Criza OSCE şi perspectivele de soluţionare ale acesteia.

Reformarea instituţiilor internaţionale, se pare, este un subiect cheie al agendei internaţionale

curente. Astfel că, după dezbaterile aprinse, ale celor "înţelepţi" cu privire la soarta CSI s-a
trecut la o altă structură - OSCE.
OSCE a apărut în contextul destinderii relaţiilor Est-Vest ca o metodă de a închide litigiile
nesoluţionate la sfârşitul celui de al Doilea Război Mondial. Rolul OSCE părea să fie important
la începutul anilor ‘90 în măsura în care instituţia pan-europeană avea potenţialul de a se
transforma într-o organizaţie dotată cu instrumente în afara celor strict diplomatice, pentru
menţinerea păcii şi a securităţii în Europa. Lărgirea dimensiunilor ei, precum şi funcţionarea
după principiul unanimităţii (deci Federaţia Rusă are drept de veto) a redus influenţa
internaţională a acesteia.
Transformarea OSCE într-o instituţie viabilă pe termen lung este îngreunată de mai mulţi
factori, de exemplu, în domeniul drepturilor omului se află în concurenţă cu Consiliul Europei,
care este o instituţie cu o mai mare tradiţie. Apartenenţa aceloraşi state la Consiliul Europei şi
OSCE ar putea ridica problema legitimităţii existenţei a două instituţii cu misiuni în mare parte
similare. OSCE este avantajată în competiţia cu CoE de statutul de membru al SUA, care sunt
interesate de gestionarea Marelui Orient Extins şi prin intermediul acestei instituţii.
Folosirea mijloacelor diplomaţiei preventive a determinat, până în acest moment, mai degrabă,
menţinerea conflictelor îngheţate, decât soluţionarea lor. OSCE este lipsită de instrumentele unei
organizaţii de apărare. Prezenţa misiunilor OSCE în zona conflictelor îngheţate a determinat
scăderea încrederii în capacitatea acestei instituţii de a asigura politici de securitate efective.
Cauza principală a slăbiciunii OSCE se află în faptul că este o instituţie bazată pe unanimitatea
deciziilor. Nu s-a constituit nici o forţă de menţinere a păcii sub mandat OSCE.
Organizarea internă a OSCE prezintă încă numeroase ambiguităţi şi slăbiciuni. Trecerea de la
statutul de state „participante“ la „state membre“ ar putea creşte relevanţa internaţională a
OSCE. 1
În ultimii ani, în cadrul şedinţelor Consiliului de Miniştri al Afacerilor Externe al OSCE, tema
de bază a reuniunilor la diferite niveluri este cea a reformării acestei organizaţii.

1
http://www.ziarullumina.ro/articole;1223;1;16343;0;Securitatea-internationala-la-cumpana-dintre-secolele-al-XX-
lea-si-al-XXI-lea-(II).html
În acest context, Estul şi Vestul şi-au dispersat punctele de vedere aupra problemelor cheie,
culminînd cu ameninţarea din partea Rusiei de a părăsi organizaţia.2
În ultimii ani, OSCE a devenit ineficientă şi irelevantă. În 2002, reprezentanţii OSCE au
capitulat dezolant şi au acceptat universal pretenţiile Moscovei referitoare la focarele de
instabilitate din Georgia, Republica Moldova, Cecenia şi Belarus. În plus, la Porto, ei au
consfinţit încălcarea Tratatului CFE de către Rusia. Anul urmator, la Maastricht, concesiile
anterioare au fost reafirmate. În acelaşi timp, Rusia nu a oferit nici o concesie proprie şi a enunţat
cu aroganţă obiectivele de expansiune şi "corectare" a dezintegrării fostului imperiu sovietic.
Este clar că Rusia nu are nici o intenţie să-şi retragă trupele şi armamentele din Georgia şi
Moldova. Kremlinul nu doreşte desfiinţarea OSCE. Din contra, preferă să menţină un OSCE
incapabil şi controlabil care să-i servească interesele prin legitimizarea acţiunilor de dominare şi
de utilizare a forţei militare şi prin recunoaşterea dictatorilor sprijiniţi de Moscova. Prin
susţinerea unor lideri venali şi nedemocraţi în Belarus, Ucraina şi Moldova, ruşii se străduiesc să
prevină apropierea acestor ţări est-europene de familia democraţiilor occidentale şi mai ales de
Uniunea Europeană.
Sperînd ca OSCE să supravieţuiască, preşedinţii tranzitorii ai organizaţiei au testat două
alternative. În prima variantă, încercînd să respecte obiectivele şi principiile declarate,
organizaţia s-a dovedit a fi incapabilă. În a doua variantă, încercînd să participe slugarnic la orice
fel de "colaborare", organizaţia şi-a pierdut prestigiul, demnitatea şi motivul existenţei. În
ambele cazuri, OSCE a devenit irelevantă.3
Astfel, există două tipuri de provocări care stau în faţa OSCE. Prima priveşte câteva puncte
nevralgice ale activităţii organizaţiei care pun în discuţie eficacitatea OSCE şi care trebuie
soluţionate rapid. Cea de-a doua provocare priveşte elaborarea unui concept strategic pentru
activitatea OSCE în prima parte a secolului XXI. Elaborarea unei strategii pe termen lung nu
poate fi amânată în contextul în care alte importante organizaţii cu care OSCE conlucrează au
abordat-o. UE şi-a definit recent o strategie, iar NATO urmează să adopte un nou concept
strategic la summitul din 2010.4
Astfel, criza existentă în cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa este
confirmată de diplomaţi, jurnalişti şi observatori. Lipsa unei platforme politice commune,
incapacitatea de a conveni asupra unor probleme fundamentale, dispersarea opiniilor vis-à-vis de
reformarea organizaţiei reprezintă simptome structurale.
2
http://nmnby.eu/news/analytics/768.html

