Un sit Internet pentru situl arheologic Histria.

Publicarea electronică în slujba cercetării arheologice

(Articol publicat în „Academica. Revistă editată de Academia Română”, nr. 1,

2001)

Irina Oberländer–Târnoveanu
Institutul de Memorie Culturală

De-a lungul a peste 85 de ani, cercetările arheologice aproape

neîntrerupte de la Histria au scos la lumină o bogăţie de vestigii şi de
informaţii privind cele 14 secole de viaţă ale cetăţii greco-romane. S-au
publicat sute de articole, mai mult monografii şi cataloage de descoperiri. Şi
totuşi, Histria este prea puţin cunoscută în raport cu importanţa ei istorică şi
culturală. Publicaţiile româneşti ajung greu, târziu şi în număr insuficient în
bibliotecile străine. Între descoperiri şi publicarea lor trec perioade mari de
timp. Datorită restricţiilor financiare, ilustraţia este insuficientă şi de proastă
calitate, iar ce s-a publicat în româneşte este greu accesibil cercetătorului
străin. Dacă tirajele mai generoase şi schimburile de publicaţii mai active au
pus în circulaţie studii, monografii şi cataloage mai vechi, publicaţiile din
ultimele două decenii sunt greu de găsit chiar în bibliotecile din ţară.
Cercetările de la Histria, ca şi din alte staţiuni arheologice româneşti sunt mai
bine cunoscute în cercuri restrânse de specialişti care au relaţii personale cu
cercetătorii noştri. Pentru majoritatea celorlalţi, ca şi pentru studenţi, pentru
istorici, pentru media informaţia este mai greu de găsit. Este surprinzător şi
jenant să găseşti în studii, enciclopedii sau sinteze editate recent o gravă
lipsă de informaţii despre arheologia românească sau trimiteri la lucrări
editate în anii cincizeci. Ce să mai vorbim despre informaţia destinată
publicului larg? Oraşul antic de pe malul lacului Sinoe a fost numit un “Pompei
românesc” datorită păstrării lui nesuprapus de locuiri ulterioare de la

1
abandonare şi până în epoca modernă, vreme de peste 12 secole. Dar
comparaţia se opreşte aici. În timp ce Pompei, cu afluxul lui de turişti în toate
anotimpurile, cu bogăţia de albume, ghiduri, pliante, cataloage, casete video
şi CD-ROM-uri multimedia, pare centrul lumii, Histria pare capătul lumii.
Desigur, Histria noastră nu se poate compara cu Pompei în ceea ce priveşte
spectaculosul descoperirilor. Ea chiar a fost un capăt de lume şi în Antichitate!
Dar tocmai această calitate îi poate spori farmecul şi atractivitatea! Lumea
este dornică de locuri inedite, dar trebuie să şi afle că ele există. Pentru
Histria, ghiduri de calitate, albume şi alte materiale informative şi ilustrative
lipsesc cu desăvârşire. Animată doar de micul grup de cercetători şi de
studenţi care vin vara, vizitată de puţini turişti şi de rari ornitologi, Histria
rămâne aproape la fel de pustie, de izolată, de necunoscută ca şi în vremea
când Vasile Pârvan a început săpăturile aici. Ori, din păcate, fără vizitatori,
fără imagine publică, fără fonduri suplimentare din turism cultural, niciodată
nu vor fi bani suficienţi doar de la bugetul public pentru dezvoltarea cercetării,
pentru îmbunătăţirea dotărilor şi serviciilor, pentru publicaţii de calitate. Fie că
ne place sau nu, într-o lume concurenţială – inclusiv într-o concurenţă acerbă
pentru banul public – circulaţia informaţiei, atragerea interesului, impactul
asupra publicului este vital. Pentru ca Histria, ca şi alte situri arheologice, să
fie mai bine cunoscută de profesionişti şi de potenţiali turişti, informaţia trebuie
să ajungă cât mai bogată, cât mai departe, cât mai repede.
Pe lângă mijloacele clasice de difuzare a informaţiilor, mai lente, mai
scumpe, mai greoaie mijloacele moderne de publicare electronică, inteligent
folosite, pot contribui substanţial la îmbunătăţirea circulaţiei informaţiei.
Institute de cercetare, universităţi, muzee, biblioteci, edituri, centre culturale şi
nenumărate alte categorii de instituţii sunt astăzi dotate cu calculatoare şi
conexiune la Internet. Numărul lor creşte rapid, chiar şi în România. Trebuie
să punem şi noi în această imensă bibliotecă electronică cu acces mondial
rezultatele cercetărilor arheologice din România. Cheltuielile nu sunt mari, dar
efectul imediat şi pe termen lung poate contribui substanţial la recuperarea
deceniilor de izolare şi de necunoaştere. Din această perspectivă strategică
s-a născut proiectul de colaborare dintre Institutul de Memorie Culturală
(CIMEC) şi Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan”, cu sprijinul financiar al
Ministerului Culturii.

