lnuaki, reptilianul din mine

Cartea a doua
itrtllrcltttii cLr Davicl' copiItrI l-Lttlritllitol'' r'ctli1
t'lc ltlatlcta lnita" pasirll
tlc
intr-o tlot-tit itlcrtt'sitttlc itl trcctttttl'
De la Zamolxe spre noua eri
1-)r.r.'n,ut ;i r rif tirLrl
-l-crr'^i' Pc pilrcltrsul lcctLrIil sLllltclll

irrr-r"ti cLr rlrliicstric intr-lttl

trccLlt llccLllloscLlt al Pittllitrl-
Aryana Havah
Dacici) cit si
i,-,1',,i tin pcrioacla Atlanticlci. EgiptLrltri ;i
iu r irrorLrl llttllit'tos al r-rrlraliititii'
asl]cctc
C'artca ist llropLrllc sa l[tl-tltrcascit ttlrclc
antcr-ior si r inc tolitdirtir cit ittlirl'-
1-tr.czcnlalc iu r tilLrn-rLrl cafc
ittarii rlc uitirtra or.li rclcritoarc la translit|ntitrrlc llrllt
tfccc \()cictlttca actLtallt'
volitr.onrtI
I)Lrpli citirca Iucrllrii" clirlcolo clc tlrcst-iLtl
lilcitrttltclt)1.\()lllt|\Clt:tll.})fizl-tslietltlslltliittlci]tsLtllr--tttl
tllitt
,'rort'r' a tilst lttitl: clc ccr a tllitll tllai llrolirrlcl ;i
lunrpltt. citl'c llc llrcc sa tlc clorilll ca
irlccpitrtl clc astirzi sa
tlcr ctti ttl Oatlrctl i..
q:
'+fu,,
I
';n
.'
wi ,,'

i" d{
,' rr_.l,il , 1,
i
,I ;11 i,;
i{1,, I
.' :'t n
,.i'"{
!,,\u^t ,''u'
i : ".r!t , #t' l!
l

;i'l l
;id: '
,wd
.fl

er )
\,/)
Edilura
ffil\nil\lililtllfifl[
,l :
I
Orfeu 2000
E
G
E
;

Coperta:
On the carniv4l,wavesin gold de ANNARAVLIUC
Motto

Scoate-li masca de pe fa;d, egti doar tu cu tine insuli;

tnchide ochii spre a nu vedea, uitd ceea ce te-au tnvdlat
alltt,
anuleazd-li ego-ul Si cufundd-te tn abisul din interiorul
tdu.
Acolo stai mut Si surd Si crede cu toatd tdria tn cee! c:
Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Rominiei
HAVAH, ARYANA stmlt;
deschide-li sufletul pentru cafloarea Adevdrului sd poatd
Inuaki, reptilianul din mine : de la Zamolxe spre noua
erl / Aryana Havah. - Bucuregti : Orfeu 2000,2009 tnflori tn inima ta.
ISBN 97 8-97 3-t986-09-8 Numai aSa vei deveni OM.

159.96r

@ Editura Orfeu 2000, Bucureqti

ISBN 978 -973 - 1986 _ 09 _8

Tipografia
sHrK & $TEFZN
Strada Nicolae Drdgan nr. 10
Sector 5, Bucureqti-RomAnia
;

Este inutil sd vd povestesc incd o datd despre David.

El a devenit cunoscut gi indrdgit datoritd puritdfii sufletu-
lui sdu qi acuratelei mesajelor sale. Dovadd in acest sens
stau sutele de mesaje primite pe adresa redacfiei. Intere-
sant este faptul cd toati lumea care a venit in contact cu
tematica c6{':ii Inuaki, reptilianul din mine, a reaclionat
pozitiv. Deqi inilial am crezut cd ya fi un subiect contro-
versat, nein{eles, am constatat cu uimire cd feed-backul
primit consta preponderent in solicitarca a noi gi noi
informafii qi nicidecum in contestarea celor prezentate.
Acest fapt m-a flcut sd ?mi pun intrebarea dacd nu cumva
noi, locuitorii acestei fdri, am inceput sd ne trezim. Poate
Divinitatea, printr-un miracol, a reuqit si ne ridice vdlul
gros al ignoranfei qi sd ne facd intr-un mod numai de Ea
qtiut, sd ne conqtientizdm gi sd ne regSsim sufletul qi inte-
gritatea nalionald.
Dialogul redat in aceastd carte qi pe care l-am purtat
pe parcursul celor cAtorva intdlniri pe care le-am avut cu
aceastd fiin![ de lumin6, l-am structurat in trei pdr,ti, cu
* intenlia de a comasa informafiile sub forma unor capitole.
t
&,
p David mi-a spus sd vd transmit urmdtorul mesaj gi vi-l
li
I redau exact aqa cum mi-a fost transmis:
<Noi oamenii am fost invdtali sd cdutdm Adevdrul in
gurile celor din jurul nostru, sd il cdutdm pe Dumnezeu in
cer, sd spunem cd suntem oameni qi cd suntem supuqi
gregelilor, sd facem rdu qi apoi sd cerem iertare gi sd ne
punem m[gti pe fa!d, spre a pldcea celorlalli. Acum
aceste invd{dturi trebuie sd dispar6. Adevdrul se afl[ in
noi, la fel ca gi Dumnezeu, suntem oameni, dar suntem
ldsali spre a fi desdvArqifi; trebuie sd facem bine, pentru
!
De la Zamolxe Ia noua erd. g

ca binele sd se intoarcd inspre noi qi trebuie

sd devenim
noi ingine, pentru a deveni .ii .. am fost.
Nimeni, nici eu
gi nici allii asemeni mie nu trebuiesc ascultali
Cuvintele trebuie sd treacd prin suflet gi
orbegte.
nu prin mirrt",
I
cdci in inimd se afla Locul Sfhnt al Adevdrutrli.
a.oto
mintea nu are acces gi nici o altd minte Aryana: Bund David.
nu poate ajunge.
Aga cd vd, zic voui ascultali cu sufletul, inleteglfi "cu David: $tiam cd ai sd md contactezi. Am visat asta qi
inima qi traifl in Divinitate.> apoi l-am intrebat pe Aghton dacd este adevdrat, iar el
mi-a rdspuns cd da, cdci avem ceva important de discutat.
A: Adevdrul este cd editorul meu, care a primit mesaje
de la diverse persoane, a venit cu ideea. Ba chiar a verificat
cu ajutorul unui prieten ce posedb, capacitdli deosebite,
necesitatea contactdrii tale qi s-a dovedit a fr reald. Aqa cd
nu pot spune cI este meritul meu. Eu rdmdsesem la ideea
cd ne vom revedea dup62012.
D: Da, dar totul este in continud miqcare gi expansiune
qi toate se pot schimba sau modifica. Credeam cd ai
infeles acest aspect! Dacd ar fi sd md intrebi acum, !i-ag
spune ci aceasta este ultima noastrd intrevedere, dar cine
poate gti exact...
A: Ar fi trebuit sd inleleg multe, dar de... natura umand.
Vreau doar sd ili spun cd Inuaki a avut succes. in sensul
cd a fost citita de foarte multd lume qi culmea, spun asta
in sens pozitiv, insd cu uimire, cd a fost infeleasd qi
receplionatd in adevdratul ei sens.
D: Era gi normal. Sunt informalii reale qi corecte qi de
aceea ele penetreazE logica qi rafiunea gi ajung la suflet.
Iar sufletul omului nu poate fi amdgit sau pdcdlit cu vorbe.
El gtie Adevdrul. Dacd am reuqi sd ascultim doar de
suflet atunci toate faptele noastre ar fi ftcute dupd Codul
Legilor Universale qi in concordanld cu Matricea. Asta ar
insemna c[ aici pe Pdmdnt sd poatd fi instalat Raiul.
A: Raiul Biblic?
D: intr-un fel. Raiul este atunci cdnd Omul devine
Dumnezeu qi Dumnezeu devine Om. CAnd toate faptele

+-
 De la Zamolxe la noua erd 10
noastre vor fi ficute in concordanld cu G6ndirea Divind,
cdnd informaliile pe care le vom matenaliza vor fi luate
direct din Matrice qi c6nd toli vom funcfiona la unison,
atunci acest rai se va putea gdsi qi aici pe Terra.
A: $i va veni o astfel de vreme?
D: Mai curAnd decdt crezi qi in ciuda eforturilor pe
care le depun unii de a nu se schimba nimic. Apropo de
rai. La gcoal5 preotul ne-a povestit de cdderea din Rai a
lui Adam qi Eva. Bineinleles cd este doar ca exemplu.
A: Adicd in sens metaforic.
D: Da. De ce crezi cd dintre toate animalele planetei
s-a ales un garpe, adicd o reptild. De ce nu un leu, sau un
elefant, sau o vulpe.
A: Nu m-am gdndit la asta!
D: Pdi vdd cd nimeni nu prea s-a g6ndit la asta! Tocmai
o fiin!6 reptiliand a fost numitd pdcdlitor de suflete.
Strdbunii noqtri au scris acest lucru qi ni l-au transmis aga
cum au putut, spre a fi informali, insd noi nu am inleles
mesajul.
A: Ai folosit cuvdntul Dumnezeu; te refereai la Dum-
nezeu coordonatorul acestui univers gi nu la Dumnezeu
Creatorul.
D: Da. Asta am vrut sd spun.
A: Adica noi trebuie sf, devenim Dumnezei gi nu
Creatori?
D: Ar fi bine sd devenim direct Creatori, dar nu se
poate. Creatorul este Dumnezeul Suprem, Originea,
Absolutul. Noi incd nu putem fi ca el. Noi trebuie sd
devenim Dumnezei. Asta este prima etapd.
A: La care Dumnezelte referi?
D: La coordonatorul universului nostru.
A: $i inuaki sunt Dumnezei sau Creatori?
D: Ei au manifestarea de Dumnezei, dar sunt gi mulli
care au inceput sd capete polonfe,de Creator. Dar asta
Inuak: Reptilianul din mine Cartea a doua 11
este altd disculie.
A: Dar totuqi, nu se pot sdri etape?
D: Nu. Cum vrei sd compui mur;icd dacd nu qtii notele?
A: Exact asta vorbeam deundzi cu un prieten qi mi-a
spus cd poli face orice dac{-intrd in tine o entitate care
posedd anumite capacitdli.
D: $i strddaniata unde este? Meritul tdu? Gdndeqte-te
c5 entitatea care ar trebui sd i{i transmitd acele daruri, a
fost la rdndul ei om gi s-a perfecfionat intr-un anumit
domeniu, adic6, a muncit. Poate a fost chinuit, ndrc;,tlizat,
poate nu a avut familie spre a reuqi sd dob6ndeascd acele
capacitdli. El a depus efort.
A: Existd entitdli care au aceste capacitdli dar care nu
au fost oameni?
D: Nu, cdci ele se capdta in contact cu vibralia pdmAn-
tului, adicd sunt insuqiri pdmAntene. Pentru a pleca cu ele
in Matrice trebuie mai int6i sd le dobdndeqti prin
invdfare. Dacd totugi vine o entitate superioard qi !i le
<imprumutd>, atunci le poli folosi doar temporar qi nu le
poli lua cu tine in Matrice, nu reprezintd strddania ta.
A: Dar sunt oameni care sunt analfabefi qi posedd
anumite daruri, pot face tratamente, pot vorbi in limbi
strdine...
D: Aceste capacitdli le au fie pentru cd au avut acces
la ele in altd via!6 qi se activeazd temporar, fie pentru cd
beneficiazd de sprijinul unor forle superioare in vederea
realizdrii unei misiuni. In acest ultim caz, la plecare nu le
pot lua cu ei in segmentul matricial, deoarece ele nu sunt
ale lor, ci le-au fost date.
A: Sd presupunem cd cineva a fost chirurg ?n ultima
viafd qi acum vrea sd ajungd tot chirurg. Nu iqi poate
. accesa congtient zesttea?
D: Nu. El trebuie sd treacd prin procesul invdfdrii.
Dacd este o entitate evoluatd. va avea asa-zise inclinatii.
 De la Zamolxe la noua erd t2
Dacd nu, el va trebui sd munceasca la fel de mult ca
oricare, ca qi cdnd ar face pentru prima oarA cuno$tin!6 cu
subiectul. Existd insd o diferenfd. Cei care au mai fost
cdndva chirurgi, in oricare din vieli qi gi-au frcut treaba
corect, vor avea o mai mare ddruire in a-qi practica
meseria. Ca gi cum ar avea un har. Ei vor qti instinctiv ce
afec{iune are bolnavul gi cum sd procedeze, insd exem-
plul tdu nu este bun, cdci dacd oamenii ar infelege cI
bolile sunt aten{iondri, dacd ar lua singuri mdsuri, atunci
nu ar trebui sd mai ajungd la chirurgi.
A: Dar totugi pofi beneficia de ajutor dacd ai nevoie?
D: Da. Trebuie doar sd ceri qi sd crezi cd vei primi.
A: Adicd dacd eu m6ine vreau sd operez pe cineva qi
primesc energia unui chirurg o pot face?
D: Teoretic da. Dar aici trebuie sd intervind capacita-
teata de a discerne ceea ce este corect. Dacd tu vroiai sd
ajungi doctor ar fi trebuit sd invefi, sd capeli experienfd,
sd te strdduieqti, sd depui efort. Tu nu ai frcut nimic in
sensul acesta. Ai stat qi ai citit carfi de psihologie, te-ai
plimbat, te-ai uitat la televizor, ai fost in vacanle qi brusc
fi-a venit ideea de a fi chirurg. De ce ai aceastd dorinld?
Tu trebuie sd vezi sub ce form[ !i-a venit ideea. Dacd este
izvordtd din invidie, orgoliu, lene sau orice altd vibralie
materialistd, atunci cu siguranlI nu va veni nici o entitate
sd te ajute.
A: Sa zicem cd sunt pe o insuld pustie qi trebuie sd ajut
un om.
D: Atunci da. in acest caz dacd Matricea considerd cd
omul in cauzdtrebuie ajutat, vei beneficia de sprijin.
A: Dar dacd eu vreau sd devin chirurg, mdrratd doar de
dragostea de oameni qi nu mai am timp, atunci pot primi
acest ajutor?
D: Dacd nu mai ai timp atunci inseamnd cd nu face
parte din misiunea ta. Lasd aceastd meserie in seama
Inuak: Reptilianul din mine Carteq a doua 13
celor ce au pornit deja pe cale. Trebuie sd inlelegi cd
frecdrei entitdli ii corespunde o anume inclinalie. Nu poli
practica odatd toate profesiile de pe Terra. $i in viitor
fiecare va avea locul sdu bine stabilit. Va mai dura ceva
timp pAnd cAnd vom fi cu tolii Dumnezei. Doar atunci
vom fi capabili sd credm orice, oricAnd. Tu crezi cd mie
nu mi-ar fi fost mai uqor sd il rog pe Aghton sd scrie in
locul meu? Asta ar fi insemnat insd sd nu pot scrie decAt
atunci cdnd el eraprezent Aga cd am ales sd invdf. $i eu
am avut nevoie de exerciJiu. Am invdlat sd imi coordonez
mdna, sb imi folosesc ochii qi func{iile creierului. Este
necesard invdfarea. Terra, ca qi celelalte planete, sunt
qcoli. Noi sosim pe ele special pentru a primi leclii qi a
progresa. Nimic nu este ftrd rost. Dacd nu am mai avea
nimic de inv5lat atunci nu ar mai trebui sd sosim la
incarnare.
A: Tu cu ce o sd te ocupi in viitor?
D: Eu vreau sd md ocup cu creqterea plantelor. Ag vrea
sd aduc pe Pdm6nt metoda folositd pe Inua. Poate in acest
fel vom scSpa mai repede de mdncatul fralilor nogtri.
A: Adicd?
D: A animalelor. Nu gtii cAt de rdu ne face consumul
de carne!
A : Din cauza vibraliilor inmagazinate?
D: Da. Gdndeqte-te cdla transplant omul simte qi chiar
?gi insuqegte anumite vibralii. $i la carne este la fel. Ea
conline memoria geneticd a animalului, a trdirilor aces-
tuia. Tu te-ai gdndit vreodatd cdt suferd o pasdre inchisd
gi chinuitd? Ce trdiri are ea in momentul morfii? Dacd
mdcar cei ce le ucid ar vorbi cu ele, le-ar multumi, le-ar
incuraja, ar fi pujin altceva. Tot rdu ar fr, dar nu chiar aga.
Eu stau acum in afara oraqului pi am avut ghinionul si
particip la tdierea porcului bunicilor. Adicd nu am asistat
la tdiere, dar am auzit discu{iile cu cAteva zlle inainte.
 l4 Inuak: Reptilianul din mine Cartea a doua 15
De la Zantolxe la noua era

A: Este o perpetuare a unui obicei strdmoqesc. Vine

Vasi, cdci a$a il chema, era prietenul meu' in fiecare'
zi
vorbeum cu el qi ii duceam mAncare' ii aduceam
de la din vechime.
D: Adicd de vreo 6500 de ani, de cdnd anunnakki s-au
qcoald restul de corn qi ii furam mere din beci' Am
g6ndit sd ne creeze anumite curente esoterice qi religioase
incercat sd vorbesc cu ai mei, sd le explic, ins[ au
r6s de
spre a ne manipula.
mine, aqa cd m-am dus la el qi am inceput sd il incurajez' A: Bine, dar tu mAncai carne cAnd erai la Bucuregti.
sd ii cer iertare. E,ste printre pulinele d{i
cAnd am pl3n1
D: Da, cdci mi-au dat-o de mic, insd nu am cunoscut
qi mi-am spus cd vreau sd fiu din nou pe Inua' Imi trdirea animalului. $tiam cd este ddundtoare carnea, dar
chiar
doream sd mor spre a putea pleca de aici' Am rugat pentru a inlelege exact de ce a trebuit sd ?nvdf leclia. Dar
mi-a
Matricea sd md ajute. Aghton a fost insd cel care a fost urdt. $i acum imi vine sd pldng! Nu mai vreau
explicat cd oamenii trebuiesc convinqi prin fapte
qi
astfel de leclii! Noroc cu doctorul de care 1i-am vorbit,
altfel nu gtiu ce md fbceam. Este un om special. In ultima
""e-ple.Einugtiudecdtceeacele-auldsatinaintaqiilor
qi de aceea fac aceste lucruri' Tot el mi-a promis cd
Vasi
lui incarnare a fost tot medic, insd in altd 1afi. Acolo a
va ajunge intr-un segment mai evoluat qi cd nu va mai licut multe descoperiri. Nu pot sd ili spun c6t de bucuros
trebui sd treacd prin acest gen de experien!6' Asta m-a a fost sd md cunoascS. Chiar a pldns.
liniqtit, insd a apdrut o altd problem[ atunci cdnd ai mei A: Multd lume ar vrea sd te cunoascd.
md'obligau sd ii qi mdnAnc carnea' Tot Aghton m-a D: Md vor cunoagte cdnd va trebui. Deocamdatd mai
salvat, cAci m-a ajutat sd fac pancreatitd qi era
sd mor'
am de luptat cu moqtenirea lSsat[ de primul David. CAnd
Am aj,rns la spital qi am dat de un doctor deosebit care insd va sosi vremea voi putea vorbi tuturor. De altfel cei
ur. u""l.uqi capacitdli ca qi tine' Am stat mult de vorb[
cu
ce vor sd md cunoascd o pot face qi aqa.
el. Chiar m-a recunoscut qi m-a intrebat dacd nu
cumva s-a A: Este insd un domn pe nume I. B., care este foarte
scris o carte despre mine. El le-a spus pdrinJilor
mei cd de ataqat de tine gi care cred cf, ar trebui sd te cunoascd.
acum inainte trebuie sa lin regim' Toatd viafa' $i sd merg D: Spune-i acestui domn cd nu trebuie sd md cunoascd,
din c6nd in cAnd la spital, la control' Asta este un lucru deoarece noi ne qtim deja. Am vorbit deseori. El m-a
qi vom
bun, cdci mi-a spus cd md va interna cAteva zile intrebat diverse lucruri qi eu i-am rdspuns.
vine
mai putea sta de- vorbd. $tii asta cu mAncatul cdrnii A: Tu rdspunzi tuturor celor ce te intreab[?
tot de la anunnakki. D: Nu. in ultima vreme au fost foarte multe intrebdri qi
A: Da, spuneai cd ei consumd doar carne' chipuri care imi veneau in cap. incd nu qtiu cum sd le
D: Tu ce ai simli dacd at veni un anunnakki' care este rdspund tuturor in acelagi timp qi de aceea l-am rugat pe
mult mai puternic ca tine qi 1i-ar lua copilul sd il taie de Aghton s5 o facd in locul meu, mai ales cd uneori sunt
Crdciun?
chiar ocupat, imi fac lecliile sau invd!, dar domnului B.
A: Nu se comPar6' Animalele au fost ldsate spre a
fi i-am vorbit de cdteva ori, mai ales cb ne gtim bine. De
mult timp.
sacrificate.
A: Din altd.vra\d?
D: De cine? Cine a sPus asta?
 De la Zamolxe la noua erd
D: Da. Dar aceste informafii sunt doar pentru el
cAnd va trebui sd afle aceste lucruri le va afla'
A: $tii, el se ocupd cu trezitea congtiinlei dacice' Nu
qtiu dac6 aiauzit de daci.
D: Nu temeinic, insd acum Aghton imi arat6 imagini'
A: Ei au fost strdbunii nogtri. Inilial Rom6nia s-a chemat
Dacia.
D: Lasd-md sf, aflu mai multe informafii sPre a-!i
putea rdspunde.
A: Referitor la hrand, sPui c6 noi ar trebui sd devenim
vesetarieni?
D: Da, vom deveni vegetarieni.
A: Dar sunt multe persoane care nu pot renunla la
carne!
D: Vom renunla la carne in cur6nd' Este programat'
Este o noud stare de congtiin[dla care trebuie sd ajungem
qi cdnd va sosi momentul o vom face cu tofii.
A: $i cei care nu o vor Putea face?
D: To{i cei ce vor rdmdne vor putea face acest lucru,
insd fiecare in timpul lui. Nu trebuie sd fie nimic impus'
O vor face atunci cAnd va trebui qi cAnd vor simli c5
trebuie sd o fac6.
A: $i vom mdnca legume crude?
D: Cum vom vrea. Crude sau preparate, nu conteazd'
Important este ceea ce ne oferd hrana qi nu modul cum o
consumdm. Dar mai este pAn[ atunci!
A: Totuqi carnea aduce un mare aport caloric. E'ste
hrdnitoare. Omul ar trebui sd consume mai multe legume
pentru a suplini diferenfa, iar asta inseamnd cd ar trebui
sd existe mai multe culturi de acest gen qi nu prea v[d
cum.
D: Pdmdntul are suficient spaliu pentru a fi semdnat'
Gdndeqte-te cd in locul pdqunilor pentru animale am
16 Inuak: Reptilianul din mine Cartea q doua 17
$i putea cultiva legume qi fructe. De altfel in curdnd omul
va incepe sd mln6nce din ce in ce mai pufin.
A: $i este bine?
D: Da, cdci restul va fi luat prin hrand energeticd.
A: De unde va veni aceasta hrand energeticd?
D: Direct din Matrice. Dar nu va veni, cdci ea vine
dintotdeauna. Noi nu vrem sd o consumdm qi de aceea
mdncdm foarte multd m6ncare.
A: Pdi dacd nu qtim nimic despre ea!
D: Dar ne-am interesat?
A: Cum putem asimila congtient aceastd hrand ener-
geticd?
D: Atunci cdnd ne este foarte foame sd cerem Matricei
sd ne dea energie sub form[ de hrand. Putem chiar sd ne
imaginam gi ce vom primi, adicd cartofi prajili sau orice
ne place, degi este mai bine sd ludm energia in starea ei
naturalS.
A: $i Matricea ne dd?
D: Ea ne dd orice vrem. Dar nu uita atunci cdnd ceri
de fapt tu trebuie sd 9i mullumeqti ca gi cum deja ai fi
primit. Matricea este bucuroasl sd ne rdspundd, la fel qi
Dumnezeu.
A: Are o aqa de mare importanld hrana noastrd?
D: Conteazd ce introducem in organism, mai ales
pentru evolulia viitoare. Corpul trebuie sd devind mai
ugor gi mai pufin dens. Acest lucru se realizeazd in primul
rAnd prin sihi*bur.u alimentafiei. intdi trebuie sd ince-
pem prin a elimina carnea qi oudle, apoi lactatele gi apoi
hrana preparati. Aceqtia sunt primii paqi.
A: Mai urmeazd. gi allii?
D: Urmeazd, trecerca la hrana lichidd qi apoi elimina-
rea ei totald.
A: Am s[ trdiesc sd vdd gi asta?
D: Sisur! Va fi mai curdnd decdt crezi.
 De la Zamolxe la nouq erd 18
A: Cdnd spui hrand lichidd te referi la ap6?
D: Da, dar qi la sucuri din legume qi fructe. Vom avea
o hurgd perioadd in care vom consuma doar hrand lichidd.
Apa este un element foarte important. Dacd qtim cum sd
o valorificim ea ne poate ridica vibrafia. Anunnakki gtiu
acest lucru gi de aceea apa este cea mai supusd atacurilor
chimice.
A: $i cu copiii, care sunt fani fast-food, ce facem? Ei
nu vor evolua?
D: Ba da, insl ei sunt cei mai bombardafi chimic qi de
aceea au cea mai grea misitrne. Lor li s-a introdus genetic,
de chtre pdrinli dependenta de alimentafia actuald.
A: Cum adic6?
D: Adicd pdrinlii lor au fost supuqi unui anumit pro-
gram alimentar gi acest lucru a fost transmis urmaqilor.
Dacd lucrurile ar fi ldsate aqa, urmdtoarea generafie ar fi
dependentd sutd la sut[ de anumite produse gi obiceiuri
alimentare.
A: Sd infeleg c6lucrurile se vor schimba?
D: Da. La sfhrqitul anului 2010 ai sd vezi cum copiii
igi vor modifica singuri dieta.
A. Aqa, ca prin minune?
D: Ei, cu ajutor de la Matrice! Noi primim o noud
formd de energie qi acest lucru ne face sd percepem altfel
lucrurile. Schimbarea va veni din interior, dar la fiecare
atunci c6nd va fi timpul. S[ gtii insd cd acum este o
perioadd foarte grea. Cei ce ne conduc au intelit gi ampli-
ficat atacurile iar acest lucru ne face sd ne trezim ftcdnd
anumite fapte care gtim c5 nu sunt bune.
A: Adicd?
D: Adic6, chiar dacd tu nu mdn6nci carne, te pofi trezi
cd iti este poftd de cArnafi.
A: $i ce trebuie sd fac?
Inuak: Reptilianul din mine Cartea a doua 19
D: Sd ili pui intrebarea
de unde i1i vine aceastd poftd.
Este a ta sau este indusd. intreabd Matricea dacd este in
reguld sI mdnAnci cArnafi, dacd ifi este benefic 9i daci
dorinfa ta arc corespondent de adevdr la nivelul Matricei.
A: $i toli ar trebui sd facem acest lucru, adici sd ne
schimbdm obiceiurile alimentare?
D: Da, dar dacd vtem. Cum ili spuneam, este ceva ce
vine din interior.
A: Vreau totugi sd ldmurim un alt aspect. Am primit
intreblri ?n acest sens. in prima carte tu ai spus cd noi ne
rugdm unui Dumnezeu pe care l-am mogtenit. Creatorul
este Dumnezeul Suprem.
D: Da.
A: $i nu ar trebui sd ne conectdm direct la Sursd?
D: Ar trebui s5 ne gdndim cd vrem sd ne conect6m la
Creatorul Suprem, insd conectarea se face tot prin
Dumnezeu. Yezi gi aici este o pdcdleald a anunnakkilor.
Ei ne-au indus ideea unui coordonator pe care l-au numit
supremul, special pentru a nu putea trece dincolo de el.
Ei ne-au spus cd el este maximum posibil gi cd in afard de
El nu mai existd nimic. De aceea oamenii cdnd se roagd
se roagd unui Dumnezeu care este frc6torul Cerului 9i a
A: Nu inleleg!
D: Ce vezi cdnd te uili in jos?
D: $i c6nd te uili in sus?
A: Cerul.
D: $i cui te Coordonatorului qi al
pdm6ntului! Adicd te limitezi singur6. Creatorul Suprem,
cel c[ruia ar trebui de fapt sd ne rugdm este Creatorul
Universal Suprem qi Absolut a Tot ceea ce a existat,
 De la Zamolxe la noua erd 20
existd sau va exista. Numai infelegAnd aceste lucruri vom
putea evolua.
A: Dar eu c6nd md rog, md rog la Dumnezeu. Doar
atAta spun.
D: Da, dar la $coald !i-au spus cd el este ftcdtorul
cerului gi al pdmdntului gi tu in mintea ta ai clar acest
lucru.
A: Pe vremea mea nu se discutau astfel de lucruri la
qcoald, dar ca idee, da, vine din copil5rie. De fapt ai
dreptate. Dacd mI intreabd cineva cine este Dumnezeu,
r[spund fbcdtorul cerului gi al plmAntului. Nu gtiu de
unde vine acest rdspuns, dar clar, aqa este.
D: Este ceea ce ne-au bdgat ei in cap. Este un program
ce vine din vechime. Este o pdcdleald.
A: $i trebuie sd md rog unui Dumnezeu/Creator Uni-
versal gi nu Dumnezeului? Cum sd formulez?
D: Nu este vorba ce formulare ci de credintd. Tu
trebuie s[ infelegi cd dincolo de Dumnezeul acesta se afla
ceva mult mai mare, at6t de mare incdt toate universurile
gi toli Dumnezeii fac parte din El. in momentul in care
vei inlelege acest lucru, mintea ta va trece dincolo de
Coordonatorul universului nostru.
A: $i il va ocoli pe acesta?
D: In nici un cazl Ya trece prin El qi de acolo mai
departe cdtre Suprem.
A: Adicd m5 rog, rugdciunea ajunge la Dumnezeu
coordonatorul Terrei qi de acolo este transmisd la Dum-
nezeul Suprem?
D: Cam aga. Dar nu ajunge la Coordonator. Ai spus-o
ca gi cum Dumnezeul Universului nostru ar fi un fel de
pogtag, care dd mesaje mai departe. Este vorba de o stare
vibrafionald. in rugdciune tu te contopeqti cu Coordo-
natorul Universului nostru gi impreund cu El pleci mai
departe cdtre Sursd. Singurd nu ai putea face acest lucru.
Inuak: Reptilianul din mine Cartea a doua 2l
De fapt tu poli accesa Matricea, ai aceste informalii, nu
qtiu de ce te mird aceste lucruri.
A: Pentru cb eu sunt o fire mai pragmaticd gi am
nevoie de dovezi clare, materiale.
D: Energia in acest moment nu poate deveni materie.
O simli ca energie sau nu.
A: Nu la,asta md refeream! Dacd vorbesc cu o entitate,
am pretenlia sd o vadd gi alfii!
D: Dar dacd ea vrea sd fre vdzutd doar de tine? Dacd
are o misiune clara?
A: Nu m-am gdndit. Dar aici este cu dus qi intors, c6ci
irnaginalia ili poate juca feste.
D: Credeam cd ai inleles in sfArqit ce treabd ai, dar se
pare cd m-am inqelat. Oare cAt crezi cd o sd mai dureze?
Nu prea mai este timp de plimbat de colo colo gi amAnat.
A: Apropo de timp, din ce in ce mai mulli oameni simt
cd s-a scurtat timpul. $i eu la fel. Uneori am chiar
senza{ia cd,int?trzh undeva gi nu gtiu unde!
D: int6rzii la intAlnirea cu tine insuli. $i ceilalli la fel.
Este timpul ca fiecare din noi sd igi facd alegerea.
A: Ce alegere? Mi-a mai spus cineva exact acelagi
lucru!
D: Si iqi aleagd calea.
A: Cum?
D: Fiecare sd iqi pund intrebarea dacd vrea sd igi
asume misiunea de a schimba Terra. Dacd vrea acest
lucru, atunci va trebui sd se schimbe mai intdi pe sine.
Asta o va putea face accesdnd congtient fluxul de energie
ce ne este transmis. Acest flux il va ajuta s[ se regleze
energetic Ai intregul lui organism ftzic gi energetic va
incepe sd capete pulsul universului. Acesta este primul
pas. Cdnd va sosi momentul el va putea transmite
impreund cu allii acest puls, planetei gi astfel Terra se va
putea ridica vibralional.

