Sunteți pe pagina 1din 2

Dacia literara

Perioada pasoptista (1830-1860) este strans legata de revolutia anului 1848.


Pasoptismul a fost un curent cultural-literar, exprimand o aspiratie colectiva: modernizarea societatii
romanest , independenta politica, libertatea nationala, unirea provinciilor romane, sunt obictivele social-
politice ale acestui current.
Pasoptismul literar coincide cu inceputul romanstismului romanesc. Scriitorii pasoptisti provin din
clasele de sus, sunt educati in Apus, mai ales in Franta si devin prmotorii renasterii nationale prin implicarea
activa in viata politica, dar si prin mesajul operelor literare. Afrmarea unei generatii de scriitori, gazetari,
istorici si oameni politici, numita de posteritate generatia pasoptista, marcheaza inceputul literaturii noastre
moderne.
Scriitorii importanti ai epocii, Vasile Alecsandri,Mihail Kogalniceanu, Nicolae Balcescu, D. Bolintineanu,
Alecu Russo, Ion Ghica sunt in primul rand luptatori pentru crearea unei constiinte nationale in randul maselor
largi de oameni si in al doilea rand autori de beletristica.
Marele eveniment publicistic al anului 1840 este aparitia, la Iasi, a revistei “Dacia literara”,sub redactia lui
Mihail Kogalniceanu, in colaborare cu Costache Negruzzi si Vasile Alecsandri.
Desi cenzura a suspendat revista dupa trei numere,programul enuntat in paginile ei a corespuns aspiratiilor
momentului si a constituit linia directoare pentru evolutia literaturii romane.
Mentor al generatiei pasoptiste, ingeneral, si al revistei, in special, Mihail Kogalniceanu publica in primul
numar articol-program intitulat “Introductie” , consideart manifestul literar al romantismului romanesc.
Aricolul debuteaza cu un omagiu adus initiatorilor presei romanesti, Ion Heliade-Radulescu si Gheorghe
Asachi, pentru eforturile lor de a “pastra focul luminator” al natiei si continua cu exprimarea intentiei de a le duce
mai departe opera, evitandu-le erorile. Revista isi propune, dupa cum o arata si titlul ei simbolic, sa se adreseze
locuitorilor din toate provinciile in care se vorbeste limba romana si sa devina un repertoriu general al literaturii
romanesti”…o foaie care, parasind politica, s-ar indeletnici numai cu literatura nationala…”, “…ar fi numai o foaie
romaneasca si prin urmare s-ar indeletnici numai cu productiile romanesti, fie din orice parte a Daciei, numai sa fie
bine…”
1. Marele merit al revistei consta in promovarea sustinuta a directivei nationale si populare in literatura.
Daca predecesorii incurajeasera creatiile orginale si traducerile, “Dacia literara” afirma ca originalitatea este
“insusirea cea mai pretioasa a unei literaturi” si descurajeazaimitatiile, care “omoara in noi duhul national”.
Kogalniceanu afirma “traductiile nu fac o literatura” atragand atentia asupra “maniei primejdioase” de a
imita, fara discernamant, literatura occidentala.
2. Un alt programatic precizeaza ca revista va lupta pentru constituirea unei limbi si a unei literaturi
comune tuturor romanilor “telul nostru este realizarea dorintei ca romanii sa aiba o limba si o literatura comuna
pentru toti”.
3. Revista va avea in vedere instaurarea spiritului critic in literatura romana pe principul estetic “Critica
noastra va fi nepartinitoare; vom critica cartea, iar nu persoana”.
4. Promovarea unei literaturi originale, prin indicarea unor surse de inspiratie in conformitate cu specificul
national si cu estetica romantica: istoria, natura si folclorul: “Istoria noastra are destule fapte eroice, frumoasele
noastre tari sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitoresti si de poetice pentru ca sa putem gasi si la
noi sugeturi de scris…”
Pentru a sustine toate dezideratele, revista avea patru sectiuni: prima prezenta compunerile originale ale
redactorilor, a doua reproducea articole semnificative din presa romaneasca, a treia se ocupa de critica noutatilor
editoriale, iar a patra publica note informative cu caracter literar si stiintific.
Literatura romantica pasoptista va avea trasaturi specifice, ceea ce ii asigura originalitatea in cadrul
curentului european(romanstism)
O prima trasatura este autohtonismul, procuparea scriitorlor fiind intoarcerea la oroginile uitate, latine,
motivul etnogenezei( Alecu Russo -“ Cautarea Romaniei”; Gr. Alexandrescu –“Umbra lui Mircea la Cozia”;
Andrei Muresean-“Un rasunet”) sau interesul pentru trecutul istoric cu motivul ruinelor, al mormintelor ( Dimitrie
Bolintineanu-“Legende isorice”; V. Alecsandri-“Dumbrava rosie”) dar si valorificarea folclorului ( V. Alecsandri –
legende, balade, doine; I.H.Radulescu –“Zburatorul”).
Alta trasatura a pasoptismului este militantismul: prin literatura se poate influenta sufletul si constiinta
poporului in lupta pentru realizarea idealurilor sociale si nationale ( Vasile Alecsandri- “Desteptarea
Romaniei”;”Ostasii nostri”, Gr. Alexandresu- “anul 1840”; Cezar Bolliac-”Clacasul”).
O ultima trasatura ar fi coexistenta mai multor curente : elemente clasice, romantice, realiste se intalnesc in
creatiile pasoptistilor si chiar in aceeasi opera a unui scriitor .
De exemplu “Pastelurile” lui Alecsandri apartin clasicismului prin rafinament, echilibru si gravitate, dar
contin elemente romantice, avand in vedere tema poeziilor, natura si melancolia ce transpare din unele versuri sau
comediile scriitorului prin atitudinea critica a autorului, apartin realismului (“Chirita la Iasi”, “Chirita in
provincie”).