Sunteți pe pagina 1din 9

I.

Consideratii generale

Trăim într-o lume atât de bogată încât venitul global este de peste 31 trilioane dolari pe an.
În această lume, persoanele cu venit mediu, în anumite ţări, câştigă anual peste 40.000 dolari. Dar
în aceeaşi lume, 2,8 miliarde de oameni – mai mult de jumătate din populaţia ţărilor în curs de
dezvoltare – trăiesc cu mai puţin de 700 dolari pe an. Dintre aceştia, 1,2 miliarde câştigă mai
puţin de 1 dolar pe zi.

Ca urmare, 33.000 de copii mor în fiecare zi în ţările în curs de dezvoltare. În aceste ţări, în
fiecare minut, mai mult de o femeie moare la naştere. Sărăcia împiedică peste 100 milioane de
copii, majoritatea fete, să meargă la şcoală.

Problema reducerii acestor nivele de sărăcie, în timp ce populaţia continuă să crească - cu


circa 3 miliarde de oameni în următorii 50 de ani - este enormă.

Banca Mondială acţionează pentru reducerea acestui decalaj şi pentru a transforma resursele
ţărilor bogate în creştere economică pentru ţările sărace. Una dintre cele mai mari surse de
asistenţă în dezvoltare din lume, Banca Mondială, susţine eforturile guvernelor din ţările în curs
de dezvoltare de a construi şcoli şi unităţi sanitare, de a furniza apă şi curent electric, de a lupta
contra bolilor şi de a proteja mediul înconjurător.

Nu o bancă, ci mai degrabă o agenţie specializată.Banca Mondială nu este o "bancă" în


sensul obişnuit al cuvântului. Ea este una dintre agenţiile specializate ale Naţiunilor Unite şi este
formată din 184 de ţări membre. Aceste ţări răspund împreună de modul de finanţare a instituţiei
şi de felul cum sunt cheltuiţi banii. Împreună cu restul comunităţii care se ocupă de dezvoltare,
Banca Mondială îşi concentrează eforturile asupra atingerii Obiectivelor de Dezvoltare ale
Mileniului, stabilite de membrii ONU în 2000 şi care ţintesc spre reducerea de durată a sărăciei.

Grupul Băncii Mondiale este o instituţie formată din alte cinci instituţii financiare
internaţionale, şi anume:

1. banca internationala pentru reconstructie si dezvoltare – IBRD (International Bank


for Reconstruction and Development)

2. corporatia financiara internationala – IFC (International Finance Corporation)


3. asociatia internationala de dezvoltare – IDA (International Development
Association)

4. agentia de garantare multilaterala a investitiilor – MIGA (Multilateral Investment


Guarantee Agency)

5. centrul international de Reglementare a Diferendelor din Domeniul Investitiilor –


ICSID (International Center for Settlement of Investments Disputes).

Fiecare instituţie are un rol distinct în lupta împotriva sărăciei şi îmbunătăţirea condiţiilor
de viaţă pentru populaţia din statele în curs de dezvoltare. Termenul generic de Banca
Mondială se referă în principal la IBRD şi IDA, iar proiectele principale de finanţare se
derulează prin IBRD.

Banca Internationala de Reconstructie si Dezvoltare (BIRD), a fost creata in martie


1946, indeplinind decizia adoptata la Bretton Woods in 1944. BM reuneşte 185 ţări membre,
responsabile de modul în care este finanţată instituţia şi de alocare a fondurilor. Sediul BM este la
Washington D.C., iar preşedintele instituţiei este Robert Zoellick (SUA).