De la Zamolxe la noua erd 22
A: Cum aratd acest puls?
D: in prezent omul are un circuit special al energiei.
Ca un flux care intr[ prin creqtetul capului gi iese prin
talpi. La fel qi Terra. Ea are o energie, ca un circuit care
intrd prin polul nord qi iese prin polul sud, continuu.
Acest lucru se va modifica; Tena, omul qi tot ceea ce
existd pe planetd va incepe sd pulseze.
A: Cum?
D: Ca o inimS! Asta la inceput. Pe urmd vom putea sd ne
activdm congtient qi chiar permanent cAmpul Mer-ka-ba.
Atunci abia vom incepe sd simfim ce inseamnd sd fii cu
adevdrat Om.
A: Este interesantd ideea cu inima. La fetus prima datd
se formeazd inima. Viitorul copil este o inimS!
D: Toate au un rost, cdci aga a fost l6sat sd fie!
A: Cum putem accesa aceastd energie?
D: Spune cd vrei sd o primeqti, cd vrei sd o simli. Cere
acest lucru gi 1i se va da. Dar in momentul in care faci
cererea trebuie sd ai deja convingerea cd ai primit-o.
A: Cum?
D: Sd zicem cd tu vrei sd te transformi. Sd fii mai
bund. Te rogi ca sd te schimbi, dar rugdciunea ta trebuie
sd fie de fapt una de mulfumire. Trebuie sd spui cd
mulfumeqti pentru faptul cd incepdnd din acest moment
ai devenit mai bund. Si simli ca qi cum deja ai fr cdpdtat
aceastd insugire.
A: $i dacd vreau altceva, material, s[ zicem bani.
D: Ol nu inleleg de ce toatd lumea vtea bani! Ar fi
mult mai corect s[ vrea inlelepciune, bundtate, iubire...
A: Din simplul motiv cd banii i1i aduc linigte gi pros-
peritate!
D: Nu este adevdrat. Ili pot aduce qi griji, boal6 qi
supdrare.
iil
I
t r;q
Inuak: Reptilianul din mine Cartea a doua 23
A: Da, dar nu este obligatoriu! Lipsa banilor macind
societatea actuald. Tu nu vezi cd oamenii nu au cu ce iqi
pldti facturile, mAncarea.. .
D: Dacd vrem bani, trebuie sd cerem Matricei acest
lucru. in Matrice existd orice qi oricdt pentru toatd lumea.
A: Dar concret, cum trebuie formulat?
D: intAi trebuie sb intelegem de ce ni se pare ci nu
avem bani. Sd vedem dac[ am ficut vreodatd ceva, dacd
am rdnit pe cineva, dacd am luat banii vreunei persoane,
dacd am spus cd a avea bani este rdu sau orice alte
ginduri asemeni acestora. Dacd constatdm c5 am frcut
vreuna din aceste fapte, atunci trebuie sd ne concentrdm
asupra ei, sd cerem Matricei gi persoanei implicate iertare,
chiar daci aceastd persoani suntem noi gi sd transmitem
forme-gdnd-energie pozitive. Apoi trebuie sd cerem Ma-
tricei banii. Trebuie sI facem acest lucru ca si cum i-am
avea.
A: Cum?
D: Mullumesc Matrice pentru mullimea de bani pe
care o am!
A: $i dacd in portofel am 10 lei?
D: Trebuie sd ili imaginezi cd ai 100.000 de lei.
Trebuie sd te bucuri gi sd mul{umegti fiind convinsd cd in
portofel ai acegti bani! Poti chiar sd te gAndeqti cum sd ii
cheltui sau cum sd ajufi alte persoane.
A: $i ajutd?
D: IncearcS. Numai aqa te pofi convinge. Spre exemplu,
eu cdnd am invSlat sd scriu aveam foarte multe teme.
Doamna ne dddea cdte cinci pagini de litere. in loc si md
gAndesc cd am de scris cinci pagini, mullumeam Matricei
in momentul in care md apucam de treabd pentru faptul
cd am tema aproape gata, c[ am gtiut cum sd o fac qi cd
am invdlat foarte mult datoritd ei. Aqa qi cu banii sau cu
orice vrem. Dar ar fi mult mai bine sf, cerem Matricei si
 De la Zamolxe la noua erd 24
devenim oameni. Cred ci ar fi mai de folos. in noua
energie banii nu ne vor ajuta prea mult!
A: $i cum se va manifesta in plan frzic aceastd noud
energie?
D: Vom deveni altfel.
A: Dar asta nu inseamnd cd ne vom schimba?
D: Ba da.
A: $i asta nu va avea repercusiuni asupra vielii coti-
diene?
D: Dacd tu crezi cd va avea urmdri, atunci aga va
fi.
A: Nu. Concret, dacd un om lucrezi intr-o firmd a
cdrui patron face parte dintr-o organizalie ocultd gi se
schimbd vibrational, nu este dat afard?
D: Ba da. Cu siguranfd, dar cum spuneam trebuie sd
ne alegem calea. Acum, nu mai tdrziu sau mdine. Nu mai
este timp.
A: Bine, qi dacd omul rimdne ftrd serviciu ce va face?
D: Va trebui sd ceard Matricei un loc de muncd nou
unde sd fie apreciat pentru ceea ce face qi ceea ce simte!
A: $i va primi?
D: Sigur, dacd o face corect qi din inim6.
A: Sunt curioasd unde se va angaja o masd mare de
oamenio cu vibralie nou6! Tu ili dai seama cd dacd toli se
schimbd gi conducdtorii rdm6n la fel, va fi lipsi de locuri
de muncd?
D: Nu tofi angajatorii au vibralii negative. Sunt mulli
oameni buni. $i mai este un lucru: cdnd majoritatea va
capdta noua vibrafie, nu va mai fi necesard angajarea!
A: Da, vom trdi din cultivarea pdmdntului!
D: $i din asta gi din multe alte activitdfi corecte qi
conforme cu Codul Legilor.
A: Vreau sd vorbim despre meditalia de duminicb
seara. Se simte ca gi cum ar fi bruiat6.
Inuak: Reptilianul din mine Cartea a doua 25
D: Lumina nu o poate bruia nimeni. Daci cineva simte
acest lucru inseamnd cd este de vin6.
A: Dar qi eu am simlit!
D: $i tu ai intrat in meditalie fdrd sd te descarci de
anumite forme-gdnd-energie. Nu poli accesa o formd
superioard de energie fiind incdrcat negativ. Ceea ce ai
simlit tu era de fapt energia luminii care te linea de-o
parte spre a nu-i agresa pe ceilalli.
A: Este o explicafie, cdci de obicei eu nu simt agre-
siunile. Pe mine nu mb agreseazd. aproape nimic. Poate
sunt neevoluat6.
D: intunericul nu poate agresa lumina, iar dacd aduci
lumina in intuneric atunci acesta dispare qi devine la
r6ndul lui lumind. Tu nu poli fi atacatd in nici un fel de
intuneric. Nu este vorba de evolulie ci de protecfie. Tu ai
in jurul tdu un cdmp de foc care te apdrd.. $i tu pofi fi
simlitd uneori ca qi c6nd ai ataca, dar de fapt cAmpul tdu
te protejeazd de ei qi intr-un fel pe ei de tine.
A: Am cunoscut persoane mult mai avansate spiritual
ca mine care erau agresate. $i c0nd spun agresate, md
refer la reale atacuri psihice qi energetice.
D: Este vina lor. Omul trebuie sd aleagl intre intuneric
qi lumind. Singur hotir[qte de ce parte std. Dacd alege
ambele, atunci el se va gdsi intr-o zon[ asemdndtoare cu
umbra, adicd nici in intuneric, nici in lumind.
A: $i e rlu?
D: Nu este nici rdu, nici bine. Este alegerea lui. Singura
problemi este cd va primi vibralii din trei parfi. Adicd va
fi cdnd in intuneric, cdnd in lumin6, cAnd in zona de
umbrd. Nu va avea un loc stabil.
A: Chiar dac[ este un spirit evoluat?
D: Chiar dacd. Este vorba de liberul lui arbitru. El vrea
sd stea acolo. Nu l-a pus nimeni.
 De la Zamolxe la noua erd 26
A: $i dsta este motivul pentru care simte aceste $ocuri
at6t de puternic?
D: Reline doar un lucru. Asta explici tot: Lumina nu
poate ft atacatd, cdci ea devine foc Ai arde. Lumina nu
poate deveni intuneric.
A: Asta am infeles, este clar.
D: intunericul ins6 poate deveni lumin6. Ca sd ili
explic mai clar, noi am fost linuli in intuneric. Acum lumina
a inceput sd iqi facd simlitd prezen\a qi noi am inceput sI
o vedem. Va mai trece pufin timp gi o vom simli in noi.
Unii chiar au inceput sd o simt6.
A: CAnd spui lumin6, te referi la Dumnezeu?
D: M5 refer la lumind, dar ea este focul lui Dumnezeu
qi va deveni Dumnezeu. Crezi cd dupd ce il vei avea
conqtient in tine pe Dumnezetr, te vei putea gAndi sd te
intorci in intuneric?
A: Dar totugi, oamenii de care i1i vorbeam de ce se
simt agresafi?
D: Pentru cd vor sd aibd qi intuneric qi 1umin6. Le este
bine aga. $i atunci ei suportd ambele vibrafii. Sd gtii ci
este foarte greu s[ trdieqti aqa. Este mult mai uqor s5 fii
intr-una din laturi, nu ai vibralii opuse, nu trebuie sd te
lupli; ili dai seama prin ce stdri contradictorii trece un
suflet care intrd in lumind qi apoi brusc in intuneric?
A: $i nu ii putem ajuta?
D: Este alegerea lor. Noi le putem spune, dar de ieqit
trebuie sd iasd singuri. $i sa qtii cd meditalia de duminicd
seara este pdzitd, de entitdli speciale. Pe ele nu le pdci-
leqte nimeni. Dacd cineva se simte agresat asta inseamnd
cd aceste entitdli il tin la distan!f,. Trebuie sd facd o scurtd
meditalie in care sd se descarce gi apoi sd intre.
A: Aga o sd facem. Sa gtii c5 multe persoane te simt gi
te iubesc.
Inuak: Reptilianul din mine Cartea a doua 27
D: Simt energia, dar ea nu este a mea. $i mie imi este
datd. Este gregit sd crezi cd un om are o asemenea putere.
Dar cum spuneam la intdlnirile de duminicd participd
mulli Lumindtori. Este qi Aghton qi incd trei din ceilalli
inuaki.
A: Chiar, de ei mai gtii ceva?
D: Cu cei trei comunic foarte bine gi clar. Cu restul
doar din cdnd in cAnd.
A: Cine sunt aceqti Lumindtori?
D: Sunt suflete evoluate ce provin din segmentul supe-
rior al Matricii. Sosesc special in fiecare duminicd spre a
ne ajuta.
A: Putem cere sd ii vedem?
D: Da, dar ei sunt energie, vibralie qi sunet. Nu au o
formd aga ca noi.
A: Dar putem cere sd ii percepem?
D: Da. Vor veni cu drag sd ne imbr[liqeze.
A: $i ce ar trebui sd simlim?
D: Ai sd vezi! Nu pot descrie in cuvinte. Este ca gi
c6nd intri intr-o mare de iubire.
A: $i ceilalli inuaki, sunt bine?
D: Da. Unul este mai avansat decdt mine qi invd!
foarte multe lucruri de la el.
A: in ce sens mai avansat?
D: El a inceput deja s[ se relalioneze cu pulsul univer-
sului. Pe el il ajutd mult parinlii. $i noi o sd ajungem tot
acolo, dar mai avem un pic de muncit!
A: Asta inseamnd cd a avut noroc!
D: A fost o reugitd a Matricei, intrucAt programul lui
de sosire pe Terra a fost respectat intocmai.
A: Dar ei vorbesc, dau informalii?
D: Aghton spune cd, da, dar in cercuri restrAnse gi
nimeni nu a avut curajul si pund pe hdrtie ceea ce au
auzit.
 De la Zamolxe la noua erd 2g
A: Nici pdrinfii aceia despre care spuneai cd sunt mai
evoluafi?
D: Ei, to{i trei au o altd misiune gi o cunosc. Ei vor
trebui sd lucreze impreund gi va fi suficient. Nu au nevoie
de ajutor din exterior.
A: Sd infeleg cd tu ai nevoie de noi?
D: Noi tofi avem nevoie unul de celdlalt. La noi este la
fel. Mie mi-e incd dificil deoarece trebuie incd sd lucrez
la anihilarea karmei trupului meu. Abia apoi voi putea sd
fiu pe deplin eu insumi.
A: $i mai ar mult?
D: Mai am exact atat cet este necesar. Nu este nici
mult, nici pulin.
A: Vreau sd te intreb ceva. in ultimul timp am interac-
lionat cu tot felul de persoane, unele chiar foarte evoluate
sau cel pulin aqa i-am simlit eu, care spuneau cd v6d in ei
tot felul de universuri. Ce imi pofi spune despre acest
lucru?
D: Cum adicd vdd universuri in ei?
A: Ei spuneau ceva la modul cd sunt creatori de
universuri.
D: Poli crea universuri doar atunci cAnd ai potenle de
Dumnezeu sau de Creator, iar a crea un univers este un
lucru foarte dificil deoarece trebuie sd il gi coordonezi.
Nu poli crea un univers gi l6sa la intdmplare. Ar fi
energie irositd iar acest lucru nu este permis de Matrice.
D"ar aici explicafia poate fi alta. De ceva timp, cam de
vreo cinci luni, Terra este bombardatd cu o formd de
energie speciald, menitd sd ne ajute sd evoludm. Asta
inseamnd cd tot mai mulli oameni se trezesc gi incep s6
vadd lucruri. Tu !i-ai pus vreodatd intrebarea din ce
suntem frcufi noi, ce ne deosebeqte?
Inuak: Reptilianul din mine Cartea a doua 29
A: Da qi cred cd toate cele gase miliarde de suflete
qi-au pus aceeaqi intrebare.
D: $i ai aflat rdspunsul?
A: Nu. Adici confbrm cu doctrina kabbalei suntem
creafi din elemente qi din Akasha sau Duh Sfhnt. Dar nu
qtiu ce ne deosebegte.
D:Nimic.
A: Cum adicd nimic?
D: Nu ne deosebegte nimic. Totul Noi toli
este Unul.
qi tot ceea ce existd suntem impreund, adicd un tot. Daci
Creatorul ar hot[ri acum intoarcerea noastrd in Matrice,
m[ refer la tot ceea ce existd, Terra, univers, planete,
universuri, totul ar deveni Matrice iar matricea la rdndul
ei este egald.
A: Vrei sd spui omogend?
D: Da. Ea este doar energie. Dacd un scaun, un om sau
un cdlel intr6 in ea gi se unesc, toli se transformd in
acelaqi gen de energie, deci nu existd nici o diferenfd.
A: $i atunci ce face ca scaunul sd fie scaun, c5lelul
cilel qi omul om?
D: Ideea care a stat la baza crealrei. Este ca qi cum ai
lua o bucatd de plastilind qi ai face un scaun, apoi un cdfel
gi apoi un om. Ei sunt din acelagi material, dar aratd
altfel. Dupd care ar trebui sd iei energie qi sd dai via![.
Este foarte simplu.
A: Da. Pdrerea ta.
D: Uite, dacdtai un pom, poli face din el un scaun, un
birou, poli face focul, conteazd ideea care a stat labaza
taierii copacului. Tu alegi ce vei face cu el.
A: Dar lemnul tot lemn rdm6ne!
D: Aici ai dreptate, deoarece atunci cdnd a fost conce-
put a fost creat ca lemn, insd tu ii poli modifica forma
l'rzic6. GAndegte-te cd tu ai avea posibilitatea s5 ai o idee,
sd iei o energie, sb o modelezi gi s6 o transformi intr-un
 De la Zamolxe la noua erd 30
lucru sau o fiin!6. Nu este greu, trebuie doar sd crezi qi sd
vrei ca acest lucru sd se intdmple gi se va intAmpla.
Problema ar apdrea in momentul in care tu !i-ai dori sd
creezi un Tyranosaurus Rex, eu un soare nou, vecinul un
uriag. Ar fi un haos total.
A: $i atunci?
D: Matricea are concepte prestabilite. Asta este motivul
pentru care nu ni se d5 voie sd intervenim in crealie. Noi
nu putem face un univers nou pe care sd il suprapunem
peste cel existent. Noi trebuie si modelSm universul care
ni s-a dat qi in care trdim. Numai aga il putem schimba.
Noi putem modifica doar realitatea in care trdim.
A: Dar sunt oameni care pot indoi linguri. Adici cu
puterea g6ndului transform[ metalul in plastilind qi il
indoaie.
D: Asta da, cici existd conceptul de plastilind. Dar sd
incerce sd transforme metalul intr-un Pterodactyl.
A: Cdndva au existat Pterodactyli. Poate se poate
conecta la imaginea de demult.
D: Au existat, dar nu mai exist5. Conceptul a fost gters
din manifestare. El existd in Matrice dar nu mai poate fi
materializat aici pe Pdm6nt.
A: Am infeles!
D: $i in viitor noi vom putea crea doar ceea ce existd
ca gi concept.
A: Referitor la viitor, din cdte gtiu nu este fix. Il putem
modifica.
D: Da, dar in nigte limite. Uite, noi trebuie sd evoludm
spiritual. Asta este sarcina noastrd acum. Sd spunem cd tu
vrei gi eu vreau gi incd alli un milion. Dac[ planul Crea-
torului este ca Terra sd evolueze qi noi suntem singurii
care acceptdm acest lucru, atunci vom fi singurii care
vom merge mai departe. Restul se vor duce in segmentul
matricial corespondent qi vor primi o altd misiune.
Inuak: Reptilianul din mine Cartea a doua 31
A: De ce nu pot rimdne?
D: Pentru cd numai Creatorul este cel care are dreptul
sd intervind gi sd ia hotdrdri. Noi suntem intr-un fel doar
participanli. Este drept cd suntem intrebali dacd vrem sd
mergem mai departe sau nu, dar dupd reguli stabilite. Nu
de capul nostru!
A: Se spune cd Terra se va schimba...
D: Sigur se va schimba.
A: Nu asta vroiam sd spun! Existd o teorie a catastro-
fismului care spune cd avem la dispozilie mai multe
opliuni de a ajunge la un viitor luminos gi cd una din
aceste opliuni ar fi un cataclism la nivel global, mult mai
amplu dec6t mi-ai povestit tu, dar care totugi poate fi
evitat dac6 ne vom trezi. Asta inseamnd cd avem totugi o
opliune!
D: Opfiunea de a alege calea pe care wem sd o urmdm,
dar nu unde ajungem. Alegem cum sd ajungem acolo.
A: Tu care crezi cd este calea pe care o vom alege?
D: Noi am ales deja calea! Nu conteazd carc este ci
unde duce. Eu nu vreau ca oamenii sd se sperie; mulli nu
pot inlelege aceste lucruri. Dacd le este teamd, atunci vor
genera sentimentul de fricd, iar frica este a anunnakkilor.
Dumnezeu ne iubegte la fel de mult pe to!i. Asta
inseamnd cd are grijd de noi qi ne dd ceea ce crede El cd
este mai bun qi cd ne trebuie.
A: Deci tu spui cd omul nu poate crea universuri.
D: Da. Omul a$a cum este el acum nu poate face asta!
A: $i atunci ce sunt acele universuri interioare pe care
le vdd anumite persoane?
D: Aghton spune cd ceea ce vdd ei de fapt este unirea
lor cu Creatorul Suprem.
A: Pofi fi un pic mai explicit?
D: Da. lmagineazd-li ca interiorul tdu este asemeni
universului. Cd pielea ta este universul qi c5 organele tale
 De la Zamolxe la noua erd 32 Inuak: Reptilianul din mine Cartea a doua 33
sunt planete. Tu egti coordonatorul lor la fel cum qi Dum- D'. Yezi, de aceea oamenii nu pot crea nimic in acest
nezeu este coordonatorul universului nostru. Tu rdspunzi moment. Noi nu trebuie sd ne demonstrdm nimic. Nici
de buna funclionare a lor, de hrana gi energia pe care le-o noud, nici altora. Noi trebuie sd invdtdm sd trdim in Adevdr.
dai, ce s5 faci cu ele, cum sd le ingrijeqti, cum s5 le A: Cum adicd?
vorbeqti. Dacd te concentrezi la Creatorul Suprem, dac6 D: Atunci cAnd triieqti ?n Adevdr tu eqti prima
te uili la crealie prin ochii lui vezi cd El in interior are la persoand care gtie acest lucru. Asta ?nseamnd c6 tu nu te
fel, universuri, sori, planete, oameni... mai minfi pe tine ?nsuti.
A: Este acelaqi lucru? A: Este logic! Totuqi nu vdd legdtura!
D: Da. Exact la fel. Cum spuneam, dacd Matricea ar D: Jie ili place sd te duci la o petrecere la care toti se
absorbi totul, totul ar fi egal. imbat6?
A: Sd inleleg cd noi nu putem crea un univers propriu? A:Nu.
D: Nu. Nu avem voie. Noi putem modifica, anula sau D: Dar te duci.
transforma realitatea universului in care tr[im. Atdt. Doar A: Dacd trebuie!
asta avem voie acum. $tii de ce? D: Nu trebuie. Tu ili spui cd trebuie ca sd ili gdseqti o
A: Nu. scuz5. Te duci pentru cd vrei. Tu te minfi sau nu? Sau de
D: Pentru cd noi credm cu mintea gi nu cu sufletul. fapt te duci, gtiind cd ei se imbatd dar te distreazd si cu
Dacd ceea ce am dori ar fi frcut din dragoste qi iubire, toate astea !i-e rugine sd o recunogti?
dacd, ar fi frcut in concordanfd cu Gdndirea Divina qi A: Dar sunt situafii in care trebuie sd faci compro*
Legile Universale, dacd, acliunile noastre zllnice ar reflecta misuri!
aceste lucruri, adicd in acfiunile noastre s-ar regdsi Dum- D: Au fost. $i au fost acceptate, acum nu mai avem
nezeu, atunci cu sigurantd am avea voie s[ realizdm gi timp.
universuri. Dar gtii de ce? A: $i ce trebuie sd fac?
A: Nu. D: Sa spui fie nu vin pentru c6. vd, imbdtati, fie vin
D: Pentru cd atunci ne-am da seama ci nu avem dacd imi promiteli cd nu veli bea peste mdsurd, iar dacd
nevoie de ele! ili place sd te duci fiindcd te distreazd cum se imbatd
A: Nu infeleg! mdcar recunoaqte-o.
D: Dacd tu ai fi Dumnezeu gi ai gti cd poli face orice, A: $i dacd se supdrd pe mine?
chiar crea un univers, dar cd acest lucru este inutil, cdci D: Dacd se supdrd este problema lor. Tu !i_ai ales
existd deja universuri create care trebuiesc coordonate calea. Ai hotdrAt sd nu te mai minli. Asta este primul pas.
cdtre perfecliune gi cd orice nou univers ar insemna un Urmdtorul ar fi sd nu ii mai rninli pe cei din jur. Adevdiul
consum de energie nenecesar, ai face-o? poate fi spus oricdt de dur ar pdrea.
A: Nu qtiu. Poate cd da, spre a-mi demonstra mie cd A: Dar in unele situafii nu poli spune omului verde in
pot! lat6!
 De la Zamolxe la noua erd 34
D: Nu direct qi dur, dar poli gdsi o form5 de a reda
Adevdrul cu bl6ndele, rdbdare qi iubire. Aici sd qtii un
lucru: existd oameni care se vor supdra indiferent de modul
in care le vei reda un Adevdr. Aceqtia trebuiesc ldsafi in
pace. Ei au calea lor. Principalul este sd nu jigneqti 9i sd
nu faci rdu.
A: Dar dacS qtii cd un om va muri mAine, este bine s[
ii spui direct?
D: Nu. Cdci ar suna foarte urdt. Ca qi cum tu ai fi
superior gi ai avea posibilitatea sd gtii lucruri dintr-o altd
surs6.
A: $i cum ar trebui fbrmulat?
D: Poli verifica de unde ai aceastd informalie qi care
este modul in care acest suflet va pleca. Dacd este datoritd
unei boli, te poli ruga Matricei pentru el 9i ii poli lumina
calea spre a-i face trecerea mai uqoarf,. Dacf, va fi o
moarte bruscd sd zicem in urma unui accident, iar tu qtii
acest lucru, ii poli spune cd ai impresia cd m6ine nu este
bine sd iasd din casd. De el depinde dacd te va asculta.
A: Dar nu intervin in karma lui?
D: Nu. Cdci dacd ai primit mesajul existd posibilitatea
ca tu sd fii insdrcinat s[ il tragi de mdnecd.
A: Foarte complicat! Am vdzut cd toatd lumea, md
refer la cei cu inclinafii esoterice, vorbepte in ultimul timp
de importanfa qi necesitatea implementdrii conceptului de
Adevdr, dar mi se pare destul de dificil, mai ales in
societatea actual6.
D: CAnd trdiegti in Adevdr qtii cumva ce este corect si
faci qi ce este bine sd spui. Cdnd insd aceste atenlionSri
izvordsc din mdndrie sau orgoliu, atunci ele nu au legdturd
cu Adevdrul qi ili fac rdu in primul rAnd 1ie. $i mai este
un lucru lacarc trebuie sd renunt[m!
A: La ce?
Inuak: Reptilianul din mine Cartea a doua 35
D: La agresivitate. Agresivitatea vine de la anunnakki.
Ei ne-au invdlat s5 fim agresivi. Omul nu este frcut sd fie
a$4.
A: Dar sunt oameni care sunt agresivi ftrd motiv!
D: Agresivitatea vine din neqtiinld, nesiguranfd, nein-
lelegere qi este un aspect al urii. Un om legat congtient qi
permanent la Matrice nu poate fi agresiv gi deci nu poate
uri, cdci el simte doar iubire. El cunoaqte Legile pi vede
cd toli suntem Unul gi atunci gtie cd nu poate fi rdu cu el
insugi. De aceea spre a ajunge Creatori trebuie mai int6i
sd ne schimbdm pe noi inqine. Nimeni nu o poate face in
locul nostru.
A: Dar mdcar putem primi explicalii!
D: Explicafiile sunt bune, dar aici este vorba de trdire.
Dacd nu simli tu ce inseamn[ sd fii altfel, nu poli ajunge
la transformare. Totul este formd-gdnd-energie. Tu egti
cel care genereazd aceste stdri gi tu trebuie sd le simfi.
Nimeni nu te poate ajuta.
A: RdmAn totugi la pdrerea mea. Este important sd ai
un sprijin, sd ai unde gdsi explicafii, sd ai pe cine sd
intrebi!
D: Asta datoritd faptului cd omul este obiqnuit ca
ideile altora sd fie cele bune. Este programat sd fie aqa!
Noi am fost invdlali sd acceptdm ideile altora gi sd ni le
insugim ca fiind corecte. De ce trebuie sd cdutdm
Adevdrul in exteriorul nostru c6nd el se afld in interior?
DacS tu auzi la televizor o informafie, sufletul tdu ifi
spune exact dacd este corectd sau nu. Daca tu simfi cd nu
este adevdrat, dar totuqi te uili la explicaliile celor ce au
lansat-o, atunci mintea ta va reugi sd te facd sd vezi
Adevdr in minciund. Dar nu este corect! Sufletul tdu qtia
exact qi !i-a dat rdspunsul. De ce trebuie sd ifi verifici
credinta?