2
 Din luna decembrie 1999, cei interesaţi de Histria, de arheologie
greco–romană în general au la dispoziţie pe Internet un sit dedicat cetăţii de
pe malul lacului Sinoe (http://archweb.cimec.ro/web-
histria/1homepage/index.htm). Astfel, cei peste 85 de ani de cercetări
neîntrerupte beneficiază, de acum înainte, de cele mai modern mijloc de
difuzare a rezultatelor. Prezentarea sitului Histria face parte dintr–un proiect
mai larg de publicare pe Internet a celor mai importante situri arheologice din
România, cu scopul de a umple un gol de informaţie, de a pune în valoare, de
a stimula interesul. Puţini au încă acces la Internet în România. De aceea,
pentru consultare locală, pe un calculator neconectat la Internet, dar care are
un cititor de CD-ROM, toată informaţia va fi pusă şi pe disc compact, care va
fi distribuit ca orice publicaţie. Avantajele CD-ROM-ului sunt viteza mai bună
de acces şi portabilitatea: poate fi citit oriunde există un calculator, poate fi
împrumutat, poate fi copiat pe hard disc. Dezavantajul lui major este că
reprezintă o versiune “îngheţată”, incompletă, care nu poate ţine pasul cu
noutăţile adăugate mereu versiunii “active” de pe Internet.
Publicarea electronică a rezultatelor cercetărilor de la Histria, acum
doar începută, introduce într-un circuit ştiinţific mondial date şi imagini de
calitate, accesibile 24 de ore din 24 din orice parte a lumii, de la orice
calculator cu ieşire pe Internet.

Ce cuprinde situl Internet de dedicat Histriei?

Un sit Internet, adică un “loc” pe Internet căruia îi corespunde o adresă

unică1 se mai numeşte impropriu şi “pagină”, deşi poate conţine echivalentul a
multe pagini convenţionale. Este o publicaţie pe suport digital care seamănă
foarte mult cu o publicaţie tradiţională. De altfel, să nu uităm că “a publica”
înseamnă “a face public”, dar noi am îngustat sensul la acela de a face public
în formă tipărită. Nu este de mirare că publicaţiile electronice împrumută

1
Adresa pe Internet, echivalentă unui număr de telefon, dar mai complexă decât acesta, se
numeşte identificator (locator) uniform de resurse (pe scurt, URL = uniform resource locator)
şi descrie locaţia şi modul de acces la resursele informaţionale de pe Internet printr-o sintaxă
standardizată, compusă din mai multe elemente care identifică tipul de serviciu Internet (www
= World Wide Web este cel mai frecvent), numele de domeniu al gazdei, ţara, calea de
acces. Este suficient să dai adresa Internet pentru ca textul tău electronic să fie găsit de
oriunde.