Principalul sau obiectiv in primii ani ai activitatii sale a fost reconstructia tarilor care au
suferit de pe urma razboiului, dar mai incolo, in special din 1961, s-a dedicat exclusiv ajutorarii
pe termen lung a tarilor intarziate. Ofera imprumuturi si ajutoare dezvoltarii tarilor cu venituri
mijlocii si mici. In aceste tari, capitalurile atrase de initiativa privata sunt insuficiente pentru
necesitatile de finantare ale dezvoltarii si capitalurile obtinute de catre guverne obisnuiesc sa fie
atribuite pe criterii politice; de aceea Banca Mondiala se ofera ca un mijloc de finantare
independent care vrea sa completeze si nu sa le substituie pe cele anterioare. BIRD isi obtine
fondurile prin intermediul emisiunilor titlurilor de credit pe pietele financiare internationale, la
dobanzi concurentiale, si incaseaza dobanzi foarte apropiate de cele ale pietei.

Împrumuturile se acordă guvernelor sau instituţiilor publice din ţările în curs de dezvoltare,
cu garanţii guvernamentale. IBRD obţine fondurile în special de pe pieţele financiare
internaţionale. Cu o cotă de solvabilitate maximă (AAA), IBRD emite obligaţiuni şi transmite
clienţilor săi beneficiul dobânzilor mici. Proiectele sunt evaluate de Bancă prin prisma capacităţii
ţării beneficiare de a-şi plăti datoriile.

Tipurile de programe susţinute de IBRD se împart în 2 categorii:


Programe pentru proiecte de infrastructură economică şi socială - destinate
modernizării şi dezvoltării unor sectoare cum ar fi: sectorul energetic, transporturi, agricultură şi
dezvoltare rurală, educaţie, controlul natalităţii, sănătate, alimentaţie. Pentru cointeresarea
aplicării eficiente a programelor BIRD fixează condiţia participării statului beneficiar cu o
anumită cotă (între 10-30%)

Programe de ajustare sectorială, ca element de susţinere a reformei economice,


promovate prin programele de macrostabilizare ale FMI, fiind destinate acoperirii deficitului
extern - împrumuturi pentru ajustarea sectorului privat (Private Sector Adjustment Loan - PSAL)
şi pentru ajustarea sectorului public (Programmatic Adjustment Loan - PAL)

Circa 10.000 de profesionişti în domeniul dezvoltării din aproape fiecare ţară din lume
lucrează la sediul central al Băncii din Washington DC sau în cele 109 birouri aflate în ţările
respective.

Ţările care împrumută de la BIRD dispun de mai mult timp pentru a rambursa împrumutul
decât dacă ar fi împrumutat de la o bancă comercială - între 15 şi 20 de ani cu o perioadă de
graţie între trei şi cinci ani înainte de a începe rambursarea capitalului. Guvernele ţărilor în curs
de dezvoltare împrumută bani pentru programe specifice, inclusiv pentru eforturile de reducere a
sărăciei, oferirea de servicii sociale, protecţia mediului înconjurător şi promovarea creşterii
economice care va îmbunătăţi standardele de viaţă. În anul fiscal 2002, BIRD a oferit
împrumuturi care au totalizat 11,5 miliarde dolari pentru susţinerea a 96 de proiecte în 40 de ţări.

Obţinerea capitalului.BIRD obţine aproape toţi banii de pe pieţele financiare internaţionale


- 23 miliarde dolari în anul fiscal 2002. Cu o cotă de solvabilitate de AAA, BIRD emite
obligaţiuni pentru a obţine fonduri şi apoi transmite clienţilor săi beneficiul dobânzilor mici.
II. Relaţiile României cu Grupul Băncii Mondiale

România este membră a IBRD (din 1972), IFC (din 1990), MIGA (din 1992), ICSID (din
1975). România a devenit membră BIRD (Banca Mondială) în 1972, acceptând Rezoluţia
Consiliului Guvernatorilor nr.280/28.11.1972 care stabileşte termenii şi condiţiile de aderare. În
prezent România deţine 4011 acţiuni din capitalul Băncii, iar valoarea subscripţiei vărsate este de
30,5 mil.USD.

Conform HG nr.34/1997, guvernator pentru România este ministrul Economiei şi


Finanţelor, iar guvernator supleant este viceguvernatorul BNR desemnat în acest sens de către
guvernatorul băncii centrale a României.