De la Zarn-olxe la noua erd 36
A: M5 gdndesc cd cei care au lansat o idee gtiau mai
mult, sunt mai documentali, dacd eu greqesc?
D: Cei ce lanseazd idei false sunt in general interesali
sd ne lind in adormire, frrd reac{ie. Asta este tot ce vor.
A: Dar de ce?
D: Tu crezi cd ei nu igi dau seama cd lumea a inceput
sd se trezeascd, sd se schimbe? Urmagii anunnakkilor sunt
foarte speriali deoarece nu s-au mai confruntat cu aceste
lucruri. Inaintaqii lor nu le-au l6sat scris nimic depre
transformdrile care vor veni gi de aceea nu gtiu ce si fac6.
Au incercat sd ne bombardeze, dar vdd cd nu prea merge.
A: Cu ce sd ne bombardeze?
D: in primul rdnd au crescut atacurile energetice. in
special acolo unde sunt foarte mulli oameni.
A: $i cum ne atacd. energetic?
D: In principal cu ajutorul acelor obeliscuri de care i1i
vorbeam gi am vdzut cd au instalat gi ceva in spaliu, de
unde transmit acelagi gen de unde, insd sunt mult mai
puternice qi ajung aproape peste tot. $i mai nou ne bom-
a
bardeazd, cu substante chimice aruncate din aer.
1 A: Cum adicd?
D: Am vdzut trecAnd avioane incircate cu anumite
substanfe, pe care le aruncau pe sol.
A: Sunt substante contra ddundtorilor, un fel de insec-
ticid.
D: De unde qtii? Aghton spune cd sunt substanle toxice
gi cd peste tot in lume s-a inceput bombardarea cu acestea.
A: De ce?
D: Aghton spune cd oamenii au inceput sd se schimbe,
sd caute altfel de informafii, de hrand qi din ce in ce mai
mulfi vor spalii nepoluate pentru locuit. Asta nu este bine
pentru cei ce ne conduc, cdci inseamnd c6, din ce in ce
mai mulli se vor trezi, iar ei nu gtiu cum sf, procedeze. De
aceea au avut ideea de a intensifica aceste atacuri, care
l
I
l
I
Inuak: Reptilianul din mine Cartea a doua
37 il
spre norocul nostru nu sunt foarte eficace. Sunt curios sd
i
vdd cu ce idee vor mai veni!
A: Noi ne putem proteja de aceste atacuri energetice? i
D: Da. I
I
A: Cum? I
D: Sd cerem Matricei si ne ridice frecvenfa in aqa
fel incdt sd nu mai putem fi agresafi. Totul
formd-gdnd-energie. Dacd ieqim din tiparul acestor trans- "ri" I
misiuni nu le vom mai simti.
A: Nu putem face acelagi lucru gi cu substanlele
chimice?
D: Ba da, dar momentan este greu, deoarece le inehi-
fim qi ele intrd in noi. Putem cere insd sd le eliminam-aga
cum au tntrat fdrd, a pdstra ceva ?n organism. Este mult I
mai uqor. Noi incd nu avem posibilitatea de a transforma
ceva material de energie negativd in ceva pozitiv.
A: Adicd nu putem transforma clorul inzahdr?
D: Nu. Ii putem modifica gustul spre a deveni dulce qi
tine atAta timp cAt ne gdndim la acest lucru, insA nu ii
putem gterge tiparul. Nu il putem modifica permanent.
Va rdmdne cu proprietdlile clorului, deoarece aga a fost
tiparul care a stat la baza na1terii lui gi nu noi am fost cei
care l-am creat.
A: $i nu existd vreo posibilitate de a anula toate
efectele toxice ale substanlelor pe care suntem obliga{i sd
le consumdm?
D: Ba da. !i-am spus. Trebuie sd ne ridicdm vibratia
corpului. Aga putem face gi avem gi voie, deoarece corpul
cste al nostru. Noi suntem rdspunzdtori de el.
A: D6-mi un exemplu.
D: Dacd eu qtiu cd mdnAnc mAncare care conline sub_
sjanle chimice spun: mullumesc Matrice cd m_ai ajutat sd
climin pe cdi naturale, in totalitate, f6rd, a refine nimic,
Ioate substanlele ddundtoare organismului meu.

De la Zamolxe la noua erd 38
A: Asta este o idee foarte bund, cf,ci aqa am putea
elimina grdsimi sau orice ne este ddundtor.
D: Da. Este vorba doar de programare. Noi trebuie sd
invdldm sd cerem. Universul este oricAnd gata sd ne ajute'
Noi suntem cei ce ne credm obstacole qi facem ca totul sd
fie complicat.
A: Aqa am fost invd{ali!
D: Da Ei oricum ne este mult mai ugor sd ludm ceea ce
ne dau allii decAt sd g6ndim cu capul nostru' Dar din
fericire aceste lucruri se vor schimba.
A: Cam cdnd crezi c[ se vor produce modificdri?
D: Nu vreau sd vorbesc despre aceste lucruri, princi-
palul este c[ ne indreptdm spre o noui lume ?n care vom
invdla cum sd redevenim oameni'
A: Dar vor exista schimbdri geografice, calamitali,
dezastre?
D: Ele vor exista numai in mdsura ?n care oamenii '
nu vor vrea sd se schimbe, atunci Matricea va trebui sd
gdseascd o cale de a-i face sd plece' Numdrul celor ce vor
dori sd nu se schimbe va fi cel care va determina curgerea
evenimentelor.
A: Dar tu cum vezi viitorul imediat?
D: Dacd totul va rdmdne ca acum' dacd nu va interveni
nici o schimbare, atunci s-ar putea ca magnetismul terestru
sd fie intrerupt pentru cdteva zrle'
A: $i ce inseamni acest lucru?
D: inseamnd cd miezul pdm6ntului se va opri' Dacd
acest lucru se va intAmpla atunci magnetismul terestru va
fr zero. Asta va afectatot viul de pe planet6'
A: $i oamenii?
D: in special.
A: Ce repercusiuni ar putea avea lipsa magnetismului
asupra oamenilor?
I I 'f'
I
Inuak: Reptilianul din mine Cartea a doua 39
D: Aghton spune cd omul poate suporta fdrd urmdri 48
de ore de magnetism zero. Dupa aceastd perioadd omul
incepe sd innebuneascS, si devind agresiv. intr-o perioadd
cuprinsd intre 3 gi 15 zile toli locuitorii Terrei ar fi nebuni
gi ar uita absolut totul.
A: intre 3 qi 15 zile? Depinde de fiecare?
D: Da.
A: $i c6t va dura aceastl lipsd de magnetism?
D:Nu qtiu. Dacd se intAmpld, intre 3 gi 15 zile.
A: Existd vreun loc pe Terra unde ne putem refugia qi
in care sd fim apdratl?
D: Nu. DacI se va intAmpla va fi la fel peste tot.
A: Dar miezul PdmAntului din ce este format?
D: Eu il vdd ca fiind o rocd uriaqd. Aceastd rocd are un
inveliq, iar la suprafala acestui invelig ne gdsim noi.
A: Ce se va intAmpla cu roca in momentul in care se
va opri?
D: Dacd se va opri, roca va deveni lichida. Acest lucru
se va putea petrece in decursul a maxim 15 zile. Dacd
devine lichidd, crusta va incepe sd se miqte qi conti-
nentele se vor deplasa. Asta va insemna cd polul sud,
polul nord qi continentele vor fi intr-o altd locafie.
A: Tot timpul spui daci. Sa inleleg cd nu este ceva
cerl?
D: Aga este. Viitorul este deschis. Noi il scriem. Unele
lucruri sunt sigure, altele nu. De noi depinde.
A: $i aceastd modificare a polilor este sigurd?
D: Polii se vor modifica. Acest lucru este sisur. Nu se
gtie insd in cAt timp.
A: Dar avem gi un scenariu optimist?
D: Totul este optimist, cdci ne aqteaptd vremuri noi gi
un pdmdnt nou. Nu este doar o schimbare a polilor cdci
va fi o noud erd cu o noud rasd, cu abilitafl gi capacitili,
ce va fi in stare sd trdiascd intr-o noud stare de constiintd.
 De la Zantolxe la noua erd 40
in concordanld cu Legile Universale qi in armonie cu
Matricea.
A: Este obligatoriu ca inversarea polilor sd dureze
intre 3 qi 15 zile?
D: Nu. Se poate petrece qi in 24 de ore, dar nu putem
hotdri noi asta.
A: $i noi ce ar trebui sd facem?
D: Noi nu putem face nimic, doar sd ne schimbdm in
interiorul nostru. Ce este lf,sat sd se intimple se va intAmpla.
Noi trebuie si fim conectali la inima pdm6ntului, sd avem
aceeagi vibra{ie, aceeaqi energie. Dupd ce vom intra in
aceastd nouf, dimensiune r/om deveni dumnezei. De
aceea vor intra doar cei cu iubire in suf'let.
A: De ce?
D: Dacd suntem creatori $i avem fricd in suflet, vom
crea fric5! $i frica nu este a Matricei ci a anunnakkilor,
iar ei qi trdirile lor nu mai au loc in noua lume.
A: $i cum ne putem racorda la inima pdmdntului?
D: 'frebuie sd ne scl'rimbdm in interior, sd ne centrdm
pe iubire qi recunoqtinld, sd ne unim cu toatd crealia qi sd
ne conectdm la pdmAnt. Sd ii simlim vibralia, sd vorbim
cu el. Terra este o fiin{d vie care qtie exact ce face fiecare
din noi. Dacd ii dai iubire i{i va rdspunde tra fel' Dacd ii
dai distrugere qi urd, urd qi distrugere vei prirni.
A: $i dacd noi incepdnd de ast[zi ii vorn ddrui iubire?
D: Cei ce ii vor dirui iubire vor primi iubire inapoi.
A: Asta inseamnd cd vor fi aPdtalr?
D: Vezi, aici conteazd intenlia. Dacd ii dai iubire cu
gAndul de a nu avea probleme nu cred cd ajutd. iubirea
este o energie purd ce vine din suflet. Este energia Qare a
stat la baza a tot ceea ce existi. CAnd dlruieqti iubire
trebuie si o faci din inim6, fbrd intenfii. Iubirea existd pur
qi simplu. in ea nu se ascunde nimic.
Inuak: Reptilianul din mine Cartea a doua 41
A: $i dacd reuqim sd ne conectim la inima pdmAntului
cLr iubire atunci vom reuqi si schimbdm ceva?
D: Cu siguran!6. Pdmdntul va fi ajutat gi astfel schim-
barea va fi mai uqoard qi mai rapid[. $i aici este vorba tot
tlc energie. Dacd noi ddm vibralie de iubire Terrei,
ruceasta se va transforma in energie purd iar Terra o va
primi sub formd de surplus energetic. Acest lucru va face
ca schimbdrile sd se producd mai rapid qi fbrd dezastre
rnajore. E ca qi cAnd tu impingi o maqinf,. Una este si o
inrpingi singurS, alta dacd, te ajut qi eu gi alta dacd vin
cAliva oameni.
A: Sd inleleg cd dacd. majoritatea oamenilor se trezeqte,
schimbdrile vor fi mai blinde?
D: Schimbdrile vor fr la fel. Vom ajunge tot acolo,
irrsd mult mai repede gi mai ugor.
A: Din cAte vid eu nimeni nu vrea si schimbe nimic!
D: Nu pot spune asta. Aghton spune cd oamenii incep
sd vadd realitatea. Poate cd nu inleleg incd ceea ce vdd,
dar principalul este cd ei cautd rdspunsuri. Dacd ar
inlelege ci Adevdrul se afl[ in ei!
A: Spuneai cd miezul pdmdntului este o rocd. Existd
teorii care suslin cd de fapt in centrul pdmAntului s-ar afla
o cavitate, o lume qi chiar un soare.
D: Eu vdd centrul pdmdntului ca f,rind o rocd uriag6.
Existd intr-adevdr uriaqe canale subterane, dar acestea sunt
altceva.
A: imi poli spune?
D: Da. Unele existd de foarle mult timp, sunt naturale,
altele de cAnd au sosit primii anunnakki, iar altele sunt
construite de cei ce ne conduc in prezent.
A: $i sunt populate?
D: Da. Ele au locuitori. Cele frcute de actualii con-
ducdtori, au fost realizate cu scopul de a se proteja qi
 De la Zamolxe la noua erd 42
ascunde la nevoie, dar ei nu $tiu cA nu le vor fi de folos.
Celelalte au locuitori de pe alte planete.
A: $tie cineva de existenla acestor extratereqtri?
D: Bineinteles. Tot cei ce ne conduc. Ei stau acolo cu
acordul lor.
A: Sunt tot rii?
D: Nu sunt rbi. De altfel nici anunnakki nu sunt rdi,
cdci aga au fost ldsafi sd fie, ei doar sunt. Cei ce se afld in
interiorul pdmAntului sunt fiinle foarte elevate, care ne-au
ajutat de multe ori gi ne vor ajuta gi acum dacd va fi
nevoie. CAnd vom fi pregatili vom putea chiar comunica
cu ei.
A: Asta ?nseamnd cd vor interveni'in caz cd planeta ar
lua-o razna?
D: Vor interveni numai in mdsura in care vor avea
voie sd o fac6. Ei cunosc Legile qi gtiu c6. dacd, nu ne-ar
l6sa sd evoludm ar pldti scump. Cum ifi spuneam sunt
fiin{e evoluate.
A: $i atunci cum de colaboreaz[ cu actualii guver-
nanli?
D: Spre a fi ldsafi sd stea aici. Numai aga ne pot ajuta.
A: Sunt printre cele mai evoluate fiinle din Univers?
D: Nu. Sunt altele mult superioare care ne ajutd gi care"
sunt deja energie, de aceea ele nu au nevoie sd stea ldngd
noi.
A: Ele vin din cAnd in cAnd?
D: Doar cdnd este nevoie.
A: Sunt acele farfurii zburdtoare care apar uneori pe
cer?
D: Fiinlele de care iti vorbeam nu au nevoie de
vehicole spre a se deplasa. Ele sunt energie gi de aceea
pot fi oricdnd, oriunde doresc.
A: Au fost oameni?
Inuak: Reptilianul din mine Cartea a doua 43
D: Oameni sunt doar aici pe pdmAnt. in rest sunt
forme ale creafiei. Fiecare lume are propriul sdu tipar, dar
totul a fost creat de aceeaqi minte. Trebuie sd inlelegi cd
lumile chiar dacd par diferite au aceeaqi formd-g6nd-energie
qi toate au fost scoase din Matrice.
A: imi poli spune de unde vin aceqti extratereqtri ce se
gdsesc pe Terra.
D: Majoritatea vine din zona Sirius. Restul de pe alte
sisteme solare.
A: Cei de pe Sirius au intervenit deseori in evolutia
noastra?
D: Toate fiinfele ce au trecut pe aici au intervenit in
evolulie. $i cei ce sunt ptezed[t 9i cei ce au fost doar in
trecere, totuqi aceqtia de care ili vorbeam ne-au ajutat cel
mai mult. Datoritd lor am ajuns atAt de repede in punctul
in care putem evolua. Fdrd ei ar fi durat mai mult.
A: Ei sunt dugmanii anunnakkilor?
D: in univers nu existd cuv6ntul dugman. Tot ceea ce
exist6, existd pur qi simplu, cu un anume scop. Fiecare
formd de viald are o misiune 9i un rol bine stabilit.
Cuvdntul duqman are un sens doar aici pe PdmAnt qi sunt
convins cd tot ei l-au inventat.
A: Adicd anunnakki?
D: Da.
A: De ce spui asta?
D: Tu cdnd spui dugman, ce ili vine in cap?
A: Cineva care vrea sd imi fac[ un rdu, sd imi ia ceva,
sI md atace...
D: Bine, gAndeqte-te dacd in loc de duqman ar veni un
prieten, o persoand pe care o cunoqti qi la care !ii, atunci
ce ai face?
. A: Un prieten nu ar veni cu intenfii distructive! Dar
d?cd ar ft cazul, ag sta de vorbd, l-aq intreba, i-aq
explica...
 'l
De la Zamolxe la noua erd
44
D: Corect, iar dacd toli am fi prieteni, dacd nu am mai
avea nimic de ?mparfit qi nimic de luat, dac[ totul ar fi la
dispozilia noastrd qi am qti ca putem avea orice, oricdnd
qi in orice cantitate, ar mai exista cuvAntul duqman?
A: Nu, dar asta este o utopie. Trdim intr-o altfel de
realitate.
D: Trdim in realitatea cate ne-a fost impusi qi pe care
am acceptat-o. Este realitatea inaintagilor noqtri; noi am
moptenit-o qi se presupune cd ar trebui s[ o ddm la fel
mai departe.
A: AEa este, dar nu avem ce face. CAnd vor reuqi toli
oamenii sd se schimbe, atunci probabil cd va fi altfel.
D: De ce sd inceapa ceilalli sd se schimbe? De ce nu
intdi noi? Important este sd te schimbi intdi tu, sd ili
modifici credin{ele qi modul de gAndire. DacS fiecare ar
face acest lucru cu sine, ne-am ttezi la un moment dat ci
realitatea in care trdim s-a schimbat.
A: Sd revenim totuqi la schimbdrile care vor avea loc
pe Terra. E,ste sigur cd vor avea loc?
D: Da. Terra qi oamenii se vor schimba. Totul este
programat sd se intAmple.
A: $tim cAnd?
D: PAnd in anul 2013. Dar exact nu ;tiu. Nu cred c6
qtie cineva ziua exactf,.
A: Vor exista catastrofe?
D: Nu vreau s[ le numesc aqa. Sunt schimbdri. Trebuie
s[ le vedem ca pe ceva bun. Terra va renaqte qi odatd cu
ea gi oamenii. De ce sd spui cf, a deveni om, indiferent
cum, este o catastrofb?
A: Pentru cd oamenii s-au invdlat cu un anumit
echilibru, cu o societate, cu o stare de fapt.
D: Oamenii sunt fEcuti sd se invele cu orice. Oamenii
sunt buni, sunt creali din iubire gi de aceea pot aduce
iubire, trebuie si iqi aduci insb aminte cum. Asta este tot.
Inuak; Reptilianul din mine Cartea a doua 45
Ei trebuie sd se dezvefe de obiceiurile anunnakkilor. Ei
ne-au condus de milenii gi tot de milenii ne-au inoculat
gAndirea qi tr5irile lor. Acum a venit momentul sd renun-
tdm la aceste vibralii qi sd revenim la vechea noastrd
stare. Nu este nimic rdu qi nici catastrofal.
A: Asta se aplicd doar in misura in care inlelegi aceste
lucruri, dar cum majoritatea nu este pregf,titf,, nu vdd cum
arn putea transforma o apocalipsi in ceva bun!
D: In primul rdnd prin evitarea folosirii acestor
cuvinte!
A: Care cuvinte?
D: Catastrofb, apocalipsd, distrugere, sfArqitul lumii...
A: Si cum sd sounem?
D: Schimbare, renagtere, nou inceput, transformare, nou
pdmdnt... tu nu inlelegi cd totul este fonnd-gdnd-energie gi
cd importantd este vibralia intenliei, a cuv6ntului qi a
g6ndului! Conteazd cum spui, cum gAndeqti qi ce trdire ai
in momentul in care spui un lucru.
A: Aici cred cd ai dreptate!
D:2012 este anul in care societatea aga cum o qtim noi
astdzi trebuie sd fie inlocuitd. Este punctual terminus.
A: Este vina noastrd?
D: Tu cdnd te uiti la plmAnt ce vezi? il vezi pur, curat.
corect sau din contra, poluat, corupt...
A: Pdi, cam a doua variantd!
D: $i !i-ar conveni sd continue aqa'/
A: Nu. Mi-ag dori sd se schimbe ceva.
D: A.sta se va intAmpla. Este o qansd unicd, intreaga
e rea!ie este cu ochii pe noi.
A: De ce?
D: Pentru cd se incearcd un lucru care nu a mai existat
pAnd acum: trecerea planetei qi a tot ceea ce existd pe ea
intr-o noud dimensiune.
A: Cu totul?
 De la Zarnolxe la noua erd 46
D: Da, ins[ pAnd la a face acest lucru efectiv, planeta
$i tot ceea ce existd pe ea trebuie sd treacd prin modihcdri
vibralionale qi energetice.
A: $i nu se poate face acest lucru dintr-o datd?
D: Nu, cbci totul ar exploda. $i noi, gi planeta. Totul
trebuie fbcut gradual. Aceastd cregtere a inceput cam prin
2003. De aceea oamenii simt ca qi cum ar ayea probleme
de sdndtate.
A: Au crescut intr-adevdr problemele medicale.
D: Aqa vor sd ne pdcdleascd. Toate starile de disconfort,
migrenele, depresiile, crampele se datoreazd acestor cregteri
de frecvenld. La toate acestea se adaugd qi curdlarea
treptatd de chimicale.
A: Cum adicd?
D: Cu cdt frecvenla noastrd creqte, cu at6t organismul
elimini mai uqor gi mai rapid toxicul din noi.
A: Dar este un lucru bun!
D: Ar fi dacd nu am introduce altele, aqa c[ le
elimindm gi le introducem, este chiar mai ddunltor, cdci
corpul se curd!6 gi se intoxicd.
A: $i ce sd facem?
D: Cum ziceam: sd ajutdm procesul de curSlare elimi-
ndnd conqtient tot ceea ce este ddundtor, prin ingerare de
hrand naturald gi prin programdri de dezintoxicare.
A: Da, dar vezi tu, ei continud sd ne bombardeze
chimic. Aproape cd nu existd hrand fErd chimicale, apa
este poluatd, aerul este incircat cu deqeuri...
D: Nu uita cd mintea umand nu cunoagte limite. Totul
este sd vrei, sd ili doreqti cu adevdrat. Noi putem face
minuni!
II
A: Ag dori sd discutim despre daci. Ai aflat despre ei?
D: Da. Aghton mi-a povestit rnulte lucruri.
A: Ce imi poli spune?
D: Erau o rasd nobild. Ei erau urmagii celor ce au fost
prezenli pe Terra ?ncd de la facere. Pe pdmAntul lor s-a
niscut lumea.
A: Ce inlelegi prin rasd nobili?
D: Cei ce au fost aici sunt strdbunii atlanlilor la fel
cum dacii erau urma$ii atlanlilor. Aghton spune sd aveau
altfel de sAnge.
A: De anunnakki?
D: Nu. De alt fel, dar nu se poate spune acum.
A: $i anunnakki au intervenit in decursul timpului,
i-au modificat?
D: Da, dar cu ajutorul altor pdmdnteni qi nu direct.
A: Cum?
D: Peste rasa lor s-au suprapus alte rase.
A: imi poli spune cum ardtau fizic stribunii nogtri?
D: Erau fbarte inalli, aveau pdr blond-roqcat gi ochii
albdstrii, dar nu ca albastrul de acum.
A: Cam ce f-el de albastru?
D: Cumva ca al inuakilor.
A: Adicd spre mov?
D: Cam aqa, dar nu exact la f-el.
A: Erau evoluati?
D: Erau speciali. Erau evoluati, erau buni qi qtiau sd
rnaterializeze iubirea.
A: Cum adic6'/
D: $tiau sd creeze cu iubire qi din iubire. Acest lucru
nu a mai lbst prezent pe Terra de la ei incoace, decdt ca
 'f

De la Zqntolxe la notra erd 48

Inuak: Reptilianul din mine Cartea a doua 49

atribut al unor fiinle singulare gi nu al unor mase de A: Cum?

