare etc.).

In cazul cunoa~terii presiunii disponibile H, diametrele preliminare ale conductelor se stabilesc in functie de debitele de fluid G ~i de pierderea de sarcina Rm. Valoarea Rm se determina din relatia care exprima legatura dintre pierderile de sarCina totale 1: (RI + .2) ale circuitului cons!derat ~i presiunea disponibila H cunoscuta, a aceluia~i circuit, adica:

H ~ 1: (RI+.2) [Pal (1.6.43) unde se aproximeaza ca pentru pierderiIe de sarcina In rezistentele locale se consuma IZ = aH, rezultand pentru invingerea rezistentei lineare:

1: (R~ = (1 - a)H, de un de se obtine:

Rm= (1-;t [Palm] (1.6.44) ~i In care valoarea coeficientului a este stabilit pe baze statistice censlderanduse pentru instalatiile de Incalzire

interioare

a = 0,33, jar pentru retelele de transport a = 0,10. in cazul necunoa~terii presiunii disponibile H, diametrele preliminare ale conductelor se stabilesc in functie de debitele de fluid G ~i de vitezele vale fluidului in tronsoanele de conducte. Vitezele vale fluidului in tronsoanele de conducte se considera, in general, crescatoare de la consumatori spre sursa termica.

b - calculul de verificare consta tn a verifica daca pentru diametrele preliminare stabilite, pierderile de sarcina tnregistrate la debitele nominate pe diversete circuite alimentate dintr-un nod sunt mal mici sau sensibil egale cu presiunea disponibila In nodul respectiv, adica:

1: (RI + .2) ::;; Hd [Pal (1.6.45) Pentru calculul hidraulic al conductetor sunt necesare urmatoarele operatii preliminare:

- intocmirea schemei coloanelor instalatiei de Incalzire care se deseneaza la scara 1:50 sau 1:100 plan~ele dintre niveluri, coloanele, corpurile de incalzire cu legaturile la coloane;

- Intocmirea planului profilulul retele! de distributie a conductelor care alimenteaza coloanele;

- inscrierea pe fiecare tronson de conducm din plan ~i schema: debitul de catdura Q, sau debitul de fluid G; lungimea I ~i diametrul dale conductei ~n ipoteza verificarii regimului hidraulic at instalatiei).

1.7. Marimi ,i unitali de masura

Nr Denumirea I 8istemut· de unitati
crt. I 81 M kgf s ! Relaiii de conversie
1 Cal dura maslca Jlkg·K kcallkg'oC , 1 W/m2·K = 1/4185,5 kcallkgf·oC
,
2 Cal dura latenta de vaporizare i Jlkg kcallkg , 1 Jlkg = 1/4185,5 kcal/kg
3 Coeficient de transfer de cal dura i W/m2'K kcallm2·h·oC I 1 W/m2·K = 1/1,1623kcal/m2·h·oC
4 Conductivitate termica I W/m·K kcal/m·h·oC i 1 W/m·K = 1/1,1623 kcallm·h·oC
,
5 Debit (flux) de caldura ) W,kW kcallh 1kW = 103 W/m2 = 860 kcallh
6 Densitatea fluxutui termic i W/m2, kW/m2 kcallm2'h 1 kW/m2 = 103 W = 860 kcallm2·h
7 Energie i J, kWh kgf·m, kcal 1 J = 0,102 kgf,m
1 kW = 103 W = 860 kcallh
8 Entalpie specifica ! Jlkg kcal/kgf I 1 J/kg = 1/4185,5 kcal/kgf
9 Forta i N kgf I tN = 0,102.kgf
10 Presiune I Pa, N/m2, bar kgf/cm2, at, 1Pa = 1 N/m2 = 10-5 bar = 0,102 kgf/m2
kgf/m2 1 at = 1 kgf/m2
11 Putere i W = J/s kgf·n1!s 1 W = 0,102 kgf·n1!s
kcal/h 1 kW = 103 W = 860kcallh
12 Putere calorica i kJlkg kcallkg 1 kJlkg = 1/4,18 kcal/kg
13 Rezistenta termica I m2·KIW m2·h·oClkcal 1 m2·KJW = 1,1623 m2·h·oClkcal
14 Temperatura \ K °C 1K=1°C
i Punct triplu at apei: 0 °C = 273,16 K
15 Viscozitate dinamica , kg'm's kgf·slm2 1 kg·lJ1·s = O,102kgf·S/m2
i
I