3
http://www.revista22.ro/irelevanta-penibila-a-osce-865.html

4
http://iricer.webs.com/apps/blog/show/3041438-discursul-presedintelui-emil-constantinescu-la-osce-un-moment-
istoric
Pentru depăşirea acestei situaţii de criză, s-au purtat în anul 2004 discuţii referitoare la
reformarea organizaţiei, iniţiate de Rusia împreună cu o serie de state a spaţiului CSI.
Acţiuni concrete însă, ceea ce priveşte reformarea organizaţiei au fost întreprinse anul curent în
cadrul Conferinţei OSCE de la Bucureşti.
Programul de reformare a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa şi starea
actuală a organizaţiei au fost principalele teme dezbătute la conferinţa OSCE, găzduită de
Bucureşti.
Proiectul de reformare a OSCE a fost propus de Republica Kazahstan, care deţine preşedinţia
OSCE pentru anul 2010. În acest context, Republica Kazahstan şi-a propus reformarea
Organizaţiei, sub sintagma celor patru T: Încredere (Trust), Tradiţie, Transparenţă şi Toleranţă. 5
Conferinţa de la Bucureşti asupra OSCE (realizată sub patronajul Institutului de Relaţii
Internaţionale şi Cooperare Economică, a Misiunii Diplomatice a Kazahstanului şi a Consiliului
European pentru Relaţii Internaţionale) a fost un semnal clar al seriozităţii cu care este privit
OSCE-ul, ca un actor puternic, avînd nu doar o lungă istorie, dar şi cu un rol potenţial extrem de
important, în viitor, în cadrul evoluţiilor mondiale. Toţi vorbitorii au subliniat sprijinul lor pentru
viziunea Preşedintelui Nazarbaev, potrivit căreia: OSCE-ul este o organizaţie care nu poate fi
înlocuită. Stagnarea sau dispariţia sa ar creaa un vacuum nesigur în zona Euro-Atlantică.
Conferinţa de la Bucureşti a fost locul în care toţi cei ce reprezintă o voce importantă în
domeniul dezbaterii politice internaţionale şi-au putut exprima vederile în domeniul viitorului
OSCE. Au fost prezentate rapoarte extrem de variate, de la OSCE şi securitatea umană, OSCE la
răscruce de drumuri, OSCE şi soluţiile la criza economică mondială la OSCE şi mediul. Toate
au oferit o evaluare completă a realităţilor prezentului şi al viitorului rol al OSCE.
Conferinţa OSCE 2010 a fost un real succes, îndeplinindu-şi rolul de dezbatere largă, cu caracter
european asupra viitorului OSCE. Răspunsul academic şi intelectual al Romaniei şi Europei a
fost unul plin de energie şi de susţinere a viziunii Kazahstanului de reformare a OSCE. Acum, că
porţile Conferinţei de la Bucureşti s-au închis şi un răspuns european, diplomatic şi academic, a
fost dat la propunerea de reformare a OSCE, este timpul unei acţiuni decisive în anul care va fi
decisiv pentru Europa. Anul 2010 - anul Preşedinţiei Kazahstanului.6
Aşadar,la etapa actuală, OSCE se află în faza de definire a identităţii de securitate europeană,
bazată pe patru elemente: geopolitic, funcţional, normativ şi operaţional. Avantajele OSCE în
această privinţă rezidă în: abordarea atotcuprinzătoare a securităţii (militară, politică, economică
şi umană); participarea, pe bază de egalitate, a tuturor ţărilor participante; principii, norme, valori
5
http://www.rompres.ro/media/index.php/international/item/1009-Reformarea-OSCE-tema-dezbatuta-la-
Bucuresti.html
6
http://www.comunicatedepresa.ro/Conferinta_OSCE_2010_de_la_Bucuresti__Un_succes_clar_si_o_voce_in_spriji
nul_reformei_OSCE~NjM1MjI=
şi standarde comune; instrumente, mecanisme şi experienţă unică în domeniul diplomaţiei
preventive.
Datorită capacităţii şi experienţei sale unice în domeniul diplomaţiei preventive, prevenirii
conflictelor şi gestionării crizelor; consolidării, respectării drepturilor omului, a democraţiei şi
statului de drept şi promovării tuturor aspectelor societăţii civile, OSCE va continua să joace un
rol important în promovarea unui spaţiu comun de securitate. Ea va contribui la consolidarea
încrederii în domeniul militar şi promovarea securităţii prin cooperare.7

http://www.euroavocatura.ro/dictionar/117/Organizatia_pentru_Securitate_si_Cooperare_in_Europa