oameni.
A: Se spune cd a existat un conducdtor pe nume
Zamolxe care erazeu.
D: Era om, dar avea ca manifestare pe Dumnezeu qi
apoi a ajuns Creator.
A: Tu il vezi?
D: Da. Aghton mi-l aratd.
A: Mi-l poli descrie?
D: Il vad ?nalt, cu barbd qi plete de culoare blond-rog-
cat. Poar15 un fel de haine albe qi ceva din bland. Are un
toiag de aur ce se termind in partea de sus cu o sala-
mandrd.
A: Adicd o fiin{a reptiliand?
D: Era o salamandrd, adic[ o entitate pdziroare a focului
sacru, a focului lui Dumnezerr, a luminii. El insuqi era
inconjurat de un c6mp de foc. El era pdstrdtorul limbii
pure. a limbii de aur.
A: Ce este limba pur[?
D: Este limba universald a creafiei, limba sflAntd qi
adevdratd. La inceput pe Terra s-a vorbit aceastd limbd.
Mai vdd cd are pe cap un fel de cerc sub formd de qarpe.
A: Altd reptil6?
D: Ei aveau foarte multe obiecte cu astfel de forme.
A: De ce? La ce le foloseau?
D: Ei qtiau de existenla anunnakkilor. Erau pentru
protec!ie.
A: Se protejau de ei cu obiecte cu formd reptiliand?
D: Da.
A: De ce?
D: Pentru c6 qtiau cd forma anihileazd forma.
A: Poli fi un pic mai exact?
D: Numai cu o formd sau o energie de acelaqi fel, dar
de altd polaritate poli anihila sau anula ceva. Este una din
legile crealiei.
D: Dacd in intuneric aduci lumina, intunericul dispare,
dacd in urd pui iubire, ura se anrhrleazd, dacd in tristefe
aduci bucurie, atunci tristelea nu va mai exista.
A: Dar dacb in iubire aduci urd? Nu se transformd
iubirea?
D: Nu. Niciodatd. Iubirea gi lumina nu pot fi stinse.
A: $i cum poli anihila influenla anunnakkilor?
D: Ddruindu-le iubire gi lumind.
A: $i cum ddruiau iubire strdbunii noqtri anunnakkilor?
Md refer la obiectele de care imi vorbeai.
D: Acele obiecte, sd zicem cercul cu formd de garpe,
cra incdrcat incd de la conceplie, de cdnd era metal ffird
tbrmd, cu ideea de a proteja qi a transforma orice energie
in iubire. In acest mod cei ce il purtau erau apdrali de
orice atacuri. Tot cu ajutorul lor gtiau sd ii recunoascd.
Mai existau qi alte programe, mult mai complexe, insd nu
cste momentul sf, le facem cunoscute.
A: Existd qi cdteva br5!dri, care dateaz[ tot din aceiaqi
perioadd gi care au formb de qarpe. Sunt insd foarte mari
gi parcd frcute pentru oameni de alte dimensiuni.
D: Oamenii de atunci erau mult mai mari decdt noi aqa
ci este normal ca brdtdrile sd fie mari.
A: La vremea respectivd lara noastrd wea aceeagi
climensiune ca acum?
D: Nu. Era foarte mare. Cam de 8 ori mai mare. O
bucatd din ea s-a scufundat qi nu se mai vede.
A: Are legdturd cu Atlantida?
D: Totul are legdturd cu Atlantida. $i noi cei de acum,
numai cd nu mai suntem aceeaqi rasd. SAngele lor a fost
rumestecat cu s6ngele altora.
A: S-a urmdrit acest lucru?
D: Da. S-a fdcut intenfionat. Nu se dorea existenla
rrnei rase xSit de evoluate qi pure. Totuqi noi p[strdm
 q
De la Zamolxe la noua erd 50
multe din aspectele originale. Dacd am vrea am putea sA
ne amintim aceste lucruri. Ele se afld ascunse ad6nc in
ADN-ul nostru.
A: imi poli spune de ce au dispdrut atlanfii ca rasd?
D: Ei nu au dispdrut niciodatd. Sunt gi acum aici. O
mare parte din pdmAntul lor a fost distrus, dar cei ce
trebuiau sd se salveze au qtiut de aceast[ distrugere gi au
plecat in alte pdrli.
A: Din ce cauzd s-a hotdrAt distrugerea unora qi salva-
rea altora?
D: Atlan{ii aveau manifestare de dumnezei, adicd
puteau crea, numai c[ au inceput sd creeze cu mintea gi
nu cu inima qi in detrimentul celorlalli. La toate acestea
s-a addugat gi influenla anunnakkilor, care au reuqit sd ii
invrdjbeasc[.
A: Mai exist[ astdzi linii pure de oameni cu descen-
denld atlant6?
D:Nu. Toli au sAnge amestecat. Acelagi sdnge se gdsegte
in prezent qi in ldrile din nord. Aici au cel mai mare
interes anunnakki. Ei vor s[ opreascl definitiv aceastd
rasd pi prin orice mijloace. Acolo sunt cele mai mari
atacuri energetice. La noi Zamolxe avea sdnge pur la fel
ca gi cei ce au trdit in timpul lui. Dupd aceea au mai
existat linii pure, dar s-au oprit cam pe la anul 1600.
A: De ce?
D: Pentru cd s-a urmdrit stingerea lor. $i ei au fost
plcalili de anunnakki.
A: Zamolxe frcea minuni?
D: Nu fEcea minuni, cdci mulli puteau t-ace ce ldcea el.
El era plstrdtorul Codului Legilor.
A: Ce era Codul Legilor?
D: Era o carte groasd cu foi din metal in care se aflau
scrise Legile Universale. La fel cum exista pe Inua Cris-
talul cu Codul Legilor. in acea carte se gdsea rdspuns la
Inuak: Reptilianul din mine Cartea a doua 5l
orice intrebare. Cine avea o problemd venea gi o consulta.
Zamolxe era pdstrdtorul c6rtii.
A: Avea cunoaqtere?
D: Toli erau a;a.
A: Aga se ndqteau?
D: Ei se ndgteau oameni, dar erau speciali. C6nd copiii
ajungeau tineri erau luali qi trimigi s[ inve{e.
A: $i fetele 9i bdiefii?
D: Da.
A: Ce invdlau?
D: Invdlau cum sd il facd manifest pe Dumnezeul din
ei.
A: $i reuqeau to{i?
D: $coala avea trei trepte. Prima era pentru toatd
lumea, la a doua intrau numai cei care treceau anumite
teste, iar atreia erarezervatd pentru cei care vroiau sd fie
conducdtori sau iniliafi. Pentru cei iniliali mai exista o
treaptd, dar la care foarte pulini au ajuns. Era treapta care
te transforma in Creator.
A: A ajuns cineva Creator?
D: Zamolxe era Creator qi au mai fost c6!iva. Ei nu
sunt cunoscufi inc6, dar in cur6nd se va face o desco-
perire gi vom afla mai multe despre ei. Au fost gi doud
femei. Una a fost sora lui Zamolxe.
A: Zamolxe a avut o sord?
D: Da. Ei aga au venit. Erau pereche. Ei erau Creatori
numai impreund.
A: Pentru a avea energia feminind qi masculind la un
loc?
D: Numai aga poli avea energia perfectd, necesard
Crea!iei.
A: Se spune cd. Zamolxe avea un loc sf6nt, numit
Kogaion, care ar fi de fapt cetatea Sarmisegetusa-Regia.
 q
De la Zamolxe la noua erd 52
Inuak: Reptilianul din mine Cartea a doua
53
D: Cetatea de care vorbegti nu exista in vremea lui
Zamolxe. Ea a fost ftcutd mai terziu. Aghton spune cd de conqtientizare in care poli face iubirea
manifestd. Altfel
aceastd energie te poate distruge.
Kogaionul s-ar afla undeva inzona Sfinxului din Bucegi.
Tot acolo mai exista in acea vreme o cetate, in zona A: Adicd?
cunoscutd astdzi sub numele de Babele. D: Dacd tu nu corespunzi vibrafional po{i
muri. Este
A: Unde anume? ca gi cum ai pune foc intr_o sticld
de plastic. Focul o va
D: Nu avem voie sd gtim exact locul. Este un impor- topi.
tant centru energetic. Acolo se afla qi gcoala de care i1i
vorbeam. A: Existd vreo modalitate de a acc)esa ln prezent
trep-
A: CAt dura aceastd gcoald. tele inifierii zamotxienez
D: Prima treaptd dura atAta cAt trebuia, adicd pdnd Aghton spune cI da, dar c6 nu se potrivegte
,_- ?, la toatl
lumea-
c6nd tdndrul i;i insuqea invdfdtura. A doua dura cam doi
ani, a treia trei, iar treapta apatra dura toatd via[a. A: Adic6 doar anumite persoane o pot face?
A: Cum adicd toatd viala? D: Da.
D: Cel ce era inifiat inv[fa toatd viala. Invdlarea nu se A: Ce calitlfi trebuie sd aibd cei ce vor sI meargd
pe
aceastd cale?
oprea niciodati. El nu era desdvdrqit atAta timp c6t se afla
pe Terra. El se pregdtea sd se desdvArqeascd. D: Aghton spune cd trebuie sd qtie sa tacd gi
sd gtie sd
asculte. Aceastd cunoaqtere este o taind
A: Adicd nu devenea niciodatb Creator? ce ," ,"l"ua
numai celor ce pot trdi in inimd gi nu
D: Era Creator, dar se desdvdrgea doar c6nd se unea cu in rafiune.
Creatorul. A: Adicd trebuie sd fii tAmpit ca sd o primegti?
A: $i Zamolxe in prezent este unit cu Creatorul? D: Trebuie sd pofi iubi cu sufletul gi nu
cu mintea.
D: Da. El este Creator. A: Am putea readuce laviafd.u".urta cunoagtere?
A: Adic6 este Creatorul. D: Da. Avem voie, dar trebuie sd vedem cum
facem gi cui sd o ddm. Mai ineoro
si o
D: Nu. El este Creator. Este unit cu insuqi Creatorul tofi vor avea acces ra
ea.
dar este Creator.
A: SI infeleg cd are o identitate proprie? A: Ai putea sd ne ajufi?
D: Da. D: Aghton spune cd da. Am sd md gAndesc la asta qi
am sd i1i spun.
A: Ce este el astdzi?
D: El este o energie. A: Ar fi bine dacd am putea face chiar cursuri.
A: $i dacd vreau sd il simt, pot cere acest lucru? D: Nu qtiu acum. O sd vedem.
D: Da. Dacd vrei il pofi avea in tine. A: Se spune cd in acele vremuri existau jzvoare
magice, vindecdtoare, ddtdtoare de viatd.
A: $i il voi simli ca pe o energie?
D: Da, cici el este energie, ai grijd insd sd accesezi D: Apa este ddtdtoare de viafi gi acum.
Totul este cum
aceasti energie doar in cazul in care ai ajuns la acel grad o programezi. Ei ave^au apd magicd,
cum ii spui tu,
fiindcd qtiau cum sd o facd magicd.
 'l
De la Zamolxe la noua erd 54
A: in acele vremuri Zamolxe era conducdtorul lor?
D: Era mai mult coordonator. F'xistau mai mulfi coor-
donatori. Era un consiliu format din zece iniliafi. zamolxe
era rdspunzf,tor de ei. Conducdtori erau allii'
A: $i aveau un loc de intrunire, o capitala?
D: bapitala era undeva in zona mdrii, insd cei 11 se
intAlneau intr-un loc secret' Era o peqter6' Tot in zona
Muntelui Sacru.
A: Era pegtera un loc sPecial?
D: $i piqtera qi Muntele Sacru 9i locul inilierii in cea
de-a patra treaptd se aflau in anumite zone cu anumite
propriet[fi. Sunt zone ce au qi in prezent anomalii geo-
magnetice. Acest lucru se poate mdsura'
L: De ce se lineau intrunirile in zone cu anomalii
geomagnetice?
- D: Agthton spune cd in aceste zone omul poate intra in
legdturd cu Creatorul, deoarece se poate desprinde de
pdmAnt qi trup. Ei puteau face acest lucru peste tot' dar
uiri t" uneau direct cu Creatorul' Era ca qi cum Creatorul
cobora prin ei pe Pimint.
A: De ce frceau asta?
D: Pentru ca hot[rArile privind soarta oamenilor qi a
lumii sd fie luate de insdqi Creatorul' Ei nu mai erau
oameni in acele momente.
A: Dar iqi pdstrau individualitatea?
D: Da qi nu. Ei deveneau ei inqigi dupd ce plecau de
acolo.
A: Adicd redeveneau oameni?
D: Nu, redeveneau Dumnezei.
A: S5 infeleg cd in viafa de zi cu zi ei erau Dumnezei?
D: Da. Doar Zamolxe era Creator.
A: Zamolxe cum a murit?
D: El nu a murit' El este energie. La un moment dat
s-a incercat omorArea lui, dar el a inviat. A fost ajutat de
sora lui.
Inuak: Reptilianul din mine Cartea a doua 55
A: Cum?
D: Nu poli omori un Dumnezeu!
A: Bine, dar cum a p[rdsit Terra?
D: El este prezent, nu a pdrdsit Terra niciodat5. Este
aici gi pretutindeni.
A: Inleleg, vroiam sd imi spui, dacd po!i, ce s-a intdmplat
cu el de nu a mai rdmas in continuare vizibil ca qi coor-
donator.
D: El a ajuns la acel grad de conqtiinld incdt i s-a
permis urcarea qi unirea cu Creatorul. El a devenit astfel
co-Creator. El s-a hotirAt sd plece pentru a ne putea fi de
fblos. A fost voinla lui.
A: Deci el a trecut de Dumnezeu coordonatorul
plmAntului?
D: El este qi Dumnezeu, deoarece este Creator.
A: De Burebista imi poli spune ceva?
D: $i el a fost un iniliat. Cunoqtea taina Muntelui
Sacru gi a Codului Legilor. El a fost cel ce a ridicat cetatea
de care vorbeai, Sarmisegetusa Regia.
A: l,ocul pe care este ridicatd cetatea este un loc
special?
D: Da. Sub ea, adAnc, se afld canale subterane sipate
cle primii atlanli, care addpostesc cunoaqterea acestora.
A: Sub ce formd este aceastd cunoagtere?
D: Vdd multe cirli din metal. Sunt puse in niqte sco-
bituri in pere{i. Unele din galerii s-au surpat qi nu se mai
poate ajunge la ele. Pdcat! Acolo se afl6 scrisd sosirea
atlanfilor. Mai vdd gi multe inscriplii pe pereli. in mijlocul
unei sdli mari vdd un fel de ladd din piatrd verde deschis.
in interiorul ei se afl5 recipiente cu un praf ca de aur qi
cdteva cristale mari. Mai vdd gi ceva ce seamdnd cu un
rparat.
A: La ce foloseau aceste lucruri?
D: Cu ajutorul aparatului pofi citi ce este scris in
cristale. Aghton nu vrea sd spund la ce era folosit praful.
 ?I
De la Zamolxe la noua erd 56
A: Cum au sApat aceste canale?
D: Cu ajutorul unor aparate. Dar nu le-au sdpat ci au
topit roca. Aratd cam ca pe Inua.
A: A locuit vreodatd cineva acolo?
D: Da. Mult timp.
A: $i cum aveau aer?
D: Erau construite nigte canale verticale de diverse
grosimi qi lungimi, care erau dispuse in anumite puncte'
in special in locul unde se intretdiau coridoarele. Acestea
aduceau aer de la suprafala qi il introduceau in interior.
La fel qi apa. O luau dintr-un r6u din apropiere qi o
aduceau in interior cu ajutorul unor canale special con-
struite, care strdbiteau intreaga construcfie. Din cauza
unui canal de genul acesta s-a prdbugit partea de care ili
vorbeam.
A: De ce?
D: Din cauzd cd o piatrd mare a cdzut qi a blocat
partea in care apa iegea aqa cd o parte din coridoare s-au
inundat qi datoritd unui cutremur s-au surpat.
A: Dacd am sdpa acolo, am ajunge la aceste grote
subterane?
D: Nu qtiu! Dacd am avea voie, probabil cd am ajunge.
A: Sarmisegetusa era o cetate obiqnuitd sau era un loc
special?
D: Era un loc special. Era locul de intdlnire al luptS-
torilor. Tot aici se pdstrau qi rezerve de hrand. In timpuri
grele aici se refugiau oamenii spre a fi protejafi. Cetatea
este construitd intr-un anume fel. Cei ce pdqeau in ea erau
protejafi de atacuri din exterior.
A: Te referi la atacuri frzice?
D: La toate atacurile.
A: Ce formd avea cetatea?
D: Este pe rotund, deoarece este conceputd pe una din
ceakrele RomAniei. Cei ce au ridicat-o gtiau acest lucru.
Inuak: Reptilianul din mine Carlea a douu 57
in mijlocul ei era o coloand uriaqd pe v6rful cdreia se afla
un dispozitiv special. Acesta prelua energia ce venea din
inima pdmAntului qi o transmitea amplificatd mai departe.
Tot aici se ficeau gi anumite ritualuri speciale cu scopul
de a avea recolte bogate sau ploaie sau orice era necesar.
Strdbunii nogtri cunogteau importanfa planetelor qi a
anotimpurilor. De aceea Sarmisegetusa Regia avea in
interiorul ei un uriaq cadran solar, ficut din piatrd. Era
aSezat in centrul cetatii. Cu ajutorul lui se urmdrea rotalia
pdm6ntului qi miqcarea astrelor.
A: Vrei sd spui cd ei aveau noliunea timpului.
D: Da. Dar nu erau singurii. Nu inteleg de ce te miri.
A: Pentru cd noi qtim cd inaintaqii noqtri erau barbari,
neevoluali. primitivi. . .
D: Erau mult mai aproape de Dumnezeu decAt suntem
noi astdzi!
A: CAnd am spus neevoluafi m-am referit la evolulie
materiald.
D: Asta nu conteazl. Conteazd cea spirituald.
A: Burebista era descendentul atlantilor?
D: Da.
A: CAt a existat imperiul atlanfilor?
D: Agton spune gaisprezece mii de ani in starea
inifialS.
A: $i dacii au fost urmaqii lor?
D: Da.
A: $i de ce au fost asimilali de alte popoare, de ce s-a
permis acest lucru?
D: Ei nu au fost asimilali de alte popoare, cici s-au
pdstrat mult timp ca linie, dar au fost pedepsili. Aqa s-a
hotdrAt.
A: De ce?
' D: Pentru cd au invdlat sd ucid[ cu urd qi din rdzbu-
nare qi nu aveau voie. Li s-a spus acest lucru gi totugi nu
 fl
De la Zamolxe la noua erd 58
au tinut cont. Au apdrut chiar familii care refuzau s[ igi
lase copiii sd urmeze calea treptelor inilierii.
A: De ce?
D: Pentru cd aveau nevoie de ei la muncd qi ca sd iqi
apere bunurile. A existat o vreme in care erau foarte des
ataca\r de alte neamuri. Aga s-a inchis cunoaqterea aea
adevdratl. Ea a rimas accesibild doar pentru cdfiva. De
altfel $i aici au gregit. Cunoaqterea era pentru a fi datd
mai departe. Strdbunii noqtri au vrut sd o linf, doar pentru
ei. Dacd ar fi frcut ceea ce trebuie, soafta omenirii ar fi
fost alta.
A: Sd inleleg cd str[bunii nogtri sunt rdspunzdtort de
soarta Terrei?
D: $i ei qi multe alte neamuri.
A: Dar de ce?
D: Tofi aveau acces la cunoagtere. Dacd s-ar fi unit
s-ar fi ndscut o nou[ religie adevdratd qi noi am fi fost
astdzi in alt punct. Asta este unul din motivele pentru
care trebuie sd trecem acum prin anumite evenimente.
Dar nu trebuie sd o vezi ca pe o vin6. Atunci am avut de
ales pe ce drum sd mergem gi noi ne-am ales singuri
drumul.
A: Adicd ei au ales pentru noi!
D: Nu. Noi am ales pentru noi, deoarece ei suntem tot
noi.
A: Este cam ciudatd remarca!
D: De ce? Noi am fost, suntem qi vom fi. Ceea ce
facem noi astdzi, hotdrdrile pe care le luim, ne vor ajunge
in viitor. Gdndeqte-te cd peste o sutd de ani, tot tu vei
veni inapoi pe Terra gi va trebui sa ili infrunfi propriile
decizli.
A: Este o posibilitate.
D: Este un Adevdr. Dacd am inlelege acest lucru am fi
foarte departe gi multe din evenimentele viitoare nu ar
mai fi necesare.
Inuak: Reptilianul din ntine Curtea a doua 59
A: incearcd sd explici asta oamenilor!
D: Este uqor de inleles. Dacd fiecare din noi am lua
hotdrdri cu gAndul la viitor, la binele planetei qi locuito-
rilor ei, dacd ne-am intreba ce efect are decizia mea de
astdzi, peste o sutd de ani, atunci sigur nu am mai lua
hotdrdri greqite.
A: Dar noi am fost invdlaji s[ trdim clipa!
D: $i tu, din viitor i1i vei mullumi pentru asta? Te vei
gindi cd ai fEcut un lucru bun?
A: Cu siguranfd nu. Noroc cd eu in viitor nu voi mai
qti cine am fost qi ce hotirAri am luat.
D: Dar dacd in viitor s-ar inventa ceva sau s-ar ajunge
la o formd avansatd de conqtiinld 9i atunci oamenii din
jurul tdu ar qti cine ai fost qi ce ai llcut?
a: iti aai seama cd nu mi-ar pldcea!
D: Atunci de ce sd nu trdieqti in lumind? De ce sd nu
faci numai lucruri de care sd fii mdndri?
A: Asta aqa este, dar spune-mi: este adevdrat cd dacii
plAngeau cAnd se ndqtea un copil qi se bucurau cdnd
murea un om?
D: Da qi nu. Se bucurau pentru cd qtiau cd oamenii
pleacd spre a se uni cu Dumnezeu. CAnd qtii acest lucru
este normal s6 te bucuri. Trebuie si inlelegi cd ei aveau
alte informalii. Ei vedeau nunta ca pe ceva sfAnt. Era uni-
rea a doi oameni pentru a se desdvdrqi. Numai impreund
un bdrbat qi o femeie aveau posibilitatea sd il facd pe
Creator manifest. CAt despre naqtere, Aghton spune cd nu
crau trigti. Se bucurau ca oricare din noi.
A: Dar s-au pdstrat scrieri care atestd acest lucru.
D: Eu nu vdd aga. Eu ii vdd veseli. Uite Aghton imi
aratd un bdrbat care ridicd in sus un copil qi chiuie de
f'ericire. Eu nu il vad pl6.ng6nd! Este chiar bucuros!
A: Curios!
O: il vad punAnd la gAtul copilului o amuletd.
 Inuak: Reptilianul din mine Cartea a doua 6l
De la Zamolxe la noua erd 60

A: in vremea lui Burebista exista un mare

Se spune cd
preot iniliat, pe nume Deceneu. imi poli spune ceva despre
el?
D: Burebista era iniliat. Aghton spune cd Deceneu qi-a
trddat neamul.
A: De ce?
D: Din cAte vdd era gelos pe Burebista. Nu vroia sd il
recunoascd ca Dumnezeu.
A: Dar Deceneu era iniliat?
D: Da, dar nu la fel ca Burebista. Deceneu fdcuse doar
primele trei trepte ale inilierii. Nu a avut voie sd meargd
mai departe qi de aceea era invidios pe Burebista. Aghton
spune cd Burebista a fost omorAt cu ajutorul lui Deceneu.
Dar nu trebuie sd il judeci. Era in misiunea lui sd facd
aceastd fapt5.
A: Adicd sd iqi trddeze neamul?
D: Da.
A: Despre un alt mare dac pe nume Decebal ce imi
poli spune?
D: $i el era iniliat. Era un birbat foarte frumos, insd
era dur. A fost un mare luptdtor qi ocrotitor al acestor
pdmdnturi. A fost un rege bun gi drept, dar a avut de infrun-
tat moqtenirea ldsatd de inaintagi. El nu a avut ce face.
$i
el a avut o sord care a urcat toate cele patru trepte ale
initierii.
A: Ca sora lui Zamolxe?
D: Da. Ea avea aceeaqi energie. Era o luptdtoare. A
Iuptat alSturi de Decebal.
A: Decebal s-a sinucis?
D: Da.
A: $i capul lui a fost dus la Roma?
D: Un alt cap a fost dus in locul capului lui.
A: Imi poli explica?
D: Decebal s-a sinucis impl6ntAndu-qi cu{itul in inimd.
Nu era insi singur. Era inconjurat de cei apropiali qi de
liii lui. Aceqtia au hotdr6t cd este un mare pdcat sd i se ia
capul spre a fi dus la Roma. De aceea unul din nepolii
lui, fiul surorii, care ii semdna, s-a oferit sd fie omordt qi
pus in locul unchiului sdu. Cei prezenli au schimbat
hainele gi insemnele gi astfel nepotul lui Decebal a fost
luat drept rege.
A: Adicd nepotul lui Decebal s-a sinucis pentru ca
Lrnchiul s5u sd nu fie dezonorat?
D: Da.
A: $i acest fapt este consemnat undeva, qtie cineva
ceva?
D: Nu qtiu. Poate cd este scris. Eu am vdzut in capul
meu imagini. Asta inseamnd cd aceste lbpte existd in
Matrice gi deci sunt reale.
A: $i cei care i-au luat capul nu qi-au dat seama cd nu
este adevdratul rege?
D: Nu, cici nu il vdzuser[ de aproape. Abia mai tdrziu
s-au gAndit sd verifice trupul, deoarece se qtia cd Decebal
avea o cicatrice mare pe piept, insi era preatdrziu. Cei ce
se ocupaserd de ascunderea adevdratului Decebal tdiaser5
la rdndul lor capul marelui rege gi il duseserd in peqtera
sfbntd spre a fi pdstrat. Acolo se afld ascuns gi astdzi.
AlSturi de el se afld sabia lui Decebal qi o fila din Codul
I-egilor. Aga cd cei venifi si veriflce au aflat doar ceea ce
trebuiau sd afle.
A: Poli vedea ce scrie pe fila ascunsd ?n pegterd?
D: Nu inleleg ce scrie, dar Aghton spune cd pe ea std
scrisd calea cdtre nemurire.
A: Noi am putea gisi aceastd ascunzdtoare?
D: Noi doi nu, cdci nu este sarcina noastrd, locul insd
va fi gdsit.
A: De cine?
 De la Zamolxe la notra erd
1 Inuak: Reptilianul din mine Cartea a
62
i
i
D: De doi barbali. Este misiunea lor. Ei sunt cei ce
cdndva i-au dus capul la Roma. Tot ei se vor lupta pentru
a-i reda locul cuvenit in istorie.
A: $i trupul lui Decebal?
D: A fost ars. Aga se obignuia.
A: $i Dacia a fost cotropitd de cdtre romani?
D: Nu. Dacia a rdmas Dacia. Ei au incercat, dar nu au
reuqit. Mult mai tdrziu s-au amestecat^ neamurile gi in
special in zona asta in care trdim noi. ln susul ldrii s-a
pdstrat o puritate a rasei.
A: Adicd in nord?
D: Da.
A: Din Codul Legilor s-a mai pdstrat ceva?
D: Aghton spune cd existd in totalitate, depi carlea a
fost impdrlitd qi ascuns[ in mai multe locuri. O parte din
file au fost gdsite, dar nu qtie nimeni sd le citeasc5.
A: Nu gtiu sau nu vor!
D: Cei ce vor citi aceste file trebuie si aibd grijd, cdci
din loc in loc sunt ascunse formule magice.
A: Ce fel de formule magice?
D: Formule cu ajutorul cdrora poli stdpAni materia.
Dar ele nu pot fi folosite de oricine. Numai cei ce au
ajuns la cea de-a patra treaptd le pot deschide.
A: Trdieqte cineva in prezent, care sd fi parcurs
treptele inilierii?
D: Nu. Treptele au fost inchise.
A: $tii cdnd?
D: In anul 1600. Atunci a existat ultimul om care era
pe cea de-a patra treaptd a inilierii.
A: De ce?
D: Pentru cd cel care ficea ini{ierile a pdrdsit planul.
Misiunea sa se incheiase. De fapt era o femeie. Ea a fost
ultima manifestare a Creatorului pe pdmAnt.
A: $i cel ce f-acuse inilierea, adicd elevul, era preot?
doua
63
D: Nu. Era rege al romdnilor.
A: Ii qtii numele?
D: Aghton spune cd este cunoscut sub numele de Mihai
Viteazul.
A: Din cAte qtiu eu Mihai Viteazul a fost mason.
D: Nu. Fdcea parte dintr-un ordin Strdvechi, cel al
cavalerilor templieri.
A: Sd infeleg cd el ajunsese la gradul de Creator?
D: Din c6te vdd eu el il avea manifest pe Dumnezeul
interior?
A: $i atunci cum a fost omorAt?
D: El s-a ldsat omordt. A fost liberul lui arbitru. El gtia
cd misiunea sa se incheiase, cd oamenii luaserd o altd
hotf,rdre qi c5 trebuiau sd iqi urmeze calea aleasd, aqa c6,
s-a decis sd plece.
A: Poate dacd insista aveam o altd soartS!
D: El a trebuit sd respecte hotdr0rea majoritalii.
.:
A: lmi poli spune in ce constau treptele inilierii?
D: Prima treaptd era cea in care omul igi congtientiza
propria mortalitate. Era invdlat cum sd se analizeze qi
apoi cum sd igi anihileze ego-ul.
A: Un fel de lepddare de sine.
D: Da. I se explica cum a gdndit qi cum trebuie sd
gdndeascS, ce sd faci spre a se schimba qi ce inseamnl
schimbarea, adicd unde duce acest drum. Era un proces
greu, mulji nu puteau trece. A doua treaptd era treapta in
care i se ardta cum sd se racordeze la Dumnezeul din
interior qi cum sd interaclioneze cu Dumnezeul celorlal{i.
A treia treaptd presupunea manifestarea Dumnezeului
interior in exterior. Era cea mai grea sarcinS, cdci cei ce
fdceau acest salt nu mai erau oameni desi trebuiau sd
trdiascd printre oameni.
A: $i a patratreaptd?
 De la Zamolxe la noua erd 64
D: A patra treaptd presupunea unirea cu Creatorul. Cei
ce treceau de a treia treaptd primeau pecetile lui Zamolxe.
A: Ce erau acestea?
D: Erau simboluri energetice pe care iniliafii le
primeau.
A: Unde se aflau ele?
D: Unul era pus pe frunte qi doud pe incheieturile
m6inilor. Asta era Ei motivul pentru care cei ce frcuserd
inilierea se recunogteau intre ei.
A: Erau vizibile? Le puteau vedea Si allii?
D: Nu. Doar cei iniliali.
A: $i cum se aplicau aceste simboluri?
D: Existau niqte peceli de aur care se puneau pe m6ini
qi pe frunte. Erau cunoscute sub numele de Pecelile lui
Zamolxe Cel ce le primea trebuia s[ le lind 33 de zile. In
tot acest timp el stdtea in singurdtate medit6nd. Dupd
aceastd perioadd pece{ile ftzice erau scoase in cadrul unui
ritual. In locul lor rlmdneau cele energetice. Vid ca qi
cum Oamenii respectivi aveau trei sori, doi pe mAini qi
unul pe frunte.
A: Imi poli ardta simbolurile?
D: Am sA Ii le desenez.
A: Am putea reinvia aceastd tradilie, md refer a qcolii?
D: Da. Putem readuce cunoaqterea, dar numai pdnd la
a treia treapt[. Dupi aceea fiecare trebuie sd meargf, pe
drumul sdu.
A: Adica sd nu mai interaclioneze cu ceilalli?
D: Da. Fiecare pe drumul siu.
A: De ce?
D: Pentru cd acum, ca qi atunci, fiecare din noi are
posibilitatea sd iqi gdseascd calea cdtre Creator. Fiecare
are drumul siu specific qi independent. Nu avem voie sd
intervenim. De altfel este mare plcat sd scofi cu forla un
suflet de pe calea lui qi sd il aduci pe a ta.
Inuak: Reptilianul din mine Cartea a doua 65
A: Dar nu este o cale comund?
D: Este comund ?n ceea ce priveqte destinafia, dar
drumul trebuie parcurs in singurdtate. La Dumnezeu qi
Creator poate ajunge oricine. Dacd am ardta noi o cale
am fi la fel cu anunnakki. Am ardta calea noastrd, care
poate fi neadevdratd, limitatd sau incompletd. Nimeni nu
poate spune cd ceea ce f'ace el este mai corect decAt ceea
ce face altd persoand. Nu are acest drept.
A: Dar religiile nu aratd calea?
D: Ba da, o cale sau alta, un inceput de drum. Dacd ar
tl fost ldsate libere atunci astdzi am fi fost mult mai
departe.
A: Cum vor ardta religiile viitorului?
D: Va fi o religie. Una singur6, reald qi adevdratd,
conformd cu Adevdrul Matricei gi Codul Legilor.
A: Va mai exista vreo asemdnare cu cele prezente?
D: Va ingloba toate religiile prezente, dar numai ce
cste real din ele. Reincamarea va fi recunoscutd qi explicatd.
l)umnezeu va fi revelat qi decodificat spre a fi infeles.
A: Vor exista conducdtori, preoli?
D: Vor exista coordonatori, pdstrdtori ai Codului Legi-
lor, insd nu va mai fi ca azi. Va fi o religie universald la
care tofi vor adera. Ea va fi in stare sd explice qi sb lege
ctericul de material, spiritualul de activitdlile zilnice.
A: Va fi obligatorie?
D: Nu va fi obligatorie, cdci eavaizvofi din suflet.
A: Vom avea sdrbdtori?
D: Tu poli avea sdrbdtori cAnd vrei. De ce trebuie sd i(i
spund cineva cAnd sd sdrbdtoreqti ceva!
A: Mi refer la Crdciun, Paqte.
D: Dacd qtii cd Iisus este prezent in tine gi in actiunile
tale, cd Dumnezeu te insolegte pretutindeni deoarece tu
*;ti El, ai nevoie s[ il sdrbdtoregti?
A: Nu. Dar momentan noi nu putem inlelege aceste
schimbdri de mentalitate.
 De la Zamolxe lq noua erd 66
D: Trebuie sd vrei, sd crezi in ele qi ele vor deveni
reale.
A: Vor exista intruniri cu catacter religios?
D: Nu ca acum. Vor exista anumite zile in care se vor
face meditalli. La nivel global.
A: Ce fel de meditalii?
D: Spre exemplu, meditalia de purificare a apei de pe
Terra. Sd zicem cd toatd planeta ar hotdr? ca in fiecare
vineri din prima lund a anului, nimeni sd nu facd nimic
altceva decAt sd se roage pentru apd. Sa ceard ca ea sa fie
purifrcatd, vindecdtoare, ca fiinlele care vieluiesc in ea sd
fie sdndtoase, pagnice... Apoi in fiecare vineri din a doua
lund ne-am ruga pentru sdndtatea pdmAntului, pentru ca
toate seminlele pe care le vom planta sd fie roditoare,
sdndtoase, hrdnitoare... qi tot aga.
A: Dar am putea face qi acum asta.
D: Sigur. Fd-o.
A: Ar trebui mobilizatd multd lume...
D: Vezi, de fiecare datd cAnd vrei sd faci ceva gdseqti
scuze. De ce intotdeauna trebuie sd facd altcineva intdi?
A: Trebuie mobilizat[ foarte multd lume.
D: Hai sd incerc[m. Tu ai vdzut c6td lume participd la
meditalia de duminicd?
A:Nu amvdzut, am simlit.
D: Haide sd facem cdte o meditalie de curdlare a
Terrei in frecare zi de intdi a fiecdrei luni. Asa vom vedea
ce schimbdri majore se vor petrece.
A: Bine. La ce o16?
D: Tot lazece qi jumdtate.
A: $i meditdm la curdfarea Terrei?
D: Cerem Matricei ca apa, aerul, solul gi tot ceea ce
existd pe Terra viu sau materie sd se curele de tot ceea ce
nu are corespondent benefic qi adevdrat in Matrice.
A: AtAt?
t
Inuak: Reptilianul din mine Cartea a doua 67
D: Da. Dureazd,cinci secunde.
A: $i va avea efect?
D: Vom vedea. Aghton spune cd oamenii sunt incd in
stadiul in care trebuiesc convingi prin fapte. Eu cred c6
cste mai important sd ai incredere in propriile sentimente.
A: $i eu cred cd oamenilor le trebuiesc exemple
concrete.
D: Of, oare cAnd vom putea renunta la vechile deprin-
cleri?
A: Dupd toate semnalele foarte curAnd.
D: Da. Ar fi putut fi insd altfel gi mult mai repede.
l)acd oamenii ar fi inleles cd,labaza implementdrii dog-
rnelor a stat frica, atunci qi-ar fi dat seama de realitate.
A: Dar atlan{ii nu ne-au l6sat anumite informalii? Nu
sunt prinse in actualele religii?
D: Nu. Cunoaqterea lor s-a pdstrat gi existd pe Terra,
numai cd noi nu avem acces la ea.
A: De ce nu avem acces?
D: Pentru cd. ea este ascunsf, intenlionat. Adevdrul a
lbst ascuns sub miniciund, modificat gi relatat in aga fel
incAt noi sd nu putem inlelege. Iisus ne-a ldsat o cale l
citre Dumnezeu, ne-a ardtat-o, dar ea a ajuns la noi
intr-un mod imposibil de infeles. Totul a devenit greoi,
secret qi impracticabil.
A: Este totuqi o cale grea! I
D: Nu este grea, cdci noi avem in interiorul nostru cone-
xiunea cu divinitatea. Trebuie doar sd vrem o activdm.
Nimeni nu poate face acest lucru in locul nostru. l
A: De unde erau atlanfii?
D: Strdbunii lor au venit din spafiu. Erau de fapt doud
rase. Unii erau de pe Sirius iar allii de pe Milona.
A: Aratd a oameni?
D: Acolo ei sunt sub altd formd, mai mult energetici.
l,c-au trebuit multe mii de ani sd iqi construiasci trup
il
 'l
I