3
structura aparentă şi o serie de termeni specifici tipăriturilor, chiar dacă
aceştia devin mai degrabă metafore: există o pagină de titlu, un cuprins,
capitole şi subcapitole, pagini, planşe şi figuri, note, bibliografie. Doar că
parcurgerea lor se face pe ecran, cu posibilitatea de a le copia pe hard disc
sau de a le lista la imprimantă, pentru o lectură mai comodă. Ce oferă în plus
cartea electronică vom discuta ceva mai departe.
Pagina de titlu şi de cuprins totodată a sitului dedicat Histriei (Fig. 1)
conduce la mai multe capitole:

 Situl arheologic Histria

 Cercetarea la Histria
 Hărţi şi planuri
 Muzeul Histria
 Bibliografie
 Imagini

Cititorul poate opta să le parcurgă în ordine sau poate intra direct în

oricare dintre acestea. Trecerea de la un capitol altul nu impune întoarcerea
de fiecare dată la pagina iniţială de cuprins, acesta fiind disponibil în antetul
fiecărei pagini de capitol. Un simplu clic pe numele capitolului ne aduce pe
ecran prima lui pagină, care poate fi la rândul ei un sumar de subcapitole. De
aici putem intra în subcapitole, pe care le putem parcurge secvenţial sau pe
sărite. Situl conţine o bogăţie de informaţii pentru diverse categorii de cititori.
Prezentarea pe scurt a Histriei, a muzeului şi turul cetăţii prin imagini se
adresează publicului celui mai larg. Rapoartele de cercetare, bibliografia şi
publicaţiile on-line sunt destinate cu precădere specialiştilor. De altfel, nici eu
nu voi prezenta conţinutul celor peste 800 de pagini şi 400 de imagini în
ordinea din cuprins.
Introducerea generală din primul capitol, Situl arheologic Histria este,
desigur, destinată celor care nu ştiu nimic despre Histria şi au nevoie de o
informaţie concisă. Aici pot afla, pe scurt, istoria cetăţii, semnificaţia ei pentru
istoria Antichităţii, principalele etape de cercetare arheologică, o scurtă
cronologie a principalelor etape de viaţă ale oraşului şi un răspuns, însoţit de

4
hărţi generale, la întrebarea: Unde se află Histria? La acest nivel, textul
trebuie să fie simplu, accesibil, concis şi corect. Util atât pentru informare, cât
şi pentru o referinţă tip dicţionar, tocmai bună pentru un ziarist, un student sau
un simplu amator de istorie.
Dacă informaţia i-a stârnit interesul, cititorul poate sări direct a capitolul
de Imagini, pentru a “vedea” cetatea (Fig. 2). Histria 1999 este un tur virtual
al cetăţii, turul clasic pe care îl parcurge de obicei şi turistul la faţa locului,
începând de la Poarta Mare, apoi spre sud, est, nord şi înapoi, într-un circuit
în sensul invers al acelor de ceasornic, care ne conduce prin pieţele, străzile,
cartierele oraşului, pe la principalele monumente – basilici, terme, locuinţe,
temple, fortificaţii. Din nou, cititorul poate urma ordinea sugerată de noi sau
poate intra direct în oricare dintre subcapitole, unde va găsi o suită de imagini
mici (imagini timbru), cu explicaţiile aferente şi cu posibilitatea de a le vedea
mari cât ecranul, printr-un clic pe imaginea-timbru:
 Poarta Mare a cetăţii romane târzii
 Piaţa Mare a cetăţii romane târzii
 Basilica cu pilaştrii
 Turnul Mare
 Basilica "Rhemaxos"
 Cartierul comercial din cetate (tabernae)
 Termele romane I
 Zona de sud-vest a cetăţii romane târzii
 Poarta Mică a cetăţii romane târzii
 Basilica episcopală
 Cartierul Domus
 Latura de sud a incintei romane târzii
 Latura de est a incintei romane târzii
 Zona Sacră
 Zona de nord-est a cetăţii (Turnul A)
 Zona de nord-vest a cetăţii (Turnul B)
 Turnul B
 Turnul C
 Termele romane II