Activitatea Grupului Băncii Mondiale în Romania a început în anul 1991 şi cuprinde atât
programe şi proiecte publice, finanţate de către Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi
Dezvoltare prin împrumuturi acordate direct statului, prin Ministerul Finanţelor Publice, cât şi
proiecte private, fără garanţie de stat, prin sprijinul acordat de către Corporaţia Financiară
Internaţională şi Agenţia Multilaterală de Garantare a Investiţiilor.

În cadrul Băncii Mondiale, relaţiile cu ţara noastră sunt coordonate de către


doamna Orsalia Kalantzopoulos (Grecia) care, începând cu 1 ianuarie 2008, a preluat funcţia
de director al Grupului de ţări recent înfiinţat care include Republica Cehă, Estonia, Ungaria,
Letonia, Lituania, Polonia, Republica Slovacă, Slovenia, Bulgaria, România şi Croaţia, reunite în
cadrul Departamentului pentru Europa Centrală şi Tările Baltice.

Instituţia este reprezentată în România prin intermediul Biroului Băncii Mondiale în


România (director de ţară – domnul Benoît Blarel) şi Biroului Corporaţiei Financiare
Internaţionale (director de ţară – doamna Ana-Maria Mihăescu).

Începând cu 1991, Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (IBRD) a


aprobat 55 de operaţiuni finanţate în România, cu un total al angajamentelor de aproximativ 5,24
miliarde USD. IBRD a sprijinit reformele structurale şi privatizarea în România prin
programele PSAL (Împrumut de ajustare structurala a sectorului privat – privatizarea şi
restructurarea băncilor de stat, întreprinderilor de stat şi utilităţilor, atenuarea impactului social al
restructurărilor, dezvoltarea sectorului privat) şi PAL (Împrumut pentru ajustarea sectorului
public – reforma în justiţie, reforma sănătăţii, reforma administraţiei publice, îmbunătăţirea
mecanismelor de elaborare a politicilor, precum şi eficientizarea sistemului de cheltuieli
publice ).

În plus, programele de dezvoltare rurală şi de reducere a sărăciei vizează îmbunătăţirea


infrastructurii rurale, inclusiv sistemele de irigaţii, serviciile sociale şi sistemul de finanţare
rurală, printr-un proces participativ. De asemenea, operaţiile băncii vizează îmbunătăţirea
productivităţii agricole şi forestiere.

România a fost inclusă în grupul pilot al ţărilor participante la initiaţiva Băncii Mondiale
denumită Cadrul general de dezvoltare (Comprehensive Development Framework - CDF),
prin proiectul pilot pentru Valea Jiului, ca reacţie la slaba activitate economică şi sărăcia
accentuată din regiune. Alături de Guvern, autorităţile locale, sectorul privat şi societatea civilă
din regiune, Banca a întreprins servicii de asistenţă analitică şi consiliere, pentru a sprijini
comunitatea locală în dezvoltarea unei strategii pe termen lung prin identificarea cauzelor sărăciei
şi a surselor de competitivitate.

În anul 2008, portofoliul Băncii în România cuprindea 22 de operaţiuni active în valoare


de peste 1,8 miliarde de dolari (în 2007 au fost aprobate proiecte în valoare de 349 mil USD, iar
în 2008 de 138 mil USD).Principalele programe de investiţii în curs cu finanţare IBRD
sunt: Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii transporturilor; Sprijinirea serviciilor
municipale; Reforma sistemului judiciar în România,; Reforma în sectorul sănătăţii; Incluziune
socială; Economia bazată pe cunoaştere; Modernizarea sistemelor de cunoaştere şi informare în
agricultură (MAKIS); Închiderea minelor ineficiente şi refacerea mediului ; Programul regional
“Comunitatea Energetică a Europei de Sud-Est” (în valoare totală de 1 miliard de USD,
incluzând diferite proiecte în derulare în România). Alte proiecte sunt în diferite stadii
premergătoare aprobării, în special în domeniile agriculturii şi mediului. În septembrie 2006,
Banca a lansat, în premieră, la Bursa de Valori Bucureşti, obligaţiuni în monedă naţională, în
valoare de 525 milioane RON.