De la Zantolxe la notta erd 68 i

Inuak: Reptilianul din mine Cartea a doua 69

A: $i cAnd to{i vom fi egali, md refer la toate lumile qi

spre a fi apfi sd locuiascd aici" Au avut o lungd periodi in
toate universurile, la intreaga creatie, ce se va int6mpla?
care au venit gi au plecat.
D: Atunci vom fi din nou in Creator.
A: Rasele acestea mai existd astdzi pe acele planete?
A: Asta inseamnd cd nu va mai exista nimic?
D: Da. Ele sunt acolo.
D: Asta inseamnd cd va exista totul.
A: Au mai venit pe Terra?
A: Este adevirat c[ Atlantida a explodat?
D: Sunt mereu prezente aici gi in special acum.
D: Aghton spune cd da, ea s-a rupt gi pdrli din ea s-au
A: De ce?
scufundat.
D: Pentru c[ acum suntem gata sd inlelegem Adevdrul.
A: Care a fost motivul?
A: Oare il vom afla?
D: Atlanlii aveau nigte cristale uriage cu ajutorul cirora
D: Da. Chiar foarte curAnd. De altfel in decursul istoriei
puteau schimba materia. Ei puteau interveni in planul
mulli cf,ldtori galactici au poposit aici pe Terra. Noi,
material. Puteau face ploaie, soare, grdne, ap6, puteau
populalia actuala a Terrei, suntein o imbinare a multora
comunica cu cei de pe alte planete, puteau face aproape
din aceste rase.
orice.
A: Ni se va spune vreodati cd avem origini extrate-
restre?
A: Ai spus aproape orice. Care erau acliunile pe care
nu le puteau face?
D: Da. insd Aghton spune sd avem grijd. Noi tofi
avem strdbuni din alte lumi gi acest lucru se va afla in
D: Nu puteau omori, nu puteau distruge, adicd nu
puteau face rdu qi nu puteau crea fiin{e vii.
curdnd. Anunnakki qtiu ce se va intdmpla qi nu le con-
A: CAte asemenea cristale aveau?
vine. De aceea ei vor incerca sd ne manipuleze spunAnd
cd doar o parte din oamenii au ADN extraterestru. Tre-
D: Doudzeci, insi erau de diferite mdrimi, culori qi
Frecare avea un scop precis.
buie sd avem grijd cdci vor sd ne pdcdleascd. Vor incerca si
A: De ce a explodat Atlantida?
dezbine oamenii impdr{indu-i in doud tabere; cei cu sdnge
de pdmdntean qi cei cu sAnge special. Noi nu trebuie sd
D: A fost vina locuitorilor. Au incercat sA schimbe
polaritatea cristalelor, ba chiar gi le-au impdrtit. Asta a
uitdm cd toti suntem Unul. Nimeni nu este special.
dus la un dezechilibru energetic Ai ele au explodat.
A: Dar gi cei cu singe de anunnakki sunt egali nou6?
A: A mai rdmas vreun cristal intres?
D: Toti suntem acelagi lucru. $i ei au plecat din acelaqi
loc qi tot acolo se vor intoarce. Asta ne tbce sd fim egali.
D: intreg nu, dar existd pA4i din-ele, numai cd sunt
ingropate in ocean gi in pdmdnt. Unul singur este mai
A: $i in viitor cei ce vor rdmdne vor fi egali? Adicd
mare dar tot nu este intres.
vor conqtientiza acest lucru?
A: imi poli spune undJ se afld?
D: Da. Vor inlelege acest asPect.
A: Dar cei ce nu vor mai fi aici?
D: Aghton spune c6 se afl5 in zona cunoscutd sub
numele de Triunghiul Bermudelor.
D: Ei vor merge in alte locuri unde vor evolua. $i ei
A: Acolo se spune cd existd anumite fenomene inex-
vor ajunge la un anumit moment sa igi conqtientizeze
plicabile ca: disparilii, opriri de timp, furtuni brugte...
esenfa.

De la Zamolxe la noua erd 70
D: Este real, cdci oriunde s-ar afla acel cristal el ar
putea influenla.
A: Erau aceste cristale de Pe Terra?
D: Nu. Ele fuseserd aduse de pe alte planete. De fapt
din patru locuri.
A: Erau cristale naturale sau artificiale?
D: Ele erau cristale naturale, dar erau prelucrate. Ele
se aflau prinse de niqte pldci metalice uriage, care aveau
posibilitatea sd se roteascd. Prin rotirea lor ele generau un
cAmp de forfd care le fbcea sd prinda viald. Era ca gi cum
erau vii. in momentul rotirii prin centrul cristalului
incepea sd curgd o energie coloratS, care urca pdnd sus.
CAnd aceasta ajungea in vdrf, incepeau sd se activeze 9i
ceakrele; cAte una pe r0nd, de jos in sus. Fiecare ceakrd
era in culoarea ei specificd, aga cum o gtim qi astizi.
A: CAte ceakre aveau?
D: Zece.
A: $i energia care curgea prin centrul cristalului ce
culoare avea?
D: Era de culoarea cristalului numai cd mai intensd, ca
gi cum ar h fost de foc.
A: Dupd activarea ceakrelor ce se int6mpla?
D: Cristalul cdpdta o for!f, proprie, ca o energie uria;5.
Cu ajutorul lui puteai face ce vroiai, cdci el avea proprie-
tatile Matricei.
A: Func{iona in-permanenld?
D: Nu. Numai cdnd era necesar. In rest stdtea in
adormire.
A: Ce frceau atlanlii cu aceste cristale?
D: Orice doreau. Ele erau folosite la comunicarea cu
alte fiinle din galaxie, la modificarea climei, la progra-
m[ri, la protec]ie, la aflarea Adevdrului, la meditalii 9i la
multe alte lucruri. in ele se aflau qi Legile. Erau un fel de
rl l
I
1
I
Inuak: Reptilianul din mine Cartea a doua 7l
calculator uriaq, dar care avea puterea de a interveni in
materie.
A: Puteau face qi rdu?
D: Ele erau programate sd facd bine. Dup[ cum ili
spuneam, s-a incercat polartzarea lor in sens invers, dar
acest lucru a dus la nimicirea Atlantidei. Gdndegte-te cd
cei ce au venit sd ajute populalia Terrei au fost bine
inten{iona{i. Cristalele au fost programate sd facd numai
bine.
A: Dar cei care le-au adus. de ce au frcut-o? Ce
urmdreau?
D: Ei au primit sarcina de a ne ajuta. Ei au vrut sd ne
facd sd infelegem cine suntem, ce capacit[li avem gi unde
trebuie sd ajungem. Ei cunoqteau Adevdrul qi Legile.
Veniserd sd ne aducd adevdrata religie. Aveau ritualuri
specifice, la fel cum vom avea gi noi in viitor. $i dacii
cunoqteau aceste taine. Ei aveau un grup de preotese in
Kogaion, care de fapt erau coordonatoarele ritualurilor de
rneditalie. Ele se rugau folosind tehnici speciale in anumite
ztle.
A: tmi poli spune ce erau aceste tehnici, cdtre cine
erau indreptate?
D: Da. Erau meditatii de energizare planetard, de abun-
den!5, de cerere gi manifestare, de reglare a conexiunii cu
Dumnezeu, ritualuri solare, ritualuri de conectare cu alte
lumi, etc. Toate acestea fdceau parte din invdldtura sacrd.
Aceastd invd{dturd a fost transmisd generalii la rdnd, pdnb
in momentul in care anunnakki au hotdrAt cd este deran-
.ianti, cd a cdpdtat prea mare putere gi cd a inceput periculos
de mult, extinderea ei. Aqa cd au inceput sd o combatd.
A: Aceste preotese din Kogaion, de care vorbeai,
stdpAneau ritualurile atlanlilor?
D: Da. Erau ritualuri ce veneau din acea vreme.
A: Ce fel de ritualuri erau?
 De la Zamolxe la noua erd 72
D: La anumite date, determinate de anotimpuri qi astre
ele se adunau in locul Sacru qi fbceau meditalii. Scopul
acestor rugdciuni era de a face manifeste anumite dorinle,
o recoltd bogatd, proteclie, ploaie sau orice altceva. Mai
existau qi aqa zisele intruniri speciale, atunci cdnd erau
convocate cu un scop precis, cum ar fi existenfa vreunui
atac sau aparilia unei situa{ii in care trebuia luatd o
hotdr6re corectd.
A: De ce erau femei?
D: Zamolxe reprezenta energia masculind iar preote-
sele energia feminind. Ritualul pe care il liceau imbina
aceste doud energii gi astfel cei ce se rugau deveneau
fiin{a Absolutd.
A: Aveau anumite obiecte sau fraze magice?
D: Aveau brd!6ri qi coroane pe cap gi vorbeau in limba
purd, insd nu vdd altceva. In jurul lor se gdseau vase mari
din care ieqea un fum pldcut mirositor.
A: CAte preotese erau?
D: Vad doud cercuri. Un cerc este format din unspre-
zece femei qi celalalt din doudzeci gi doud. Aghtom
spune cd este un num[r sacru. Cd ele erau treizeci qi trei
qi cu Zamolxe trezeci gi patru, iar asta inseamnd qapte, iar
qapte reprezintd numdrul crealiei.
A: Zamolxe era coordonatorul preoteselor gi inilia-
tilor?
D: Da, dar fiecare grup avea misiuni clare, bine
stabilite. Nici unul nu putea face ce fdcea celdlalt. Totuqi
din c6nd in cdnd aveau anumite ritualuri care trebuiau
frcute impreun5.
A: Ce ritualuri?
D: Ritualuri strdvechi, ce vin din alte lumi gi care au
forla de a schimba cursul evenimentelor, totugi nu le-au
fEcut decdt de patru ori. Mai mult de atAt nu am voie sd
qtiu.
Inuak: Reptilianul din ntine Cartea a doua 73
A: Se spune cd atlanlii aveau o bibliotecd uriaqd.
D: Cunoaqterea lor era ?nmagazinat|in locuri speciale.
A: Erau cdrtr?
D: Nu. Vdd un fel de sdli uriaqe in mijlocul cirora se
afld c6te un cristal. Dejur imprejur perelii sunt ca qi cum
ar h de sticld. Vdd oameni care se duc cdtre cristal, pun
mdna pe el gi intreabd. Acesta le rdspunde proiectAnd
irnagini pe perelii sdlii.
A: Sunt cristalele de care vorbeai?
D: Nu sunt altele. Sunt mai mici gi au doar rolul de a
memora gi reda informafii.
A: Cum ardtau casele, strdzile?
D: Vdd strdzi late, din piatrd. Dacd te uili de sus din
cer, oragele lor au o formd speciald. in centru se afla o
clddire mare, rotundd, din piatrd albd. Este locul in care
se afla cristalul mam6, biblioteca, locul Coordonatorilor.
Vdd multe sdli, dar nu qtiu la ce folosesc toate. De jur
imprejurul cladirii se afla o piala mare. Din cAte vdd aici
se lineau meditaliile speciale. Strdzile lor sunt drepte qi
toate pleacd de la aceastd clddire. Casele sunt tot albe, dar
nu sunt din piatrd qi sunt mult mai mici decAt clddirea
centrald. De altfel atlanlii nu aveau nevoie de case aqa
cum avem noi nevoie de ele. Ei iqi puteau crea un c6mp
de energie specialS. Mai vid foarte multd verdeaf5, pomi
qi flori. Peste tot sunt pomi fructiferi qi c6mpuri cultivate.
A: Dar oamenii, cum ii simli?
D: Ii vdd paqnici, zdmbitori, calmi.
A: Au maqini?
D: Da, dar nu sunt ca ale noastre. Nu au roti qi merg
pe apd, pe uscat gi prin aer.
A: Folosesc combustibil?
D: Aghton spune cd sunt aclionate cu forla gdndului,
insd au gi un mecanism special.

De la Zamolxe la noua erd
A: Seamdnd cu cele de pe Inua?
D: Nu. Sunt altfel. Sunt mai rotunde gi scot aer in
partea de jos.
A: Ce fel de haine purtau atlanfii?
D: Haine normale, ca noi. Sunt insd fdcute din mate-
riale naturale.
A: Sunt colorate?
D: Da.
A: Cunogteau plasticul, materialele sintetice?
D: Aghton spune cd nu.
A: Puteau combina metalele?
D: Da.
A: Aveau bani?
D: Nu.
A: Atunci cum obfineau produsele necesare?
D: Se duceau qi luau.
A: OricAt?
D: Nu, doar cAt aveau nevoie. Asta la inceput. Apoi a
intervenit dorinfa de a avea mai mult gi aqa a inceput
sfdrqitul.
A: Dar existau fermieri, oameni care se ocupau cu
grddindritul, creqterea animalelor?
D: Cu grddindritul da, cu cregterea animalelor nu, cici
ei nu consumau carne. Mult mai tdrziu, cdnd s-a interve-
nit qi s-au amestecat rasele atunci qi-au modificat hrana.
A: inleleg ci ei consumau hrand.
D: Da. Aveau nevoie de ea pentru a se racorda la
Terra.
A: Fiecare avea o meserie anume?
D: Fiecare fbcea ceea ce ii pldcea, dar toli aveau ca
scop binele gi necesarul comunitdlii. Ar fi fost fErd rost ca
toli sd aib[ o singurd ocupafie.
A: Existau qcoli?
I
74 Inuak: Reptilianul din mine Cartea a doua j5
D: Da. Copiii mergeau in anumite locuri unde erau il
ajutali sd infeleaga qi sd puni in practicd cunoaqterea.
Profesor puteai fi doar dacd erai iniliat qi stdp6neai
materia cu ajutorul Dumnezeului interior.
A: Dar nu tofi puteau face acest lucru?
D: Nu. Majoritatea se foloseau de cristale. Cei ce
stdpAneau materia puteau face diverse lucruri qi frrd ele.
A: Acegtia puteau matenaliza gi dematerializa obiecte? l
D: Da. $i noi vom putea face acest lucru in curAnd. Nu
este complicat.
A: CAnd vom putea face acest lucru?
D: Cdnd vom inlelege cd trebuie s[ materializdm doar
ceea ce ne este necesar. Capacitatea de a materialjza
lucruri este o stare de congtiinld gi nu o programare. Ea
nu !i se dd dacd la baza intenliei std dorinta de a avea.
Vibraf ia materializdrii este iubirea.
A: Asta inseamnd cd niciodatd!
D: Ba chiar foarte curdnd!
A: Pdi dacd mi-e foame qi vreau sd materialjzez o
pdine, atunci labaza intenliei std dorinla de a mAnca!
D: Da, dar dacd altuia ii este foame Ei tu materializezi
o pAine din dorinla de a-l ajuta pe celdlalt, atunci totul se
schimb6. Tu vezi c6 cel cdruia ii este foame este fratele
tdu, egalul tau. ii vezi suferinla gi asta te face qi pe tine sd
suferi, deoarece voi sunteli Unul. De altfel in acel
moment tu simli toate suferinlele gi bucuriile tuturor
celor ce trdiesc pe planet6. Tu iei hotdrArea de a-l ajuta pe
el, de a-i da ceea ce este necesar pentru a-i alina sufe-
rinla, asta inseamnd cd tu ?n inima ta gtii cd dacf, el va fi
fericit gi tu vei fi fericit.
A: Bine gi dacd materializez o pdine nu pot mdnca qi
eu din ea?
D: Doar dacd cel ciruia i-ai dat-o iti dA. Altfel nu, cdci
pdinea este a lui qi a lua ceva de la cineva fbrd voia
acestuia se numeste furt.
i
 'l
De la Zamolxe la noua erd 76
I
A: Este foarte greu de inleles!
D: Sunt Legi Universale. Dacd am gAndi logic am
vedea cd totul este lEcut cu un anumit rost. A avea peste
mdsurd vine de la anunnakki. Este cel mai bun mod de a
controla. Cu cAt ai mai mult cu atdt ai mai mare frica.
Ji-e frica s[ nu sdrdceqti, sd nu fii furat, sd nu se rAdd de
tine cf, nu ai suficient. etc. Toate sunt idei induse, care ne
depdrteazd de realitate. Cdnd qtii cd poli avea orice, oricAnd
qi cd orice ili este luat poate fi inlocuit atunci frica
dispare. G6ndeqte-te dacd toli am fi la fel, dacd toli am
avea posibilitatea de a avea orice oric6nd, am mai putea
fi manipulafi, nc-ar mai fi fricd, am mai putea fi conduqi?
A: $i dacd inv[!5m aceastd leclie a iubirii dobindim
capacitatea de a materializa?
D: Da.
A: Dar concret, cum poli matenaliza?
D: Atunci cdnd tu sim{i in tine doar iubire, lird alte
g6nduri, dorinle sau interferenle te racordezi la Dumne-
zeu Ei devii una cu Creatorul, in tine incepe sd batd pulsul
Crea{iei. in urechile tale rf,sund vocea Universului care
este cea mai perfectd muzicd pe care !i-o po{i imagina.
Ochii tdi sunt una cu ochii Creatorului qi asta te face sd
vezi totul in acelaqi timp. Devii una cu Matricea, cdci tu
egti ea. Prin palmele tale, dar pe care tu nu le mai poli
coordona, cdci ele lin de lumea de jos, incepe sd iasd
materia primordiald pe care o umpli de forme-gdnd-energie
qi astfel o transformi in ceea ce doregti. Adicd tu ii spui
ce sd fre. Corpul tdu este doar un releu, o formd prin care
circuld materia. Tehnica este ca tu sd faci materralizarca
cu aiutorul trupului pe care il ocupi, dar in acel moment
sd nu fii in el.
A: Dar unde?
D: Tu sd fii Creatorul qi trupul tdu sd fie in El' Ai
inteles?
Inuuk: Reptilianul din mine Cartea a doua 77
A: De inleles am infeles, dar mi se pare imposibil, ca
sd nu zic utopic!
D: Aici trebuie sd ajungem cu tofii.
A: intr-un miliard de ani!
D: Timpul nu conteazd. Creatorul nu are ceas.
A: Care este legdtura dintre anunnakki qi atlanfi?
D: Nici una. Anunnakki au fost int6i aici. Atlantii au
venit pe urmi.
A: Au fost prieteni?
D: Nu. Din contr5. Atlanlii au avut mult de suferit de
pe urma anunnakkilor. Ei au fost trimiqi cu scopul de a ne
ajuta, dar qi ei au fost pdcdlili de anunnakki. Dar cum
spuneam, totul are o logicd.
A: in ce mod au fost pdcblili?
D: Li s-a indus ideea de separalie, de singularitate. Au
lbst invdlali sd vrea avere, putere, ldcomie, urd, fricd gi
toate sentimentele neconfbrme cu structura lor.
A: De ce conducdtorii lor nu le-au spus, de ce nu le-au
atras aten{ia?
D: Pdi tocmai ei au fost cei care au cdpdtat primii
aceste defecte! Datoritd lor s-a int6mplat ceea ce s-a
intAmplat.
A: $i fralii lor de pe alte corpuri cereqti nu i-au putut
aiuta?
D: Ei qtiau cd cei ce soseau pe Terra trebuiau sd se
supund legilor existente qi cd aveau voie sd intervind doar
intr-o anumitd mdsurd. Au incercat sd ii ajute, dar nu au
putut opri distrugerea.
A: Poate cd astdzi eram in alt loc al evolutiei, dacd ar
{i avut cap!
D: Tot acolo vom ajunge.
A: Dar ne-am chinuit incarndri la rdnd!
D: Am invdfat, nu ne-am chinuit. Depinde de tine cum
priveqti lucrurile. Totul este tbrm5-gAnd-energie. Dacd
 'I
De la Zamolxe Ia noua erd 78
spui cA te chinui in incarnf,ri atunci te vei chinui. Dacd
spui ca invefi, atunci viala va fi o qcoald plind de noi
experienle.
A: $i ce trebuie sd invdlim?
D: Ca suntem egali qi una cu Creatorul. Asta este
marea lecfie!
A: Sund simplu, dar este extrem de greu'
D: A fost. Acum este momentul in care vom inlelege
cine Ei ce suntem cu adevdrat.
A: Fralii noqtri din alte lumi puteau sd ne ajute'
D: Ei ne-au ajutat mereu de-a lungul timpului, dar nu
au putut interveni brutal. Totul are un curs qi o logic6.
A: Au intervenit qi frr[ sd qtim?
D: Bineinleles. Au intervenit ori de cdte ori au consi-
derat necesar sau au fost trimigi sl o facf,'
A: Existd multe planete PoPulate?
D: Da, foarte multe. Nu le gtiu numdrul.
A: Dar care sd aibd asPectul nostru?
D: Aghton spune c[ nici o crealie nu seamdnd cu cea-
lalt6, iar dacd seamdnd la exterior, diferd la interior sau ca
structurd energeticd. Fiinlele corespund qi se aseamdnd
intotdeauna cu locul in care trdiesc spre a putea fi in
concordan{d cu planeta.
,A.: Dar ca structurd energeticd, au ceakre. aurd. bio-
cAmpuri?
D: Toate fiinlele care au structurd materiald au gi
structurd energeticd, dar specificd. Mai existd qi fiinle
care sunt energie.
A: La noi in sistemul solar mai existd viafd?
D: Da.
A: Unde?
D: Aghton spune ci pe Marte, dar sd qtii cd totul este
de fapt viu.
A: Pe Marte s-au frcut cercetdri Ei se spune cd nu
existd via!6.
Inuak: Reptilianul din mine Cartea a doua 79
D: Asta nu vom gti cu adevdrat decdt ?n momentul in
care vom ajunge acolo. Noi qtim in prezent doar ceea ce
ni se spune.
A: Asta aga este. Se spune cd acum cdliva zeci de ani,
pe Terra, a cdzut o navd extraterestrd cu fiinle vii la bord.
Ele au fost capturate gi duse intr-un laborator secret. imi
poli spune dacd este real?
D: Da. Este real. Aghton spune cd erau trei frinfe. Una
a murit la impact qi doud au supravieluit, dar nu prea
mult.
A: De ce nu au supravieluit? Au fost omordte?
D: Nu au fost omorAte ci au murit datoritd faptului ci
nu s-au putut adapta la vibrafia Tenei. In momentul in
care nava s-a prdbuqit s-a stricat aparatura care le genera
un cdmp propriu conform cu cAmpul lor energetic. Astfel
ceakrele qi intreg circuitul energetic le-a fost perturbat.
A: Ar fi putut fi salvafi?
D: Da, dacd salvatorii lor ar fi cunoscut aceste lucruri
gi ar fi gtiut cum sd o facd sau dac6 ar fi existat un
generator care sd le producd acelaqi cdmp.
A: Cum adicd dacd ar fi qtiut cum?
D: Dacd ar fi qtiut cum sd le echilibreze energetic.
A: Te referi la terapie energeticd?
D: Da. Sd le echilibreze pur qi simplu sau mdcar sd le
creeze o proteclie energeticd de jur imprejur spre a le ldsa
timp sd se reechilibreze singuri.
A: Ardtau ca noi?
D: Da, dar altfel. Erau mai subliri qi mai inalli, dar
aveau la fel mdini, picioare, cap. Nu aveau pdr qi nici
ilnghii, iar pielea le era de altd culoare. Erau hinle foarte
inteligente qi prietenoase qi aveau o misiune de explorare.
Nu veniserd cu gAnduri rele.
A: $i nava?
D: Aghton mi-o arat6. Spune cd acum este reparatd dar
nu poate fi folosita.
 De la Zamolxe la noua eru 80
I A: De ce?
D: Pentru cd aceastd navA, ca qi navele de pe Inua, se
conduc Ai cu puterea min{ii gi aici pe Terra nimeni nu a
ajuns la aceastd putere.
A: Vom ajunge cdndva?
D: Da. Face parle din evolufia noastr6.
A: O evolulie greoaie qi anevoioasd.
D: Este greoaie pentru cd noi vrem si o facem greoaie.
Dacd am inlelege cd drumul pe care il avem de parcurs
duce cltre lumind qi cd este obligatoriu sd ajungem acolo,
ar f-r mult mai uqor. Noi suntem cei care ne punem
piedici. Noud ne place s[ stdm pe loc. Ne este fricd de
schimbare qi nou.
A: Poate c5 ar fi bine sd ne aiute cineva. sf, ne arate. sd
ne explice...
D: Chiar gi aqa, tot am fi impdrfili pe tabere. De aceea
va trebui sd trecem cu tolii prin anumite experienfe. Terra
a primit aceastd sarcin5. Ea este cea care ne va ajuta. De
altfel ea a intervenit deseori de-a lungul istoriei. PdmAntul a
cunoscut felurite vibralii, de la inferioare la superioare gi
de fiecare datd s-a reglat.
A: tn ce sens sd se regleze, doar era vibralia lui!
D: Nu, era vibrajia noastrd. PdmAntul este viu, dar
polaritatea lui o dau sentimentele, gdndurile, vorbele, std-
rile, trdirile noastre care mereu, nu qtiu de ce, au fbst de
polaritate negativS. intotdeauna a fost aga. PdmAntul doar
le preia, le inmagazineazd qi le pdstreazd atdt cdt poate
duce. Dacd nu intervine o enegie de polaritate inversd,
care sd il descarce, atunci el se descarcd singur, trimifdnd
inapoi cdtre creatori energia.
A: Creatori?
D: Da. Adica cdtre noi, cei ce am generat-o.
A: $i dacd am generat ceva negativ in altd via\d?
Inuak: Reptilianul din mine Carteq a doua g l
D: C0nd FdmAntul
oe am generat
se descarcd primim inapoi tot ceea
in toate ?ncarnirile noastre.
A: Nu este corect! poate cd acum sunt un om bun!
D: Este corect! Dacd tu ?ntr-o ?ncarnare ai fost rea, iar
in alta bund, asta inseamnd cd ai putut anula parte din
vibraliile ldsate, iar ceea ce vei primi este diminuat. Nu
iti dA nimeni in plus. primegti doar ceea ce ai dat.
l'[mAntul trebuie sd se curele din c6nd in c6nd.
A: $i se intdmpla des acest lucru?
D: Aghton spune cd la cdteva zeci de mii de ani are
loe,o asemenea purificare. Este important de qtiut cd dupd
astfel de purificdri omenirea face un salt vibrational.
A: Ce reprezintdacest salt?
D: Planeta gi tot ceea ce existd pe ea se indreaptd cdtre
I,umina. Aceastd ascensiune se realizeazd. pe etape.
Cu
llecare etapd structura materiei se schimbd, ea devine
din
ce in ce mai etericd. cu fiecare etapd vibratia inferioard
capdta din ce in ce mai pu{ina putere, pdnd intr_un final
cdnd va ajunge sd dispard definitiv. Aceste cicluri
evolu-
live ne sunt date special spre a ne u$ura ascensiunea.
A: Dar de ce nu ne ridicdm dintr-o datd?
D: Pentru cd nu am putea duce. Structurile noastre
lizice qi energetice nu sunt pregdtite, nu pot susline
rrceastd schimbare. Dacd s-ar intdmpla acest lucru
rasa
rrrnand ar fi qtearsd din rnanifestare. Noi evoludm
odat[
c:u Teffa qi Terra evolueazd prin noi qi cu ajutorul
nostru.
lrste o relalie clar6, bine stabilitd. Totugi dacd noi am
inlelege unde trebuie sd ajungem gi care este misiunea
rroastrd, etapele ar fi mult mai scurte iar ascensiunile
fdrd
lrierderi. Din pdcate trdirile noastre au o polaritate at6t de
rrcgativd inc6t au impact la nivelul intregii creatii.
S_a
lrrodus deja un dezechilibru ce ameninlf ?nsuqi tiparul
t'.ergetic ai conceptual al intregului univers. Asta este
rrrotivul pentru care nu se mai poate continua aqa.
 'l
De la Zamolxe la noua erd 82
I
I
I
A: Sd inleleg cA suntem in punctul in care Terra va
incepe curdlirea?
D: Da. Ea va incepe sd se curele spre a urca o noua
treaptd.
A: Adevdrul este cd tr[im vremuri tulburi, pline de
agresivitate. Cum qezi cd ar trebui sd reacliondrn? Ce sd
facem?
D: Ar trebui sd fim calmi qi linigtili, sd vedem intregul
proces ca gi cum ar fi un hlm, adicd frrd s5 participdm
iirect. Noi trebuie sd ne implicdm doar in faptele cu
polaritate pozitivd.
A: $i daca toli in jurul nostru par a fi innebunit?
D: Sd incercdm sd le explicdm. Asta dacd vor sd audd'
Dacd nu, trebuie sd le respectdm liberul arbitru qi sd ii
ldsbm sd meargd in drumul lor. Va veni un timp in care
vom vedea cum rdul ne izbeqte la tot pasul, atunci va
trebui sd intrdm in casele noastre qi sd facern meditalii de
polanzare beneficd 9i de proteclie Sa nu uitdm insd cd
irebuie sd ne rugdm pent^r toate fiinlele gi pentru intreaga
planetd. Cu cdt vom fi mai rnulli, cu atdt perioada va trece
mai repede qi mai uqor. Nimic din exterior nu trebuie sd
ne infiuen\eze, ci din contra, noi sd fim cei care sd ii
influenldm pe ceilalli. Fiecare din noi trebuie si fie un
exemplu potiti.r, iar faptele noastre sd reflecte credinla
noastrd.
A: Va veni o vreme in care va fi haos?
D: Acum este haos, vremea ce va veni nu poate fi
caracterizatii prin cuvinte, cu toate acestea noi vom trdi
doar in energia pe care am generat-o' AtAt 9i nirnic mai
mult. Ceea ce va veni este ceea ce am creat'
A: $i duPd aceea?
D: Dupd aceea ochii ni se vor deschide, vom inlelege
gi vom fllerge mai departe' Lumina qi iubirea ne aqteaptd'
Strddania noastr[ va fi rdspldtitd.
I
Inuak: Reptilianul din mine Cartea a doua 83
A: Asta este explicalta catachsmelor ce s-au abdtut
de-a lungul istoriei asupra planetei?
D: Asta este explicalia evoluliilor pe care planeta le-a
cunoscut! Cu fiecare ascensiune vibratia intresului sistem
a fost ridicatd.
A: Aceste evenimente sunt prestabilite?
D: Parlial, adicd la un anumit timp existd un eveni-
rnent fix. De la acesta pleacd o sutd de milioane de cdi,
rnai lungi sau mai scurte, mai grele sau mai ugoare, care
duc cdtre urmdtorul eveniment fix. Noi alegem calea pe
care vrem si p5gim.
A: Adicd drumul depinde de liberul nostru arbitru?
D: Da.
A: Toate fiin{ele din univers au liber arbitru?
D: Unele au alte sisteme de valori.
A: $i noi de ce avem liber arbitru?
D: Fentru cd trdim intr-o lume cu polaritSli.
A: Adicd duald.
D: Da. Aici energia capdtd vibralia pozitivd sau nega-
tivd. in alte pdrfi energia doar exist6. Dar aici sd qtii cd
noi suntem cei care ii stabilim polaritatea. Din univers
primirn doar energie in stare purd. Ea se transformd cu
ajutorul minlii noastre.
A: Dar energia nu inglobeazdin ea ambele aspecte?
D: Energia inglobeaz[ totul, insd in stare primordialS
gi la fel ca atunci cdnd qeezi, pentru a diferen{ia trebuie
sd pui intenlie.
A: $i dacd arn pune intentie pozitivd am avea doar
lezultate pozitive?
D: Da. Puterea minlii umane de a schimba gi polariza
cste imensd, dar in prezent este axatd pe distrugere qi nu
pe crealie. Tu nu inlelegi cd totul este energie? DiferenJa
este datd de vibralia care a stat la baza rnten\iei creafiei.
lji piatra vrbreazd, numai cd pe o fiecvenld joasd. Aceste
 'I
De la Zamolxe la noua erd 84
lucruri erau cunoscute de strdbunii nogtri. Lor nu li se
pdrea un lucru atdt de special.
A: Adevdrul este cd dacd te uili la ceea ce ne-au ldsat,
la piramide... Cine a construit piramidele?
D: Piramidele au fost construie de urmagii supravie-
luitori ai atlanfilor.
A: Peste tot in lume?
D: Da.
A: Cum le-au construit?
D: Ei puteau stdp6ni materia, dar le trebuiau gi crista-
lele, insd acestea fuseserd distruse. De aceea au primit
ajutor de la fralii lor de pe alte planete.
A: Ei qtiau cd cei care ii ajutau erau extratereqtri?
D: Da. Ei le-au ardtat incotro sd le indrepte.
A: Adicd cum?
D: Aghton spune cd la vremea respectivd erau indrep-
tate cdtre constelalia Orion.
A: $i acum?
D: Tot intr-acolo, dar au o micd eroare deoarece axa
pdmdntului s-a schimbat.
A: Istoria spune cd ele au fbst fdcute de faraoni, ca loc
de odihnd vegnicd.
D: Primii faraoni gi conducdtori ai anumitor civilizafii,
adicd toate care sunt legate de piramide, au fost descen-
denfi direcli ai atlanlilor, dar nu din cei ce se aflau deja
aici ci unii sosili special de pe planeta mamd. Ei veniserd
cu scopul de a ajuta umanitatea gi pe fralii 1or. Ei fuseserd
adugi, nu nSscufi qi de aceea nu aveau karmd. Pentru a
putea pleca direct, farl, a trece prin incf,rcdtura Terrei, ei
trebuiau sa igi construiascd anumite tuneluri energetice.
Piramidele au fost frcute cu acest scop.
A: Adicd sunt tuneluri enersetice?
D: Da.
A: $i Sfinxul?
Inuak: Reptilianul din mine Cartea a doua 85
D: Sfinxul are un rol foarte important. Sub el se afl5 o
intrare cdtre tuneluri care duc la oragele subterane ce se
intind peste tot prin lume, orage construite de cei din alte
galaxii. Tot aici se afl6 qi intrarea in marea bibliotecd
universalS. Aici omenirea va gdsi rdspuns la toate intre-
bdrile legate de crealie.
A: Avem acces?
D: Aghton spune cd intrarea a fost descoperitd de cei
de acolo, dar cd s-a interzis rdspAndirea gtirii. Oricum
cste foarte greu de intrat, deoarece tunelurile sunt pline
cu apd. Apa se retrage doar doud zlle pe an qi doar in
aceste zile s-ar putea incerca pdtrunderea.
,d: Cei ce le-au descoperit au intrat?
D: Nu. Le- fost fricd.
A: De ce?
D: Tunelurile se termind cu niqte pante foarte abrupte
care duc undeva in jos. Nimeni nu a avut curajul sd
rneargd mai departe. Abia dupd ce cobori qi urci gi iaragi
cobori ai acces la biblioteca qi poli intra in oraqele
subterane. $i in afar5 de asta, omul care conduce lucrdrile
este un suflet vechi. El a fost un renumit atlant qi simte
cumva in strdfundul sufletului ce s-a intdmplat in Atlan-
tida. El gtie cd descoperirea va schimba istoria gi ii este
tiic[ ca aceastd descoperire sd nu ducd la distrugerea ldrii
lui.
A: Dar de ce s-au construit aceste oraqe?
D: Aghton spune cI cei ce au venit le-au fdcut pentru a
se proteja de atacurile locuitorilor gi de clima planetei. La
vremea respectivd Terra nu era stabilizatd.
A: Aceste ora$e sunt actualele baze subterane ale
guvernelor?
D: Aghton spune ci nu. Bazele guvernelor sunt altfel,
nu sunt fEcute la o aqa mare adAncime ca aceste orage
subterane gi nici nu sunt at6t de intinse.