5
 Un capitol de Vederi de ansamblu (noiembrie 1999), luate de la
înălţime, sugerează frumuseţea excepţională a peisajului din zona sitului.
Toate cele peste 140 de imagini color de bună calitate sunt luate într-o
frumoasă zi de noiembrie 1999 de Mircea Angelescu, cu o cameră digitală de
fotografiat Olympus C-2000 Zoom, intrată de curând în dotarea Institutului de
Memorie Culturală.2 Intenţionăm să adăugăm în timp noi imagini, secvenţe de
film video, comentariu sonor şi hărţi interactive, care să sporească
atractivitatea vizitei virtuale şi interesul de a vizita situl real.
Capitolul de imagini mai cuprinde fotografii de arhivă, grupate pe
perioade cronologice, utile repere documentare pentru aspectul sitului de-a
lungul secolului XX. Un prin grupaj de 13 fotografii color, luate de Mihaela
Mănucu-Adameşteanu, datează din 1973:
 Sectorul Domus
 Zona Sacră
 Terme 1
 Peisaje
Un alt grupaj prezintă fotografii aeriene ale Histriei din 1938, 1969 şi 1972, cu
mare valoare documentară. Un capitol este rezervat reconstituirilor virtuale
ale unor monumente. De mare interes este reconstituirea virtuală a Basilicii
episcopale.
Eventual interesat de descoperirile arheologice, cititorul poate poposi la
muzeu (Fig. 3). După o scurtă prezentare introductivă, în care află că muzeul
de la Histria a fost înfiinţat în 1982, în subordinea Muzeului de Istorie
Naţională şi Arheologie din Constanţa, într-o clădire nouă şi că expune piese
de arheologie greacă, romană şi bizantină, provenind din cercetările de la
Histria şi din împrejurimi: amfore, inscripţii, vase ceramice, sticlă, podoabe,
basoreliefuri elenistice şi altele, precum şi programul de vizitare, cititorul poate
urma un tur virtual prin muzeu, prin imagini color ale sălilor şi o listă completă
a exponatelor. Mai mult, descoperirile pot fi selectate pe perioade cronologice
şi pe categorii de piese. Şi aici intenţionăm să adăugăm un comentariu sonor
şi imagini ale principalelor descoperiri.

2
Camera digitală oferă imagini ieftine, rapide şi de foarte bună calitate, excelente atât pentru
a le vedea pe ecran, cât şi pentru tipărit. Imaginile captate sunt transformate direct în fişiere

6
 Istoricul cercetărilor de la Histria este făcut de Alexandru Suceveanu în
capitolul dedicat cercetărilor (Fig. 4), sub titlul:
 85 de ani de cercetări arheologice la Histria. Bilanţ şi perspective
Istoricul cercetărilor (1914 - 1943)
 Istoricul cercetărilor (1949 - 1999)
şi este completat de scurte rapoarte privind săpăturile arheologice făcute în
diverse sectoare ale sitului antic în ultimii 17 ani, în succesiune cronologică,
până la cea mai recentă campanie:
 Rapoarte de cercetare (1983 - 1992)
 Rapoarte de cercetare (1994)
 Rapoarte de cercetare (1995)
 Rapoarte de cercetare (1996)
 Rapoarte de cercetare (1997)
 Rapoarte de cercetare (1998)
Cercetări în 1999
Prezentarea cercetărilor este însoţită de hărţi, pe care sunt marcate
color principalele sectoare de investigaţie. Pe măsură ce rapoartele extinse
sunt redactate, ele vor fi publicate cu toată ilustraţia aferentă. Tot aici îşi vor
găsi locul rapoartele de cercetare multidisciplinară, descoperirile deosebite,
informaţii despre cercetători, instituţii implicate, adică tot ce poate contribui la
o documentare de calitate şi la contacte ştiinţifice.
Cei interesaţi să ştie ce s-a publicat despre Histria vor consulta pagina
de Bibliografie, un capitol în continuă extindere (Fig. 5). Aici sunt
prezentate, în ordine cronologică inversă, începând deci cu cele mai noi,
volumele din Seria Monografică Histria:
 Histria. Rezultatele cercetărilor (Les résultats des fouilles)
 Histria XI. Bolurile elenistice cu decor în relief descoperite
la Histria, de Catrinel Domăneanţu, CIMEC, Bucureşti, 1999-
2000. (CD-ROM)
 Histria X. Ceramica romană de la Histria, sec. I - III, de Al.
Suceveanu, CIMEC, Bucureşti, 1999-2000. (CD-ROM)

de imagini, eliminând astfel tot lanţul costisitor al filmului fotografic, developării şi copierii,
scanării fotografiilor şi procesării.