Corporaţia Financiară Internaţională a aprobat o serie de investiţii în sectorul


comunicaţiilor, infrastructură, industrie sau în sectorul sănătăţii, sprijinind în acelaşi timp
dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, precum şi a sectorului bancar din România.
Activitatea IFC pentru proiecte private, fără garanţie de stat, reprezintă 60% din totalul creditelor
preluate de România de la BM. Cea mai importantă investiţie a IFC în sectorul bancar din
România constă în acordarea unui împrumut în valoare de 75 milioane USD Băncii Comerciale
Române şi participarea la prima fază a privatizării BCR, prin achizitionarea un pachet de 25% din
acţiuni, împreună cu BERD.

În perioada 1991 - 2007, Banca Mondială a acordat României un sprijin financiar în valoare
de 5,6 miliarde USD (5,5 miliarde în împrumuturi şi 100 milioane în granturi), în prezent fiind în
curs de desfăşurare 25 de proiecte, însumând 1 832,6 milioane USD. În cursul anului 2007,
România a primit din partea Băncii 133,1 milioane USD în scopul dezvoltării sectorului agricol şi
a controlului poluării prin utilizarea combinată a fertilizatorilor chimici şi a celor naturali.

Parteneriatul Strategic de ţară pentru perioada 2006-2009 (Country Partnership Strategy)


prevedea un nivel maxim de finanţare cuprins între 450 - 550 milioane USD.

În perioada 2001-2008, Agenţia de Garantare Multilaterala a Investiţiilor a garantat în


România investiţii private de peste 100 milioane USD.

Sprijinul acordat de BIRD s-a concentrat în trei mari direcţii:

• promovarea sectorului privat, ca motor al creşterii economice;

• întărirea unor instituţii din sectorul public şi îmbunătăţirea guvernanţei;

• reducerea sărăciei şi îmbunătăţirea protecţiei sociale.

Analiza şi consultanţa sunt activităţi esenţiale în cadrul contribuţiei Băncii Mondiale la


eforturile de dezvoltare a României. Resursele pe care Banca Mondială le are în domeniul
dezvoltării, cercetării şi al asistenţei tehnice contribuie la identificarea domeniilor prioritare şi la
abordarea dificultăţilor din procesul de dezvoltare.

Perspective

La 13 iunie 2006, Consiliul Directorilor Executivi al Băncii Mondiale a


discutat Parteneriatul Strategic al Băncii Mondiale pentru România pe perioada 2006-2009.
Strategia, elaborată în strânsă colaborare cu Guvernul României, reprezintă un ghid al asistenţei
acordată ţării de către Banca Mondială. Strategia de Asistenţă pentru România pentru perioada
2006 – 2009 prevede, în premieră, un „parteneriat strategic de ţară” între Bancă şi Guvernul
României, stabilind sprijinul acordat de către Banca Mondială României pentru ca aceasta să îşi
atingă obiectivele privind creşterea economica susţinută şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă în
contextul integrării şi armonizării cu Uniunea Europeană. Noua strategie preconizează un
program de împrumuturi în valoare de 450-550 milioane USD pe an, împreună cu activităţi
analitice şi servicii de consultanţă semnificative.
Odată cu aderarea la UE, România a devenit un stat donator în contextul asistenţei pentru
dezvoltare, iar în contextul colaborării cu BM ţara noastră a participat cu suma de 0,6 milioane
EUR în cadrul a două fonduri administrate de către IBRD şi având ca scop combaterea HIV, a
tuberculozei şi a malariei, precum şi accesul la educaţie în statele puţin dezvoltate. De asemenea,
se estimează o creştere a sumelor destinate proiectelor de asistenţă pentru dezvoltare în următorii
ani.