De la Zamolxe la noua erd
A: $tii unde sunt aceste baze?
D: Aghton spune cd sunt unsprezece, dar cd cele mai
mari suni in Antarctica, Australia 9i Munlii Colorado'
A: Mai vreau sd teintreb un lucru' De fapt este o intre-
bare pe care mi-au pus-o c6liva dintre cititori' Tu
ai ales
si vii la incarnare pe Terra? Ai fost intrebat?
D: Am fost intrebat qi mi s-a explicat misiunea' Eu am
hotdrdt sd vin.
A: Dar de ce tu qi nu altcineva?
D: Pentru ca eu am studiat qi am fost interesat
trecut, evolu{ie 9i karm[.
A: Astea au fost singureie criterii?
D: Nu, mai sunt qi altele, dar asta ar insemna sd md
laud qi eu nu vreau acest lucru" Eu am ajuns la capaci-
tdliiepecarele-amavutpelnuadatoritdcelordinaintea
rn"u, u celor ce s-au strdduit sA mA invele 9i datoritd
Creatorului. Era programul meu sd fiu aqa'
A: Era in programul tdu sd ajungi pe Terra?
D: Da, dar am aflat de aceasth rnisiune atunci cind
considerat necesar.
A: Aveai Posibilitatea sd refuzi?
D: Da. Puteam tefuza, dar nu mi-a trecut prin cap' Am
fost chiar bucuros sd accePt'
?l
86
{ru
A: Spuneai ci noi trebuie sd devenim Dumnezei. Care
cste cel rnai simplu mod de a atinge aceastd stare?
D: Sd ne conEtientizdm pe noi ingine.
A: Cum?
D: Sd inlelegem cd Dumnezeu este in noi gi nu in
exteriorul nostru. Dumnezeu este in noi qi noi suntem in
de
I)umnezeu.
A: I)ar noi arn fost invdlati sd il vedem pe Dumnezeu
undeva acolo sus gi sd ne rugdm Lui.
D: $i l-a gdsit cineva pe Dumnezeu acolo sus?
A: Nu qtiu.
D: Dumnezeu este in interior. Numai inlelegdnd acest
llrcru qi unindu-ne cu El putem deveni Dumnezeu adevdrat.
A: Ce trebuie sd facem?
D: ln primul rAnd trebuie sd vrem. Dacd vrem acest
s-a
lucru, atunci trebuie sd cerem Matricei sd ne a.jute qi s6 ne
schimbdm programarea. Dupd ce am lansat cerinla trebuie
si vedem ce ne blocheazd, cate sunt cauzele pentru care
rioi credem ci nu putem fi asemeni Lui.
A: Cauzele sunt multiple, nici nu pot fi amintite toate.
in primul rAnd pentru cd suntem pdcdtoqi, pentru c6 gregim,
pcntru cd minfim, pentru cd furdm.. "
D: Dacd ai congtientizat cd" acestea sunt piedicile trebuie
sl iei fiecare problemd qi sd o anihilezi.
A: Curn?
D: Sd zicem cd tu gtii despre tine cd egti neiertdtoare gi
,;r ifi place sd ii pedepseqti pe cei din jur. Dup6 ce le-ai
rlcterminat te gAndeqti dacd aceste trdsdturi vin de la
l)umnezeu sau din altd parte. Dacd ele sunt ale Lui atunci
 De la Zamolxe la noua erd 88
totul este in reguld, nu trebuie si schimbi nimic, dacd
insS ele sunt pdmantene, te intrebi care sunt opusurile
acestor vibrafii, care sunt stdrile divinitalii. Atunci ai sd
constali cd opusul neiertdrii este iefiarea qi a pedepsei
este rdsplata. In acest caztu trebuie sd ceri Matricei sd ili
dea aceste aspecte qi sd le anihileze pe celelalte.
A: Nu pot pur gi simplu sd cer anihilarea neiertdrii gi a
plScerii de a pedepsi?
D: Nu, cdci nu ar fi de folos. Tu trebuie sd ili pola-
fizezi invers anumite insuqiri invSfate. Dacd le-ai gterge
pur gi simplu nu ar fi de duratd, deoarece tiparul lor ar
rdmAne in mintea ta qi la un moment dat ar apdrea din
nou. Important este sd modifici tiparul.
A: $i trebuie sd iau fiecare problem[ in parte?
D: Da.
A: Dar este o muncd imens[!
D: Dar sd faci aceste fapte a fost uqor?
A: Ele sunt ficute pe parcursul multor ani.
D: Ai toat6.viatainainte. Nimeni nu a spus cE se poate
face in cdteva ore!
A: Sd presupunem cd am reuqit. Am schimbat polari-
tatea caracterului meu. Care ar fi urmitorul pas.
D: Vreau doar sd ili amintesc de agresivitate. Este cea
mai pregnantd tr5sdturd gi cel mai greu de anihilat.
A: De ce?
D: Prin agresivitate ne ascundem anumite lipsuri, inca-
pacitdli, neinlelegeri.
A: Dar dacd cinevate atac6, ce faci?
D: ii raspunzi cuo polaritate opusd.
A: Dacd cineva vine la mine qi vrea sd imi dea un
pumn qi eu il simt plin de urd, trebuie sd ii ddruiesc iubire?
D: Da.
A: i1i dai seama cd este imposibil. Instinctiv imi pleacd
Inuaki: Reptilianul din mine Cartea a doua 89
mAna qi ii trag una!
D: Yezi dsta este urmatorul pas pe care trebuie sd il
facem. Sd manifestdm in exterior, conqtient atributele
divinitdfii. Gdndegte-te ce s-ar intdmpla dacd atunci c6nd
greqeqti Dumnezeu ar veni qi fi-ar trage una!
A: Nu cred cd putem face o compara{ie!
D: De ce nu ? Dacd tu vrei sd devii Dumnezeu trebuie
sd te manifegti ca El. Trebuie sd inlelegi cd totul line de
gAndire. Inainte de a pleca pe drumul cdtre divinitate
trebuie sd te intrebi dacd vrei sd o faci. Altfel nu are nici
un rost. Te vei strddui degeaba, dar nu vei avea rezultate.
A: $i concret ce trebuie sd fac?
D: Sd ili rdspunzi cinstit qi corect dacd tu vrei sd devii
Dumnezeu. Sd analizezi ce inseamni acest lucru qi abia
apoi sd faci afirmalia. Trebuie insd sd ili dai argumente
pro gi contra pentru ca mintea ta sd inleleagd clar. Dacd
rdspunsul este pozitiv gi dacd vrei si faci ceea ce !i-am
spus atunci calea ili este deschisd. Cere Matricei qi
schimbarea va incepe. Important este sd faci in frecare zi
o scurtd meditafie.
A: $i la ce sd meditez?
D: Vorbeqte intAi cu Matricea. Spune-i gAndurile tale,
regretele, schimbdrile pe care vrei sd le faci. Ai sd vezi cd
ili rdspunde. Ea este un tot viu. Cere-i apoi sd ili arate din
ce este formatd pi roag-o sd te lase sd fii pdrtaq la creafie.
Roag-o sd ili arate cum a fost creat pdmdntul.
A: Dar pdmdntul a fost creat cu mult timp in urmS!
D: In Matrice nu existd timp. Totul se petrece acum.
A: Adicd eu pot vedea crealia ca gi cum s-ar intdmpla
in momentul acesta?
D: Da. Fd-o. Este o experienld unicd qi foarte intere-
santd.
A: Care este scopul acestei trdirr?
 De la Zamolxe la noua erd 90
D: S5 fii una cu ea. Sd ifi conqtientizezi provenienfa gi
faptul cd tofi suntem Unul. Dupd ce ai trecut prin stdrile
crea{iei, schimbd meditalia. Roag5 Matricea sd te lase s5
o vezi in interiorul tdu, apoi a rudelor, a prietenilor, al
mediului inconjurdtor, a casei tale, etc.
A: Sd zicem cd am fbcut gi acest lucru. Apoi?
D: Apoi ai sd infelegi cd de fapt nimic nu ne separ6.
Urmdtorul pas va fi conqtientizarea Dumnezeului interior.
A: Cum?
D: Cere-i lui Dumnezeu sd il simfi. intAi vei simli o
formd de energie, cald5, pl6cutd, plina de iubire, care vine
qi te inconjoard.
A: $i dacd nu o pot duce?
D: Dumnezeu va veni la tine cu o energie potrivitd
gradului tdu de suportabilitate. Nimeni de pe Terra nu poate
suporta toatd energia Lui, ne-ar exploda inima. Dupd ce
l-ai simlit cere sd il vezi in jurul tdu. i1i va apdrea ca o
energie colorat6 in culorile curcubeului. Cere apoi si il
vezi in interiorul tdu, in rude, prieteni, lucruri. Uitd+e la
toli qi toate gi vezi ce ne deosebeqte. Suntem la fel sau
fiecare are o structurd specificd?
A: $i ce am sd aflu?
D: Cd nu ne deosebeqte nimic.
A: $i care este scopul acestor exercilii?
D: Sd vedem cd noi tofi suntem egali. Numai infele-
g6nd cd acfiunile pe care le facem, fiecare dintre noi sunt
de fapt fapte indreptate impotriva noastr6, vom reuqi sd
scdpdm de karmi. Dacd tu gAndeqti, vorbegti qi ac{ionezi
ca gi cAnd tot ceea ce faci faci pentru tine, viala ta se va
schimba.
A: Este foarte greu, cdci ai de luptat cu mentalitateata,
a celor din jur gi tofi avem caractere diferite qi un mod
propriu de a vedea lucrurile.
Inuaki: Reptilianul din mine Cartea a doua 91
D: Cam cu cd{i oameni te intAlneqti tu intr-un an? Md
refer la toli qi cei cu care stai de vorbd gi cei pe l6ngd care
treci.
A: Nu qtiu. Vreo zece mii.
D: Dar Dumnezeu? De cdli oameni crezi cd este
cilrtat?
A: De toatd populalia Terrei!
D: Deci El poate. Asta trebuie qi tu si poli face. Dacd
vrei s5 fii asemeni Lui trebuie sd inveJi sI iubeqti qi sd
ie(i. Sd ai inlelegere fald, de cel mai slab sau in curs de
trezire. Spune-mi dacd DumnezerL ar avea o cdmar6 plind
cu alimente qi lie fi-ar fi foame crezi c6.li-ar da?
A: Cu siguran!6!
D: Dar dacd tu ai fi Dumnezeu qi ai avea o cdmard
plind de alimente gi ar veni mul1i oameni infometafi le-ai
da tot ceea ce ai?
A: Dacd aq fi Dumnezeu da, cdci ag ;ti cd pot oric6nd
pune la loc ceea ce am dat.
D: Dacd ai fi Dumnezeu le-ai da gi i-ai invdfa cum sd
facd sd aibS qi ei. Aga face gi Dumnezeu cu noi. Ne aratd
cum sd avem orice vrem.
A: Numai cd nu se prea vede in practicd.
D: Nu vedem pentru cd nu vrem. Ne este mai comod
aqa, deqi aceasta este o p[cdleal6. Am fost invdfafi cum sd
ne chinuim, nu cum sd progresdm. Totul este insd atdt de
simplu!
A: Explicd-mi.
D: Pentru a te schimba gi a-!i schimba viala trebuie in
primul rAnd sd vrei. Chiar dacd tu ajungi la concluzia cd
incd nu pofi fi Dumnezeu, cd nu eqti pregdtit, cd nu ai
inleles, poli mdcar incerca sd ili schimbi propria viafa qi
.pe a celor din jur. Trebuie sd i1i doreqti acest lucru cu
toatd fiinfa ta.
A: Dd-mi un exemplu.
 *l
De lq Zamolxe la noua erii 92
D: Sa zicem cd tu nu te inlelegi cu copilul tdu. Cd el
nu vorbeqte cu tine, cd se ascunde, cd te minte sau cd pur
qi simplu nu te bagd in seamd. Verificd intdi de unde a
plecat aceastd stare. Cine este de vind. intrebd-te dacd nu
cumva atunci cdnd era mic qi era cicdlitor !i-ai dorit sd
tacd qi sd te lase in pace? L-ai trimis oare la bunici spre a
scdpa de el? L-ar cerlrat pentru cd vorbea prea mult? Ai
afirmat vreodatd cd te-a innebunit, cd nu-i mai tace odatd
gura?
A: Bine, dar astea sunt doar cuvinte. Parinlii care spun
aceste lucruri nu o spun din inimd. Sunt vorbe rostite in
anumite momente de epuizare sau chiar in glumd.
D: Ele sunt programdri. Cel ce le-a rostit a lansat o
comandd cdtre Matrice qi aceasta a reac{ionat conform cu
cerinla. Copilul a devenit necomunicativ sau te ignord. iti
rdspunde conform cu vibrafia pe care tu insuli ai indus-o.
A: Ce trebuie fEcut?
D: Trebuie s[ qtergi programele gi sd le inlocuiegti cu
programele dorite. Ai grija sd nu te grabegti. Acest lucru
nu se poate face deodatd. Trebuie si insiqti multe zl|e la
rdnd.
A: CAt?
D: Nu este o reguld. Dureazd atdt pdnd simti tu cd este
adevdrat ceea ce afirmi. $i mai este un lucru ddundtor pe
care am vdzut cd il fac adulfii. Am vdzut asta la rnulli
pdrinli, chiar gi la ai mei. Atunci cAnd un copil gregeqte,
nu mai spune: seamdnd cu mama sau cu tata. Este foarte
ddundtor. Copilul seamdnd cu el insuqi qi cu tofi. Dacd
spui cd seamdnd cu cineva il programezi qi atunci va
cdpdta din ce in ce mai multe trdsdturi specifice celui
amintit.
A: Asta cu a cduta asemdnare in neam este specificd
rom6nilor. Am v[zut gi eu acest aspect qi rni strdduiesc
s5 ii fac pe oameni sd inleleagd.
Inuaki: Reptilianul din mine Cartea a doua 93
D: Spune-le cd atunci cdnd un copil greqeqte sd spund
cd el seamdnd cu Dumnezeu. $i pedeapsa sd fie egald cu
cea pe care i-am da-o lui Dumnezeu!
A: Pdi nu i-am da nici o pedeapsd.
D: Corect. Dacd insi am crede cb Dumnezeu a licut o
gregealS am sta de vorbd cu el qi l-am intreba de ce a
fbcut acliunea respectivd. Pofi face qi cu copilul la fel.
Poate cd a avut un motiv, poate a crezut cd face un lucru
bun, poate avdzut la altcineva o acfiune similard.
A: Ar fi bine sd facem acest lucru. Eu spun cd o
discufie este mai constructivd decdt o mie de palme, insd
trsta este mentalitatea noastrd actual6.
D: A fost. De acum trebuie sd ne schimbdm.
A: Ar trebui sd ne schimbdm, dar md uit pe stradd qi
vdd oamenii din ce in ce mai abatuli qi mai irascibili. Nimic
din comportamentul nostru nu preveste$te vreo modificare
colectivd de naturd pozitld.
D: Modificarea a inceput deja, dar pentru a se duce la
indeplinire planul Terra trebuie mai intAi sd se cure{e de
ceea ce i-am dat de-a lungul timpului, aqa cd ne dd inapoi
vibralia noastrd. Este o perioadd dificila dar va trece.
A: Vom avea parte de modificdri la nivelul solului, mI
refer la globul pdmdntesc in general?
D: Da. Terra iqi schimbd hainele. Trebuie sd vezi con-
tinentele, apa qi tot ceea ce existd pe suprafala ei ca
liindu-i imbrdcdminte. Din cdnd in cdnd ea trebuie sd le
schimbe qi mai ales acum deoarece ea a inceput s5 creascd
in dimensiuni.
A: Cum adrcd?
D: Terra iqi mdreqte volumul.
A: Dar nu vorbeEte nimeni despre acest lucru. Nu am
auzit vreo informafie.
D: Nu gtiu dacd se vorbegte sau nu, dar asta este reali-
tatea. De-a lunsul mileniilor Terra a crescut si va creste
 De la Zamolxe la noua erd 94
in continuare. Ea este o fiinfd vie. Totul are o logicd qi
existd un curs al evenimentelor. Existd anumite cicluri de
timp care fac ca istoria sd se intdmple qi sd se repete. Aqa
a fost p6nd acum, de acum inainte nimic nu se va mai
repeta.
A: Sunt schimbdri la nivel general, peste tot ?n Univers?
D: Totul are legdturd cu galaxiile qi planetele. Existd
un ADN cosmic, care unegte totul. in 2012 un ciclu se
sf6rgeqte qi intrdm intr-o noud etapi. Totul se va schimba,
oamenii, Tena. Este primul pas spre a deveni co-Creatori.
A: Din cdte am inteles noi putem crea gi acum, dar
limitat.
D: Da, dar numai in propriul univers, deoarece noi
credm cu creierul intr-o lume cu doud polaritd{i qi de
aceea intotdeauna crealra noastrd are qi o anti-crealie
identicd. Dupd ce vom intra in noua lume, crea[ia noastrS
nu va mai rdni pe nimeni, cdci vom crea cu inima.
A: Adicd nu ne vom mai folosi creierul?
D: Ba da, dar el va fi condus de suflet gi nu invers. Dar
acest lucru va fi posibil abia dupd ce noua energie se va
stabiliza.
A: Te referi la noua energie care va schimba Ter:.a?
D: Da. Energia este cea care coordoneazd qi organi-
zeazd totul. Noi suntem energie, trdim intr-un ocean de
energie, tot ceea ce rnAncdm este energie, aerul este
energie, absolut totul este energie.
A: $i g6ndurile qi trdirile noastre?
D: In special acestea, cdci ele sunt generatoare de
energie. Mintea noastrd este o antend. Noi trdim, mAncdm,
respirdm gi innotdm intr-o mare de energie, insd in prezent
este o energie toxic5.
A: Dar nu putem curSla acest ocean energetic, nu il
putem purifica?
Inuaki: Reptilianul din mine Cartea a doua 95
D: El conline toate trdirile noastre de-a lungul timpului.
Nu se poate curdla a$a pur qi simplu, totul se supune unor
anumite legi, cum ar fr legea karmei.
A: Karma poate fi anihilatd prin gdnd?
D: Nu inleleg intrebarea.
A: Sd zicem cd eu md concentrez qi doresc sd anihilez
toatd karma negativd odat6. Este posibil?
D: Adicd tu ai fbcut riu cAteva milenii qi apoi in cinci
minute vrei sd gtergi totul?
A: Da.
D: Nu, nu se poate. Existd posibilitatea pozitivdrii
unor anumite acfiuni, dar pentru asta trebuie sd conqtien-
tizezi fapta, sd te cdieqti, sd ifi ceri iertare gi sd introduci
forme-gAnd-energie de poiaritate opusd celei generate.
Asta inseamnd cd trebuie sd le iei pe rdnd qi este valabil
doar pentru faptele din viala prezentd, dar qi aqadacdfaci
acest lucru din dorinla de a scdpa, fdrl. iubire, acfiunea
este un e$ec.
A: Dar am intdlnit anurnite gcoli, care fac pachet toate
problemele karmice qi le trimit la Creator.
D: Ce vind are Creatorul sd primeascd gregelile tale?
Ji se pare corect? Dacd tu ai fi Creatorul gi o mulfime de
oameni !i-ar trimite vibrafii negative in loc de iubire cum
te-ai sim{i? Ce ai face?
A: Nu cred cd Creatorul intemreteazd aceste lucruri
aqa!
D: Dar unde se afld Creatorul?
A: in cer!
D: Se pare c6. intdlnirile noastre au fost inutile! Crea-
torul este in tine, in mine, in pisicd, in floare, Creatorul
este tot. Tu faptic iei greqelile tale qi ni le dai noud tuturor
sperdnd ca tu sd scapi. Nu?
A: Doar intrebdm!
 De la Zamolxe la noua erd 96
D: Spune-mi tu vrei sA primegti bagajul karmic al
celorlalli?
A: Nu.
D: Atunci ceilalli de ce sd o facd, ce vind au ei cd tu ai
gregit?
A: Explicalia celor ce fac acest gen de exercilii este cd
inainte de a trimite problemele karmice le schimbd pola-
ritatea, le anihileazd gi practic trimit doar o formd de
energie amor{d sau cu incdrcdturd pozitivd.
D: Polaritatea o poli schimba doar atunci cdnd primeqti
fizic qi energetic inapoi tot ceea ai emis. Tu trebuie sd
trdieqti aceeaqi stare ca cel ce a receplionat acliunea ta.
Este simplu. De aceea planeta va trebui sd treacd prin
perioada de curdfire. Dacd exista aceastd posibilitate de
gtergere a karmei, cu siguranld s-ar fi aplicat. Era mult
mai ugor gi mai rapid.
A: Md intreb oare de ce cei ce fac astfel de exercilii nu
infeleg cd nu sunt reale?
D: Pentru cd gAndesc cu mintea gi cu ego-ul. Lor le
convine, este mult mai uqor sd nu faci nimic Ai sd agtepfi
rdsplata. Din pdcate mintea poate fi pdcalitb insd karma
nu. I[i dai seama ce bagaj karmic iqi fac cei ce induc
astfel de idei?
A: Poate qi ei au fost amdgifi.
D: Da, dar inainte sd spui un lucru altora, inainte sI ii
pui pe allii sd ili urmeze exemplul, ar trebui sd verifici pe
pielea ta dacd ceea ee qtii este adevdrat, dac6. arc rezul-
tate. Trebuie sd dai altora doar ceea ce are corespondent
de Adevdr la nivelul Matricei, altfel nu faci un lucru bun
nici pentru tine nici pentru ei.
A: $i ce primesc cei ce dau astfel de energii?
D: Aghton spune cd primesc inapoi tot ceea ce au
trimis, numai cd vine tot odatd.
A: Cum adicd?
Inuaki: Reptilianul din mine Cartea a doua 97
D: Ei qi-au strdns prin proprie voinld tot bagajul karmic
intr-un pachet qi l-au expediat, insd bagajul nu a fost
primit ci trimis inapoi. Asta inseamnd, cd, ei il vor recep-
{iona pe tot odat5, adicd problemele karmice vor veni
grdmad6, toate odatd gi nu intinse pe parcursul mai multor
vieli. Dar asta oricum nu mai conteazd., cdci toli vom
primi inapoi tot ceea ce am dat, ei vor primi ins6 mai
repede.
A: Mai existd gi vreo altd modificare la nivel de pla-
netd?
D: Da, la un anumit moment Pdmdntul iqi va fixa
definitiv pozilia in Calea Lactee.
A: Noi suntem ?n Calea Lactee!
D: Aghton spune cd suntem cdnd in Calea Lactee,
cdnd in Sdgetdtor B.
A: Eu nu gtiam de acest lucru.
D: Asta nu inseamnd cd este fals.
A: $i ce va rcprezenta pentru noi fixarea in noua
locafie?
D: Aghton spune cd ceea ce a fost se va schimba, c6"
ceea ce am trdit nu va mai fi gi cd ceea ce vom expe-
rimenta depdqeqte capacttatea noastrd momentand de
in{elegere.
A: Sd ?nfeleg cd va fi bine?
D: Da.
A: C6nd va avea loc aceastd fixare?
D: Acum este stabilitd,afilainceputul anului 2013.
A: Cum se va petrece acest lucru, ce inseamnb el
pentru Terra?
D: Aghton spune cd.PdmAntul se migc6 eliptic. De
aceea noi am fost c6nd in Calea Lactee cAnd in Sdgetdtor.
Sistemul nostru solar nu a avut un loc fix. in prezent
Sdgetdtor este inglobat in Calea Lactee. Acest proces a
 De la Zamolxe la noua erd 98
inceput mai de mult, dar va mai dura un pic p6nd cdnd qi
PimAntul va fi incorPorat.
A: $i de ce este inglobat?
D: Pentru cd Calea Lactee are o formd de magnetism
care are capacitatea de a prelua, transforma 9i ingloba tot
ceea ce intrd in ea. De altfel magnetismul ei este mult mai
puternic decdt al Sistemului Solar, aqa cd suntem atraqi'
A: Ce se va int6mpla dupd ce ajungem in Calea
Lactee?
D: Nu ne vom mai invArti eliptic, ci vom avea un loc
stabil.
A: Nu putem evita aceast[ absorbfie?
D: Nu. Existd un puls ce este emis continuu din mij-
locul Universului. Acest puls este receplionat de mijlocul
galaxiei noastre, de mijlocul sistemului solar, de mijlocul
planetei qi de inimile noastre. Aceastd bdtaie ne face sd
rezondm cu forfa de atracfie a Cdii Lactee qi sd fim
absorbi{i, aqa cd nu dePinde de noi.
A: Dar dacd totugi se intAmpls ceva 9i rdmdnem unde
suntem?
D: Asta ar insemna si primim incd o sutd cincizeci de
mii de ani de incarndri. Ctezi c5' ar fi bine?
A: De ce atAt de mult?
D: Pentru cd abia atunci vom ajunge in aceeaqi pozilre
ca astdzi. Trebuie sd inlelegi cd noi putem face saltul doar
dac[ existd permisiunea, totul trebuie s6 fie pregdtit
energetic qi vibrafional; masa energeticd, calitatea qi
cantitatea energiei au fost g6ndite qi echilibrate optim de
cdtre entitdfile coordonatoare ale Matricei' Ele ne-au
deschis acest portal de intrare' A fost o muncd uriaqi qi
un consum de energie pe mdsurd. De ce sd vrem si
evitdm urcarea?
A: Pentru a evita schimbarea!
Inuaki: Reptilianul din mine Cartea a douq 99
D: A evita schimbarea inseamnd a sta pe loc, adicd a
nu evolua.
A: Portalul acesta ne va face sd trecem intr-o altd
dimensiune?
D: Pe o altd frecvenfd.
A: Se spune cd poporul maya$ a trecut la un moment
dat intr-o alti dimensiune. Este dimensiunea la care vom
ajunge !i noi?
D: Noi vom ajunge in dimensiunea rezewatd nou6. Ei
au ajuns in a lor gi acum sunt mult mai avansafi.
A: Dar cum au frcut acest lucru?
D: Ei au conqtientizat punctul de intAlnire a drumu-
rilor, adicd acel punct fix despre care !i-am vorbit qi care
marcheazd evolulia umanitilii. Ei au ales calea cea mai
scurtd, adicd cea instantanee.
A: Existd gi aqa ceva?
D: Da. $i noi, restul, am avut $ansa.
A: Dar poate nu am qtiut!
D: Ei de ce au qtiut? Doar am plecat cu tofii din
acelaqi punct.
A: $i cine este rdspunzdtor?
D: Nu existd vinovat. Fiecare colectivitate hotdrdste in
numele ei.
A: Sau conducdtorii lor.
D: Conducdtorii sunt acei oameni care sunt aleqi de
cdtre colectivitate, doar nu se pun singuri. Fiecare are
ceea ce meritd qi ceea ce a ales.
A: Bine, dar poate cd alegerea unui anumit conducdtor
nu md reprezintd., nu cred in el, de ce sd fiu parte la
destin?
D: Pentru cd aqa este regula
A: $i nu existd nici o cale de a evita acest aspect?
 't
De la Zamolxe la noua era 100
D: Ba da, calea auto-desdvArqirii. Adicd calea indivi-
duald cdtre Dumnezeu qi Creator. Numai aga poli iegi din
rAnd, dar atunci congtientizezi un lucru foarte special.
A: Ce?
D: Cd r6ndul egti de fapt tu?
A: $i mayagii de ce au vrut sd plece?
D: Ei puteau vedea viitorul qi au vdzut cd rdmdnAnd
aici nu ar fi putut ajuta ci ar fi fost prinqi in karm5.
A: Adicd spre a intra in alte dimensiuni trebuie sa
scapi de karmd?
D: Doar asta incerc sd-!i explic!
A: $i cei care nu vor putea sd scdpa?
D: 2012 este unul din punctele fixe, este un moment
de iluminare, este punctul de separare. Atunci oamenii
rdmaqi vor fi triali, iar cei cu karmd negativd nu vor putea
trece.
A: Adicd abia in 2012 se va f'ace trierea?
D: Noi suntem acum in mijlocul schimbdrilor qi
evenimentelor. Avem acum qansa sd trecem sau sd stf,m.
De noi depinde.
A: $i concret, cum scapi de karmd, mai este pufin
timp!?
D: Cheia este sd ier{i, sd laqi negativul sd se ducd, sd
inlelegi gi sd mulfumeqti, pentru tot ce vei primi.
A: $i mayagii au frcut acest lucru?
D: Ei au fhcut mult mai mult de atdt.
A: Md intreb cum ar fi frrd karmd!
D: Dacd am inlelege legea karmei, nu ar mai fi
rdzboaie, foamete, urd gi anunnakki ar fi istorie. Dar toate
schimbdrile vor veni. Aghton spune cd datoritl noii
energii oamenii au inceput sd se trezeascd qi sd caute
r5spunsuri. Ceva din interiorul lor ii face sd devind
interesali in a evolua. $i chiar dacd nu ar face nimic in
acest sens, oricum energia ii va ajuta.
Inuaki: Reptilianul din mine Cartea a doua 101
A: Vreau sd te intreb un lucru, se tot vorbeqte de o
crizd economicd la nivel mondial, care va aduce foamete,
lroli, revolte... imi poli spune ceva?
D: Pentru ca noul sd se nasc6. vechiul trebuie sd
rnoar6. Este o lege.
A: Dar vechiul nu poate fi primenit, intinerit, schimbat
cu blAnde{e, in timp?
D: Lumea actualS aqa este gAnditd. Ne na;tem gi
rnurim, la fel qi naliile.
A: Au existat qi oameni despre care se spune cd nu au
rnurit.
D: Pdi existd Ei na{ii care nu au murit, insd ele sunt
conduse tot dupd un model invechit qi au la bazd un tipar
cnergetic imbdtrAnit. Schimbarea care va veni va duce la
rnodificare totald. Este un lucru bun. cdci vom evolua.
liste scris sd fie aga.
A: Tu vezi ca in viitor electricitatea si fie inlocuitd de
o noud form[ de energie?
D: Da. Va fi o energie inepuizabil5.
A: Se cunosc deja principiile?
D: Da. Ea este deja aici.
A: CAnd o vom putea folosi?
D: Cred cd peste qase ani, abia atunci va fi stabild qi o
vom putea avea cu tolii, dar vom auzi de ea mult mai
cur6nd.
A: Ce principiu std,labaza acestei energii?
D: Miqcarea. Vdd un dispozitiv care se miqcd qi gene-
lcazd un cAmp de for!5 care produce curent. Aghton
spune cd in prima faz6. se va folosi argintul gi apoi un
praf de cristale.
A: Am mai auzit aceastd descriere.
D: Pai dacd corespunde realitdlii!
A: De ce o vom putea folosi abia in qase ani?
 t
De la Zamolxe la noua erd I02
D: Pentru cd atunci ni se dd voie sd o accesdm deplin.
Pdnd atunci inventatorii nu vor gdsi solulia de a o face sd
meargd continuu, dar nu este vina lor ci a noastr6. Noi
trebuie sd ne schimbdm pentru a o merita. De altfel am
inceput sd ne schimbam. O sd vezi. Oamenii au inceput
si aibd vise premonitorii. in curdnd vom incepe sd avem
vise comune, acestea sunt de fapt comunicdri qi trebuiesc
luate in seami.
A: Ce fel de comunicdri?
D: Despre viitor, despre schimb6ri, despre anumite
meditalii sau rugdciuni, despre plante, etc.
A: $i noi ce ar trebui sd facem?
D: Sd ne deschidem inima qi sd permitem luminii sd
intre gi sd anuleze intunericul. Trebuie s5 incetdm sd ne
mai temem, teama ne line prizonieri"in aceastd realitate.
S[ incepem si explicdm oamenilor, sd ii anunldm. Acest
lucru va duce la o trezfue colectivS. Chiar dacd omul
refuzd inilial, aceste informalii odatd auzite rdmAn in
strdfundul conqtiinlei gi atunci cdnd va fi nevoie ele vor
putea fi accesate. G6ndeqte-te cd in prezent se afld pe
Terra multe entitdfi de lumind care au venit special pentru
a ne pregdti. Trebuie sd le ascultdm pe ele gi nu pe cei ce
ne-au manipulat de milenii. Trebuie sd incetam sd mai
fim dezbina{i, dar totul se afld ascuns in sentimentul de
ur6. Dacd reuqim sd inlocuim ura cu iubirea, restul va
veni de la sine.
A: Tu gtii ceva de un anume plan de implantare de
cipuri?
D: Aghton spune cd existd, dar cd nu mai au timp qi
nici voie sd il pund in aplicare, deqi ei se strlduiesc sd o
fac5. Dacd planul ar fi reuqit intreaga omenire ar fi r6mas
pentru o foarte lungd perioadd de timp in m6na anunna-
kkilor. Am avut noroc cd s-a intervenit.
A: Ei nu qtiu cd nu pot?
Inuaki.: Reptilianul din mine Cartea a doua 103
D: Nu. Ei lucreazd in continuare. Oamenii sunt bom-
bardali cu energie negativd cu scopul de a li se sl5bi
rezistenfa psihica gi fizicd, insd aceastd energie este
contracaratd de cea care vine din univers. La fel gi cu
dezbinarea. ei incearcd sd ne arate cd suntem diferili, cd
unii sunt mai buni decAt alfii, cd unii au dreptul de a avea
tot gi allii nimic, dar Ssta este un lucru fals, deoarece noi
toli suntem egali qi unul, iar tot ceea ce existd este al
nostru al tuturor.
A: Este clar cd se incearcd dezinformarea noastrd. Se
vede qi din ceea ce se relateaz6,la televizor.
D: Aga este. Eu nu md uit de obicei la qtiri, dar se
intdmpld cdteodatd sd fiu in sufragerie c6nd se uitd
mama. M-am uitat la cel care prezenta o qtire. I-am vdzut
sufletul. Am vdzut cd el nu credea in ceea ce spunea, dar
cd era silit sd suslinl o anumitd idee. i1i dai seama cAt rdu
iqi fdcea singur?
A: Avea qi omul de pldtit facturi, de intrelinut copii...
D: $i cdnd i se va cere socoteald pentru ceea ce a fbcut
cum va fi? De ce nu se gAndesc cd prin ceea ce fac rdnesc
mase intregi de oameni qi cd acest lucru atdrnd greu? Ar
trebui sd inleleagd cd nu mai este timp ca o karmd sd se
compenseze aici gi cd singuri igi taie dreptul de a fi
parlicipanli la viitorul Terrei. Este un dar minunat acela
de a fi aici, acum, de a avea $ansa sd ne anihil5m faptele
trecutului qi de a o lua de la inceput. De ce sd nu vrem sd
parlicipdm?
A: Omul este o fiin![ aparle. Spre exemplu, eu am un
prieten cdruia i-am povestit tot ceea ce qtiu, l-am
avertrzat qi cu toate astea refuza sd iqi ia minime mdsuri
sau mdcar sI incerce sd se schimbe. L-am intrebat de ce
qi mi-a rdspuns cd sperd sd nu se intdmple nimic. Bine,
am spus eu, dar dacd se int6mpld ceva nu este mai bine sd
 De la Zamolxe la noua erd t04
fii pregdtit? Am si vdd ce voi face atunci, cdnd voi fi pus
in fala faptului implinit, mi-a rdspuns el.
D: Asta nu este g6ndirea lui. Este indusd. Oamenii au
un instinct de conservare apafie gi simt clopofelul de
alarm6. Anunnakki ne bruiazd mecanismul.
A: $i ce putem face? Cred cd sunt mulli ca el.
D: Putem fi un exemplu.
A: Eu sunt un exemplu, cdci ceea ce am spus in cdrlile
mele, am pus ?n practicd. Eu am un minim de rezerve
alimentare, am sursd de iluminat, am o mtcd rezervd de
medicamente... Am spus cd fac aceste provizii tuturor
cunosculilor, le-am explicat cd dacd este sd nu se
intAmple nimic nu sunt bani aruncali, cdci produsele pot
fi consumate in timp, dar din cAte vdd nimeni nu imi
urmeazd exemplul.
D: Ili va urma exemplul doar cel care va trebui sd o
facd, ceilalli au calea lor. Aqa este scris. Important este ca
tu sd ili faci datoria qi sd le spui. HotdrArea este a lor.
A: Nu inleleg insd de ce oamenii de qtiinld nu spun
nimic public. Am discutat cu mulli in particular qi toli
recunosc cd Pdm6ntul suferd anumite schimbdri, dar nu
vor sd anunle in gura mare.
D: Anunnakki au un mod special de manipulare. Ei
ascund prin tdcere anumite lucruri ce ar putea fi elibe-
ratoare gi atrag atenlia prin scandal gi zgomot asupra
lucrurilor care nu conteazd, cum ar fi politica, economia,
invdfdmintul, etc.
A: Dar acestea conteazdt
D: in imaginalia ta! Conducdtorii, legile gi tot ceea ce
ni se dd sunt programate. Noi avem impresia cd suntem
consultali. Ei fac ce vor. DacS cineva nu le convine sau
nu lucreazd pentru interesele lor este schimbat, hulit,
blamat.
A: $i cum ne putem da seama cAnd ne manipuleazd?
Inuaki: Reotilianul din mine Carlea a doua 105
D: Trebuie sd inveli sd gAndegti cu sufletul. Dacdvezi
ca toli se unesc cu scopul de a schimba ceva sau pe cineva,
pune-li intrebarea cine sunt cei ce vor schimbarea? Sunt
buni, inlelepli, altruiqti, au dovedit acest lucru? Schimba-
rea este pentru cei mulli sau doar pentru ei? Ce nu le
convine, de ce vor sd modifice ceva? Incearcd sd te con-
centrezi pe inima lor. Cere Matricei sd ifi arate polaritatea
celui ce vorbeqte. intreabd Matricea dacd schimbarea
anunlatd este beneficd pentru viitorul planetei, dacd are
corespondent de adevdr la nivelul ei.
A: Pdi asta inseamnd ci trebuie sd verific tot ceea ce
aud!
D: Da. Doar aqavei gti adevdrul qi vei putea acliona
corect. Tu nu inlelegi cd noi suntem schimbarea? Nimeni
nu ne poate obliga sd o acceptdm. Vrem sau nu vrem este
hotirArea noastrd.
A: Eu vreau.
D: Dacd vrei atunci afirmd qi ac{ioneazd in aga fel
incAt Matricea sd te audd gi sd ia act de dorinla ta. Nu mai
este timp. Dac[ vrei un lucru, dar faptele tale dovedesc
contrariul, Matricea va reacliona conform cu programa-
rea gi vei primi ceea ce ddruieqti. Este simplu.
A: Ce putem face dacd ei ne atacd energetic?
D: Acum ne putem feri singuri. inainte era dificil frrd
antrenament. Cere protecJie gi Matricea !i-o va da. Imagi-
neaz6-!i cum energia ce vine de sus te inconjoard asemeni
unei mingii gi te protejeazd. Acest lucru este insd valabil
doar dacd tu ifi po{i p[stra echilibrul. Dacd faptele tale te
fac sd accesezi un plan vibrafional inferior, atunci aceastl
energie se va disipa, insd o poli inlocui ori de cdte ori este