7
  Histria IX. La sculpture en pierre et en terre cuite, par Maria
Alexandrescu Vianu (în pregătire).
 Histria VIII. Les timbres amphoriques. 2. Sinope (Touiles
timbrées comprises), par Niculae Conovici, Editura
Enciclopedică, Bucureşti, 1998.
 Histria VIII. Les timbres amphoriques. 1. Thasos, par
Alexandru Avram, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1996.
 Histria VII. La zone sacrée, par Petre Alexandrescu et alii (în
pregătire).
 Histria VI. Les thermes romains, par. Al. Suceveanu, Anişoara
Sion, Gh. Poenaru Bordea, Editura Academiei, Bucureşti, 1982.
 Histria V. Ateliers céramiques, par Maria Coja et Pierre
Dupont, Editura Academiei et Éditions du C.N.R.S., Bucureşti,
1979.
 Histria IV. La céramique d'époque archaïque et classique,
VIIe-IVe s., par Petre Alexandrescu, Editura Academiei R.S.R.,
Bucureşti, 1978.
 Histria III. Descoperirile monetare 1914 - 1970, de Constantin
Preda şi H. Nubar, Editura Academiei R.S.R., Bucureşti, 1973.
 Histria. Monografie arheologică, vol. II, Editura Academiei
R.S.R., Bucureşti, 1966.
 Histria. Monografie arheologică, vol. I, Editura Academiei
R.P.R., Bucureşti, 1954.

Cele mai noi volume din serie, Histria X şi Histria XI sunt publicate în
premieră direct în formă electronică, atât pe Internet cât şi pe CD-ROM, în
versiuni integrale în limbile franceză şi română, beneficiind de toate facilităţile
oferite de consultarea interactivă (acces direct la fiecare capitol, trimiteri în
cadrul textului, vizualizare concomitentă a piesei din catalog şi ilustraţiei
acesteia, indici de căutare), dar şi de toate drepturile de autor şi de citare are
oricărei publicaţii. Alte două volume sunt în pregătire pentru publicare
electronică: Histria IX şi Histria VII. Pentru celelalte volume din Seria
monografică Histria, în prima etapă vor putea fi consulate sumarele volumelor

8
şi rezumatele în limbi de circulaţie internaţională. În timp, se poate constitui o
serie electronică completă, eventual actualizată cu rezultatele descoperirilor
mai recente.
Am iniţiat, de asemenea, publicarea electronică integrală a unor lucrări
mai vechi, de mare valoare şi care au ajuns rarităţi bibliografice. Prima din
această serie este Les vases archaïques d'Histria, par Marcelle F.
Lambrino, apărută la Fundaţia Regele Carol I, Bucureşti, 1938.
O bogată bibliografie a Histriei, alcătuită din peste 300 de referinţe
bibliografice (1898-1993) adunate de Mircea Angelescu poate fi consultată
într-o bază de date on-line. Baza de date este în curs de completare şi
reprezintă o resursă documentară flexibilă şi uşor de consultat. Cititorul poate
răsfoi bibliografia sau poate selecta rapid referinţe bibliografice pe autor, pe
subiect sau pe an de apariţie. Rezultatul selecţiei este o listă bibliografică care
răspunde criteriului de căutare.
O altă bază de date este Ceramica grecească descoperită la Histria
- 1770 de descoperiri cu referinţe bibliografice într-o bază de date on-
line.
Informaţiile oferite sunt completate de un capitol de hărţi şi planuri.