Urmare a dezvoltării economice se preconizează că, în viitorul apropiat (după 2010),


România va trece la o nouă etapă a colaborării sale cu BM (procedura de graduation / graduare ),
moment din care ţara noastră nu va mai putea implementa proiecte ale instituţiei pe teritoriul său,
urmând să rămână continuare membru în calitate de stat donator. Ulterior graduării, România va
rămâne membru cu drepturi depline în cadrul Grupului Băncii Mondiale, dar va dobândi un nou
statut în cadrul comunităţii financiare internaţionale, compatibil cu statutul de membru UE şi de
donator în cadrul politicii internaţionale de cooperare pentru dezvoltare. Banca va continua să
ofere asistenţă tehnica şi analize macroeconomice contra cost , acces la cursurile oferite de
bancă şi posibilitatea prelungirii eligibilităţii pentru operaţiunile IFC.
Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare /BIRD/ ar putea anula
partial sau total unele imprumuturi acordate Romaniei, care au un grad nesatisfacator de
implementare.

Institutia financiara internationala urmeaza sa identifice posibilitatea realocarii sumelor


respective prin instrumentele care pot fi acordate de catre banca, in urma unei analize comune
efectuate, in perioada imediat urmatoare, de Ministerul Finantelor Publice /MFP/ si Banca
Mondiala /BM/, informeaza un comunicat al MFP.
Ministrul Finantelor Publice, Gheorghe Pogea a avut o intalnire de lucru cu Orsalia
Kalantzopoulos, director pentru Europa Centrala, Central - Sudica si Statele Baltice din cadrul
Bancii Mondiale.
Agenda discutiilor a inclus o analiza a portofoliului actual si stabilirea, de comun acord, a
modului de lucru pentru elaborarea Strategiei Parteneriatului de tara (Country Partnership
Strategy - CPS) pentru perioada 2009-2011.
'Referitor la situatia imprumuturilor in derulare, in actualul context economic si financiar,
partile au subliniat importanta optimizarii portofoliului Bancii Internationale pentru Reconstructie
si Dezvoltare (BIRD) pentru Romania, avansand posibilitatea restructurarii unora dintre
imprumuturile existente, pentru care exista probleme in implementarea proiectelor finantate.
Restructurarea are in vedere anularea partiala sau totala a unor imprumuturi care au un grad
nesatisfacator de implementare, urmand sa se identifice posibilitatea realocarii sumelor respective
prin instrumentele care pot fi acordate de catre Banca, urmare a unei analize comune efectuate, in
perioada imediat urmatoare, de Ministerul Finantelor Publice si Banca Mondiala', precizeaza
comunicatul MFP.
'Banca Mondiala a fost un partener permanent pentru Romania in procesul de tranzitie si de
aderare la Uniunea Europeana. Apreciem acest sprijin constant, precum si dorinta Bancii
Mondiale de a redefini parteneriatul cu Romania, in noua calitate de stat membru UE. Ministerul
Finantelor Publice sustine implementarea proiectelor finantate de Banca Internationala pentru
Reconstructie si Dezvoltare (BIRD).
Multumesc echipei Bancii pentru colaborarea cu expertii nostri in identificarea
problemelor si a solutiilor cuprinse in Analiza comuna a portofoliului (Joint Portfolio Review) si
va asigur de toata disponibilitatea mea la dialog', a declarat ministrul Gheorghe Pogea.
In cadrul discutiilor pe marginea Strategiei Parteneriatului de tara, pentru perioada 2009-
2011, ambele parti au agreat ideea unui dialog in vederea stabilirii, de comun acord, a celei mai
potrivite variante de continuare a colaborarii.
Bibliografie

1.http://www.eumed.net/ecorom/XVI.%20Organisme%20economice
%20internationale/2%20grupul_bancii_mondiale.htm
2. http://www.bnro.ro/Relatia-cu-Banca-Internationala-pentru-Reconstructie-si-Dezvoltare-
(BIRD)-1448.aspx
3. http://www.capitalul.ro/finante-banci/bird-ar-putea-anula-unele-imprumuturi-acordate-
romaniei.html
4. http://www.mae.ro/index.php?unde=doc&id=5066