nevoie. Dar ar fi mai bine sd te stabrlizezi.
A: Dar dacd sunt incdrcatd cu energie negativb?
D: intAi descarcd-te gi apoi cere protec{ie.
A: Curn md pot descdrca?
 De la Zamolxe la noua erd 106
D: Du-te la un robinet qi fine palmele unite cu degetele
in jos, in aga fel inc6t jetul de apd sd curgd continuu qi
cere sd te cureli de negativ sau pune palmele pe pdmAnt
cu fafa in jos qi cere ca energia negativd sd fie preluati qi
transformatd in energie pozitivS. La fel qi cu apa, energia
care iese din tine trebuie sd o transformi in energie pozi-
tivd cdci altfel tot rdul este preluat caatare qi este p6cat sd
mai incdrcdm qi noi cu negativ.
A: Dar negativul ce vine din trecut, dat de faptele
noastre?
D: Trebuie sd renunldm la a ne judeca singuri. Ceea ce
a fost s-a dus. Trebuie sd schimbdm polaritatea gdndu-
rilor, sd cerem Matricei gtergerea acestora gi polarizarea
lor pozitivd. Trebuie sd inlelegem cd tot ceea ce am fbcut
va fr qters qi cd o putem lua de la capdt. Anunnakki sunt
singurii care beneficiazd de trdirile noastre negative qi de
aceea trebuie sd incetdm sd ii mai hrdnim.
A: Existd totugi o teamd pe care nu o putem infrdnge,
teama de schimbare.
D: Schimbareava veni oricum, acest lucru nu depinde
de noi. Pentru a inlelege acest aspect gi a fi gata trebuie
sd renunldm la valori materiale. SI inlelegem cI ele sunt
ale noastre, ale tuturor qi cd oricum beneficiem de ele
doar pe durata qederii noastre aici.
A: Dar noi le l6sdm moqtenire copiilor qi dacd ar fi sd
linem cont de reincarnare, le putem prelua la un moment
dat inapoi.
D: Da, dar odatd cu ele preludm qi energia faptelor
care ne-au fdcut sd fim in posesia acestor bunuri. Dacd
ele sunt pozitive atunci zestrea primitd este una bund,
dacd insd sunt de naturd negativb, atunci devine o
problemd. Dar in curdnd totul va fi altfel...
A: Noi ce putem face p6nd atunci? Trebuie sd ne
mobilizdm la nivel peneral?
Inuaki; Reptilianul din mine Cartea a doua 107
D: Nu la nivel general ci fiecare in parte. Trebuie sd
ne echilibrdm interior qi sd fim conqtienli cd tot ceea ce
va veni este pentru binele nostru. Nu trebuie sd ne unim
qi nici sd interacfiondm cu persoane care provoacd deze-
chilibru. Trebuie sI stdm in liniqte, sd meditdm, sd vorbim
cu cei asemeni noud qi foarte important, sd incetf,m in a le
mai face jocurile. Fdrd noi ei nu pot face nimic. Noi
suntem cei ce le ddm hranl gi putere.
A: Este destul de dificil s[ te retragi, trdim intr-o
societate... Poate ar trebui s[ ne unim forfele...
D: in nici rLn caz. Asta vor ei, mase de oameni care sd
genereze energii negative. Orice formd de manifestalie
sau opozilie le face bine, ii ajutd. Dacd vrei sd ii contra-
carezi trebuie sd o faci in liniqte, cu iubire, cu calm qi
responsabilitate. Sd generezi doar gdnduri pozitive qi
trdiri pline de armonie.
A: Cam greu in conjunctura actual6!
D: Cheia este sd vrei, restul va veni de la sine. $i vezi,
c[ fumatul nu este bun. Ar trebui sd te laqi.
A: Dar qi qamanii folosesc tutun...
D: Da, dar natural. $i in afard de asta tu eqti gaman,
duci o via![ de gaman, trdieqti acolo unde trdiesc ei, te
comporli la fel? Te-ai intrebat ce fumezi?
A: Ce fumez?
D: Tutun plus ceea ce bagd ei in el.
A: Ce bagd in el?
D: Aghton spune ca in figdri se introduc substanle care
anihileazl capacitatea de a vedea AdevSrul. Ele acfio-
neazd. in special asupra celui de-al treilea ochi gi in plus
te <ajutd> sd stai in acea zond, de umbrd de care ifi
vorbeam.
A: Pdi parcd ziceai cd sunt protejatd!
D: Da, egti, dar asta se datorcazd strddaniei anumitor
entitdti, care fac eforturi s5 te stabilizeze. Chiar qi acum
 T
De la Zamolxe la noua erd
108
cAnd vorbim. De ce sd existe acest consum inutil de
energie? Daci nu ai fi tu, ele qi-ar putea vedea de treabd,
dar aqa le lii blocate l6ngd tine. Plus exemplul pe care il
dai altora!
A: Dar nu oblig pe nimeni sd fumeze!
D: Nu, dar fumAnd, cei ce te cunosc iqi spun cd dacd tu
fumezi qi nu ili dduneazd, ei de ce sd nu o fac6?
A: Cred cd egti prea drastic!
D: Sunt corect. Vrei lumina, ceri ajutor qi cei ce vin sd
te ajute trebuie sd te tArascd in timp ce tu te zbafi qi urli
cd vrei sd mai stai. Este adevdrat?
A: Cam aqa.
D: Asta era un exemplu. inlelege cd tu eqti cea care
hotdrdqti ce vrei qi ce nu vrei, numai fd-o odatd! Ia o
hotdrAre qi fine-te de ea.
A: La capitolul fumat, mai am de lucrat.
D: Cd la restul ai terminat!
A: Nu chiar, dar stau mult mai bine.
D: Aghton ili spune cd ai avut mult timp la dispozilie,
dar cf, qi la tine termenul a expirat. Este acum sau peste
vreo doud sute de mii de ani. Tu nu ?n{elegi cd totul vine
de la anunnakki, cd ei sunt cei care ne-au introdus
otrdvuri, de ce sd le facijocul?
A: Ba da, dar este dificil sd pui in practicl anumite
lucruri. Trebuie sd te obignuieqti mai intAi cu ideea, la fel
ca gi cu alimentalia frrd carne. Mi-a trebuit ceva timp
pAnd cAnd am in{eles.
D: li-am spus cd a fi carnivor este o trdsdturd a lor. Ei
se compoftS cu noi la fel cum noi ne comportdm cu
animalele. Ai vdzut cAli oameni urdsc frrd motiv anima-
lele? Te-ai intrebat de ce?
A: Asta nu este o scuzd, sd spui cd faci rdu unui
animal fiindcd ei te coordoneazd.
Inuaki: Reotilianul din mine Cartea a doua 109
D: Nu, cei ce fac rdu animalelor sunt in principal cei
ce au preponderent sdnge de anunnakki.
A: Adicd dacd mdndnci carne eqti de-al lor?
D: Nu. Dacd faci rdu unui animal cu bun[ qtiinfd, dacd
chinul lui ili face pl[cere, atunci poli fi catalogat ca ficdnd
parte din tagma lor. Noi mdncdm carne de generafii, iar
acest obicei ne-a fost indus cu scopul de a nu le mai simli
mirosul. Tu ai vdzut ce miros are carnea tdiatd? Nu ifi dai
seama de asta decdt dupd ce incetezi sd o mai consumi.
La fel miros qi ei.
A: $i ouale?
D: Sunt carne.
A: Nu sunt carne, sunt ou6!
D: Ele conlin infbrmalia geneticd in starea cea mai
pur5. Sunt mai toxice decAt carnea. Mdncdnd un ou, inghi-
lim de fapt o pasdre odatd, cu pene, gheare gi intestine. $i
in afard de asta !i-ai pus intrebarea cine consumd cu
pldcere oud?
A: Cine? Toate animalele gi toli oamenii!
D: Reptilele! $i sd qtii ca sunt mulfi oameni care sunt
vegetarieni. Chiar qi aici unde locuiesc eu in prezent.
A: Tu cum te-ai obignuit in afara oraqului?
D: Este mai bine. Aici nu sunt aga atacuri energetice,
iar faptul cd pdrinlii mei au hotirAt sd se mute, face parte
din planul divin. Este un loc care md protejeazd qi imi va
fi de folos in viitor. Eu am o misiune gi aici am sd pot sta
pdnd cdnd va veni timpul meu. Nu am venit degeaba.
A: Dar oamenii de aici cum sunt?
D: ii simt a fi mai buni la suflet, insd nu qtiu aproape
nimic despre Adevdruri. Ei au ca sursd de informafie
televizorul qi ce spune primarul.
A: Nu au ce face!
D: Ba au ce face! $i aici existd internet, ili poli
comanda cdrli, pofi citi articole, totul este sd vrei.
 De la Zamolxe la noua erd I 10
A: Cum crezi cd vecina ta de 80 de ani ar putea invdla
sd lucreze pe calculator?
D: Nu la ea md refeream. La tineri, la copii, la pro-
fesori... nimeni nu vrea sd qtie nimic in plus. Eu nu pot
infelege! De ce sd nu cauli informafii, de ce sd nu vrei sd
evoluezi?
A: To{i sunt aqa?
D: Da, cu exceplia unei prietene. Este de vdrsta mea,
dar cu ea pot vorbi, m5 infelege.
A: Este un spirit evoluat?
D: Ea a fost intr-una din vieti alchimist ;i cred cd are
acces la anumite informalii. Imi spune uneori niqte
lucruri care md uimesc qi trebuie s[ il intreb pe Aghton
dacd sunt reale sau nu.
A: Din cdte am inleles acum se incarneazd multe fiin1e
evoluate.
D: Da, acum sunt prezenJi pe Terra majoritatea celor
ce au trdit vreodatd aici. Pentru ca planeta sd evolueze
este necesard dezlegarea ei de toate legiturile karmice.
A: Cum va fi noua lume?
D: Va fi o noud societate bazatd pe spiritualitate qi
Adevdr.
A: Oamenii vor arita la fel fizic?
D: Da, dar vom fi mai armoniogi, cdci corpul este
proieclia sufletului gi vom fi mai inteligenfi, deoarece
inteligenla umand este de fapt un tipar energetic; dacd
frecvenla creqte, mintea incepe sd funclioneze altfel qi
devii cumva mai deqtept.
A: Totul este energie!
D: Da, absolut totul. Eterul are diverse frecvente, gala-
xiile emit anumite microunde, noi, la fel ca qi celelalte
fiinle din Univers suntem receptori qi emildtori...
A: Alte schimbdri maivezt?
D: Da. Culorile vor fi altfel.
Inuaki: Reptilianul din mine Carlea a dotta 11 I
A: Adicd rogu nu va mai fi rogu.
D: Ba da, dar va fi mult mai strdlucitor, mai aproape
de culorile originale.
A: Schimbarea cate va veni este obligatorie? Adica
este sigur cd ne vom schimba?
D: Da. Este un program al Matricei qi trebuie sd il
urmdm. Valul care vine din Univers este fbcul sd nc
impingd sd evoludm. De asta le este fricd anunnakkilor.
Ei qtiu cd noua umanitate va 1i mai puternicd energetic
decAt ei gi asta va insemna cd ei vor trebui sd iqi gdseascd
altd localie qi nu prea mai au unde. Acum se dd ultirna
bdtalie intre noi gi ei. Ei ne vor ataca energetic din ce in
ce mai tare, vor scoate artileria grea, iar prezen\a rdului
va fr simlitd clar peste tot, dar sd nu ne temem, oamenii
au acum resurse nelimitate, iar in cdteva luni vom vedea
schimbdri la nivelul societ[lii qi a conducdtorilor. O s[
vezi cd nimic din ceea ce a fost nu va mai fi!
A: $i singura cale de a pdgi cdtre o noud umanitate
este aceastd cale cataclismic[?
D: Nu este cataclismicd ci este un drum al schimbdrii,
iar felul in care ne relaliondm la modificdri trebuie sd fie
unul optimist. De noi depinde modul in care il percepcm.
Dacd Dumnezeu te cheamd la El qi i1i spune cd indilbrent
de obstacole qi primejdii ai sd ajungi la El, {i-ar h l'rici'/
A: Nu, dar noi nu Etim clar unde trebuie sd ajungern!
D: O sd ajungem in punctul in care ADN-ul noslru va
fi capabil sd absoarb[ lurnina gi s[ o pdstrezc. $i in
prezent ADN-ul uman poate absorbi lumina, dar periclada
de stocare este limitatd.
A: La ce lumind te referi?
D: La orice tip de lumind, atift cea frzicd cAt gi cea
energeticd. Cu c6t un om este mai spiritual, cu atAt
ADN-ul lui este mai luminos. ii vezi interiorul ca gi cAnd
ar fi frcut din benzi pline de leduri.
 De la Zamolxe la noua erd tt2
A: $i dup[ schimbare noi vom avea un ADN
permanent luminos?
D: Da, cdci va primi lumina direct de la Dumnezu, iar
aceastd lumind nu poate fi stinsd gi nici bruiat5.
A: Dar sd presupunem cd nu va exista nici o modificare
la nivelul scoarlei terestre, cd aceste schimbdri climate-
rice de care ne izbim zllnic vor inceta, cd societatea va
rdmdne aga cum o qtim, umanitatea va face saltul evolutiv?
D: Nu putem presupune aceste lucruri, deoarece ele nu
sunt conforme cu programul. Acum este timpul schimbd-
rii, iar schimbarea inseamnd modificare la nivel general.
PAnS qi sistemul solar trece prin schimbdri majore. Tu nu
inlelegi c[ totul este legat?
A: Imi spuneai la inceput cd dacd magnetismul se
opregte... existd 9i o altd posibilitate?
D: Da, dar nu conteazd, cdi sunt multe, dar toate duc
in acelaqi loc. Noi trebuie sd ajungem intr-un anumit
punct. in acel punct oamenii, pimAntul, sistemul solar,
totul, trebuie sd arate intr-un anume fel qi sd aibd o
anumitd vibra{ie. Ele toate sunt legate, la fel cum spafiul
qi timpul sunt unite intre ele, iar asta face ca drumul nos-
tru sd fie unul comun. Dacd soarele, planetele qi vibralia
Universului s-au schimbat tu crezi cd PdmAntul va
rimAne in acelaqi loc?
A: Nu la asta md refeream, ci la faptul cd ai spus cd
dacd magnetismul se va opri qi de aceea am presupus c5
existd qi o altd cale.
D: Da, existd, dar este mult mai urdtd qi este ftcutd de
mAna oamenilor. Pdm6ntul trebuie sd se schimbe, sd iqi
schimbe infdliqarea, iar asta se poate petrece doar printr-o
modificare bruscd qi generald. Dacd magnetismul nu se
opreqte atunci oamenii vor declanqa ceva ce va duce cdtre
acelagi rezultat, numai cd va fi mult mai dezastruos.
A: imi pofi spune?
Inuaki: Reptilianul din mine Cartea a doua 113
D: Da, dar nu vreau. Este foarte ur6t.
A: Nu md infelege gregit, eu vreau sd evoluim ca
specie, insd md g6ndesc dacd nu existd o altd cale, mai
pagnic6. Toate persoanele cu care am vorbit, mi-au descris
un viitor atAt de cataclismic incdt md doare sufletul.
D: Pentru cd tu te relalionezi la aspectul de suferin{d.
Tu eqti de vind!
A: Dar la ce sd mf, relalionez cdnd gtiu cd vor fr
pierderi?
D: Noi primim inapoi ceea ce am dat. Nu conteazd
dacd.a fost in viala asta sau in alte viefi. Situafiile prin
care vom trece qi pierderile pe care le vom suferi sunt
rdsplata propriilor noastre trdiri. Nimeni nu ne dd nimic
in plus!
A: Da, dar cu toate astea este greu sd accepfi.
D: Nu este greu dacd in{elegi cd dincolo ne agteaptd
altceva, ceva ce nu am mai avut aici pe Terra.
A: Spune-mi, toate astea au legdturd cu anul 2012, cel
pomenit in texte strdvechi?
D: Da, strdbunilor noqtri le-au fost ardtate aceste
lucruri qi ei ni le-au l6sat scrise spre a ne avertjza. Tot ei
au ldsat gi cdile pe care le-am fi putut urma pentru a grdbi
evolufia, insd noi nu am vrut s6le ludm in seamd. Noi. tot
timpul, ne-am rugat sd fim amdnafi.
A: De frici!
D: Din lipsd de informare gi egoism.
A: Deci anul2012 va fi anul marilor schimbdri?
D: intr-un fel, insd schimbdrile vor incepe incd
dinainte. Anul2012 va marca punctul culminant. Datoria
noastrd este doar sd ne trezim gi sd devenim parte a
acestor schimbdri.
A: Romdniavaaveaun loc aparte?
D: Da. Noi avem o misiune bine determinatd. Nu
degeaba am venit eu aici!
 De la Zamolxe Ia noua erd IT4
A: $i totuqi nu putem face ceva, orice, pentru a ne
ajuta?
D: Sd ne rugdm sd trecem c6t mai repede qi mai uqor
la noul PdmAnt.
A: Adicd la o noud Terra?
D: Da, dar ea se va numi altfbl.
A: Acum putem qti numele?
D: Da, dar este valabil doar pentru cei ce vor trece.
A: il putem spune?
D: Planeta se va numi Unoa.
A: Putem sd ne rugdm caTerca sd treaci mai repede in
stadiul de Unoa?
D: Putem face orice, dacd o facem cu inima.
A: Deci Terra se va numi Unoa.
D: Dupd salt planeta va fi Unoa.
A: Asta chiar este un lucru aparte, nu am mai auzit
despre asta.
D: PAnd acum numele nu a avut voie sd fie cunoscut,
deoarece tiparul se afld in continud evolulie. Acum totul
este stabilizat Si nimeni nu poate produce bruiaje sau
interferenle.
A: $i dacd totugi va lucra cineva negativ folosindu-se
de numele viitor al planetei?
D: Poate sd incerce, de reuqit nu va reuqi, insd va fi
exclus de la urcare. Viitoarea planetd este un loc in care
pofi ajunge doar cu iubire. AtAt qi nimic mai mult.
A: Este o mare onoare ca noi romdnii sd ne cunoaqtem
viitorul. Oare de ce meritdm asta?
D: Trdim intr-un loc special.
A: Am citit un articol despre faptul c5 pe fundul Marii
Negre a fost descoperit un vas ce se bdnuie a fi Arca lui
Noe, cea din Biblie. imi poli spune ceva?
D:*Multe din povegtile scrise in Biblie s-au intdmplat
Inuaki: Reptilianul din mine Cqrtea a doua 115
aici, chiar dacd ele au ajuns astdzi la noi intr-o form6
distorsionatd. in curdnd totul va ieqi la iveald qi noi ne
vom recdpdta rolul in istorie.
A: Dar oamenii de astizi nu mai sunt cei ce au fost
cdndva. Mie mi se pare cd am devenit laqi, comozi gi
egocentrici. $tii cd zicala preferatd a poporului romAn
este <sd moard qi capra vecinului>.
D: In prezent aici trdiesc multe rase amestecate, dar
asta nu conteazd, cdci line doar de mogtenirea geneticd.
Am preluat de la fiecare ceea ce s-a vrut. Asta nu inseamnl
cd la nivel general suntem toli la fel. Cei ce au fost au
venit din nou, entitili b6tr6ne din lumind animd anumite
trupuri, chiar dacd noi nu ne ddm seama de acest lucru. Ei
au venit special pentru a ne da inapoi ceea ce ni s-a furat.
A: S-ar putea sd fim acuzali de ultranalionalism!
D: De ce? Pentru cd ne iubim strdbunii gi lara? pentru
cd nu acceptdm o istorie falsd?
A: Pentru cd facem afirmalii neverificabile qtiinlific qi
istoric.
D: Existd dovezi materiale, dar ele sunt ascturse ochilor
noptri, de aceea trebuie sd ne bazlm pe ceea ce simlim,
insd in curdnd Adevdruri vor fi scoase la lumind, iar noi
ne vom cdgtiga inapoi trecutul. Prea mult timp am fost
pacilili!
A: Asta inseamnd cd s-a permis pdcdlirea noastr6.
D: Da, am fost ldsali in adormire, dar se pare cd ne-am
gi acceptat soarta. Nu s-a ridicat nimeni care s6 vorbeascd
deschis, sd cerceteze, sd caute, s6 scormoneascd.
A: Sau dacd s-a ridicat, a fost redus la t6cere! Cunosc
astfel de cazuri.
D: Vezi tu, dacd vrei s6 vorbegti, dacd ifi ascuili
sufletul, nimic nu te poate impiedica. Sd spui c6 unii sau
allii sunt impotrivd asta inseamnd sd ili gdsegti scuze. $i
sd qtii cd cei ce nu cred in propria mogtenire nu sunt
il
 De la Zamolxe la noua erd 116
rduvoitori ci doar dezinformafi. Lumea nu este ceea ce se
inva!6 la qcoalS. Crezi c6, existd vreun om cdruia dacd ii
ardli adevdrul va rdm6ne blocat in continuare in dogme
invechite?
A: Dar de unde qtiu c5 drumul pe care merg este unul
corect, cd el duce cdtre lumind?
D: Ascultd-fi sufletul, intreabd Matricea, cautd Adevdrul.
Dacd drumul pe care ai pornit este unul bun, atunci
Matricea qi Lumindtorii te vor ajuta sd ajungi la capdt, ili
vor inldtura toate obstacolele; le vei simli prezenla. Nu
uita cd nu suntem singuri. Trebuie s[ cerem ajutor, nu
este nici o rugine. $i sa mai gtii un lucru: acum printre noi
se gdsesc intrupate suflete care nu au nici o legdturd cu
karma. Ei au ales si vind special spre a ne ajuta qi a ridica
vibrafia Terrei. Sunt foarte mul1i, nici nu qtii c6nd te
intAlnegti cu ei pe stradd!
A: Dar ei sunt constienti de ceea ce sunt?
D: Nu.
A: De ce?
D: Pentru cd Terra este o qcoald cu legi clare qi bine
stabilite. $i ei trebuie sd urmeze calea des[vArgirii spre
a-qi aminti. Existd oameni care iqi amintesc anumite viefi,
dar ei au acces la acea via![, tocmai pentru a culege
informalii qi a le aplica in prezent, insd li s-a dat acest
drept datoritd faptului cd nu mai este timp.
A: Chiar, vroiam sd te intreb, de ce nu ne amintim
incarndrile?
D: Pentru cd nu ar mai fi un test dacd ne-am aminti!
A: Dar cdnd mori, acolo sus te agteaptd Dumnezeu qi
SfAntul Petru care te judecd?
D: Acolo sus singura care te judeci eqti tu, dar de fapt
nu este o judecatd ci ili vezi viafa gi toate vielile trecute
ca pe un film. Pe ldngd asta simli energetic qi vibrafional
Inuaki: Reptilianul din ntine Cartea a doua ll7
toate reacliile, gdndurile qi sentimentele pe care le-ai
generat sau care !i-au fost trimise.
A: $i cine i1i hotdrdqte programul pentru viitoarea
via[d?
^
D: In principal tu.
A: Asta nu inseamnd. cd, ar fi trebuit s6-mi aleg o viatd
abundentl qi plina de bucurie?
D: Nu neapdrat. Existd suflete care aleg sd prirneascd
toatd karma intr-o viatd. Tu ili dai seama ce lbl de entitate
trebuie sd fii ca sd ai curajul sd faci asta?
A: Dacd ar qti acest lucru! Din pdcate cei ce au o viald
chinuitd qi plind de lipsuri iqi pun intrebarea cu cc au
gregit qi nu putern sd
ii condamndm pentru asta.
D: Acum nu mai conteazd., c[ci toli vom trece prin
curd{dri. Am primit acest dar.
A: in incheiere ce ai vrea sd transmili celor ce citesc
aceastd catlte?
D: Ca ii iubesc Ai cd voi lucra cu tot sufletul meu ca
Terra sd igi capete locul cuvenit. De aceea vd rog pe voi
cei ce credefi in schimbare qi sunteli pregatifi s6 primili
Lumina in inimi sd md inso{i}i in continuare la meditaliile
de duminicd seara de la ora 22.30. Acum este clipa pe
care am aqteptat-o cu to{ii de milenii, vd rog qi md rog sd
nu o ratati. De aceea am rugat Matricea s6 dea acces in
segmentul meu matricial tuturor celor ce pot inlelege
aceste informafii. Acesta este cadoul meu de iubire pentru
voi. Fie ca Lumina sd coboare in noi qi peste noi!
 Acestea au fost intAlnirile mele cu David. Am incercat
sd redau informaliile cu rigurozitate, respectAnd ordinea
in care mi-au fost furnizate. Degi unele idei pot pirea la
prima vedere utopice, consider cd timpul qi cursul eveni-
mentelor le vor valida autenticitatea.
Pe parcursul editdrii acestei cdrli am discutat cu mai
multe persoane, istorici, geologi, clarvdzdtori, etc, cdrora
lin sd le mullumesc pe aceastd cale, care mi-au confirmat,
degi <out of record>, veridicitatea unor afirmafii. De
aceea am dedus cd la nivel general, chiar in mediile
academice, anumite aspecte ale istoriei noastre ca na{ie
sunt cunoscute, cd existd artefacte gi documente care atestd
cine suntem qi de unde venim, dar cd. printr-o anumitd
inlelegere tacitd, din motive nu foarte ortodoxe, ele sunt
trecute la capitolul inexplicabile sau falsuri. Este mult
mai ugor sd ignori decAt s5 explici, la fel cum este mai
bine sd taci decAt sd fii ridiculizat. Aceastd atitudine m-a
condus la a-mi pune intrebarea cine sau de ce face acest
lucru iar singurul rdspuns viabil a fost acela cd cineva a
avut interes ca secole de-a rdndul sd ne lind in intuneric,
sd ne trunchieze istoria gi sd ne minimalizeze importanfa.
Consider cd actuala conjuncturd in care ne afl6m,
adicd bombardamentul chimic Ai emolional la care
suntem supugi, rdstunarea intenlionatd a valorilor gi a
principiilor morale, schimonosirea noliunii de bun-simf
prin promovarea kitsc-ului gi a ur6tului precum gi
anihilarea sentimentului de omenie gi dragoste fafd de
aproape, face parte dintr-un plan bine pus la punct de
destabilizare qi dezorgantzare a poporului romAn. Dezbind
qi cucereqte pare afr deviza celor ce ne vor <binele>. Nu
 De la Zamolxe la noua erd r20
gtiu cine sunt ace$tia, cred cd pulini ii cunosc, dar gtiu c6
fiecare din noi, la nivel individual ne putem opune. Sd
afirmdm cd incepdnd de astdzi vom fi liberi, cd nimeni gi
nimic nu ne mai poate influenla, cd hotdrdrile pe care le
vom lua vor fi luate cu sufletul, cd rationalul va fi condus
de inimd qi cd am deschis poarta interioard pentru ca
Dumnezeu sd poatd intra.
Dacd vrem sd fim puri trebui sd incetdm sd ne compla*
cem in mizerie, dacd vrem sd vedem Adevdrul trebuie sd
incetdm sd mai minfim, dacd vrem dreptate, trebuie sd ne
oprim in a face nedreptate iar dacd vrem s6 frm Oameni
trebuie sd incetim in a ne mai manifesta ca demoni.
Fii gi fiice de Dumnezeu trezifi-vd! Acum este timpul
innoirii; schimbarea incepe cu noi qi in noi!
De acelaqi autor:
Aryana Havah
Cristofor
Magul din Carpa{i
Aceasta se vrea a fi povestea unui om pe care l-am cunoscut
in cel mai crunt moment al viefii mele. Personaj enigmatic, sosit
parcd din negura veacurilor, el a intrat in viafa mea qi mi-a adus
o razd de speranfb,de luminS.
El rn-a ficut sdinfeleg cd dincolo de fiinla uman[ muritoare,
ascunde ceva, mult mai amplu gi mai profund, un ceva care nu
poate fi infeles cu mintea gi nici cuprins cu sufletul. Poate
c[pentru rnulli dintre voi el nici nu existd, s-ar putea si nu il
intdlnili niciodatS,poate nici nu vreli sI il cunoagtefi, insl eleste
aici, acum, a venit pentru voi.
El s-a nbscut om, insd a luptat sd iqi depdqeasci propria
umanitate, s-a ndscut muritor, insd a devenit etern. Acum este
mai presus de moafte, deoarece a inteles-o si a gasit calea de a o
supune. El este pdstrdtorul cheilor alchimiei, a transmutafiilor, a
pietrei filosofale. El are puterea de a transcende spafiul gi
timpul, de a urni munfii din loc, este aici pretutindeni, este
mdret. dar totusi atAt de modest. Numele lui este Cristofor.
Aryana Havav
Inuaki: Reptilianul din mine
Dezvdluiri tulburdtoare despre trecutul, prezentul gi viitorul
Pdmdntului
Cartea ne invitd si pSgim intr-o lume aparte, mistic6,
tbrifiantS, dar absolut sublimd prin ineditul ei.
Pe parcursul relatdrii vom afla rdspunsuri la intrebdrile care
frdmAnti omenirea de milenii: ,,Cine suntem?", ,,De unde
venim?" pi ,,incotro nbe ducem?".
 Amit Goswami. ph.D.
Doctorul cuantic
Modelul unui fizician pentru sdnltate gi vindecare
Doctorul Cuantic reinterpreteazd metodele principale ale
medicinii alternative homeopatia, medicina chinez6,
acupunctura qi Ayurveda - gi ale medicinii convenlionale din
punctul de vedere al fizicii cuantice. El aratd cum aceste
modele, in aparen!5 diferite, pot fi integrate intr-un sistem nou
mu lti stratifi cat bazat pe noua,,gtiinfd d in i nteriorul con gti in{ei,,.
La baza tuturor imbolndvirilor gi afecliunilor se afld
conqtii'la, spune Goswami. Doctorul Cuantic oferd medicilor gi
pacienlilor un model total nou de aplicare a medicinii, cu un
viitor strllucit in domeniul vindecdrii. Goswami il numegte
Medicina hTtegrals qi afinnd: Este o abordare extrem de noud.
Aceasta poate fi baza pentru o schimbare de paradigmd in
medicini".
Amit Goswami, ph. D.
Universul conqtient de sine
Conqti in{a creeazd. lumea materiald
Amit Goswami, aruncd in aer convingerea impdrtdgitd de
gtiinfa occidentald, confonn cdreia materia este ..elementul,,
fundamental al crea{iei, propundnd, in schimb, ideea cd
adevaratul fundament al tot ceea ce noi cunoagteln gi percepem
este congtiinta.
Autorul sus{ine cd toate paradoxurile pot fi explicate qi
in{elese cu condifia sd renunfdm la prelioasa idee cd ,,undeva
acolo" existd o realitate obiectiv[, independent[ de conqtiin{6.
Mai rnult decAt atdt, universul este ,,congtient de sine,' gi insdgi
congtii^nfa este cea care creeazd lumea fizicd,.
In viziunea sa, conqtiinfa este ceva transeendental _ in
afara spaliului gi tirnpului, non-locald gi prezenti in
Iucrurile.
Unle infonna{ii ne vor p[rea incitante, altele dureroase,iar
altele ne vor rdstuma sistemul de valori.
Pe misuri ce le vom aprofunda vom realiza c6, de fapt, toate
aceste lucruri se aflau ascunse adAnc induntrul nostru,incdtugate,
agtept6nd parcd clipa eliberdrii.
Aldturi de David, un copil special, sosit printre noi tocmai de
pe planeta lnua, suntem puftafi intr-o cdldtorie fascinantd prin
care ni se relevd at6t trecutul, prezentul viitorLrl planeta Terra,
c6t gi conexiunea speciei noastre cu cea a reptilienilor, cdlitorie
al cirei unic scop este apropierea noastrl de Divinitate, de
Adevdr, de Viata.
Aryana Havah
Via{a pe PImfrnt... incotro?
Viitorulomenirii siPdmAntului
2009-2021
Principala noastrd sarcind este sd ne trezim gi sd devenirn
activi. Sd ne asumlm rolul de co-Creatori ai viitorul qi sd cerem
Divinitdtii sd ne deschidd calea pe care vrem sd pdqim. Acum
noi suntem cei ce hotSrdm incotro ne indreptdm. Nu are rost sd
ne rugbm, sd irnplordm, s5 cergim salvarea, viafa. Nu ne mai
ascultd nimeni. Nu mai este timp.Trebuie sd ne lu6m destinul in
propriile mAini gi sd ardtdm acest lucru prin faptele noastre. Eu
le doresc tuturor s[ aibd aceastd putere interioar5. Noul P[rnAnt
ce se va nagte va fi unul cu totul special gi ar fi pdcat sd nu
apuce sd il cunoascd. Sd ne vedem cu bine!
toate
 "i
Alte apari{ii:
Djuna Wojton
Vindecarea karmicl
Elimina{i blocajele din vielile trecute
Ob{ine{i dragostea, sdndtatea qi fericirea
in Vindecarea karnticd, hipnoteraper-rta Djuna Wojton
schileazb un plan in 4 etape pentru recunoaqterea modelelor
karmice in scopul vindec6rii trupului, minfii qi spiritului, pentru
a trai qi a ne putea bucura cu adevdrat de prezent.
Merg6nd dincolo de terapia prin hipnozd regresivS standard,
autoarea explici curl putem rezolva problemele vietilor
anterioare, utilizAnd o diversitate de tratamente holistice, printre
care vizualizarea, medita{ia, esenle florale, pozilii yoga, cdrfi de
tarot, colaje, desene gi altele.
Folosind tehnicile de vindecare karmicd, vefi inv[fa sd
recunoaqteti gi sd depSgiti tiparele emo{ionale distructive qi
atitudinile autosubminatoare pentru a cAgtiga limpezimea rnin{ii,
a vI atinge lelurile, a v[ imbundtd{i relaliile cu ceilalli,
aliniindu-vd astfel scopului dvs. existen{ial superior.
Dr. Stephen T. Chang
Sistemul cornplet de autovindecare
Exercilii interne
Exerciliile Interne, vindeci gi energizeazd organele interne -
cheile tinere{ii, imunitalii gi sandtdtii adevdrate * prin calm,
linigte, precizie, naturalele gi concentrare interioard. Ele pun accent
pe acele rniqc[ri pe care trupul le poate realiza in rnod natural.
Creatorul acestui sistem de rnigcdri este impdratul Galben,
unul din pdrinlii daoismului, gtiinla qi filosofia viefii qi
longevitdlii. Exercitiile unndresc dobdndirea unei vieli fericite,
sdndtoase gi indelungate, prin utilizarea rniqcdrilor mentale qi
frzice, pentru a preveni gi indrepta orice afecliune, a suprima
procesul de imbdtrdnire gi a asigura buna func{ionare a trupului.
t-=:
Alexandra Moqneaga
Secretele magiei albe
Caftea este un ajutor pentru cei care vor sf, cunoascd qi sd
pund in aplicare unele din ,,invdtiturile secrete" ale Magiei
Albe, cAt Ei celor care sunt interesa{i de descAntece qi alte
procedee de vindecaretezaurizate in tradifia popular5.
Timp de veacuri, Magia a adunat procedee prin care se poate
ac{iona in mod intens asupra Universului cu ajutorul energiilor,
vibra{iilor, undelor acustice qi formelor geometrice, precurn qi
informafii privind obiecte care amplificd biocAmpul, forfa
gAndului gi voin{a. Ea folosegte leacuri gi metode de vindecare
cu ajutorul plantelor gi al psihoterapiei.
Magia trebuie si slujeascd binelui, prosperitdlii oamenilor qi
statelor, forfelor evolu(iei cosmosului.
Alexandra Moqneaga
Tainele ocultismului
Prezenta cafte este astfel intocmitd incat din cuprinsul sdu
pot trage un folos chiar qi cei care se tem si lupte cu sine. Prima
parte, destinatd ucenicului, va satisface pe deplin pe mLrlli,
deoarece cel ce o va studia cu atenlie qi sdrguinfd, in majoritatea
cazurilor, va fi capabil si-gi dirijeze propria soaftd, cel pu{in in
mlsura in care aceasta nu este conturatd fdrb abatere de la
destinul s6u. La finalul cursului sdu de pregdtire el va dispune
de for{e care, corect folosite, ii vor asigura o via{6 liberd gi
fericitd gi il vor apdra de durere, de boli gi suferin{e de tot felul.
I
 Helmut Hark
Forfa de vindecare a arborelui viefii Coleclia STRANGER SECRET FILES
Apare sub egida FAN OZN CLUB la
Arborele vielii, vechiul sistem sirnbolic al cabaligtilor Evului Editura Triumf
Mediu, este vehiculul arhetipurilor ale cdror simboluri provin Coordonatorul colecliei
direct din rdddcinile noastre iudeo-cregtine. DT. EMIL STRAINU
GAndite sub fonnd de cAmpuri energetice, sefiroturile ne pro-
pun simbolurile lor, ideile lor de for{d, energiile lor, oferindu-ne
1. Anchetatorii au via{i scurti
posibilitdli multiple gi variate de a ne vindeca, de a atinge starea
2. Statueta blestemati
de bine, atAt din punct de vedere ftzic cdt gi psihic.
Cititorul este invitat, rnai intAi, sd rdspundS spontan la o serie 3. Cutremurele care vor lovi Rominia
de intrebdri pentru a putea determina rela{ia sa personalS 4. Rizboiul ingerilor
privilegiatd cu fiecare sefirah in pafte qi pentru a descoperi in ce 5. Magicianul apei
mod qi in ce mdsurd sefiroturile ii pot fi de a.jutor.
Apoi, la fiecare sefirah, el va gdsi numeroase sfaturi concrete
pentru a executa o adevdratd lucrare terapeutic[: meditalie,
lucrul asupra culorilor, sugestii qi afirma{ii, teme, simboluri, Coleclia ARMAGEDON
analiza vise lor, lucru I as upra arhetipuri I or, sfaturi pentru terapeu{i. Apare la Editura Solaris
Cordonatorul colecliei
DT. EMIL STRAINU
Evanghelia esenianl