Prezentarea Histriei pe Internet s-a realizat într-un timp relativ scurt.

Acesta şi datorită existenţei prealabile a unor materiale pe suport electronic,
dar şi efortului, experienţei şi bunei colaborări între cei care au contribuit la
realizarea paginilor Internet.3 Întreţinerea, actualizarea permanentă şi
completarea informaţiilor vor fi migăloase şi se vor face în timp. Versiuni ale
paginilor în limbile engleză şi franceză asigură o largă difuzare în străinătate.
Sute, poate mii de alte situri arheologice au situri pe Internet. Există cel
puţin trei tipuri de prezentări: rapoarte preliminare ale unor săpături în curs,
prezentări detaliate ale unor situri sau grupuri de situri, colecţii de imagini de
tip turistic, cu puţin text explicativ. Unele sunt situri “oficiale”, create de
instituţii autorizate, altele sunt realizate de organisme turistice şi

3
De la Institutul de Memorie Culturală au contribuit Dan Matei, directorul Institutului
(coordonare generală), Irina Oberländer-Târnoveanu (scenariu şi coordonarea proiectului),
Corina Ioana Borş (pregătire conţinut şi corectură), Cornelia Constantin şi Mihai Dumitrescu
(programare şi grafică), Roberto Lăptică şi Paula Jercan (scanare şi procesare texte şi

9
administrative sau chiar de amatori.4 Ca şi situl Histria, ele pot fi găsite fie prin
intermediul unui motor de căutare, echivalent al cataloagelor de bibliotecă sau
indexurilor de carte5, fie accesând reţelele specializate care indexează
paginile arheologice6, fie aflând adresa exactă. Împreună cu revistele
electronice de arheologie, dicţionarele şi cărţile publicate pe Internet,
cataloagele de bibliotecă, programele de cursuri universitare, inventarele de
colecţii, paginile de muzee, asociaţii profesionale şi institute, expoziţiile
virtuale, programele reuniunilor ştiinţifice din toată lumea, a proiectelor şi
programelor de colaborare internaţională, bazele de date on-line, listele de
discuţii, poşta electronică şi multe altele, biblioteca virtuală Internet este o
resursă informaţională indispensabilă vieţii ştiinţifice contemporane.

Arheologie românească pe Internet: Proiectul ArchTerra

Publicarea electronică a unor informaţii de calitate privind arheologia

românească este susţinută şi printr-un proiect finanţat de Comisia Europeană
în perioada 1999-2000, în cadrul programului Copernicus: Proiectul
ArchTerra. Institutul de Memorie Culturală este partener cu Universitatea din
Groningen - coordonator, Consorţiul lnteruniversitar Lombard pentru
Prelucrare Informatică (CILEA) din Milano, Institutul de Investigaţii Informatice
şi Institutul de Arheologie din Sofia, Muzeul de Arheologie din Poznan .
Proiectul ArchTerra (INCO-977054) este destinat extinderii reţelei de noduri
Web naţionale de informaţii arheologice în Bulgaria, Polonia şi România, cu
scopul de a micşora decalajul de acces la reţele de informaţii dintre vestul şi
estul Europei, de a demonstra beneficiile utilizării Internetului, natura
transnaţională a patrimoniului arheologic european şi interesele comune de
cercetare şi protejare a acestuia. Nodul ArchWeb-RO realizat pe serverul

imagini). De la Institutul de Arheologie au asigurat textele şi imaginile Mircea Angelescu,

Alexandru Suceveanu, Catrinel Domăneanţu.
4
Sara Champion, Archaeology on the World Wide Web: a user’s field-guide, în Antiquity,
Special Review Section, Electronic Archaeology, 1997,
http://intarch.york.ac.uk/antiquity/index.html
5
Motoarele de căutare (search engines) sunt programe care indexează automat aproape tot
ce se publică pe Internet. Accesul la ele este gratuit. Cele mai cunoscute motoare de căutare
sunt Alta Vista, Yahoo, Lycos.
6
Referinţe utile la Bernard Clist, Les moteurs et guides de recherches en archéologie sur
Internet, 1998, http://home.worldnet.fr/clist/Textes/guides.html