in 1928, Edrnond Bordeaux Szekely a publicat prima 1. Un OZN pentru Hitler

traducere a cdr{ii intAi a Evangheliei eseniene, Evanghelia 2. Operafiunea Elster
eseniand a pdcii, dupd un manuscris pe care l-a gisit in 3. Fuhrerul qi arma supreml
Arhivele Secrete ale Vaticanului.
Dupb aproape cincizeci de ani, au apdrut Cartea a doua.
Cdrlile necunoscute ale esenienilor qi Cartea a lreia.
Manuscrisele pierdute ale Fralernitiilii eseniene, acestea La editura Orfeu 2000
c6qtigAnd rapid popularitatea primei c6(i. DT. EMII, STRAINU
In 1981, a fost publicatd postum, respectAnd cerinfele
doctorului Edrnond Bordeaux Szekely, Cartea a patra. Vederea PSI la distantl
invdldturite Celui Ales. Acest text este un alt fragment al
manuscrisului care, in aramaicd, se afld in Arhivele Secrete ale
Vaticanului, iar in slavond, - la Biblioteca Regald din Austria.
Stilul poetic al traduc6torului insuflefeqte frumoasele cuvinte ale
Domnului Iisus gi ale bdtrAnilor inlelep{i din frd{ia eseniand.