10
Institutului de Memorie Culturală (http://www.archweb.cimec.ro) conţine
informaţii despre instituţii implicate în cercetarea şi formarea arheologilor –
institute de cercetare, muzee, universităţi - despre principalele publicaţii
arheologice naţionale şi muzeale, baza de date a rapoartelor de săpături din
perioada 1983 – 1998 (peste 800 de rapoarte), cataloage de expoziţii,
prezentări de colecţii şi situri arheologice, metodologii şi glosare de termeni,
legislaţie românească şi europeană şi multe altele. Informaţia este destinată
arheologilor din ţară şi străinătate, studenţilor şi elevilor, amatorilor de
arheologie, administratorilor de patrimoniu, educatorilor.
ArchWeb-RO este inclus în reţeaua europeană ARGE - Ghidul de
resurse arheologice europene (http://odur.let.rug.nl/arge/), consultată zilnic de
peste 1500 de cititori.

Avantajele specifice Internetului faţă de publicaţiile clasice sunt importante:

 publicare rapidă, la scurt timp de la finalizarea cercetării;

 lungime practic nelimitată a textului;
 imagini bune – fotografii alb–negru şi color, hărţi, planuri, reconstituiri,
desene, secvenţe video şi audio;
 studiile de sinteză pot fi însoţite de baze de date şi de o bună parte din
documentaţia de săpătură;
 publicarea în hipertext şi organizarea ierarhică a textului – capitole,
subcapitole, trimiteri în interiorul textului sau la alte texte, organizarea
şi accesul informaţiei pe nivele, hiperlegături între text şi imagine;
 informaţia este disponibilă oricând, de oriunde în lume;
 posibilitatea cititorului de a parcurge textul navigând neliniar;
 actualizarea informaţiilor se poate face oricând, fără să se mai aştepte
o nouă ediţie, ca la publicaţiile clasice, care vine târziu sau niciodată;
 orice informaţie interesantă poate fi listată pe hârtie, la imprimantă sau
salvată ca fişier pe calculatorul personal;
 citarea se face ca la orice publicaţie clasică, cu respectarea drepturilor
de autor.

11
 Desigur, accesul la informaţia electronică depinde de accesul la
tehnologie, dar acesta este tot mai la îndemână. Mai încet se schimbă
mentalităţile şi obişnuinţele. Cu cât autorul este mai familiarizat cu calculatorul
şi îşi culege şi traduce singur textul, cu atât costurile de publicare electronică
sunt mai mici. Oricum, nu oricine citeşte cu uşurinţă pe ecran, deci o parte a
textului tot la imprimantă se scoate pentru a fi citit. Există încă discuţii privind
stabilitatea siturilor şi teama de utilizare incorectă. Dar în avalanşa de
informaţii ştiinţifice din lumea de azi, exploatarea noilor tehnologii de
comunicare este singura şansă de a te face cunoscut şi auzit.
Fără a înlocui publicaţiile clasice, publicaţiile electronice sunt un mijloc
alternativ de mare viitor. Pentru noi, care avem un asemenea deficit de
cunoaştere de recuperat, inteligent ar fi să promovăm un program strategic
prin care fiecare lucrare ştiinţifică importantă să aibă şi o versiune electronică
pe Internet. O a doua componentă ar trebui să urmărească crearea
sistematică a arhivelor electronice, la noi practic inexistente. Arhivele
electronice sunt un mijloc pe salvare a manuscriselor, textelor pe hârtie
deteriorată, fotografiilor, arhivelor arheologice, bazelor de date şi
inventarelor7.
Gândind la viitor, noi punem acum primele cărămizi. Mai este mult
până la ridicarea construcţiei.

7
Cea mai cunoscută este Archaeology Data Service din Marea Britanie
(http://ads.ahds.ac.uk/)

12